Analiza Financiara Avansata

Analiza financiara avansata
-
O abordare practica in contextul
actual
Lector Septembrie 2021

Bogdan NICHISOIU
1
OBIECTIVELE CURSULUI
La finalul cursului, participanţii:
 vor dobândi cunoștințele necesare unei analize complete si fiabile a profilului de risc al unei
companii;
 vor invata sa scaleze calitatea si fiabilitatea informatiei analizate;
 vor invata sa contextualizeze analiza situatiilor financiare in cadrul mai larg al vectorilor
sectoriali precum si al riscurilor sistemice proprii fiecarei industrii;
 vor invata sa citeasca si sa incorporeze evolutiile specifice sectoriale sub forma unor
indicatori mafaldici (“leading indicators”)
 vor invata sa rafineze informatiile financiare raportate de catre companiile subiect, in special
vectorii care modeleaza lichiditatea statica, recunoasterea veniturilor si a cheltuielilor precum
si harta trezoreriei;
 vor fi capabili sa testeze sustenabilitatea precum si suficiența trezoreriei companiei subiect;
 vor fi capabili sa modeleze intr-o maniera pragmatica si robusta trezoreria viitoare precum si
vectorii care modeleaza lichiditatea viitoare a companiei subiect.
 vor fi capabili să interpreteze rațiile financiare ale companiei subiect grefandu-le in contextul
mai larg al sectorului precum si al concurentei directe;
 vor contextualiza vectorii care modeleaza trezoreria precum si datele fundamentale ale unei
companii in realitatile actuale pandemice.
2
OBIECTIVELE
CURSULUI
Analiza
situatiilor Sector
financiare
“Oamenii
Calitatea /
care
fiabilitatea
sfintesc
Informatiei
locul”
3
Disclaimer
Continutul acestui curs este creat si apartine lectorului Bogdan NICHISOIU.
Este interzisă reproducerea, distribuirea sau publicarea sub orice formă a conținului
acestui site sau a oricarei părți a acestuia, de către orice persoană, fizică sau juridică, fără
acordul scris prealabil al autorului, cu sau fără specificarea sursei.
Toate studiile de caz prezentate in cadrul acestui episod se bazeaza pe date financiare
publice. Opinia exprimata de Lector cu privire la companiile dezbatute in cadrul cursului
apartine acestuia si nu poate fi extrapolata organizatiei pentru care Lectorul are calitatea
de angajat.
4
ACEST CURS NU ESTE

DESPRE A FACE CALCULE
INTERMINABILE !!!
5
STRUCTURA CURS – AGENDA
Sesiunea de dimineata
• 9 – 13.00
• Doua mini-sesiuni a cate 2h fiecare
• O pauza de 10-15min intre mini-sesiuni
Sesiunea de dupa-amiaza
• 14.00-17.00
• Doua sesiuni a cate 1h30min fiecare
• O pauza de 10-15min intre mini-sesiuni
6
STRUCTURA CURS
SESIUNEA DE DIMINEATA (4 ore)
• Introducere. Sa ne cunoastem
• Analiza financiara – care sunt ingredientele pe care le
folosim?
• Tridentul Cont de profit si Pierdere / Bilant / CashFlow
• Studii de caz
SESIUNEA DE DUPA AMIAZA (3 ore)

• Sustenabilitatea trezoreriei – cand o Trezorerie este
sustenabila
• Sustenabilitatea finantarii investitiilor
• Ratii financiare
• Provocari post-COVID. Scenarii de stress
• Studii de caz
7
MOD DE ORGANIZARE. ONLINE VS OFFLINE
8
MOD DE ORGANIZARE. ONLINE VS OFFLINE
9
MOD DE ORGANIZARE. INTERACTIVITATE
Toleram si Entuziasm
intelegem opiniile Sprijinim “Spiritul
Curiozitate
celorlalti invatarea in unui copil”
Impartasim echipa De ce? Curaj
experiente din
activitatea Intrebari
personala
Deschis la nou
Cum
interactionam
Seriozitate
Provocam limitele
Analizam ideea,
nu persoana Iesim din zona de
Nu exista confort
Modul matur
Vorbim numai in opinii
nume personal de invatare Practicam idei noi
gresite
10
Disclaimer
Continutul acestui curs este creat si apartine lectorului Bogdan NICHISOIU.
Este interzisă reproducerea, distribuirea sau publicarea sub orice formă a conținului
acestui site sau a oricarei părți a acestuia, de către orice persoană, fizică sau juridică, fără
acordul scris prealabil al autorului, cu sau fără specificarea sursei.
Toate studiile de caz prezentate in cadrul acestui episod se bazeaza pe date financiare
publice. Opinia exprimata de Lector cu privire la companiile dezbatute in cadrul cursului
apartine acestuia si nu poate fi extrapolata organizatiei pentru care Lectorul are calitatea
de angajat.
11
CINE ESTE LECTORUL VOSTRU
CINE ESTE LECTORUL VOSTRU?
SA NE PREZENTAM
6 ani
COFACE
14 ani
ROMANIA
Sectorul
bancar
12
COFACE IN ROMANIA
NATIONWIDE
25 YEARS IN 14 YEARS OF 160 1800
PRESENCE
ROMANIA INSURANCE EMPLOYEES CLIENTS
(B, CJ, TM)
Strong brand recognition as expert in credit management
CREDIT REPORTS (FULL / LIGHT)

NEGATIVE MONITORING
TRADE CREDIT BUSINESS MARKETING DATA DEBT B2B COLLECTION
INSURANCE INFORMATION DIAGNOSTIC / ADVISORY COLLECTION INVOICE MANAGEMENT
Market leader - 55% MS Market leader 37% MS
Anticipate changes in the company’s business environment

—
Help in making the right business decisions
WHAT WE —
OFFER Handle effectively difficulties in debtor relationships
—
Protect the balance sheet from economic uncertainties
13
14
Credit furnizor = 3 x Credit bancar

15
Expunere
COFACE ROMANIA
16 app EUR 6.5bn
17
SA NE CUNOASTEM
18
Analiza financiara avansata
-
O abordare practica in contextul actual
19
La finalul cursului, participanţii:
 vor dobândi cunoștințele necesare unei analize complete si fiabile a profilului de risc al unei
companii;
 vor invata sa scaleze calitatea si fiabilitatea informatiei analizate;
 vor invata sa contextualizeze analiza situatiilor financiare in cadrul mai larg al vectorilor
sectoriali precum si al riscurilor sistemice proprii fiecarei industrii;
 vor invata sa citeasca si sa incorporeze evolutiile specifice sectoriale sub forma unor
indicatori mafaldici (“leading indicators”)
 vor invata sa rafineze informatiile financiare raportate de catre companiile subiect, in special
vectorii care modeleaza lichiditatea statica, recunoasterea veniturilor si a cheltuielilor precum
si harta trezoreriei;
 vor fi capabili sa testeze sustenabilitatea precum si suficiența trezoreriei companiei subiect;
 vor fi capabili sa modeleze intr-o maniera pragmatica si robusta trezoreria viitoare precum si
vectorii care modeleaza lichiditatea viitoare a companiei subiect.
 vor fi capabili să interpreteze rațiile financiare ale companiei subiect grefandu-le in contextul
mai larg al sectorului precum si al concurentei directe;
 vor contextualiza vectorii care modeleaza trezoreria precum si datele fundamentale ale unei
companii in realitatile actuale pandemice.
20
OBIECTIVELE
CURSULUI
Analiza
situatiilor Sector
financiare
“Oamenii
Calitatea /
care
fiabilitatea
sfintesc
Informatiei
locul”
21
ANALIZA FINANCIARA ESTE PRECUM GASTRONOMIA …
22
23
Poza grupului
nostru la sfarsitul zilei
de curs
24
CARE SUNT INGREDIENTELE NOASTRE?
25
26
BAZA PIRAMIDEI – ESTE INDICAT SA AVEM PREJUDECATI
27
OBIECTIVELE
CURSULUI
Context
Analiza Macro
situatiilor
/
financiare
Sector
“Oamenii
Calitatea /
care
fiabilitatea
sfintesc
Informatiei
locul”
28
CADRU ECONOMIC GLOBAL
29
CADRU ECONOMIC GLOBAL – FORTE ACTIVE PE TERMEN LUNG
30
CADRU ECONOMIC GLOBAL – FORTE ACTIVE PE TERMEN LUNG
31
CADRU ECONOMIC GLOBAL – VACCINARE ASIMETRICA
32
33
GLOBAL OUTLOOK – HIGHER DEBT TO LEAD TO HIGHER TAXES?
Key takeaways
• Sovereign new borrowing will reach $12.6
trillion in 2021--20% lower than the historical
surge in 2020 but still 50% higher than the pre-
COVID-19 multiyear average;
• Governments will have to overcome political

and economic risks to begin stabilizing public
finances as the world rolls out vaccines and
starts recovering from the pandemic. Failure to
do so will put downward pressures on
sovereign ratings.
34
35
RATING ASSESSMENT – SURGING ESG IMPACT. GREEN FINANCING
STANDARDS
ESG = ENVIRONMENTAL SOCIAL & GOVERNANCE

36
ESG ASSESSMENT – THE COFACE “DERC” WAY
Debtor Eco Rating by Coface

What is DERC?
DERC is an attempt to assess the environmental footprint of our exposure per debtor.
The first step consists in setting a default value debtor by debtor with the available data
across the whole database.
With the support of experts from KPMG, the debtor assessment is based on two
dimensions : debtor country and debtor trade sector.
Scale
37
DIGITAL TRANSFORMATION – OPPORTUNITY BUT ALSO RISK
38
DIGITAL TRANSFORMATION – OPPORTUNITY BUT ALSO RISK
39
GLOBAL OUTLOOK – SHORT TERM CHALLENGES
3 Elephants in our economic

room
40
GLOBAL OUTLOOK – SHORT TERM CHALLENGES
Supply chain Surging

Delta Variant inflation
frictions
41
UNEVEN VACCINATION = UNEVEN RECOVERY
42
ASIA: RECOVERY CONSTRAINED BY DELTA SURGE
Getting back to pre-pandemic GDP level Vaccination progress (% of adult population) as of 26 Aug 2021
4Q19 = 100
1Q21 2Q21
115
110
105
Pre-pandemic
level (4Q19)
100
Weekly average cases

95
90
CN TW HK KR ID MY SG JP TH PH
Source: Datastream Refinitiv, Coface calculations Source: Our world in Data, Datastream, Coface
43
SUPPLY CHAIN FRICTIONS EXPECTED TO MENACE 2022
44
45
46
47
US: Average lead times for production materials

(in numbers of days)
90
Jul. '21
85 86
80
75
70
65
60
55
50
45
Sources: ISM, Datastream, Coface
40
'07 '08 '09 '10 '11 '12 '13 '14 '15 '16 '17 '18 '19 '20 '21
Sources: Institute for Supply Management, Refinitiv Datastream, Coface
48
CEE: RISING PRICES OF INPUTS REDUCE MARGINS AND AFFECT
INFLATION
Consumer inflation
Producer prices in industry PPI (%, HICP, YoY changes)
(%, YoY changes)
Source: Eurostat, Coface
Source: Eurostat, Coface
49
CEE: RESPONSES FROM FISCAL AND MONETARY POLICIES
Central banks’ interest rates General government balance

(%) (% of GDP)
Source: Central banks, Coface Source: Statistical offices, Coface
50
SURGING INFLATION
51
CADRU ECONOMIC GLOBAL – ENTITATI ZOMBIE
52
SURGING PRICES FOR ALL COMMODITIES
53
SURGING PRICES FOR ALL COMMODITIES
54
INFLATION – HOW TRANSITORY IS THAT?
55
BLACK SWANS IN OUR LAKE
Vulnerable sectors:
WHICH ARE THE MENACING • Constructions
EFFECTS? • Industry (at large)
• Energy suppliers
RISING INSOLVENCY RISK FOR COMPANIES
UNABLE TO TRANSFER SURGING
INFLATION => POTENTIAL RISING FINANCING
ACQUISITION COSTS INTO PRICES
COSTS
“FIXED PRICES CONTRACTS”
56
ROMANIA
57
CADRU INTERN – TEMA MAJORE IN URMATOARELE 9-12 LUNI
TOAMNA PRIMAVARA
2021 2022
Sovereign rating State support

Political packages Bank lending –
“Fourth wave” Consumer
(in)stability Unemployment
sentiment - appetite to the
Vaccines south?
Fiscal How diluted in
philosophy 2022?
58
EVOLUTIA INSOLVENTELOR - CRESTERE MAJORA
Evolutia insolventelor An-la-An
• in primul semestru din anul 2021 s-au deschis

3.033 proceduri noi de insolventa, in crestere cu
23% fata de aceeasi perioada a anului anterior.
• Este cea mai mare crestere semestriala a

insolventelor din ultimii 5 ani, partial datorita si
efectului de baza (minimul inregistrat in H1 2020
pe fondul starii de urgenta la nivel national in
contextul pandemiei Covid-19).
Insolvente / 1.000 companii active
• Romania a inregistrat in ultimii 3 ani sub 20 de firme

insolvente la fiecare 1.000 de companii cu venituri
peste 1.000 EUR/luna, ceea ce reprezinta minimul
ultimului deceniu si de 5 ori sub maximul din anul
2013.
• Romania se apropie de media regionala din

perspectiva insolventelor raportate la 1.000 de
companii active, respectiv 11 firme, dar ramanem pe
primul loc la acest capitol vs. tarile din ECE.
Sursa: BPI, date prelucrate Coface
59
EVOLUTIA INSOLVENTELOR … DISTRIBUTIE SECTORIALA
Distributie sectoriala insolvente / 1.000 companii active
Sursa: BPI, MFP

date prelucrate Coface
• Fabricarea produselor textile, a articolelor de imbracaminte si incaltaminte ramane sectorul cu cel mai ridicat
numar de insolvente raportat la 1.000 firme active, pe fondul scaderii vanzarilor si cresterii concurentei datorita
avansului comertului online (importuri)
• Vanzarile companiilor active in sectorul HoReCa au scazut cu 39% pe parcursul anului 2020, in timp ce profitul a
inregistrat o contractie cu 77%. Suplimentar, 45% dintre companiile active in sectorul HoReCa au raportat
pierderi pe parcursul anului 2020, comparativ cu doar 8% in anul 2019
60
EVOLUTIA INCIDENTELOR DE PLATA RAPORTATE DE BNR
Sursa: BNR
date prelucrate Coface
Valoarea incidentelor de plata (mil. RON) Numar incidente refuzate la plata
61
MEDIUL DE AFACERI IN CONTEXTUL COVID-19 (1/2)
ROMANIA SRL - Bilantul in 2019 ROMANIA SRL - Bilantul in 2020
CAPITALURI CAPITALURI
ACTIVE IMOBILIZATE ACTIVE IMOBILIZATE
PROPRII PROPRII
- Corporale - Capital Social - Corporale - Capital Social
- Necorporale - Prime 28% - Necorporale - Prime 22%
48% - Financiare - Rezerve 41% - Financiare - Rezerve
- Rezultatul Reportat - Rezultatul Reportat
- Rezultatul Curent - Rezultatul Curent
DATORII T. LUNG 18% DATORII T. LUNG 16%
DATORII T SCURT DATORII T SCURT
ACTIVE CIRCULANTE - Furnizori ACTIVE CIRCULANTE - Furnizori
- Creante - Banci - Creante - Banci
54% 62%
52% - Stocuri - Entitati afiliate 59% - Stocuri - Entitati afiliate
- Numerar + Inv TS - Venituri in avans - Numerar + Inv TS - Venituri in avans
- Cheltuieli in avans - Cheltuieli in avans
Sursa: MFP, date prelucrate Coface
• Scaderea investitiilor realizate de companii pe parcursul anului 2020. Valoarea contabila a activelor imobilizate a
scazut de la 990 mld. lei (2019) la 929 mld. lei (2020), acestea reprezentand la finalul anului anterior doar 41%
din totalul activelor, sub nivelul din 2020 (48%) sau cel din 2007 (63%, inaintea crizei financiare precedente).
• Gradul de indatorare al firmelor active in Romania atinge maximul istoric de 78%, comparativ cu 72% (2019),
respectiv 65% in 2007, inaintea crizei financiare precedente.
• Activele circulante raportate de companiile active in Romania acopera 95% din nivelul datoriilor pe termen scurt.
Capitalul de lucru negativ reflecta vulnerabilitatea companiilor pe termen scurt si dependenta acestora de
rostogolirea datoriilor, in special atunci cand vine vorba despre creditul comercial.
62 COFACE, THE MOST AGILE GLOBAL TRADE CREDIT PARTNER IN THE INDUSTRY
MEDIUL DE AFACERI IN CONTEXTUL COVID-19 (2/2)
Creditul bancar vs. comercial furnizor, mld. lei Credite bancare noi companii (mld.lei)
Sursa: MFP, date prelucrate Coface
• Ponderea activelor circulante in total active a crescut de la 52% in 2019 la 59% in 2020, pe fondul cresterii soldului creantelor
comerciale cu 38 mld. lei si stagnarii stocurilor. In conditiile in care soldul creditelor bancare nu a crescut decat cu 6 mld. lei pe
parcursul anului 2020, aceasta inseamna ca aproximativ 85% din cresterea creantelor a fost finantata prin creditul comercial. Romania
creste pe capital de lucru (furnizori, stocuri si creante), ceea ce reflecta consum si mai putin investitii.
• Cresterea lenta a creditarii bancare oferita companiilor, impozitul redus aplicat dividendelor (decapitalizarea companiilor) si finantarea
modesta a firmelor prin BVB (doar 5% din capitalul necesar), alimenteaza preferinta companiilor pentru finantare catre zona creditului
comercial, prin extinderea termenelor de plata a facturilor catre furnizori, acestea ajungand la 117 zile in anul 2020, de doua ori mai
mult decat in urma cu un deceniu.
COFACE, THE MOST AGILE GLOBAL TRADE CREDIT PARTNER IN THE INDUSTRY
63
RISCURI PENTRU SEMESTRUL II – 2021 + 2022
SANITAR FINANCIAR
Valul 4 business
PNNR CONTAGIUNE
Decalare / Project Credit comercial
management (?)
64
CONCLUZII
Dupa 5 ani de scaderi, insolventele inregistrate in primul semestru al acestui an sunt in crestere cu 23% fata de aceeasi
perioada a anului anterior. Romania ramane pe primul loc in ECE din perspectiva insolventelor raportate la companiile active;
Incidentele de plata raman la minim istoric, dar riscurile in semestrul II sunt in crestere pe cel putin 4 planuri: sanitar (valul 4),
financiar (mediul de afaceri), PNRR (decalarea aprobarii si implementarii programului) si de contagiune (creditul comercial);
Fabricarea produselor textile, a articolelor de imbracaminte si incaltaminte + HoReCa  cele mai afectate sectoare in
contextul pandemiei, pe fondul scaderii vanzarilor si indatorarii ridicate;
Concurenta intre companii creste  pentru prima data raportul IN (firme nou inmatriculate +58%) / OUT (firme care isi intrerup
activitatea +31%) se apropie de 1, alimentand scaderea cotelor de piata pentru firmele existente;
Bilantul companiilor pentru anul 2020 reflecta o serie de vulnerabilitati: scaderea investitiilor, cresterea indatorarii la maxime
istorice, avansul accelerat al creditului comercial (canal ce asigura finantarea a 85% din necesarul de capital) si extinderea
termenelor de plata a facturilor  risc sistemic de contagiune.
65
CADRU INTERN – HARTA SECTORIALA
66
CADRU INTERN – HARTA SECTORIALA – EVALUAREA-K
67
1. HORECA
2. E-commerce
3. Servicii de curierat
4. IT&C
5. Food & Beverage
6. Metale
7. Constructii
8. Mobila (productie)
9. Textile (productie)
10. Industrie
11. Industrie Auto
12. Agricultura
13. Carburanti
68
CADRU INTERN – HARTA SECTORIALA
Pharma, Retail sales, Food & Beverage (w/o HORECA), Constructions,

E-commerce, Furniture (IKEA & DIY), Chemical industry, Packaging, Metals
IT&C, Courier
services K-shape within K-shape
We love Logistics &
Infrastructure, Residential
neutral, Offices & Retail is toxic
Waiting room
• Agribusiness – always very difficult to predict
given poor water infrastructure
• Fuel distribution (retail – COVID driven)
HORECA,
Aviation & Industry (Automotive), Textiles (production)
Airports,
Tourism
69
EVOLUTII SECTORIALE – E BINE SA AVEM PREJUDECATI
FIECARUI SECTOR TREBUIE

SA-I ASOCIEM UN RATING
DIFERENTA INTRE RATING-UL

SECTORULUI SI RATING-UL
COMPANIEI NU TREBUIE SA
FIE EXCESIVA.
70
EVOLUTII SECTORIALE – E BINE SA AVEM PREJUDECATI
SECETA SEVERA A IMPARTIT
ROMANIA IN 2 “ROMANII”
DESPAGUBIRI APIA @ SEPTEMBRIE 2020
71
ROMANIA – PHARMA SECTOR - EVOLUTII 2020
72
ROMANIA – PORK MEAT SECTOR – VOLATILITATE
73
ROMANIA – PORK MEAT SECTOR – VOLATILITATE
74
ALTE INGREDIENTE SINE QUA NON
Legislatie
CUM
IMPACTEAZA
COMPANIILE
Fiscalitate DIN
SECTORUL
SUBIECT?
Reglementari
75
ALTE INGREDIENTE SINE QUA NON
76
CELE 5 FORTE PORTER
77
1. HORECA
2. E-commerce
3. Servicii de curierat
4. IT&C
5. Food & Beverage
6. Metale
7. Constructii
8. Mobila (productie)
9. Textile (productie)
10. Industrie
11. Industrie Auto
12. Agricultura
13. Carburanti
14. ……
15. …….
78
79
ANALIZA FINANCIARA AVANSATA – ROAD PUZZLE MAP
80
OBIECTIVELE
CURSULUI
Context
Analiza Macro
situatiilor
/
financiare
Sector
“Oamenii
Calitatea /
care
fiabilitatea
sfintesc
Informatiei
locul”
81
82
OAMENII SFINTESC LOCUL
EVALUAREA CALITATII MANAGEMENTULUI

COMPANIEI PE CARE O ANALIZEZI ESTE MAI
DIFICIL DE REALIZAT DECAT ANALIZA
SITUATIILOR FINANCIARE.
INSA ACEASTA ANALIZA TREBUIE FACUTA!
83
OAMENII SFINTESC LOCUL
84
STUDIU DE CAZ
STUDIU DE CAZ
NAME LENDING
85
STUDIU DE CAZ
86
STUDIU DE CAZ
CARE ESTE
RATING-UL PE
CARE L-ATI
VALIDA IN ACEST
MOMENT DOAR IN
BAZA DATELOR
FINANCIARE?
87
STUDIU DE CAZ
CARE ESTE
RATING-UL PE
CARE L-ATI
VALIDA IN ACEST
MOMENT DOAR IN
BAZA DATELOR
FINANCIARE?
CU SIGURANTA, NU ESTE UN
88 RATING “INVESTMENT GRADE”
STUDIU DE CAZ
89
STUDIU DE CAZ
90
STUDIU DE CAZ
CARE ESTE
RATING-UL FINAL
PE CARE L-ATI
VALIDA?
CAT DE MULT
INSEAMNA
NUMELE
D-LUI ION TIRIAC
PENTRU VOI?
91
ANALIZA FINANCIARA AVANSATA – ROAD MAP
92
93
OBIECTIVELE
CURSULUI
Context
Analiza Macro
situatiilor
/
financiare
Sector
“Oamenii
Calitatea /
care
fiabilitatea
sfintesc
Informatiei
locul”
94
95
AND STYLE…
96
97
SUPORT CURS
98
99
DATE FINANCIARE FIRMA SUBIECT
DATE FINANCIARE SECTOR
100
TOCMAI ATI FACUT PRIMUL MILION DE EURO 
CAPITALUL CU CARE
PORNIM LA DRUM LA
INCEPUTUL ACESTUI
101
CURS SCALA DE RISC – CA LA SCOALA 
STUDII DE CAZ – MOMENTUL ADEVARULUI
EXPUNERE
Cresc Inghet Reduc

expunerea expunerea expunerea
Inchid total Am nevoie de

expunerea mai multe
existenta informatii
102
STRUCTURA CURS
folosim?
• Calitatea informatiei pe care o analizam
• Studii de caz

sustenabila
• Studii de caz
103
OBIECTIVELE
CURSULUI
Context
Analiza Macro
situatiilor
/
financiare
Sector
“Oamenii
Calitatea /
care
fiabilitatea
sfintesc
Informatiei
locul”
104
INCREDERE & FIABILITATEA INFORMATIEI
CARE ESTE GRADUL DE FIABILITATE /

INCREDERE PE CARE IL ASOCIEM INFORMATIEI
PE CARE O ANALIZAM?
105
INCREDERE & FIABILITATEA INFORMATIEI
CARE ESTE GRADUL DE FIABILITATE /

INCREDERE PE CARE IL ASOCIEM INFORMATIEI
PE CARE O ANALIZAM?
106
“GET THE FULL PICTURE!”
CAT DE COMPLETA ESTE

INFORMATIA PE CARE O
ANALIZEZ?
MARE ATENTIE LA GRUPURI!
CUNOSC ARHITECTURA LOR?
ESTE IMPRUDENT SA NE UITAM

DOAR LA SITUATIILE INDIVIDUALE
ESTE DILIGENT SA NE UITAM LA

INTREG COPACUL, NU LA
SINGURUL MAR BUN
107
108
STRUCTURA CURS
folosim?
• Calitatea informatiei pe care o analizam
• Studii de caz

sustenabila
• Studii de caz
109
Situatiile financiare – Tridentul Analizei Financiare
FORMULARUL CE PREZINTA ? ECUATIA DE ECHILIBRU
● Bilantul Contabil ● Pozitia ● A = D + CP
● Contul de Profit si Pierdere ● Performanta ● Rezultat = Venituri - Cheltuieli
● Situatie Fluxurilor de Trezorerie ● Lichiditatea ● Δ (Numerar) = CFO + CFI + CFF
ACTIVE - resurse obtinute in urma tranzactiilor anterioare

pe care companie le controleaza in prezent si care vor
genera beneficii viitoare
BILANT – prezinta pozitia DATORII - obligatiile financiare ale firmei, rezultate din
financiara a unei companii activitatea anterioara si care vor genera o iesire de capital
din firma
CAPITALURI PROPRII – valoarea reziduala a activelor
dupa deducerea datoriilor
VENITURI - Cresteri de avantaje economice care iau
Contul de profit si pierdere –
forma cresterii activelor sau diminuarii datoriilor
arata performanta financiara a
CHELTUIELI - Diminuari de avantaje economice care iau
firmei pe parcursul exercitiului
forma scaderii activelor sau cresterii datoriilor
financiar
Situatie Fluxurilor de Trezorerie CFO – activitatea operationala

CFI – gestiunea activelor pe termen lung
Informatii despre incasari si plati
CFF – care afecteaza structura de capital
110
ANALIZA FINANCIARA AVANSATA
111
112
113
ANALIZA BILANTULUI – LA CE NE UITAM?
114
Bilantul – prezentare generala
RESURSE FINANTARE
MIJLOACE
ACTIVE IMOBILIZATE(>max(1an, CO)) CAPITALURI PROPRII
 Corporale
 Necorporale
 Financiare DATORII pe TL (>1 an)
ACTIVE CIRCULANTE(<max(1an, CO)) DATORII pe TS (<1 an)

 Stocuri  Furnizori
 Creante – clienti  Dat fiscale
 Datorii catre institutii de credit
 Disponibilitati + Investitii FinanciareTS  Dividende de platit
CHELTUIELI IN AVANS VENITURI IN AVANS (atentie la subventii pentru

investitii)
115
Bilantul – prezentare generala
Structura Orientativa Bilant
Ciclu Operational LUNG Ciclu Operational SCURT
Active Datorii pe Active Datorii pe

55% Termen Scurt 50% 90% 85%
Circulante Circulante Termen Scurt
Fonduri 50% Fonduri

45% Active Fixe Permanente
10% Active Fixe Permanente 15%
Caracteristici: Caracteristici:
• Mai multe investitii in active fixe • Capitaluri proprii reduse

• Nevoie de finantare mai mare • Marje de profit reduse corelate cu rulaje
• Asteptari mai mari ale actionarilor datorita foarte ridicate (cifra de afaceri mare)
investitiilor ridicate
Exemplu: industria metalurgica, constructii Exemplu: industria alimentara, micile firme de

comert cu amanuntul.
116
Bilantul – ce analizam?
Structura bilantului ACTIVE Care sunt aspectele importante? Ce analizam?
A Numerar si conturi asimilate 1. Evolutia soldurilor?

2. Exista cash blocat / depus ca si garantie?
C 3. Comparabilitatea cifrelor anuale cu cele interminare?
T
I Creante comerciale 1. Corelatie: evolutie fonduri alocate de societate pentru finantarea
V creantelor VS evolutia cifrei de afaceri (elasticitate) ?
2. Evolutie DSO in timp (trend), relativ (industrie, peers)
E 3. Daca este prea mult capital blocat in finantarea creantelor (analiza
relativa peers industrie), care este:
3.1. Exista Creante la companii din grup?
3.2. Care este gradul de concentrare al creantelor pe clienti?
C 3.3. Care sunt cei mai importanti clienti si rating-ul acestora?
3.4. Care este structura creantelor pe vechimi?
I 3.5. Compania practica compensari cu datoriile (barter)?
R 3.6. Creante indoielnice
C Stocuri 1. Evolutia DIH in timp (trend), relativ (industrie, peers)
U 2. Care este politica de re-evaluare a stocurilor si cand au fost
evaluate ultima data?
L 3. Care este evolutia stocurilor pe faze ale ciclului operational: materii
A prime, productie in curs de executie, produse finite?
N Intrebati detalii cand vedeti variatii semnificative ale primelor doua – proxy
FOCUS: pentru evolutia viitoare a pietei (firma are aseptari de scadere / crestere). Sunt in
T • Viteza rotatie linie cu ce cunoasteti voi despre piata, ce spun clienti similari?
• Lichiditate, ciclu 4. Au stocurile caracter sezonier sau sunt speculative (ie
E
operational, autofinantare aprovizionare masiva pentru evitarea preturilor in crestere?
• Trend si Comparatie 5. Societatea produce pe baza de contracte (comenzi ferme) / stoc?
relativa cu sectorul 6. Sunt asigurate? Sunt cesionate sau folosite ca si garantie? 117
A Imobilizari corporale 1. Evolutia soldurilor? CAPEX =

C 𝐼𝑚𝑜𝑏 𝐶𝑜𝑟𝑝1 − 𝐼𝑚𝑜𝑏 𝐶𝑜𝑟𝑝0 + 𝐴𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒
2. Evolutie CAPEX si cum este el finantat (mix CFO + Imprumuturi)?
T FOCUS: 3. Corelatia in timp a imobilizarilor corporale si a veniturilor (lag 1
I • Going Concern maxim doua perioade), sunt investitii justificate sau sunt irationale?
• Calitate: grad de uzura 4. Exista echipamente utlizate dar care sunt in afara bilantului: leasing
V • Vandabilitate: specializare,
operational?
E piata de desfacere si
5. Ritmul cu care firma isi reinnoieste activele este corelat cu ritmul
lichiditatea acesteia, costul
vanzarii amortizarii? Care este trendul si comparatia fata de peers?
I • Finantare: structura si 6. Cat de vechi sunt activele corporale si care sunt estimarile privind
M echilibrul pe termen lung. iesirile de capital viitoare pentru a face fata competitivitatii
Principiul maturitatii concurentei?
O scadentelor si buffer de 7. Care este politica de amortizare a companiei si gandirea variabilelor
B lichiditate relative? Este acestea in linie cu practicile peers? Daca nu, cum
I • Rationalitatea investitiilor impacteaza rezultatul net si spread-ul intre acesta si CFO?
in liniile cu evolutia pietei?
L
I Imobilizari necorporale 1. Daca ponderea lor in total active este in crestere, ce reprezinta?
Z 2. In cazul brevetelor, licentelor, cat timp sunt protejate?
3. Cum au determinat fondul comercial? Este o analiza pertinenta?
A
T
Imobilizari financiare 1. Pondere in total active si evolutia in timp?
E 2. Argumentarea investitiilor (alianta strategica, speculatie, detine
pachetul majoritar)?
118
A
L Cheltuieli in avans
Reprezinta cheltuieli efectuate (platite) in avans, respectiv inainte de
T
primirea bunului / serviciului
E
Este important sa analizam evolutia acestora in timp, pentru ca au
impact in exercitiul curent (scaderea lichiditatilor) si viitor (inregistrarea
A de cheltuieli in P&L care vor afecta rezultatul net)
C
T Taxe amanate – ACTIV Apar in bilant cand exista taxe platite in exces (venitul impozabil >
I venitul contabil)
V
E Desi sunt diferente temporare (se autocorecteaza in timp), IFRS impune
ca acestea sa fie considerate active non-curente
K. Structura bilantului PASIVE Care sunt aspectele importante? Cum le analizam? Intrebari cheie?
Capitaluri Proprii Capitalul Social

P Diferente din reevaluarea activelor imobilizate
E Rezerve din anii anteriori
R + Rezultatul exercitiului (profit sau pierdere)
M
A Datorii pe termen lung DE CE LE ANALIZAM?
 Estimarea angajamentului actionarilor (gradul de capitalizare)
N
 Structura capitalurilor si riscul de solvabilitate
E  Politica companiei in ceea ce priveste:
N  Repartizarea profiturilor (dividende)
T  Acoperirea pierderilor prin recapitalizare
E 119
D Structura bilantului PASIVE Care sunt aspectele importante? Ce analizam?

A
Datorii catre institutii de 1. Care este orientarea datoriilor (catre banci vs entitati afiliate)
T credit / entitati afiliate 2. Exista angajamente (conditii ie “covenants”) catre banci? Sunt
O respectate?
R 3. Exista garantii oferite in favoarea bancilor?
I 4. Care este evolutia structurii de finantare (t.scurt v.s. t.lung)
I
Datoriile comerciale 1. Evolutia lor in corelatie cu stocurile si COGS?
T. 2. Care este viteza medie de plata a furnizorilor (DPO)? Trend si
S. evolutie relativa!
A Venituri in avans Reprezinta sume inregistrate (incasate) in avans, respectiv inainte de

L livrarea produsului / serviciului. Compania are o obligatie de a:
 Furniza produsele / serviciile (numai la acel moment se va
T
recunoaste venit)
E  Returna banii in caz contrar
P Este important sa analizam evolutia acestora in timp, pentru ca au

A impact in exercitiul curent (cresterea lichiditatilor) si viitor (inregistrarea
S de venituri in P&L care vor afecta rezultatul net)
I
V Taxe amanate – PASIV Apar in bilant cand exista taxe platite in deficit (venitul impozabil <
venitul contabil)
E Desi sunt diferente temporare (se autocorecteaza in timp), IFRS impune
ca acestea sa fie considerate active non-curente
120
CALITATEA INFORMATIEI
TESTAM FIABILITATEA
INFORMATIEI PE CARE O
AVEM!
AJUSTAM IN SPECIAL
 VECTORI DE LICHIDITATE
 MARJE
121
CALITATEA INFORMATIEI - CREANTE
Creante comerciale
Creante Perioada de
Concentrare Intragrup incasare
vs Ageing (DSO)
diversificare - versus
Cat de “vii”? Sector
122
PROBABILITATI DE DEFAULT
Speculative Grades: Investment Grades:
1 … 90% 6 … 10%
2 ….60% 7 … 5%
3 … 45% 8 … 2%
4 … 20% 9 … 1%
5 …. 15% 10 …0,1%
123
POT APLICA FORMULA PENTRU TOP 20 CLIENTI
CALCULEZ RWA CREANTE
AJUSTEZ CREANTELE COMERCIALE AFERENTE TOP 20 CLIENTI

124
Valoarea contabila
CREANTE
RON 120mn
RAPORTATE
FORMULA
ELD
CREANTE
AJUSTATE
Valoarea realizabila RON 110mn
125
STUDIU DE CAZ
AGRI-INPUTS SRL
126
STUDIU DE CAZ
GATIM CU TOATE
INGREDIENTELE!
127
STUDIU DE CAZ
128
STUDIU DE CAZ
SECETA SEVERA A IMPARTIT

ROMANIA IN 2 “ROMANII”
129
STUDIU DE CAZ
DESPAGUBIRI APIA @ SEPTEMBRIE 2020
130
131
CALITATEA INFORMATIEI - STOCURI
ATENTIE LA:
STOCURI
1. OPINIA AUDITOR
2. MARK TO MARKET
132
IPOTEZA:
VALOARE
CONTABILA
RAPORTATA
(“Book Value”)
STOCURI
RON 200mn
133
Dar ce spune Auditorul?
134
Valoarea contabila
STOCURI
RAPORTATE Book Value RON 200mn
AJUSTARI
STOCURI VALOAREA
AJUSTATE RON 140mn PRUDENTA
REALIZABILA A
STOCURILOR
135
AJUSTARI
MARK
TO
MARKET
STOCURILE
SUNT
RECUNOSCUTE
LA COST IN
BILANT, NU LA
VALOAREA DE
PIATA
136
Stocuri
achizitionate @
USD 900 / tona
Stocuri inca
nevandute …
Cotatia este
USD 680 / tona
Stocurile apar in
STOCURILE ASCUND O Bilant tot la
PIERDERE MASCATA, Valoarea de
NERECUNOSCUTA INCA. achizitie, insa cat
de reala mai este?
137
https://www.youtube.com/watch?v=AoQmhlrTa8Y
138
Cold & Flu -41%

Q1-2021 YOY
139
• Volatilitate extrema in Piata Carnii de Porc – efecte opuse

pentru Fermieri (crescatori de porci) si pentru Procesatorii
de carne.
140
DACA ATI FI BANCA COMPANIEI

PE CARE O ANALIZATI,
ATI PRELUNGI LINIA DE CREDIT?
141
CAT DE ECHILIBRATA ESTE STRUCTURA

BILANTIERA?
142
BILANTUL ROMANIA SRL - EVOLUTIA DIN ULTIMUL DECENIU
ROMANIA SRL - Bilantul in 2007
ACTIVE IMOBILIZATE CAPITALURI PROPRII
- Corporale - Capital Social
- Necorporale - Prime
- Financiare - Rezerve 35%
63% - Rezultatul Reportat
- Rezultatul Curent
DATORII T. LUNG
ACTIVE CIRCULANTE 32%
- Creante
- Stocuri DATORII T SCURT
- Numerar + Inv TS - Furnizori
37% - Banci 33%
- Cheltuieli in avans
- Entitati afiliate
- Venituri in avans
ROMANIA SRL - Bilantul in 2019 ROMANIA SRL - Bilantul in 2020

CAPITALURI CAPITALURI
ACTIVE IMOBILIZATE ACTIVE IMOBILIZATE
PROPRII PROPRII
- Corporale - Capital Social - Corporale - Capital Social
- Necorporale - Prime 28% - Necorporale - Prime 22%
48% - Financiare - Rezerve 41% - Financiare - Rezerve
- Rezultatul Reportat - Rezultatul Reportat
- Rezultatul Curent - Rezultatul Curent
DATORII T. LUNG 18% DATORII T. LUNG 16%
DATORII T SCURT DATORII T SCURT
ACTIVE CIRCULANTE - Furnizori ACTIVE CIRCULANTE - Furnizori
- Creante - Banci - Creante - Banci
54% 62%
52% - Stocuri - Entitati afiliate 59% - Stocuri - Entitati afiliate
- Numerar + Inv TS - Venituri in avans - Numerar + Inv TS - Venituri in avans
- Cheltuieli in avans - Cheltuieli in avans
143
CUM POT
SUPRAVIETUI UNEI
STRUCTURI DE
FINANTARE
NEGATIVE?
144
900 800
DATORII
700 INTRAGROUP
600
LINII DE CREDIT
CU RISC DE
REINNOIRE MIC
145
ANALIZA BILANTULUI – “8-UL” PE BILANT
146
CREDITE BANCARE / LEASING

FINANCIAR PE TERMEN LUNG
“INTEREST BEARING DEBT”
PARTEA CURENTA A
CREDITELOR PE TERMEN
LUNG
“CURRENT PORTION OF LONG
TERM DEBT”
LINII DE CREDIT
NEANGAJANTE CU MATURITATI
INDATORARE PE > 1 AN
TERMEN LUNG
CREDIT FISCAL
147 RESTRUCTURAT
CARE ESTE UN NIVEL REZONABIL DE

INDATORARE?
148
Calitatea Capitalurilor Proprii
Politica de
Calitate Recurenta
dividend
IMPRUMUTURI ACTIONAR /
INTRAGROUP
149
CARE
CAPITALURI
PROPRII INSA?
150
151
Contul de Profit si Pierdere – Ce analizam ? De ce?
Model C.P.P. OMF – IFRS
Analiza Top-Down C.P.P. Elemente de analiza
Cifra de afaceri neta Mod calcul = Valoarea marfurilor vandute (comert) + valoarea
productie vandute (fabricatie) – Discount – Retururi (Storno)
Cum o analizam?
1. Trend, comparatie peers, sector
Analiza orizontala 2. Repartitie geografica (intern, extern) si pe tipuri de clientela
“Trend analysis” (public, privat), segmentare (pareto categorie client)
3. Perspective si argumente
4. Corelatie prin conturile de bilant asociate (venituri in avans,
creante)
5. Moneda de facturare (moneda functionala)
6. Sezonalitate, diversificare (orice aspect)
Mod calcul = Cifra de afaceri + Venituri aferente productiei

Analiza verticala stocate + Productie Uz propriu capitalizata
“Common size”
Cum le analizam?
Elemente similare precum CA precum si identificarea cauzelor care
Veniturile din exploatare pot genera diferente semnificative intre: Venituri Totale – Venituri
Exploatare – Cifra de afaceri
152
Marja Bruta (Gross Profit) Mod calcul = Venituri Exploatare – Cheltuieli cu marfuri si
materiale (COGS)
Ce reprezinta: adaosul de valoare adus de societate la costul

marfurilor vandute in cadrul exercitiului
Valoarea Adaugata Mod calcul: VA = Marja Bruta – Cheltuieli Externe
Categorii Cheltuieli Externe:

• Achiziţiile de materiale nestocabile sau furnituri (apa, energie)
• Serviciile externe (consultanta, studii, cercetare, chirii,
intretinere si reparatii, marketing, publicitate, prime asigurare)
• Orice serviciu externalizat
• Alte servicii externe (transporturi, telecomunicatii, alte cotizarii)
Importanta: exprima creearea valorii adaugate aduse de societate

dupa deducerea tuturor cheltuielilor catre terti. PIB = Σ (VA)
Destinatii:
• Personal
• Stat – impozite
• Remunerarea creditorilor: Finantatori & Actionari
• Societate: autofinantare
153
Rezultatul din Exploatare Mod calcul = VA – Alte Cheltuieli Exploatare (in special Cheltuieli
~EBIT or Operating Profit cu Personalul si Amortizare) + Subventii Exploatare
Ce reprezinta: indicatorul rentabilitatii operationale a companiei

anterior incidentelor fiscale si financiare
Cum il analizam?
1. Corelatie cu CA (%), Rezultatul Brut Final (%)
2. Trend, analiza relativa peers / industrie
Rezultatul Net al Exercitiului Mod calcul = Rezultat din Exploatare (EBIT)

+ Venituri Financiare
- Cheltuieli Financiare
+ Rezultat actv. exceptionale
- Impozit pe profit
Este foarte important sa intelegem conturile de tranzactii
extraordinare / exceptionale:
• Creante devenite nerecuperabile
• Deprecieri exceptionale
• Donatii, penalitati, amenzi
154
ANALIZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE - AJUSTARI
Subventii pentru • Impacteaza EBITDA / EBIT raportata

investitii • Daca impactul este material, ajustam!
Pierdere / castig din

• Impacteaza EBITDA / EBIT raportata
Vanzarea de Active • Eveniment ne-operational, ajustam!
Fixe
Evenimente one off / • Testam materialitatea

nerecurente • Daca ajustarea este materiala, normalizam EBIT(DA)
155
Subventii pentru • Impacteaza EBITDA / EBIT raportata

investitii • Daca impactul este material, ajustam!
Pierdere / castig din • Impacteaza EBITDA / EBIT raportata

Vanzarea de Active • Eveniment ne-operational, ajustam!
Fixe
Discounturi comerciale • Raportate corect in 609 / 709?

• Sau raportate cu titlu de Cheltuieli / Venituri financiare
(primite / acordate) (fara sa impacteze EBIT)
156
“OTHER”
CAPITOLE “GALEATA”
 OTHER CURRENT ASSETS
 OTHER CURRENT LIABILITIES
 OTHER OPERATIONAL INCOME
 OTHER OPERATIONAL EXPENSES
157
158
ANALIZA TREZORERIEI
159
ANALIZA TREZORERIEI – EBITDA NU ESTE CASH
Structura companiilor pentru care s-

a deschis Procedura de Insolventa
in 2020
43%
57%
Companii cu EBIT negativ @ FY2019

Companii cu EBIT pozitiv @ FY2019
160
Situatia Fluxurilor de Numerar: Cash Flow Statement
Incasari Plati
Cash From Operations (Trezoreria din operatiuni curente)
Incasarea facturilor de la clienti Personal si Furnizori si Salarii
Dobanzi si dividende primite (sau CFI) Cumpararea de titluri pe termen scurt
Venituri din vanzarea titlurilor pe termen scurt Dobanzi (sau CFF) si Taxe platite
Cash From Investments (Trezoreria din Operatiuni de Investitii)

Vanzarea activelor imobilizate Achizitia de active imobilizate
Incasari din Investitii in titluri pe termen lung Incasari din Investitii in titluri pe termen lung
Principal incasat din imprumuturi acordatecompaniilor Imprumuturi acordate altor companii
Cash From Financing (Trezorieria din Operatiuni de Finantare)

Principal pentru datorii emise Principal platit aferent creditelor bancare si obligatiuni
Incasari din emiterea de actiuni noi ale intreprinderii Rascumpararea de actiuni ale companiei
Dividende platite catre actionari
Trezoreria din Operatiunile Curente (CFO) – se poate determina prin metoda:
• Directa - daca dispunem de toate informatiile referitoare la incasarile si platile ocazionate de

activitatea de exploatare
• Indirecta 𝐂𝐅𝐎 = 𝐏𝐍*b + Ch. Nonmonetare – V. Nemonetare - Δ (Working Capital Non Cash)
(Teoretic)
In practica : 𝐂𝐅𝐎 = 𝐄𝐁𝐈𝐓 ∗ (𝟏 − 𝐭) – Ch. Dobanda (1-t) + Amortizare – Δ (Working capital)
161
ANALIZA TREZORERIEI
Resurse &
Destinatie Suficienta Sustenabilitate
Structura
162
Structura fluxului de numerar - scenarii
163
ANALIZA TREZORERIEI OPERATIONALE
Sursa 1 = Profit operational – Taxe –

Dobanzi
TREZORERIA NETA DIN

OPERATIUNI CURENTE Sursa 2 = - (∆ Creante + ∆ Stocuri)
(CASH FROM
OPERATIONS = CFO)
Sursa 3 = ∆ Credit Furnizor
164
ANALIZA TREZORERIEI
165

Marja Dobanzi
operationala
(%) Sursa 2 = - (∆ Creante + ∆ Stocuri)
Cash
conversion Sursa 3 = ∆ Credit Furnizor
cycle
(days)
166
ANALIZA TREZORERIEI OPERATIONALE – SITUATIA IDEALA
167
Sursa 1 Sursa 2 Sursa 3 CFO Interpretare

Compania inregistreaza un profit operational (EBIT) ajustat cu cheltuielile
nonmonetare (in sens pozitiv), dobanzi si impozite platite ((in sens negativ) de 1.000,
o crestere cumulata a valorii stocurilor de 600 si un avans al furnizorilor de 400.
Modelul este sustenabil, deoarece compania blocheaza numerar suplimentar in

capitalul de lucru (∆(Creante) + ∆(Stocuri) - ∆(Furnizori) = 200) pe care il finanteaza
cu profituri operationale de cinci ori mai mari.
Astfel, decizia de selectie a clientilor (cresterea soldului creantelor) si a stocurilor

(avansul acestora) este asumata de companie prin angajamentul de co-finantare a
acestora, si nu este transpusa in totalitate furnizorilor.
1.000 (600) 400 800
Pentru validarea modelului, ar trebui totusi ca dinamica cifrei de afaceri sa fie
superioara ritmului de crestere a creantelor, stocurilor si a furnizorilor. Astfel,
indicatorii de rotatie (DSO, DIH, DPO) nu vor creste, iar ciclul de conversie al banilor
(CCC) va ramane sincronizat sau usor pozitiv. Mai mult decat atat, cresterea cifrei de
afaceri ar trebui sa duca la o crestere si mai accelerata a profitului operational
(EBIT), conform celor recomandate in capitolul 2.
Astfel, compania respectiva va genera un flux de numerar operational pozitiv cu

precadere din sursa 1 (EBIT + Cheltuieli Nonmonetare – Ch. Dobanda x (1-t) –
Impozit), avand premizele sa finanteze sustenabil nevoia operationala (ciclul de
conversie), investitionala si cea financiara.
168

Surplusul nevoii de fond de rulment (∆(Creante) + ∆(Stocuri) - ∆(Furnizori)
= 600 – 600 = 0), iar compania genereaza un flux de numerar operational
exclusiv din sursa 1.
Modelul este sustenabil deoarece ciclul de conversie este in echilibru

(sincronizare perfecta). In ciuda acestui fapt, compania ar trebui sa se
asigure ca dispune de resurse suplimentare din trezorerie, sau ca poate
contracta cu usurinta un credit pentru finantarea capitalului de lucru, in cazul
in care intampina socuri negative cu vanzarea stocurilor sau incasarea
creantelor suplimentare.
800 (600) 600 800
In caz contrar, si atunci cand aceste socuri se materializeaza (ex: stocurile
suplimentare se vand mai lent, inregistreaza probleme de calitate sau o
volatilitate mare a pretului produselor finite, ori creantele suplimentare nu se
incaseaza la termen), firma respectiva poate recurge la extinderea
termenelor de plata catre furnizori, ceea ce decredibilizeaza imaginea
acesteia pe termen mediu-lung.
169

Compania inregistreaza un numerar operational inferior din prima sursa (EBIT +
Cheltuieli Nonmonetare – Ch. Dobanda x (1-t) – Impozit = 400). Posibile explicatii sunt
obtinerea unui profit operational mai mic, cresterea cheltuielilor privind dobanzile (pe
fondul caracterului variabil al acesteia si diminuarii lichiditatii din sectorul bancar, sau pe
fondul cresterii gradului de indatorare al companiei pentru finantarea unor proiecte de
investitii care nu genereaza efectul scontat) sau cresterea impozitelor platite (pe fondul
modificarilor din codul fiscal).
In acest context, compania atrage mai multe resurse financiare de la furnizori

(∆(Furnizori) = 1.000) comparativ cu necesarul pentru stocurile si creantele suplimentare
(∆(Creante) + ∆(Stocuri) -∆(Furnizori) = 600), pentru a consolida un numerar operational
total de 800 (jumatate generat din sursa 1, si cealalta jumatate din sursa 2 si 3),
400 (600) 1.000 800
Modelul este sustenabil doar daca ciclul de conversie este deja pozitiv (termenul de plata
al furnizorilor este inferior duratei cumulate de colectare a creantelor si rotatie a
stocurilor), iar dinamica negativa a fondului de rulment (∆(Creante) + ∆(Stocuri) -
∆(Furnizori) = 600 – 1.000 = -400) nu face decat sa echilibreze ciclul de conversie.
Altfel, daca furnizorii sunt platiti deja la un termen care depaseste durata ciclului
operational (DSO + DIH) si practica din industrie (DPO-ul inregistrat de catre firma
subiect este deja mai extins comparativ cu cel al concurentei), atunci orice extindere
suplimentara a termenului de plata al furnizorilor poate conduce la iritarea acestora si
decredibilizarea companiei subiect pe termen lung. In acest ultim caz, modelul de
generare al fluxului de numerar operational, in particular, si al lichiditatii, in general, nu
mai este sanatos pe termen mediu-lung.
170

Modelul nu este sustenabil, deoarece compania respectiva nu este
capabila sa genereze numerar din surse proprii.
Nivelul rezultatului din exploatare ajustat cu toate cheltuielile

nonmonetare (din categoria cheltuielilor de exploatare) nu acopera decat
cheltuielile privind dobanzile (dupa incidenta fiscala) si impozitele
platite.
Astfel, compania este fortata sa extinda termenul de plata catre furnizori
pentru obtinerea de lichiditate (+1.400) in vederea finantarii cresterii
0 (600) 1.400 800
stocurilor si a creantelor (+600), a investitiilor pe termen lung precum si
a altor nevoi financiare (rambursarea creditelor catre banci sau plata
unor dividende).
171

Modelul nu este sustenabil, deoarece compania respectiva inregistreaza
o pierdere de numerar din activitatea proprie.
Astfel, chiar daca nivelul rezultatului operational ajustat cu toate
cheltuielile nonmonetare este pozitiv, acesta nu acopera cheltuielile cu
dobanzile (dupa incidenta fiscala) si impozitele platite.
Pentru a obtine numerar, compania va aborda aceeasi strategie
nesustenabila precum cea de la punctul anterior.
-400 (600) 1.800 800
172
Atentie despre cum tratam si judecam astfel de cazuri.

Sursa 1 – pozitiva, genereaza cash
Sursa 2 consuma cash, insa efectul net Sursa1 + Sursa 2
ramane pozitiv.
Sursa 3 indica rambursare de credit furnizor (deleverage),
700 200 -800 -300
potential swap cu creditul bancar (discounturi comerciale primite
> dobanda)
Sursa 1 + Sursa 2 > 0
Sursa 1 + Sursa 2 + Sursa 3 < 0
Daca Sursa 1 + Sursa 2 > 0 in viitor, nu penalizam decizia
Companiei de a stinge credit furnizor.
173
174

Marja Dobanzi
operationala
Cash
cycle
(days)
175
Indicatorii de Activitate
(F) Disponibilitati
Banesti
(E) Colectarea (A) Aprovizionarea de

creantelor materii prime; Obligatii
de plata catre furnizor
Ciclul de
(D) Vânzarea produselor exploatare (B) Producţie în curs
finite. Generarea de crearea valorii
cheltuieli. Apariţia adaugate
creanţelor de încasat generarea de cheltuieli
(C ) Finalizarea
procesului de producţie
generarea de cheltuieli
CCC = DIH + DSO – DPO > 0 CCC = DIH + DSO – DPO < 0
176
CICLUL DE CONVERSIE AL BANILOR
Ciclul de conversie al banilor POZITIV
DSO + DIH > DPO

Semnificatie: cand compania isi plateste furnizorii mai rapid decat durata cumulata de rotatie a stocurilor si a
creantelor, atunci aceasta are un deficit de finantat. Practic, acest deficit poate fi finantat prin urmatoarele surse,
listate in ordinea sustenabilitatii acestora:
- Profituri reinvestite in companie
- Monetizarea unor investitii pe termen scurt (ex: vanzarea actiunilor speculative);
- Contractarea unui credit bancar pentru finantarea capitalului de lucru pe termen scurt;
- Contractarea unei surse de finantare suplimentare (obligatiuni corporative etc.);
- Suplimentarea capitalului social sau gasirea unui partener strategic;
- Vanzarea unor active care nu sunt strategice sau necesare pentru desfasurarea activitatii de baza;
- Vanzarea unor active strategice (“core assets”) – de preferat sa nu se ajunga in aceasta situatie, deoarece
activitatea de baza nu mai poate fi desfasurata la parametri normali.
Provocare: cu cat ciclul de conversie are valori pozitive mai mari, cu atat compania are nevoie de un profit mai
mare, sau capitaluri suplimentare, sau finantare bancara pe termen scurt mai mare.
177
Ciclul de conversie al banilor NEGATIV
DSO + DIH < DPO

Semnificatie: cand compania isi plateste furnizorii mai tarziu decat durata cumulata de rotatie a stocurilor si a
creantelor, atunci aceasta are un excedent financiar. Practic, acest excedent poate fi utilizat pentru urmatoarele
destinatii, listate in ordinea sustenabilitatii acestora:
- Investitii pe termen lung in active strategice, care determina cresterea vanzarilor (extinderea capacitatii de
productie) sau a profitabilitatii (retehnologizarea proceselor). Profiturile suplimentare sunt reinvestite in
companie, contribuind la imbunatatirea trezoreriei si reducerea termenelor de plata catre furnizori (ciclul
operational tinde catre echilibru);
- Rambursarea unor credite contractate pe termen lung, diminuand astfel cheltuielile privind dobanzile si
crescand profiturile. Practic, compania subiect inlocuieste creditul bancar prin creditul comercial;
- Creditarea sau achizitionarea unor companii;
- Acordarea de dividende actionarilor. Platile respective reduc trezoreria companiei si capacitatea de a sustine
proiecte de investitii pe termen lung.
Provocare: resursele pe termen scurt (creditul comercial) sunt folosite pentru finantarea unor nevoi pe termen
lung
178
Recomandare: Un ciclu operational care tinde catre zero este corect

sincronizat, iar compania subiect este mai independenta fata de sursele
de finantare externe purtatoare de costuri (ex: credite bancare).
179
CASH IS KING
CAT INSEAMNA 30
DE ZILE DIN CICLUL
DE CONVERSIE A
BANILOR?
180
CASH IS KING
181
CASH IS KING
182
CASH IS KING
183
CASH IS KING
184
CASH IS KING
185
CASH IS KING
186
CASH IS KING
187
CASH IS KING
DPO
EBITDA 30 DE ZILE
8.33%
DSO DIH
188

Marja Dobanzi
operationala
Cash
cycle
(days)
189
ANALIZA TREZORERIEI
190
ANALIZA TREZORERIEI
 CFI = ∆(Active Imob. Corporale) + Amortizare ± Reevaluare Imob. Corporale ±

Castig/Pierdere Vanzare Imobilizarilor. Corporale, unde:
Reevaluarea negativa / pozitiva (deprecierea / aprecierea activelor) se adauga/scade la CFI
Vanzarea in castig / pierdere (la un pret mai mare / mic comparative cu valoarea contabila a
activelor corporale vandute) se scade / adauga la CFI (-/+)
191
ANALIZA TREZORERIEI
Maintenance
CAPEX
Development
CAPEX
192
193
STUDIU DE CAZ
STUDIU DE CAZ
KIWI RAILWAY
194
STUDIU DE CAZ
195
STUDIU DE CAZ
196
STUDIU DE CAZ
197
STUDIU DE CAZ
198
STUDIU DE CAZ
199
ANALIZA TREZORERIEI
200
ANALIZA TREZORERIEI
 CFF = ∆ (Datorii Banci) + ∆(Cap. Social) + ∆(Credit fiscal restructurat) - ∆(Dividende)
Rambursari Majorari / Rambursari Politica de

nete de reduceri de nete de credit dividend
principal finantari din fiscal
partea
Actionarului
201
ANALIZA TREZORERIEI
NU JUDECATI CFF FUNCTIE DE REZULTATUL NET, POATE FI INSELATOR!!!

 CFF = ∆ (Datorii Banci) + ∆(Cap. Social) + ∆(Credit fiscal restructurat) - ∆(Dividende)
Rambursari Majorari / Rambursari Politica de

nete de reduceri de nete de credit dividend
principal finantari din fiscal
partea
Actionarului
202
ANALIZA TREZORERIEI
DATORIILE PE TERMEN LUNG TE POT SUFOCA
SERVICIUL DATORIEI
ESTE PRECUM UN COST
FIX
DEFICIT DE
CAPITAL DE ORICE SE POATE
LUCRU INTAMPLA IN 2-3 ANI
UN MODEL FINANCIAR
VALABIL TESTAT AZI NU
ESTE O GARANTIE
PENTRU
INDATORARE PE SUSTENABILITATEA LUI
TERMEN LUNG MAINE
203
CREDEM IN ACEASTA COMPANIE MAI MULT DECAT
ACTIONARII EI?
204
Randamentul capitalurilor – Dividende - Investitii
205
ACTIONARII EI?
DAR IN EGALA MASURA,

EVITAM EXTREMELE …
NU VREM SA FIM PARTENERI –

PE TERMEN LUNG – CU NISTE
ACTIONARI NEMOTIVATI …
FIECARE TREBUIE SA SE
BUCURE DE ROADELE
“PROPRIEI LIVEZI”
CEA MAI BUNA POLITICA DE DIVIDEND ESTE CEA REZIDUALA
DIVIDENDUL ESTE SUBORDONAT CELORLALTI FINANTATORI PRECUM SI

INVESTITIILOR
206
ACTIONARII EI?
DIVIDEND REZIDUAL
i.e. SUBORDONAT
INVESTITIILOR SI
SERVICIULUI DATORIEI
207
ANALIZA TREZORERIEI – CARE ESTE SITUATIA IDEALA?
• Cifra de afaceri este corelata cu evolutia sectorului;

• Marjele de profitabilitate operationala sunt pozitive si suficiente din
punct de vedere al hartii trezoreriei;
• Ciclul de conversie ramane in echilibru sau are valori usor pozitive
• Numerarul operational pozitiv este generat cu preponderenta din
Sursa 1 si acopera variatia pozitiva a nevoii de fond de rulment
(∆(Creante) + ∆(Stocuri) - ∆(Furnizori) > 0);
• Fluxul de numerar obtinut din activitatea operationala este suficient
pentru finantarea investitiilor de mentinere a capacitatii productive
(“Maintainance CAPEX”), a contributiei proprii pentru Development
SITUATIA
CAPEX precum si a nevoilor financiare (CFF – rambursarea
OPTIMA creditelor catre banci + Fisc);
• Politica de dividend este una reziduala, subordonata platii cu

prioritate a Finantatorilor si nevoilor de CAPEX.
208
ANALIZA TREZORERIEI
Resurse &
Destinatie Suficienta Sustenabilitate
Structura
209
Situatia Fluxurilor de Numerar: Cash Flow Statement
Incasari Plati
Cash From Operations (Trezoreria din operatiuni curente)
Incasarea facturilor de la clienti Personal si Furnizori si Salarii
Dobanzi si dividende primite (sau CFI) Cumpararea de titluri pe termen scurt
Venituri din vanzarea titlurilor pe termen scurt Dobanzi (sau CFF) si Taxe platite
Cash From Investments (Trezoreria din Operatiuni de Investitii)

Vanzarea activelor imobilizate Achizitia de active imobilizate
Incasari din Investitii in titluri pe termen lung Incasari din Investitii in titluri pe termen lung
Principal incasat din imprumuturi acordatecompaniilor Imprumuturi acordate altor companii
Cash From Financing (Trezorieria din Operatiuni de Finantare)

Principal pentru datorii emise Principal platit aferent creditelor bancare si obligatiuni
Incasari din emiterea de actiuni noi ale intreprinderii Rascumpararea de actiuni ale companiei
Dividende platite catre actionari
210
ANALIZA TREZORERIEI – LIPSA DE PREDICTIBILITATE
211
CASH IS KING
TREZORERIA TREZORERIA DIN TREZORERIA DIN

OPERATIONALA INVESTITII (CFI) FINANTARE (CFF)
CFO
Maintenance Development
212 CAPEX CAPEX
SITUATIILE FINANCIARE SUNT O POVESTE A TRECUTULUI
213
ANALIZA TREZORERIEI PRIN SCENARII DE STRESS
214
215
STRUCTURA FLUXULUI DE NUMERAR
Cash Numerar Operational > Investitional
Flow CRESTERE ACCELERATA
CARE SUNT INDICATORII PRIVIND
LIFT ↑↑ ↑ OPORTUNITATEA INVESTITIEI ?
RISC MAJOR
SUPRAINDATORARE
Indicatorii echilibru? Numerar Operational = Investitional
CRESTERE ORGANICA LENTA
CARE SUNT INDICATORII PRIVIND EVOLUTIA
CERERII SI CICLUL ECONOMIC?
Numerar Operational >> Investitional

RISC MAJOR COMPETITIVITATE
CARE SUNT INDICATORII PRIVIND CONCURENTA?
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 TIMP
Competitivitatea unei companii
217
STRATEGIA
DE INVESTITII
218
STUDIU DE CAZ
STUDIU DE CAZ
LITTLE FISH
219
220
STUDIU DE CAZ
STUDIU DE CAZ
221
222
223
Indicatorii Financiari
Categorie Care sunt indicatorii ? De ce ii analizam?
A. Echilibrul de Finantare • FRP, FRS Pentru a intelege politica de finantare a

(Bilant ) • NFR, TN companiei si daca respecta principiul
• FRMN maturitatii
B. Indicatorii de Activitate • DIH, DSO, DPO, CCC Pentru a intelege eficienta operationala,
(Bilant + C.P.P.) • AT, WCT rotatia capitalurilor si gestiunea trezoreriei
C. Indicatorii de Lichiditate • CR, QC, CashR, Pentru a intelege masura in care

(Bilant ) • DIR compania poate onora obligatiile TS
D. Indicatorii de Solvabilitate • DTA, DTC, FL, DTS/D Pentru a intelege masura in care
(Bilant + C.P.P.) • ICR compania poate onora obligatiile TL
E. Indicatorii de Profitabilitate • ROA, ROE (Du Pont) Pentru a intelege performanta companiei
(Bilant + C.P.P.) • NP%,EBIT(-DA)% si sustenabilitatea acesteia
F. Indicatorii de Cash Flow • CFO/DTS %D; CFIC; Pentru a intelege flexibilitatea si

(CFS + Bilant + C.P.P.) • CFO/Capex, AR autonomia financiara a companiei.
G. Indicatorii de Evaluare • P/E; P/D; P/CF Pentru aprecierea pretului actiunilor

(Multiplii de Pret.) • P/CA, P/A .. companiei prin evaluare relativa
Integrarea declaratiilor … peste 30 indicatori …. … pentru analiza
financiare … multidimensionala a
companie! 224
[B] Indicatorii de Activitate
Indicator Mod de calcul (teorie)
Rata de Rotatie a Creantelor = Cifra de afaceri / Avg (Creante)

Idem
Durata de rotatie a Creantelor = 360 / Rata de rotatie a creantelor
(DSO) = 360 * [ Avg(Creante) / CA ]
Rata de rotatie a stocurilor = COGS / Avg (Stocuri)

CA in loc de COGS
Durata de rotatie a stocurilor = 360 / Rata de rotatie a stocurilor De ce? Pentru
comparabilitate relativa
(DIH) = 360 * [ Avg (Stocuri) / CA ]
Rata de rotatie a furnizorilor = COGS / Avg (Furnizori) CA in loc de COGS

DTS in loc de Furnizori
Durata de rotatie a furnizorilor = 360 / Rata de rotatie a furnizorilor De ce? Pentru
(DPO) = 360 * [ Avg (Furnizori) / CA ] comparabilitate relativa
Rata de rotatie a Activelor = CA / Avg (Active)
Durata de rotatie a activelor = 360 / Rata de rotatie a activelor

= 360 * [ Avg (Active) / CA ]
Idem
Rata de rotatie a ACN = CA / Avg (ACN)
Durata de rotatie a CAN (DWKO) = 360 / Rata de rotatie a ACN

= 360 * [ Avg (ACN) / CA ] 225
[C] Indicatorii de Lichiditate & [D] Solvabilitate
L Indicator Mod de calcul (teorie) Practica? Repere?

I
C Lichiditatea Curenta (CR) = A. Circulante / DTS >1
H
I Lichiditatea Imediata (QR, T. Acid) = (A. Circulante-Stocuri) / DTS > 0,8
D
I Lichiditatea Numerar (Cash R) = (A. Circulante-Stocuri - Creante) /
T DTS DCE = (Ch.
A
Exploatare + Ch.
T Defensive Interval Ratio (DIR) = (A. Circulante-Stocuri) / DCE Financiare –
E DCE = Daily Cash Expenditure Amortizare) / 360
S Gradul de indatorare = Datorii / Active

O
L
Rata Solvabilitatii Generale = Datorii / Capitaluri Proprii
V
A
B Gradul de capitalizare = Capitaluri Proprii / Active
IDEM
I (invers Financial Leverage) (sau invers)
L
I
Orizontul de finantare = DTS / Total Datorii
T
A
T Gradul de acoperire al dobanzii = EBIT / Ch. Cu Dobanzile
E (Interest Coverage Ratio) 226
[E] Indicatorii de Profitabilitate. Analiza DuPont & PRAT
P
R Indicator Mod de calcul (teorie)
O
F Randamentul activelor (ROA) = Profit Net / Avg (Active) sau
I [Profit Net + Int(1-t)] / Avg (Active)
T
A Randamentul capitalurilor (ROE) = Profit Net / Avg (Cap. Proprii)
B
I
Rata Profitului Net (PN%) = Profit Net / CA
L
I
T Rata Profitului din Exploatare = EBIT / CA
A
T
Randamentul de Expl. al Activelor = EBIT / Avg (Total Active)
E
𝑃𝑁 𝑃𝑁 𝐴𝑣𝑔 𝐴
𝑅𝑂𝐸 = = 𝐴𝑣𝑔 (𝐴)
∗ 𝐴𝑣𝑔𝐶𝑃
= 𝑹𝑶𝑨 ∗ 𝑳𝒆𝒗𝒆𝒓𝒂𝒈𝒆 Analiza DU’ PONT
𝐴𝑣𝑔 (𝐶𝑃)
𝑃𝑁 𝑃𝑁 𝐶𝐴 𝐴𝑣𝑔 𝐴
𝑅𝑂𝐸 = = 𝐶𝐴 ∗ 𝐴𝑣𝑔 𝐴 ∗ 𝐴𝑣𝑔 𝐶𝑃 = 𝑷𝑵𝒎𝒈 ∗ 𝑨𝑻 ∗ 𝑳𝒆𝒗𝒆𝒓𝒂𝒈𝒆
𝐴𝑣𝑔 (𝐶𝑃)
𝑃𝑁 𝑃𝑁 𝐸𝐵𝑇 𝐸𝐵𝐼𝑇 𝐶𝐴 𝐴𝑣𝑔 𝐴

𝑅𝑂𝐸 = = ∗ ∗ ∗ ∗ = Povara Fiscala * Povara financiara * EBIT% * AT * Leverage
𝐴𝑣𝑔 (𝐶𝑃) 𝐸𝐵𝑇 𝐸𝐵𝐼𝑇 𝐶𝐴 𝐴𝑣𝑔 𝐴 𝐴𝑣𝑔 𝐶𝑃
𝑃𝑁 − 𝐷𝑖𝑣𝑖𝑑𝑒𝑛𝑑𝑒 𝑃𝑁 𝐶𝐴 𝐴𝑣𝑔 𝐴
Analiza P.R.A.T 𝑆𝐺𝑅 = 𝑔 = 𝑏 ∗ 𝑅𝑂𝐸 = ∗ ∗ ∗
𝑃𝑁 𝐶𝐴 𝐴𝑣𝑔 𝐴 𝐴𝑣𝑔 𝐶𝑃
𝐼𝐺𝑅 = (𝑅𝑂𝐴 ∗ 𝑏)/(1 − 𝑅𝑂𝐴 ∗ 𝑏)
227
[F] Indicatorii de CF & [G] Indicatorii de evaluare (Multiplii Pret)
C Indicator Mod de calcul (teorie)
A
S
OCF Coverage = CFO / DTS
H
OCF Interest Coverage = (CFO+Dobanda+Taxe) / Dobanda IDEM, CFO fiind
F estimat prin metoda
L Capex Coverage = CFO / Capex indirecta
O
W Accrual Ratio = CFO / Net Income sau
(CFO + Dobanda + Taxe) / EBIT
M Po / EPS (EPS este PNo : Nr actiuni) = (1-b)*(1+g)/(r-g) = (Po/E1)*(1+g)

U IDEM, prin
L Po / BPS (BPS este CP : Nr actiuni) = (ROE – g) / (r-g) comparatie relativa la
T companii “similare”
I Po / So (unde So este CA in To) = PN% * Po/EPS insemnand companii
P care au aceleasi
L Po / FCFEo = (1+g) / (r-g)
fundamente.
I
Do / Po (unde Do este ultimul dividend platit) = (r-g) / (1+r)
I
Comparatie intre P/EPS intre firma X (target) si media pentru 10 companii similare. Daca P/EPSx < P/EPSaverage, pot exista trei explicatii:
 Pretul firmei X este sub-evaluat RELATIV la pretul mediu pentru cele 10 firme similare Prima concluzie poate fi validata
 Firma X SGR (g) < media celor 10 companii, si pretul firmei X este corect sau chiar supraevaluat doar daca firmele referinta sunt
 Firma X are un randament solicitat de actionari (r) > media celor 10 companii, si pretul firmei X este similare cu firma X
corect sau chiar supraevaluat
ATENTIE: Metoda presupune implicit ca firmele referinta au fost evaluate corect, ceea ce nu este valabil in toate situatiile !!! 228
Analiza Sectoriala
Aspecte importante despre Indicatorii financiari:
 Rezultatele indicatorilor financiari spun «CE?», nu «DE CE?» sau «CUM?»

 Diferentele intre politicile contabile distorsioneaza comparatia relativa
 Specificul industriei, dimensiunea companie, raportare la peers
 Nu toti indicatorii sunt relevanti pentru toate companiile (2-3 exemple mai aparte: agro & pharma)
 Deciziile nu pot fi fundamentate pe manuale de credit. Interpretarea analistului este esentiala
INAINTE DE A CALCULA SI ANALIZA RATIILE:

• TESTAM FIABILITATEA INFORMATIEI
• NORMALIZAM (i.e. AJUSTAM)
• EVALUAM
229
RATII FINANCIARE – Care ratii le putem prioritiza?
R Lichiditate Dezechlibru?
A
T DSO, DIO, DPO Excese? Comparatie medii
I sectoriale
I
Cash from Operations Sursa 1 / Sursa 2 / Sursa 3
C
R
U Indatorare Debt-to-Equity Comparatie medii sectoriale, risc de “hazard moral”?
C
I Indatorare financiara Datorii T/L purtatoare de dobanda / EBITDA sau Cash from Operations
A
L
E Angajament Actionar Capitaluri proprii + Imprumuturi Actionar
Comportament de plata CIP, Fisc, CRC, Litigii (Portal Justitie)
Riscuri contingente (e.g. litigii) “Hidden debt” ?
CARE SUNT RATIILE IMPORTANTE SI PENTRU ALTI PARTICIPANTI

LA ECOSISTEMUL DE FINANTARE A COMPANIEI ANALIZATE
– e.g. BANCI
230
ANALIZA TREZORERIEI IN ERA COVID-19
• REDIMENSIONAREA AFACERII
1 • K-SHAPE SECTORIAL
• PRIORITIZAREA & PROTEJAREA

2 LICHIDITATII
• LIPSA DE PREDICTIBILITATE
3
• SCENARII DE STRESS
4
231
“It is all about Balance Sheet

!!!”
Cash is King
Management – viziune
Actionari - angajament
Model de business situat pe

“partea insorita” a COVID
Informatie completa & fiabila

pentru evaluarea riscurilor
232
“It is all about Balance Sheet”
Abilitatea de Stocuri
Creante
Grad de a atragere Cat de
indatorare lichiditate Cat de mult
repede pot fi
suplimentara vei incasa? monetizate?
233
COFACE RATING IN THE AFTERMATH OF COVID
B/S P/L
FINANCIAL GRADE
Sovereign rating
Business size
TECHNICAL GRADE A4 -> B

Analyst adjustments 12% 20%
(market, owners,
legal & fiscal
framework)
DRA RATING AFTER MAY 10TH, 2021
 HIGHER EMPHASIS GIVEN TO B/S METRICS
FINAL RATING  HIGHER EMPHASIS TO LIQUIDITY ALLEVIATING
LIKELY FY2020 ONE OFF P&L EROSION
“It is more about liquidity!”

40% P&L metrics 60% B/S metrics
234
STUDIU DE CAZ
STUDIU DE CAZ
ROMCARBON
SITUATIA EXISTENTA:
• RATING 5
• TOTI CEI 1 MN EUR SUNT ANGAJATI DEJA CA EXPUNERE
235
STUDIU DE CAZ
GATIM CU TOATE
INGREDIENTELE!
236
STUDIU DE CAZ
CINE ESTE ROMCARBON?
237
STUDIU DE CAZ
CINE ESTE ROMCARBON?

Grupul Romcarbon e format din societati producatoare de articole de ambalaj din
material plastic din polietilena, polisitiren, polipropilena, PET, PVC & reciclare deseuri
(Romcarbon SA si Livingjumbo Industry SA).
Principalele societati cu activitati de productie ale Grupului sunt Romcarbon SA si

Livingjumbo Industry SA, detinand 73%, respectiv 15% din totalul activelor
imobilizate.
238
STUDIU DE CAZ
PRODUCTIE DE MASE
PLASTICE, PET, FOLII
POLIETILENA, BIG BAGS
SECTORUL ALIMENTATIEI
SECTORUL AGRI (cei mai
importanti clienti)
AUTOMOTIVE – sub 2%
ABILITATEA DE A FOLOSI
MATERIE PRIMA RECICLABILA
239
STUDIU DE CAZ
APRILIE 2018
DECEMBRIE 2019
240
STUDIU DE CAZ
241
STUDIU DE CAZ
AUDITOR BIG4
SITUATII INDIVIDUALE
+
SITUATII
CONSOLIDATE
OPINIE NECALIFICATA
VALIDATA DE CATRE
AUDITOR
242
243
STUDIU DE CAZ
244
STUDIU DE CAZ
245
STUDIU DE CAZ
246
STUDIU DE CAZ
247
STUDIU DE CAZ
MARE ATENTIE LA
CAPITOLELE DE:
ALTE CHELTUIELI
/
ALTE VENITURI
OPERATIONALE
MOTIVE PENTRU
NORMALIZAREA
EBITDA?
248
STUDIU DE CAZ
249
STUDIU DE CAZ
PRINCIPAL SCADENT IN URMATOARELE 12 LUNI = app RON 11.5mn +

DOBANZI app RON 2.1mn
SERVICIUL DATORIEI IN URMATORUL AN app RON 13.6mn

250
251
252
253
CONDITII FINANCIARE “FINANCIAL
COVENANTS”
CARE GUVERNEAZA RELATIILE CU
BANCILE PARTENERE
254
STUDIU DE CAZ
ANUL 2019 - REALIZAT

CASH FROM OPERATIONS (5,710)
CASH FROM INVESTMENTS 12,620
CASH FROM FINANCING (6,937)
ANUL 2020 – BREAKEVEN SCENARIO

EBITDA ?????
CURRENT PORTION OF L/T DEBT (11,500)
INTEREST (2,100)
AVAILABLE ASSETS HELD FOR SALE 6,873
255
STUDIU DE CAZ
CE RATING ATI
VALIDA?
CE STRATEGIE ATI
IMPLEMENTA
REFERITOR LA
EXPUNEREA (DEJA
ANGAJATA) IN
SUMA DE 1MEUR?
256
STUDIU DE CAZ
CE RATING ATI
VALIDA?
CE STRATEGIE ATI
IMPLEMENTA
REFERITOR LA
EXPUNEREA (DEJA
ANGAJATA) IN
SUMA DE 1MEUR?
257
STUDIU DE CAZ – MOMENTUL ADEVARULUI
EXPUNERE
Cresc Inghet Reduc

expunerea expunerea expunerea
Inchid total Am nevoie de

expunerea mai multe
existenta informatii
258
259
STUDIU DE CAZ
STUDIU DE CAZ
GUESS WHO?
260
STUDIU DE CAZ – GUESS WHO
261
262
263
CUM POATE O ASTFEL DE FIRMA SA INTRE

264
IN INSOLVENTA?
265
STUDIU DE CAZ
STUDIU DE CAZ
266
STUDIU DE CAZ
GATIM CU TOATE
INGREDIENTELE!
267
STUDIU DE CAZ
268
STUDIU DE CAZ
Dinamica vanzari, pozitionare

in piata, putere de negociere
Marja operationala vs sector
Lichiditate statica
Indatorare financiara
Calitatea creantelor
31.01.2017
269
STUDIU DE CAZ
270
STUDIU DE CAZ
271
STUDIU DE CAZ
CARE ESTE
RATING-UL PE
CARE L-ATI
VALIDA IN ACEST
MOMENT?
272
STUDIU DE CAZ
CARE ESTE
RATING-UL PE
CARE L-ATI
VALIDA IN ACEST
MOMENT?
RATING 6
273
STUDIU DE CAZ
REGULA 60/30/10
PROCUREMENT POLICY
• CONTRACTE BILATERALE
• PZU (PIATA ZILEI URMATOARE)
La nivelul lunii ianuarie 2017, Arelco

Power SRL avea contracte de
vânzare de energie la un preț
prestabilit, până la 60% din cantitatea
prevăzută de aceste contracte fiind
acoperită de contracte bilaterale de
achiziție, iar restul urmând să fie
achiziționat de pe piața pentru ziua
următoare (PZU).
274
STUDIU DE CAZ
23 DEC 2016 – TRANSENERGO

INTRA IN INSOLVENTA
Frigul prelungit și consumul foarte

mare de energie electrică, scăderea
debitelor râurilor interioare și a
gradului de umplere în marile lacuri de
acumulare, exportul de energie
electrică, intrarea în insolvență a altor
participanți la piața de energie sau
lipsa precum și suspendarea
finanțărilor din partea băncilor, care au
trecut în zona de atenție acest sector
economic.
275
STUDIU DE CAZ
Arelco Power SRL a previzionat o creștere de până la 201 lei/MWh, însă

avea resurse financiare proprii și împrumutate care să suporte prețuri de
până la 250 lei/MWh, pentru o perioadă de până la 30 de zile.
Din cauza creșterilor masive de preț din luna respectivă, compania a fost
nevoită să achite pe PZU până la 500 lei/MWh pe achiziții de energie, în
condițiile în care contractele sale de vânzare prevedeau prețuri de cel mult
156 lei/MWh, ceea ce a dus la înregistrarea de pierderi și la consumarea
rapidă a excedentului de numerar pe care societatea îl disponibilizase pentru
creșterile de preț firești în perioadele de iarnă.
IUNIE 2017 – ARELCO POWER INTRA IN

INSOLVENTA
276
STUDIU DE CAZ
Pe 27 ianuarie, Arelco Power a notificat ANRE că se află în incapacitate obiectivă

de livrare a energiei electrice către consumatorii finali, date fiind condițiile și
evoluțiile pe piața energiei electrice și a solicitat ca ANRE să asigure preluarea de
către furnizorii de ultimă instanță (FUI) a locurilor de consum ale clienților săi finali,
prin aplicarea prevederilor din Regulamentul de preluare de către furnizorii de
ultimă instanță a locurilor de consum ale clienților finali care nu au asigurată
furnizarea energiei electrice din nicio altă sursă.
Numai că, potrivit respectivului regulament, preluarea de către FUI a locurilor de

consum ale clienților finali rămași fără furnizor, este posibilă doar în cazul
suspendării, expirării sau retragerii licenței acelor furnizori. Din acest motiv, pentru
ca clienții Arelco Power să poată fi preluați de FUI, ANRE a retras în februarie
licența de furnizor de electricitate a Arelco Power, compania nemaiputând presta
această activitate, care îi asigura peste 90% din cifra de afaceri. Compania a
contestat în instanță retragerea licenței, însă fără succes.
277
STUDIU DE CAZ - MORALA
278
STUDIU DE CAZ - MORALA
ATUNCI CAND BAZA PIRAMIDEI

ESTE FRAGILA, RELEVANTA
SITUATIILOR FINANCIARE IN
PROCESUL NOSTRU DECIZIONAL
ESTE FOARTE DILUATA.
DACA IGNORAM SEMNALELE DE

LA BAZA PIRAMIDEI SI NE
INCAPATANAM SA NE UITAM
DOAR LA FINANCIARE, VOM LUA
DECIZII GRESITE!
279
280
281
282
STUDIU DE CAZ – GUESS WHO? IT’S GETICA 95 COM
283
STUDIU DE CAZ – GUESS WHO? IT’S GETICA 95 COM
284
285
INTREBARI SI RASPUNSURI
CELE MAI BUNE INTREBARI NE

VIN IN MINTE DUPA INCHIDEREA
CURSULUI 
bogdan.nichisoiu@gmail.com
bogdan.nichisoiu@coface.com
Bogdan Nichisoiu
286
FEEDBACK
287
STUDIU DE CAZ
STUDIU DE CAZ
288
VA MULTUMESC!
TAKE CARE AND

STAY SAFE!

Analiza Financiara Avansata - Suport Curs - Final Version 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Financiara Avansata - Suport Curs - Final Version 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lector Septembrie 2021

ACEST CURS NU ESTE

SESIUNEA DE DUPA AMIAZA (3 ore)

CINE ESTE LECTORUL VOSTRU?

Strong brand recognition as expert in credit management

CREDIT REPORTS (FULL / LIGHT)

Market leader - 55% MS Market leader 37% MS

Anticipate changes in the company’s business environment

Credit furnizor = 3 x Credit bancar

• Governments will have to overcome political

ESG = ENVIRONMENTAL SOCIAL & GOVERNANCE

Debtor Eco Rating by Coface

3 Elephants in our economic

Supply chain Surging

Weekly average cases

US: Average lead times for production materials

Source: Eurostat, Coface

Source: Eurostat, Coface

Central banks’ interest rates General government balance

Source: Central banks, Coface Source: Statistical offices, Coface

Sovereign rating State support

• in primul semestru din anul 2021 s-au deschis

• Este cea mai mare crestere semestriala a

Insolvente / 1.000 companii active

• Romania a inregistrat in ultimii 3 ani sub 20 de firme

• Romania se apropie de media regionala din

Sursa: BPI, date prelucrate Coface

Sursa: BPI, MFP

Valoarea incidentelor de plata (mil. RON) Numar incidente refuzate la plata

Sursa: MFP, date prelucrate Coface

Pharma, Retail sales, Food & Beverage (w/o HORECA), Constructions,

FIECARUI SECTOR TREBUIE

DIFERENTA INTRE RATING-UL

DESPAGUBIRI APIA @ SEPTEMBRIE 2020

EVALUAREA CALITATII MANAGEMENTULUI

INSA ACEASTA ANALIZA TREBUIE FACUTA!

Cresc Inghet Reduc

Inchid total Am nevoie de

SESIUNEA DE DUPA AMIAZA (3 ore)

CARE ESTE GRADUL DE FIABILITATE /

CARE ESTE GRADUL DE FIABILITATE /

CAT DE COMPLETA ESTE

MARE ATENTIE LA GRUPURI!

CUNOSC ARHITECTURA LOR?

ESTE IMPRUDENT SA NE UITAM

ESTE DILIGENT SA NE UITAM LA

SESIUNEA DE DUPA AMIAZA (3 ore)

● Contul de Profit si Pierdere ● Performanta ● Rezultat = Venituri - Cheltuieli

● Situatie Fluxurilor de Trezorerie ● Lichiditatea ● Δ (Numerar) = CFO + CFI + CFF

ACTIVE - resurse obtinute in urma tranzactiilor anterioare

Situatie Fluxurilor de Trezorerie CFO – activitatea operationala

ACTIVE CIRCULANTE(<max(1an, CO)) DATORII pe TS (<1 an)

CHELTUIELI IN AVANS VENITURI IN AVANS (atentie la subventii pentru

Structura Orientativa Bilant

Ciclu Operational LUNG Ciclu Operational SCURT

Active Datorii pe Active Datorii pe

Fonduri 50% Fonduri

• Mai multe investitii in active fixe • Capitaluri proprii reduse

Exemplu: industria metalurgica, constructii Exemplu: industria alimentara, micile firme de

Structura bilantului ACTIVE Care sunt aspectele importante? Ce analizam?

A Numerar si conturi asimilate 1. Evolutia soldurilor?

Structura bilantului ACTIVE Care sunt aspectele importante? Ce analizam?