2022

Restructurarea , eșalonarea obligatiilor

bugetare si reorganizarea judiciară
 2022
LECTOR CECCAR
CONSTANTIN MARIA
NITU CORNEL
SOMNEA MARIA-MARIANA
 TEMATICA CURSULUI

Text
A. RESTRUCTURAREA B. ESALONAREA LA C. REORGANIZAREA
OBLIGAȚIILOR PLATĂ A OBLIGAȚIILOR JUDICIARĂ
BUGETARE FISCALE
 A. RESTRUCTURAREA
OBLIGAȚIILOR BUGETARE
 Restructurare sau esalonare?

A.RESTRUCTURAREA OBLIGATIILOR BUGETARE , CONFORM O.G.NR. 6/2019,

MODIFICATĂ SI COMPLEATA
In situatia in care o societate are obligatii bugetare restante la 31.12.2021, si nu se incadrează in
conditiile pentru esalonarea obligatiilor bugetare , pentru a evita executarea silită sau intrarea in
insolvență , ca o alternativa o reprezintă prevederile Ordonantei Guvernului nr. 6/2019, completată si
modificata la zi, este modalitatea prin care legiuitorul acorda posibilitatea societatilor aflate in stare de
CAPITOLUFACOL I - FACILITATI LA PLATA OBLIGATIILOR FISCALE PRIN RESTUCTURARE
dificultate financiara care au datorii principale la 31.12.2021 de a-si restructura plata obligatiilor
A.RCAPITOLUL I - FACILITATI
bugetare restante, LA sporirii
in vederea PLATA OBLIGATIILOR FISCALE aPRIN
gradului de recuperare RESTUCTURARE
creantelor bugetare respectiv la
A.RESTRUCTURAREA
procedura reglementataOBLIGATIILOR BUGETARE
de Legea nr. 85/2014 , CONFORM
procedurile O.G.NR.a6/2019,
de prevenire MODIFICATĂ
insolventei SI
si de insolventa.
COMCAPITOLUL
Cadrul legal I - FACILITATI LA PLATA OBLIGATIILOR FISCALE PRIN RESTUCTURARE
A.RESTRUCTURAREA OBLIGATIILOR BUGETARE , CONFORM O.G.NR. 6/2019, MODIFICATĂ SI
COMPLEATA
Ordonanta Guvernului nr. 6 din 31.07.2019 privind instituirea unor facilitati fiscale,completată si
modificată
PLEATA la zi ultima modificare –O.U.G. nr.85/2022 . La data de 26.08.2019 a fost emisa
Procedura de aplicare a masurilor de restructurare a obligatiilor bugetare restante care fac
ESTRUCTURAREA OBLIGATIILOR BUGETARE , CONFORM O.G.NR. 6/2019, MODIFICATĂ SI
obiectul O.G.nr. 6/2019
COMPLEATANNFDHVCFHSFSFF
In conformitate cu art. 22 alin (1) din Ordonanta: “Solicitarea de restructurare prevazuta la art. 5 se
poate depune in termen de 6 luni intrarea in vigoare a prezentei ordonante, sub sanctiunea decaderii”.
RESTRUCTURAREA OBLIGATIILOR BUGETARE , CONFORM O.G.NR. 6/2019, MODIFICATĂ SI
COMPLEATA –O.U.G.NR. 85/2022

II.Restructurarea obligațiilor bugetare

• Obiectul restucturării sunt acele obligațiile bugetare , respectiv:

• -obligaţia de plată a oricăror sume care se cuvin bugetului general consolidat şi/sau bugetelor autorităţilor
publice centrale şi locale individualizată în titluri executorii emise potrivit legii, existente în evidenţa organului
fiscal central, în vederea recuperării.;
• - obligaţii bugetare şi obligaţiile de plată aferente sumelor acordate, în perioada stării de urgenţă, cu titlul de
împrumut din venituri rezultate din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului,
individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi transmise spre recuperare organului fiscal central, care
nu privesc sume ce fac obiectul ajutorului de stat.
• - obligaţiile bugetare declarate de debitor sau stabilite de organul fiscal competent prin decizie după data de 1
ianuarie 2022 aferente perioadelor fiscale de până la data de 31 decembrie 2021.
• - obligaţiile bugetare principale şi accesorii stabilite de alte organe decât organele fiscale, precum şi pentru
amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale centrale după data de 1 ianuarie 2022 până
la data eliberării certificatului de atestare fiscală potrivit art. 3 alin. (3) OG. nr.6/2019.
 OBLIGATII BUGETARE CARE NU POT FI RESTRUCTURATE

• Obligațiile bugetare care nu pot fi restructurate sunt:

- cele care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, au fost stinse prin compensare;

- cele stabilite prin acte administrative care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, sunt suspendate la
executare în condițiile art. 14 sau 15 din Legea Contenciosului administrativ nr. 554/2004;

- obligațiile bugetare principale și accesorii care reprezintă ajutor de stat de recuperat, cele care reprezintă fonduri
europene sau fonduri publice naționale, și cele care reprezintă taxe vamale, accize și taxă pe valoarea adăugată pentru
care administrarea, cu excepția inspecției fiscale și a executării silite, revine Autorității Vamale Române;

- cele rămase de plată ca urmare a unei restructurări acordate în temeiul OG nr. 6/2019, pentru care a eșuat planul de
restructurare.
 ETAPELE ÎN VEDREA OBȚINERII RESTRUCTURĂRII OBLIGATIILOR BUGETARE

1. VERIFIVAREA INDEPLINIRII CONDITIILOR PENTRU A BENEFICIA DE RESTRUCTURARE

• Condiţii pentru a beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare sunt prevăzute la art.2 alin (1)O.G.
nr.6/2019 .
• Pentru a beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare, debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiţii:
• a) să nu îndeplinească condiţiile pentru a beneficia de eşalonarea la plată reglementată de Codul de
procedură fiscală; (să nu aibe active care se pot constituii garantie)
• b) să prezinte un plan de restructurare şi un test al creditorului privat prudent, întocmite de un expert
independent;
• c) să nu se afle în procedura insolvenţei potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a
insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, sau potrivit Legii nr. 85/2006*), cu
modificările şi completările ulterioare; *) Legea nr. 85/2006 a fost abrogată prin Legea nr. 85/2014.
• d) să nu fi fost dizolvat, potrivit prevederilor legale în vigoare;
• e) să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal.
• f) să îndeplinească testul creditorului privat prudent, în sensul prezentei ordonanţe. Testul creditorului
privat prudent reprezintă o analiză de sine stătătoare, efectuată pe baza premiselor avute în vedere în
cadrul planului de restructurare a debitorului, din care să rezulte că statul se comportă similar unui
creditor privat, suficient de prudent şi diligent, care ar obţine un grad mai mare de recuperare a
creanţelor în varianta restructurării comparată atât cu varianta executării silite, cât şi cu varianta
deschiderii procedurii falimentului.
 2.DEPUNEREA NOTIFICĂRII PRIVIND INTENȚIA DE RESTRUCTURAREA A OBLIGATIILOR BUGETARE

• Obiectul notificării in temeiul art 3 .OG nr.6/2019 este: Intenţia de a beneficia de RESTRUCTURAREA OBLIGATIILOR
BUGETARE scadenţe anterioare datei de 31 decembrie 2021 , conform prevederilor art .1 alin 3 din Ordonanţa
Guvernului nr. 6/2019 modificată și completată la zi :,, (3)Sunt obligaţii bugetare principale restante la data de 31
decembrie 2021 şi obligaţiile bugetare declarate de debitor sau stabilite de organul fiscal competent prin decizie după
data de 1 ianuarie 2022 aferente perioadelor fiscale de până la data de 31 decembrie 2021 ‘’

• Debitorul care doreşte să îşi restructureze obligaţiile bugetare, are obligaţia de a Notifica organul fiscal competent cu
privire la intenţia sa în perioada 20 iunie 2022-31 ianuarie 2023 inclusiv, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a
mai beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare, şi se adresează unui expert independent în vederea întocmirii
unui plan de restructurare şi a testului creditorului privat prudent. , care urmează să fie depuse im maxim 6 luni de la
depunerea Notificării
• Notificarea se depune electronic prin declaratia ,, D6 – NOTIFICARE PRIVIND INTENTIA DE RESTRUCTURARE A
OBLIGAȚIILOR BUGETARE’’ , bifand notificare pct.(2)
• În termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data depunerii notificării, organul fiscal competent eliberează din oficiu
certificatul de atestare fiscală, pe care îl comunică debitorului
• Pentru debitorii care depun notificarea privind intenţia de restructurare a obligațiilor bugetare după data de 17
iunie 2022, dar nu depun solicitarea de restructurare a obligațiilor bugetare în termen de șase luni de la data
depunerii notificării, începe sau continuă, după caz, executarea silită. Pe perioada dintre depunerea notificării si
solutionarea cererii de restructurare , nu se realizează executarea silită a obligatiilor fiscale care fac obiectul
restructurării .
 3.Elaborarea planului de restructurare

• Planul de restructurare , intocmit de un expert independent , cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele:

• a) prezentarea cauzelor şi amploarea dificultăţii financiare a debitorului, precum şi măsurile luate de debitor pentru depăşirea
acestora;
• b) situaţia patrimonială a debitorului;
• c) informaţii referitoare la cauzele pentru care debitorul nu poate beneficia de eşalonarea la plată conform Codului de
procedură fiscală; (lipsă garantii, un plan de investitii, debite ce nu pot fi recuperate)
• d) măsurile de restructurare a debitorului şi modalităţile prin care debitorul înţelege să depăşească starea de dificultate
financiară, cu termene clare de implementare, măsurile de restructurare a obligaţiilor bugetare, precum şi prezentarea
indicatorilor economico-financiari relevanţi care să demonstreze restaurarea viabilităţii debitorului
• Măsura de anulare a unor obligaţii bugetare principale poate avea loc pentru maximum 50% din totalul obligaţiilor bugetare
principale
• Planul de restructurare trebuie să fie aprobat de adunarea generală a acţionarilor, asociaţilor sau de asociatul unic, după caz.
(Odată cu planul de restructurare se va depune si hotararea AGA)
• Modificarea planului de restructurare Pe perioada derulării planului de restructurare, acesta poate fi modificat din iniţiativa
debitorului, în cazul în care constată anterior împlinirii termenelor că măsurile incluse în plan, inclusiv măsurile de
restructurare a obligaţiilor bugetare, cu excepţia înlesnirilor la plată, nu pot fi realizate, din motive obiective, în termenele
stabilite
 PLAN RESTRUCTURARE

• Planul de restructurare poate să prevadă următoarele măsuri de restructurare a debitorului, precum:

• a) restructurarea operaţională şi/sau financiară;
• b) restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social;
• c) restrângerea activităţii prin valorificarea parţială a activelor din averea debitorului.
• Pentru măsura înlesnirii la plată a obligaţiilor bugetare, planul de restructurare trebuie să prevadă
următoarele:
• a) perioada necesară pentru înlesnirea la plată, precum şi cuantumul şi termenele de plată a ratelor
stabilite printr-un grafic de plată. Înlesnirea la plată nu trebuie să depăşească 7 ani, existând posibilitatea
prelungirii potrivit art. 11 alin. (4);
• b) modalitatea de plată a obligaţiilor bugetare, astfel:
• (i) debitorul trebuie să achite, până la data depunerii solicitării de restructurare, următoarele obligaţii
bugetare:
• aa) obligaţiile bugetare scadente în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2022 şi data depunerii solicitării
de restructurare;
• bb) obligaţiile bugetare principale şi accesorii prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. c) şi d) înscrise în certificatul
de atestare fiscală emis potrivit art. 3 alin. (3);
 PLAN RESTRUCTURARE

• cc) obligaţiile bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale, precum şi amenzile de orice fel,
transmise spre recuperare organelor fiscale între data eliberării certificatului de atestare fiscală potrivit
art. 3 alin. (3) şi data depunerii solicitării de restructurare prevăzute la art. 5, cu excepţia celor incluse în
decizia de înlesnire potrivit art. 11 sau a celor care formează obiect al unei alte măsuri de restructurare;
• dd) obligaţiile bugetare declarate suplimentar de debitor şi/sau stabilite de organul fiscal prin decizie
între data eliberării certificatului de atestare fiscală potrivit art. 3 alin. (3) şi data depunerii solicitării de
restructurare prevăzute la art. 5.
• Măsurile de restructurare a obligaţiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt
următoarele:
• a) înlesniri la plata obligaţiilor bugetare. Prin înlesniri la plata obligaţiilor bugetare, în sensul prezentului
capitol, se înţelege plata eşalonată a obligaţiilor bugetare principale, precum şi amânarea la plată a
accesoriilor şi/sau a unei cote din obligaţiile bugetare principale, în vederea anulării potrivit art. 18;
• b) conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare principale, în condiţiile reglementate la art. 264 din Codul
de procedură fiscală;
• c) stingerea obligaţiilor bugetare principale prin darea în plată a unor bunuri imobile ale debitorului,
potrivit dispoziţiilor art. 263 din Codul de procedură fiscală;
• d) anularea unor obligaţii bugetare principale potrivit art. 18
 RESTRUCTURAREA OBLIGATIILOR BUGETARE , CONFORM O.G.NR. 6/2019,
MODIFICATĂ SI COMPLEATA –O.U.G.NR. 85/2022
• Debitorul trebuie să achite următoarele obligaţii bugetare:
• Anul 1:
• aa) obligaţiile bugetare scadente în perioada cuprinsă între data depunerii solicitării de restructurare şi data
comunicării deciziei de înlesnire la plată;
• bb) obligaţiile bugetare principale şi accesorii prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. c) şi d) transmise organului fiscal în
perioada cuprinsă între data eliberării certificatului de atestare fiscală şi data comunicării deciziei de înlesnire la
plată;
• cc) obligaţiile bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale, precum şi amenzile de orice fel, transmise
spre recuperare organelor fiscale între data depunerii solicitării de restructurare prevăzute la art. 5 şi data
comunicării deciziei de înlesnire la plată;
• dd) obligaţiile bugetare declarate suplimentar de debitor şi/sau stabilite de organul fiscal prin decizie între data
depunerii solicitării de restructurare prevăzute la art. 5 şi data comunicării deciziei de înlesnire la plată.
• Anul 2:să achite cel puţin 10% din cuantumul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată.
• Din al treilea an şi până la finalizarea înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite restul obligaţiilor
bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată, proporţional cu anii pentru care a fost acordată înlesnirea la
plată
 RESTRUCTURAREA OBLIGATIILOR BUGETARE , CONFORM O.G.NR. 6/2019,
MODIFICATĂ SI COMPLEATA –O.U.G.NR. 85/2022

• In functie planul de restructurare intocmit , putem avea :

• a) În cazul debitorilor care au inclusă în planul de restructurare măsura de anulare a unui cuantum de
maximum 30% inclusiv din totalul obligaţiilor bugetare principale, pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (6) lit.
b), debitorul trebuie să achite şi 5% din cuantumul obligaţiilor bugetare principale care fac obiectul înlesnirii la
plată, până la data depunerii cererii de restructurare.
• b) În cazul debitorilor care au inclusă în planul de restructurare măsura de anulare a unui cuantum cuprins
între 30% şi 40% inclusiv din totalul obligaţiilor bugetare principale, pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (6) lit.
b), debitorul trebuie să achite şi 10% din cuantumul obligaţiilor bugetare principale care fac obiectul înlesnirii
la plată, până la data depunerii cererii de restructurare.
• c) În cazul debitorilor care au inclusă în planul de restructurare şi măsura de anulare a unui cuantum
cuprins între 40% şi 50% inclusiv din totalul obligaţiilor bugetare principale, pe lângă condiţiile prevăzute la
alin. (6) lit. b), debitorul trebuie să achite şi 15% din cuantumul obligaţiilor bugetare principale care fac
obiectul înlesnirii la plată, până la data depunerii cererii de restructurare.
• d) În cazul în care planul de restructurare prevede măsura de stingere a obligaţiilor bugetare prin dare în
plată a unor bunuri imobile ale debitorului şi/sau măsura conversiei în acţiuni a obligaţiilor bugetare, acestea
trebuie realizate în maximum un an de la data aprobării planului de restructurare.
 COMPLEATA
4.SOLICITAREA DE RESTRUCTURARE –O.U.G.NR.
A OBLIGATIILOR 85/2022
BUGETARE-DEPUNEREA
CERERII

• Contribuabilul depune la organul fiscal competent solicitarea de restructurare a obligaţiilor bugetare, ,, D6 -

CERERE DE RESTRUCTURARE A OBLIGAȚIILOR BUGETARE la care va anexa :

• -Planul de restructurare şi Testul creditorului privat prudent.;

• -program de plăți lunare a obligatiilor bugetare restructurate ;

• Alte documente:Hotărarea AGA care a aprobat restructurarea; dovada achitării % (15% din 50% debit principal ,
când planul de restructurare prevede anularea 40-50% sau 10% din 50% debit principal când planul de
restructurare prevede anularea 30-40%)din total obligatii bugetare ce fac obiectul restructurării; certificat constator
ONRC , Certificatul de atestare fiscală in baza căruia s-a efectuat restructurarea

• Termenul maxim de depunere este 6 luni de la data depunerii Notificarii de intenție a restucturării

• La data depunerii cerererii trebuie să aibe achitat suma prevazuta in planul de restructurare , sumă care se va
achita procentual, distinct pe fiecare obligatie bugetara principală inscrisă in certificatul de atestare fiscala emis de
organul fiscal după depunerea Notificării privind intenția de restructurare a obligatiilor fiscale.
 5.SOLUTIONAREA CERERII DE RESTRUCTURARE A OBLIGATIILOR FISCALE DE CATRE ORGANUL
FISCAL

• Organul fiscal competent verifică :

• a) dacă debitorul se află în dificultate generată de lipsa de disponibilităţi băneşti şi are capacitatea
financiară de plată pentru a beneficia de eşalonarea la plată potrivit Codului de procedură fiscală;
• b) dacă planul de restructurare conţine elementele prevăzute de OGnr. 6/2019 la art. 4 alin. (1) şi dacă
este aprobat conform art. 4 alin. (12);
• c) dacă măsurile de restructurare a obligaţiilor bugetare respectă condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (2),
(4) şi (6) - (11), după caz;
• d) existenţa măsurilor de restructurare care asigură restabilirea viabilităţii debitorului şi îndeplinirea
testului creditorului privat prudent pe baza analizei puse la dispoziţie de expertul independent, potrivit
definiţiei prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. f).
• Solicitarea de restructurare a obligaţiilor bugetare se soluţionează de organul fiscal competent în
termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării acesteia.
• În situaţia în care organul fiscal competent constată că debitorul poate beneficia de eşalonarea la plată
potrivit Codului de procedură fiscală, emite decizie de respingere a solicitării de restructurare a
obligaţiilor bugetare şi soluţionează cererea potrivit dispoziţiilor art. 184-209 din Codul de procedură
fiscală. În acest caz, organul fiscal verifică condiţiile de acordare a eşalonării la plată, cu excepţia
condiţiei prevăzute la art. 186 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală, care a fost verificată potrivit
art. 5 alin. (3) lit. a).
 RESTRUCTURAREA OBLIGATIILOR BUGETARE , CONFORM O.G.NR. 6/2019,
MODIFICATĂ SI COMPLEATA –O.U.G.NR. 85/2022

• În cazul în care organul fiscal constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 2, precum şi condiţiile prevăzute la art. 5
alin. (3) lit. b) -d), emite decizie prin care aprobă restructurarea obligaţiilor bugetare si va proceda la a :
• a) emite decizie de înlesnire la plată a obligaţiilor bugetare principale. Graficul de plată stabilit în planul de restructurare
face parte integrantă din decizia de înlesnire la plată;
• b) emite decizie de amânare la plată a dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor datorate de debitor aferente
obligaţiilor bugetare principale care constituie obiect al restructurării la plată, cu excepţia obligaţiilor accesorii aferente
obligaţiilor bugetare principale prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. c) şi d), care trebuie plătite potrivit art. 4 alin. (6) lit. b) pct. (i)
şi (ii). Se emite această decizie şi în situaţia în care obligaţiile bugetare principale prevăzute la art. 1 alin. (1), (3) şi (4) sunt
stinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
• c) emite decizie de amânare la plată a obligaţiilor bugetare principale propuse a fi anulate.
• În situaţia în care organul fiscal competent constată că debitorul nu îndeplineşte condiţiile : planul de restructurare conţine
elementele prevăzute la art. 4 alin. (1) si este aprobat să fie aprobat de adunarea generală a acţionarilor, asociaţilor sau de
asociatul unic si măsurile de restructurare a obligaţiilor bugetare respectă condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (2), (4) şi (6) -
(11), după caz , solicită debitorului efectuarea corecţiilor necesare. În cazul în care în termen de 30 de zile de la data
solicitării nu sunt efectuate corecţiile, organul fiscal competent emite decizie de respingere a solicitării de restructurare a
obligaţiilor bugetare, fără a fi afectat dreptul debitorului de a depune o nouă solicitare în termenul prevăzut la art. 22., 31
iulie 2023 sub sanctiunea decăderii.
 6.REGIMUL DE MONITORIZARE SI SUPRAVEGHERE A DEBITORULUI

• În vederea realizării măsurilor incluse în planul de restructurare, expertul independent realizează o monitorizare
permanentă a debitorului, întocmind periodic, TRIMESTRIAL un raport privind stadiul implementării, pe care îl transmite
debitorului şi organului fiscal.
• Pe toată perioada implementării măsurilor incluse în planul de restructurare, contribuabilul trebuie sa respecte prevederile
din planul de restructurare, precum şi a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetaresi să-si achite ratele conform
graficului de esalonare .
• Debitorul are următoarele obligaţii:
• a) să informeze şi să comunice, în timp util, persoanei/persoanelor care efectuează supravegherea data, ora şi locul la care
vor avea loc şedinţele adunării generale a acţionarilor, asociaţilor, consiliului de administraţie şi alte asemenea şedinţe
privind managementul debitorului, precum şi documentele ce urmează a fi supuse dezbaterii;
• b) să permită accesul persoanei/persoanelor care efectuează supravegherea în toate locaţiile în care îşi desfăşoară
activitatea, la solicitarea expresă a acesteia/acestora, în condiţiile Codului de procedură fiscală;
• c) să permită accesul persoanei/persoanelor care efectuează supravegherea la toate documentele primite de debitor sau
care emană de la debitor, inclusiv contracte, oferte sau alte acte, precum şi de a efectua copii de pe documentele solicitate,
în condiţiile Codului de procedură fiscală;
• d) să informeze expertul independent şi persoana/persoanele care efectuează supravegherea despre întârzierile în
implementarea măsurilor stabilite în planul de restructurare, cauzele acestora, precum şi soluţiile ce urmează a fi luate.
 7.CONDITII PE PERIOADA DE DERULARE A PLANULUI DE RESTRUCTURARE

• Debitorul are obligaţia de a îndeplini măsurile prevăzute în planul de restructurare, în termenele stabilite în acesta.
• Obligatii debitorului pe perioada restructurării:
• a) debitorul să declare şi să achite, potrivit legii, obligaţiile bugetare administrate de organul fiscal competent cu
termene de plată începând cu data comunicării deciziei de înlesnire la plată. Înlesnirea la plată îşi menţine
valabilitatea şi dacă aceste obligaţii sunt declarate şi/sau achitate până la data de 25 a lunii următoare scadenţei
prevăzute de lege inclusiv sau până la finalizarea înlesnirii la plată în situaţia în care acest termen se împlineşte după
data stingerii în totalitate a obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată;
• b) debitorul să achite, potrivit legii, obligaţiile bugetare stabilite de organul fiscal competent prin decizie, cu termene
de plată începând cu data comunicării deciziei de înlesnire la plată. Înlesnirea la plată îşi menţine valabilitatea şi dacă
aceste obligaţii sunt achitate în cel mult 30 de zile de la termenul conform grafic;
• c) debitorul să achite diferenţele de obligaţii bugetare rezultate din declaraţii rectificative în termen de cel mult 30
de zile de la data depunerii declaraţiei;
• d) debitorul să respecte cuantumul şi termenele de plată din graficul de plată. Înlesnirea la plată îşi menţine
valabilitatea şi dacă rata din grafic este achitată până la următorul termen de plată din graficul de plată;
• e) debitorul să achite obligaţiile bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale şi transmise spre recuperare
organelor fiscaleamenzile de orice fel, pentru care au fost comunicate somaţii după data comunicării deciziei de
înlesnire la plată, în cel mult 180 de zile de la comunicarea;
 RESTRUCTURAREA OBLIGATIILOR BUGETARE , CONFORM O.G.NR. 6/2019,
MODIFICATĂ SI COMPLEATA –O.U.G.NR. 85/2022

• f) debitorul să achite obligaţiile bugetare rămase nestinse după soluţionarea deconturilor potrivit art. 8 alin. (6), în
cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată;
• g) debitorul să achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată, obligaţiile bugetare
stabilite în acte administrative ce au fost suspendate în condiţiile art. 14 sau 15 din Legea nr. 554/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, şi pentru care suspendarea executării actului administrativ a încetat după data
comunicării deciziei de înlesnire la plată;
• h) debitorul să achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată, obligaţiile bugetare
stabilite de alte autorităţi a căror administrare a fost transferată organului fiscal competent după emiterea deciziei
de înlesnire la plată;
• i) debitorul să achite sumele pentru care s-a stabilit răspunderea, începând cu data comunicării deciziei de înlesnire
la plată, potrivit prevederilor legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară potrivit prevederilor art. 25 şi
26 din Codul de procedură fiscală, în cel mult 30 de zile de la data stabilirii răspunderii;
• j) debitorul să nu intre sub incidenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) sau d);
• k) debitorul să respecte obligaţiile prevăzute la art. 7 alin. (5);
• l) debitorul să achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată, obligaţiile bugetare
datorate de debitorii care fuzionează, potrivit legii, şi care nu beneficiază de restructurarea obligaţiilor bugetare.
 RESTRUCTURAREA OBLIGATIILOR BUGETARE , CONFORM O.G.NR. 6/2019,
MODIFICATĂ SI COMPLEATA –O.U.G.NR. 85/2022

• Conform art .12 O.G nr.6/2019 ,pentru obligaţiile bugetare ce formează obiect al restructurării, cu
excepţia obligaţiilor bugetare principale prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. c) şi d), nu se datorează şi nu
se calculează obligaţii de plată accesorii de la data aprobării planului de restructurare.
• Pentru rata de înlesnire la plată achitată cu întârziere până la următorul termen de plată din graficul de
plată, se achită o penalitate de 5% din :
• a) suma rămasă nestinsă din rata de înlesnire, reprezentând obligaţii bugetare principale;
• b) diferenţele de obligaţii bugetare marcate şi rămase nestinse după soluţionarea deconturilor cu
sumă negativă de TVA cu opţiune de rambursare.
• Plata cu anticipaţie a sumelor cuprinse în graficul de plată
• Debitorul poate plăti anticipat, parţial sau total, sumele cuprinse în graficul de plată.
• Debitorul va notifica organul fiscal, prin cerere, intenţia de a stinge anticipat aceste sume. În cazul
achitării anticipate parţiale, organul fiscal competent înştiinţează debitorul, până la următorul termen
de plată din grafic, cu privire la stingerea sumelor datorate în contul următoarelor rate de înlesnire
aprobate până la concurenţa cu suma achitată.
 RESTRUCTURAREA OBLIGATIILOR BUGETARE , CONFORM O.G.NR. 6/2019,
MODIFICATĂ SI COMPLEATA –O.U.G.NR. 85/2022

• Organul fiscal reface graficul de plată, din oficiu, până la următorul termen de plată a ratelor, în
următoarele situaţii:
• a) ori de câte ori are loc o diminuare a obligaţiilor bugetare incluse în decizia de înlesnire la plată ca
urmare a anulării unor titluri de creanţă/titluri executorii;
• b) se sting anticipat mai mult de 3 rate din graficul de plată, cu respectarea perioadei de înlesnire
aprobate. În acest caz, ratele ce fac obiectul stingerii anticipate sunt exigibile la data plăţii sau la data
emiterii deciziei de rambursare, după caz;
• c) în graficul de plată există şi obligaţii bugetare stabilite de alte organe şi transmise spre recuperare
organului fiscal, potrivit legii, iar acestea au fost stinse, total sau parţial, potrivit legislaţiei specifice, de
către organele care le gestionează.
• In cazul refacerii, noul grafic de înlesnire se comunică debitorului în termen de 10 de zile, prin decizia
organului fiscal competent, şi îl înlocuieşte pe cel existent în planul de restructurare.
• Deasemeni , ori de câte ori se prezintă un plan de restructurare ajustat care cuprinde un nou grafic de
plată potrivit prezentului capitol, organul fiscal competent emite decizie de modificare a deciziei de
înlesnire la plată, la care anexează noul grafic.
 8. FINALIZAREA PLANULUI DE RESTRUCTURARE

• La finalizarea planului de restructurare, in cazul in care s-a respectat planul , plățile s-au efectuat integral conform grafic,
ANAF va emite decizii de anulare a sumelor amânate la plată sau s-a constat un eșec al planului.
• A) Cand planul de restructurare a fost respectat si plățile au fost efectuate conform grafic , planul se consideră finalizat ,
iar sumele amânate la plată vor fi anulate
• art. 18. (1) În situaţia în care măsurile de restructurare a debitorului, precum şi măsurile de restructurare a obligaţiilor
bugetare au fost realizate, planul de restructurare se consideră finalizat, iar dobânzile, penalităţile şi toate accesoriile datorate
de debitor, amânate la plată, precum şi obligaţiile bugetare principale amânate la plată se anulează prin decizie, care se
comunică debitorului odată cu decizia de finalizare a planului de restructurare.
• B) Eşecul planului de restructurare
• În cazul în care persoana/persoanele care efectuează supravegherea constată că măsurile de restructurare a debitorului,
inclusiv măsurile de restructurare a obligaţiilor bugetare, cu excepţia înlesnirilor la plată, nu sunt realizate în
termenele/perioadele prevăzute în planul de restructurare, notifică debitorul şi îi acordă un termen rezonabil în raport cu
natura şi complexitatea măsurii, care poate fi prelungit pentru motive justificate, dar nu mai mult de 6 luni de la data
constatării, în vederea realizării acestora sau a prezentării unui plan de restructurare ajustat, dacă măsurile nu pot fi
implementate din cauze obiective si nu au fost rezolvate de debitor , planul de restructurare eşuează De asemeni planul de
restructurare esuează şi în situaţia în care înlesnirea la plată îşi pierde valabilitatea.
 RESTRUCTURAREA OBLIGATIILOR BUGETARE , CONFORM O.G.NR. 6/2019,
MODIFICATĂ SI COMPLEATA –O.U.G.NR. 85/2022

• Solicitarea deschiderii procedurii insolvenţei -Organul fiscal competent are obligaţia de a solicita
deschiderea procedurii insolvenţei, în condiţiile Legii nr. 85/2014, , cu modificările şi completările ulterioare,
cu excepţia debitorilor care se află în administrare specială potrivit Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri
pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare, şi a operatorilor economici din
industria naţională de apărare care sunt autorizaţi şi înscrişi în registrul unic al operatorilor economici şi al
capacităţilor de producţie şi/sau servicii pentru apărare potrivit Legii nr. 232/2016 privind industria naţională
de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările
ulterioare, în următoarele situaţii:
• a) în cazul în care debitorul nu depune solicitarea de restructurare prevăzută la art. 5 în termenul prevăzut la
art. 22 (Termenul de depunere a solicitării de restructurare (1) Solicitarea de restructurare prevăzută la art. 5
se poate depune până la data de 31 iulie 2023, sub sancţiunea decăderii);
• b) în cazul în care organul fiscal competent respinge solicitarea de restructurare prevăzută la art. 5 şi nu
emite acordul de principiu pentru acordarea unei eşalonări conform Codului de procedură fiscală şi debitorul
nu achită obligaţiile bugetare în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de respingere, dar nu
mai devreme de termenul prevăzut la art. 22;
• c) în cazul în care planul de restructurare eşuează şi debitorul nu achită obligaţiile bugetare în termen de 90
de zile de la data comunicării deciziei de constatare a pierderii valabilităţii înlesnirii la plată, dar nu mai
devreme de termenul prevăzut la art. 22
 RESTRUCTURAREA OBLIGATIILOR BUGETARE , CONFORM O.G.NR. 6/2019,
MODIFICATĂ SI COMPLEATA –O.U.G.NR. 85/2022

• Pierderea valabilităţii înlesnirii la plată atrage:

• a) începerea sau continuarea, după caz, a executării silite pentru întreaga sumă nestinsă. Dispoziţiile art. 21 rămân aplicabile;
• b) pierderea valabilităţii amânării la plată a dobânzilor, penalităţilor şi tuturor accesoriilor, precum şi a obligaţiilor bugetare principale
amânate la plată.
• În cazul pierderii valabilităţii înlesnirii la plată, pentru obligaţiile bugetare rămase de În acest caz, odată cu decizia de constatare a
pierderii valabilităţii înlesnirii la plată se comunică debitorului şi decizia de pierdere a valabilităţii amânării la plată a dobânzilor,
penalităţilor şi a tuturor accesoriilor datorate de debitor, precum şi a obligaţiilor bugetare principale amânate la plată.În cazul
pierderii valabilităţii înlesnirii la plată, pentru obligaţiile bugetare rămase de plată din restructurare, se datorează de la data emiterii
deciziei de înlesnire la plată dobânzi potrivit art. 174 din Codul de procedură fiscală.
• Menţinerea înlesnirii la plată( art 14) Debitorul poate solicita organului fiscal competent menţinerea unei înlesniri la plată a cărei
valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării condiţiilor prevăzute la art. 9 alin. (3), precum şi la alin. (2) al prezentului articol, cu
excepţia cazului în care înlesnirea a fost pierdută ca urmare a nerespectării condiţiei : debitorul a intrat in una dintre situaţiil :a intrat
in procedura insolvenţei potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi
completările ulterioare sau intrat in dizolvare, potrivit prevederilor legale în vigoare , de două ori într-un an calendaristic sau într-o
fracţiune de an calendaristic, dacă depune o cerere în acest scop înainte de stingerea tuturor obligaţiilor bugetare care au făcut
obiectul înlesnirii la plată. Cererea se soluţionează prin emiterea unei decizii de menţinere a valabilităţii înlesnirii, cu păstrarea
perioadei de înlesnire deja aprobate. În această situaţie planul de restructurare se menţine.
• Pentru menţinerea valabilităţii înlesnirii la plată, debitorul are obligaţia să achite obligaţiile bugetare exigibile la data comunicării
deciziei de menţinere a valabilităţii înlesnirii, cu excepţia celor care au făcut obiectul înlesnirii a cărei valabilitate a fost pierdută, în
termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei.
 Mentinerea valabilității facilităților fiscale reprezentand anularea accesoriilor
, MODIFICATĂ SI COMPLEATA –O.U.G.NR. 85/2022

• Facilitatea fiscală reprezentând anularea accesoriilor prevăzută de prezentul capitol îşi menţine valabilitatea şi în următoarele
cazuri:

• a) în cazul desfiinţării actului administrativ fiscal în procedura de soluţionare a contestaţiei chiar dacă s-a dispus emiterea
unui nou act administrativ fiscal;

• b) în cazul în care ulterior emiterii certificatului de atestare fiscală potrivit art. XIII organul fiscal constată existenţa unor
obligaţii bugetare ce nu au fost incluse în certificatul de atestare fiscală.

• Implicaţii cu privire la achiziţiile publice (1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 165 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 98/2016
privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la dispoziţiile art. 178 alin. (1) şi (2) din Legea nr.
99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare, un operator economic nu este exclus din
procedura de atribuire dacă a depus notificarea privind intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare, potrivit art. 3, la
organul fiscal central. Operatorul economic depune, în copie, la autoritatea contractantă notificarea privind intenţia de
restructurare a obligaţiilor bugetare înregistrată la organul fiscal competent. Organul fiscal competent transmite informaţii cu
privire la stadiul şi modul de soluţionare a solicitării de restructurare, la solicitarea autorităţii contractante.
• Există posibilitatea de contestare impotriva actelor administrative fiscale emise potrivit OG nr.6/2019 se poate
formula contestaţie potrivit art. 268-281 din Codul de procedură fiscal
B. ESALONAREA LA PLATĂ Text
A OBLIGAȚIILOR FISCALE
CE ESTE EȘALONAREA LA PLATĂ

Eșalonarea la plată reprezintă un aranjament de plată în rate a obligațiilor fiscale restante ale debitorilor aflați în dificultate generată de lipsa
temporară de disponibilități băneștiEșalonarea la plată reprezintă un aranjament de plată în rate a obligațiilor fiscale restante ale debitorilor
aflați în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești.

AVANTAJE
Suspendarea executării silite pentru sumele care fac obiectul eșalonării la plată a obligațiilor fiscale
Amânarea la plată a penalităților de întârziere cuprinse în certificatul de atestare fiscală în vederea anulării, în anumite condiții.
Necalcularea și nedatorarea penalităților de întârziere pe perioada eșalonării la plată, pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată, cu excepția
situației privind achitarea cu întârziere a ratei de eșalonare.
Posibilitatea participării la licitațiile publice ca urmare a faptului că obligațiile fiscale eșalonate la plată nu sunt considerate obligații fiscale
restante.
ACTE NORMATIVE DE APLICARE
Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu toate modificările și completările la zi, ultima actualizare OG nr.31/2022

ORDIN nr. 90/2016 din 14 ianuarie 2016 pentru aprobarea conținutului cererii de acordare a eșalonării la plată și a documentelor justificative
anexate acesteia, precum și a Procedurii de aplicare a acordării eșalonării la plată de către organul fiscal central

ORDIN Nr. 1960/2019 din 9 iulie 2019 pentru modificarea și completarea anexei nr. 1 "Conținutul cererii de acordare a eșalonării la plată și
documentele justificative anexate acesteia" și a anexei nr. 2 "Procedura de aplicare a acordării eșalonării la plată de către organul fiscal central"
la Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 90/2016
CLASIFICARE

I. Eșalonarea la plată (clasică):

I.1. Eșalonarea la plată pe o perioadă de până la 5 ani, cu amânarea la plată a penalităților de întârziere, în vederea anulării,
dacă se constituie garanții suficiente, potrivit legii;
I.2. Eșalonarea la plată pe o perioadă de până la 5 ani, iar penalitățile de întârziere nu se amână la plată și se includ în
eșalonare, pentru debitorii care dețin bunuri insuficiente pentru a constitui garanții;
I.3. Eșalonarea la plată pe o perioadă de până la 6 luni, iar penalitățile de întârziere nu se amână la plată și se includ în
eșalonare, pentru debitorii care nu constituie niciun fel de garanţie;
I.4. Eșalonarea la plată pe o perioadă de până la 5 ani, cu amânarea la plată a penalităților de întârziere, în vederea anulării,
dacă valoarea obligațiilor fiscale este de până la 20.000 lei pentru persoanele juridice și de până la 5.000 lei în cazul
persoanelor fizice.
I.5. Eșalonarea la plată pe o perioadă de cel mult 12 luni pentru debitorii cu risc fiscal mic, cu constituirea de garanții în
valoare de minimum 20% din sumele ce pot face obiectul înlesnirii la plată.

II. Eșalonarea la plată simplificată.

I. EȘALONREA LA PLATĂ (CLASICĂ)

Cum se poate beneficia de această facilitate fiscală

Înlesnirile la plată mai sus enumerate și perioada de eșalonare la plată se stabilește de organul fiscal competent în funcție de garanțiile
constituite, cuantumul obligațiilor fiscale și de capacitatea financiară de plată a debitorului care nu poate fi mai mare decât perioada de
eșalonare la plată solicitată.

Eșalonarea la plată se acordă pentru:

-toate obligațiile fiscale înscrise în certificatul de atestare fiscală,
-obligațiile fiscale preluate de la alt organ fiscal sau de la altă autoritate publică
-amenzile de orice fel administrate de organul fiscal;
-creanțele bugetare stabilite de alte organe și transmise spre recuperare organelor fiscale.

Eșalonarea la plată nu se acordă pentru:

• obligațiile fiscale care au făcut obiectul unei eșalonări acordate în temeiul prezentului capitol, care și-a pierdut valabilitatea;
• obligațiile fiscale care au scadența și/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
• obligațiile fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, intră sub incidența art. 167 (compensarea), în limita sumei de
rambursat/de restituit/de plată de la buget;
• obligațiile fiscale stabilite prin acte administrative fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, sunt suspendate
• obligaţiile fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat sau de minimis de recuperat.
• obligaţiile fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei în cazul persoanelor fizice, 2.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică
şi 5.000 lei în cazul persoanelor juridice.
PROCEDURA DE ACORDARE A EȘALONĂRII LA PLATĂ DE CĂTRE ORGANUL FISCAL CENTRAL
Condiții de acordare a eșalonării la plată
Pentru acordarea unei eșalonări la plată de către organul fiscal central, debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
o -să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești și să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de
eșalonare la plată. În cazul debitorilor care nu deţin bunuri în proprietate, situaţia de dificultate generată de lipsa temporară de
disponibilităţi băneşti şi capacitatea financiară de plată pe perioada de eşalonare la plată se menţionează de debitor în cererea
depusă.
o să aibă constituită garanția potrivit art. 193 CPF. Prin excepţie, în situaţia debitorilor care nu deţin bunuri în proprietate sau
acestea sunt insuficiente pentru a constitui garanţiile prevăzute de prezentul capitol, organul fiscal poate acorda eşalonarea la plată
dacă sunt îndeplinite celelalte condiţii prevăzute la alin. (1). În acest caz, penalităţile de întârziere cuprinse în certificatul de
atestare fiscală nu se amână la plată şi se includ în eşalonare.
o să nu se afle în procedura insolvenţei potrivit legii.
o să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare;
o debitorul trebuie să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal. Această condiție trebuie îndeplinită la data
eliberării certificatului de atestare fiscală. Condiția se consideră îndeplinită și în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au
depus declarații fiscale, obligațiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal.
Cererea de acordare a eșalonării la plată
Conform Ordin nr.90/2016 al președintelui ANAF, cererea de acordare -formularul 8 (atașat), se depune și se soluționează de organul fiscal
competent, în termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii, sau 15 zile în cazul debitorilor care nu deţin bunuri în proprietate.
În cazul debitorilor care nu deţin bunuri în proprietate, cererea poate fi însoţită de o propunere de grafic de eşalonare la plată.
Documente justificative anexate cererii de acordare a eșalonării la plată sunt:
a) declarația pe propria răspundere a debitorului din care să reiasă că nu se află sub incidența legislației privind insolvența, că nu se află în
dizolvare, potrivit prevederilor legale în vigoare, și că nu i s-au/s-a stabilit răspunderile/răspunderea, potrivit legislației privind insolvența, și/sau
răspunderea solidară;
b) documente sau informații relevante în susținerea cererii.
În cazul persoanelor juridice, se anexeazăși următoarele documente:
a) copia ultimei situații financiare anuale, în cazul în care nu au fost depuse la organul fiscal;
b) situația încasărilor și plăților pe ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale;
c) copia ultimei balanțe de verificare;
d) programul de restructurare sau de redresare financiară semnat de reprezentantul legal al debitorului, care va conține și argumentarea posibilității
plăților pe perioada solicitată la eșalonare;
e) situația privind indicatorii orientativi și alte informații.
În cazul persoanelor fizice, la cererea de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale se anexează și următoarele documente:
a) registrul-jurnal de încasări și plăți sau, după caz, actele prin care se dovedesc veniturile debitorului pe ultimele 6 luni anterioare datei depunerii
cererii de acordare a eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale;
b) programul de redresare financiară sau orice alt document similar, care va conține și argumentarea posibilității plăților pe perioada solicitată la
eșalonare.
Retragerea cererii de acordare a eșalonării la plată
Cererea poate fi retrasă de debitor până la emiterea deciziei de eșalonare la plată sau a deciziei de respingere. Organul fiscal competent comunică
debitorului decizia prin care se ia act de retragerea cererii.
Prin retragerea cererii, debitorul nu pierde dreptul de a depune o nouă cerere.
Eliberarea certificatului de atestare fiscală
Certificatul de atestare fiscală se eliberează după depunerea cererii, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la înregistrarea
cererii, și de cel mult 10 zile lucrătoare în cazul cererilor depuse de debitorii persoane fizice care desfășoară activități economice în
mod independent sau exercită profesii libere.
Certificatul de atestare fiscală cuprinde obligaţiile fiscale restante existente în sold la data eliberării acestuia și are valabilitate de 90 de
zile de la data eliberării.

Eliberarea acordului de principiu

După eliberarea certificatului de atestare fiscală și, după caz, punerea de acord a sumelor se comunică debitorului acordul de principiu
privind eșalonarea la plată, care nu se emite în cazul debitorilor care nu deţin bunuri în proprietate.
Prin acord se stabilește perioada de eșalonare la plată, data până la care este valabilă garanția în cazul în care aceasta este constituită sub
forma scrisorii de garanție/poliței de asigurare de garanție, precum și cuantumul garanției, cu menționarea sumelor eșalonate la plată, a
dobânzilor datorate pe perioada de eșalonare la plată și a procentului corespunzător perioadei de eșalonare.

Soluționarea cererii
În cazul în care se respectă condițiile, cererea debitorului se soluționează de organul fiscal competent prin decizie de eșalonare la
plată, prin care se stabilesc cuantumul și termenele de plată a ratelor de eșalonare prin grafice de eșalonare.
În cazul în care nu se respectă condițiile de acordare a eșalonării la plată, organul fiscal întocmește decizia de respingere a cererii.

Modificarea deciziei de eșalonare la plată în perioada de valabilitate a eșalonării

Contribuabilul poate depune cel mult două cereri de modificare a deciziei de eşalonare la plată într-un an calendaristic sau, după caz,
fracţie de an calendaristic, situație în care poate face modificări privind obligațiile fiscale, conform CPF.
Constituirea de garanții
În termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării acordului de principiu, debitorul trebuie să constituie garanți, termen care se
poate prelungi la cerere cu cel mult 30 de zile.
Pentru obligaţiile fiscale eşalonate la plată, precum şi cele care fac obiectul amânării la plată potrivit art. 208, de până la 5.000 lei în
cazul persoanelor fizice, 10.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică şi, respectiv, 20.000 lei în cazul persoanelor juridice,
nu este necesară constituirea de garanţii.
Garanțiile pot consta în:
a) mijloace bănești consemnate pe numele debitorului la dispoziția organului fiscal la o unitate a Trezoreriei Statului;
b) scrisoare de garanție/poliță de asigurare de garanție potrivit art. 211;
c) instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor proprietate a debitorului;
d) încheierea unui contract de ipotecă sau gaj având ca obiect bunuri proprietate a unei terțe persoane, libere de orice sarcini.
Garanțiile constituite trebuie să acopere sumele eșalonate la plată, dobânzile datorate pe perioada eșalonării la plată, plus un procent de
până la 16% din sumele eșalonate la plată, în funcție de perioada de eșalonare la plată, astfel:
a) pentru eșalonări de la 13 la 24 de luni, procentul este de 4%;
b) pentru eșalonări de la 25 la 36 de luni, procentul este de 8%;
c) pentru eșalonări de la 37 la 48 de luni, procentul este de 12%;
d) pentru eșalonări de peste 49 de luni, procentul este de 16%.
În cazul aprobării, pentru debitorii care beneficiază de eşalonarea la plată cu bunuri insuficiente, pentru stabilirea valorii garanţiei se ia
în calcul cuantumul obligaţiilor rămase de plată din eşalonare
 Condiții de menținere a valabilității eșalonării la plată
• să se declare și să se achite, potrivit legii, obligațiile fiscale administrate de organul fiscal cu termene de plată începând cu data
comunicării deciziei de eșalonare, chiar dacă aceste obligații sunt declarate și/sau achitate până la data de 25 a lunii următoare
scadenței prevăzute de lege inclusiv;
• să se achite, potrivit legii, obligațiile fiscale stabilite de organul fiscal competent prin decizie, cu termene de plată începând cu data
comunicării deciziei de eșalonare la plată. Eșalonarea la plată își menține valabilitatea și dacă aceste obligații sunt achitate în cel
mult 30 de zile de la termenul de plată prevăzut de lege;
• să se achite diferenţele de obligaţii fiscale rezultate din declaraţii rectificative sau din declaraţii depuse aferente obligaţiilor fiscale
pentru care nu există obligaţia de declarare în vectorul fiscal, în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii declaraţiei;
• să se respecte cuantumul și termenele de plată din graficul de eșalonare, cel tarziu până la următorul termen de plată din graficul de
eșalonare;
• să se achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal, nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare la plată şi care nu fac
obiectul eşalonării la plată, în termen de cel mult 180 de zile de la data comunicării acestei decizii;
• să se achite creanțele stabilite de alte organe decât organele fiscale și transmise spre recuperare organelor fiscale, precum și amenzile
de orice fel;
• să achite obligațiile fiscale rămase nestinse după soluționarea deconturilor, în cel mult 30 de zile de la data comunicării înștiințării de
plată;
• să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înștiințării de plată, obligațiile fiscale stabilite în acte
administrative fiscale ce au fost suspendate în condițiile art. 14 sau 15 din Legea nr. 554/2004;
• să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înștiințării de plată, obligațiile fiscale stabilite de alte autorități a
căror administrare a fost transferată organului fiscal după emiterea unei decizii de eșalonare la plată;
• să achite sumele pentru care s-a stabilit răspunderea potrivit prevederilor legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară, în
cel mult 30 de zile de la data stabilirii răspunderi;
• să nu intre sub incidența condițiilor de acordare;
• să se reîntregească garanția, sau să constituie garanția în cel mult 15 zile de la data în care au intervenit modificări;
• să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înștiințării de plată, obligațiile fiscale datorate de debitorii care
fuzionează, potrivit legii, și care nu beneficiază de eșalonarea la plată;
 Eșalonările acordate în cazul debitorilor cu risc fiscal mic, criterii de încadrare
Este considerat cu risc fiscal mic debitorul care, la data depunerii cererii, îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:
➢ administratorii, în cazul societăţilor pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, şi asociaţii majoritari sau, după caz, asociatul unic şi/sau
administratorii, în cazul celorlalte societăţi, altele decât societăţile pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, nu au fapte înscrise în
cazierul fiscal;
➢ nu se află în inactivitate temporară înscrisă la registrul comerţului sau în registre ţinute de instanţe judecătoreşti competente;
➢ nu are obligaţii fiscale restante mai mari de 12 luni;
➢ nu a înregistrat, conform reglementărilor contabile, pierderi din exploatare în ultimul exerciţiu financiar închis;
➢ în cazul persoanelor juridice, să fi fost înfiinţate cu minimum 12 luni anterior depunerii cererii.

În cazul debitorilor cu risc fiscal mic, organul fiscal competent poate aproba eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale restante, pe o
perioadă de cel mult 12 luni., caz în care debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
a) debitorul depune o cerere la organul fiscal competent, la care poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al
ratelor de eşalonare;
b) debitorul trebuie să aibă depuse toate declarațiile fiscale, să nu se afle în procedura insolvenţei potrivit legii, și să nu se afle în
dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare;
c) debitorul depune, în cel mult 30 de zile de la data comunicării certificatului de atestare fiscală, o garanţie în valoare de minimum
20% din sumele ce pot face obiectul eşalonării la plată, precum şi a penalităţilor de întârziere şi dobânzilor.
Cererea de acordare a eșalonării la plată
Cererea de acordare -formularul 8 (atașat), se depune și se soluționează de organul fiscal competent, în termen de 15 de zile de la data
înregistrării cererii, prelungindu-se cu perioada cuprinsă între data comunicării certificatului de atestare fiscală de către organul fiscal
competent și data depunerii garanției de către debitor.
La cererea depusă se anexează și următoarele documente:
a) declarația pe propria răspundere a debitorului sau a reprezentantului său legal din care să rezulte că acesta nu se află în inactivitate
temporară înscrisă în registrul comerțului sau în registre ținute de instanțe judecătorești;
b) propunere de grafic de eșalonare cuprinzând cuantumul ratelor de eșalonare, opțional.
 Condiții de menținere a valabilității eșalonării la plată
• să se declare și să se achite, potrivit legii, obligațiile fiscale administrate de organul fiscal cu termene de plată începând cu data
comunicării deciziei de eșalonare, chiar dacă aceste obligații sunt declarate și/sau achitate până la data de 25 a lunii următoare
scadenței prevăzute de lege inclusiv;
• să se achite, potrivit legii, obligațiile fiscale stabilite de organul fiscal competent prin decizie, cu termene de plată începând cu data
comunicării deciziei de eșalonare la plată. Eșalonarea la plată își menține valabilitatea și dacă aceste obligații sunt achitate în cel
mult 30 de zile de la termenul de plată prevăzut de lege;
• să se achite diferenţele de obligaţii fiscale rezultate din declaraţii rectificative sau din declaraţii depuse aferente obligaţiilor fiscale
pentru care nu există obligaţia de declarare în vectorul fiscal, în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii declaraţiei;
• să se respecte cuantumul și termenele de plată din graficul de eșalonare, cel tarziu până la următorul termen de plată din graficul de
eșalonare;
• să se achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal, nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare la plată şi care nu fac
obiectul eşalonării la plată, în termen de cel mult 180 de zile de la data comunicării acestei decizii;
• să se achite creanțele stabilite de alte organe decât organele fiscale și transmise spre recuperare organelor fiscale, precum și amenzile
de orice fel;
• să achite obligațiile fiscale rămase nestinse după soluționarea deconturilor, în cel mult 30 de zile de la data comunicării înștiințării de
plată;
• să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înștiințării de plată, obligațiile fiscale stabilite în acte
administrative fiscale ce au fost suspendate în condițiile art. 14 sau 15 din Legea nr. 554/2004;
• să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înștiințării de plată, obligațiile fiscale stabilite de alte autorități a
căror administrare a fost transferată organului fiscal după emiterea unei decizii de eșalonare la plată;
• să achite sumele pentru care s-a stabilit răspunderea potrivit prevederilor legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară, în
cel mult 30 de zile de la data stabilirii răspunderi;
• să nu intre sub incidența condițiilor de acordare;
• să se reîntregească garanția, sau să constituie garanția în cel mult 15 zile de la data în care au intervenit modificări;
• să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înștiințării de plată, obligațiile fiscale datorate de debitorii care
fuzionează, potrivit legii, și care nu beneficiază de eșalonarea la plată;
Dobânzi și penalități de întârziere
Pe perioada pentru care au fost acordate eșalonări la plată, pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată, se
datorează și se calculează dobânzi, la nivelul de 0.02%/zi. Prin excepție, nivelul dobânzii este de
0,015%/zi, în situația în care debitorul constituie întreaga garanție sub forma scrisorii de garanție și/sau
poliței de asigurare de garanție și/sau consemnării de mijloace bănești la o unitate a Trezoreriei Statului.
Penalitatea de întârziere de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere se calculează până la data emiterii
deciziei de eșalonare la plată.

Penalitate
Pentru rata de eșalonare la plată achitată cu întârziere până la următorul termen de plată din graficul de
eșalonare, se percepe o penalitate de 5% din suma rămasă nestinsă din rata de eșalonare, sau din
diferențele de obligații fiscale marcate și rămase nestinse după soluționarea deconturilor cu sumă negativă
de TVA cu opțiune de rambursare.
I. EȘALONREA LA PLATĂ SIMPLIFICATĂ (ES)

Ce este și cine beneficiază de ES

Pentru obligaţiile fiscale principale şi accesorii restante a căror vechime este de maximum 12 luni anterioare datei depunerii cererii şi
nestinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, administrate de organul fiscal central, denumit în continuare organ fiscal,
se aprobă eşalonarea la plată pe o perioadă de cel mult 12 luni.

Eșalonarea la plată se acordă pentru:

-toate obligațiile fiscale înscrise în certificatul de atestare fiscală,
-obligațiile fiscale preluate de la alt organ fiscal sau de la altă autoritate publică
-amenzile de orice fel administrate de organul fiscal;
-creanțele bugetare stabilite de alte organe și transmise spre recuperare organelor fiscale.

Eșalonarea la plată nu se acordă pentru:

o obligațiile fiscale care au făcut obiectul unei eșalonări acordate în temeiul prezentului capitol, care și-a pierdut valabilitatea;
o obligațiile fiscale care au scadența și/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
o obligațiile fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, intră sub incidența art. 167 (compensarea), în limita sumei de
rambursat/de restituit/de plată de la buget;
o obligațiile fiscale stabilite prin acte administrative fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, sunt suspendate;
o obligaţiile fiscale admise la masa credală, pentru debitorii pentru care s-a deschis procedura insolvenţei;
o obligaţiile fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat sau de minimis de recuperat.
o obligaţiile fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei în cazul persoanelor fizice, 2.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate
juridică şi 5.000 lei în cazul persoanelor juridice.
Procedura de acordare a ES de către organul fiscal central
Condiții de acordare a eșalonării la plată ES
Pentru a beneficia de eşalonarea la plată simplificată, debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a) să depună o cerere la organul fiscal, la care debitorul poate anexa graficul de eşalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de
eşalonare;
b) să nu se afle în procedura falimentului;
c) să nu se afle în dizolvare;
d) să nu înregistreze obligaţii fiscale restante cu o vechime mai mare de 12 luni anterioară datei depunerii cererii şi nestinse la data
eliberării certificatului de atestare fiscală;
e) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară.
f) să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, la data eliberării certificatului de atestare fiscală.
Eliberarea certificatului de atestare fiscală
Certificatul de atestare fiscală se eliberează în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, inclusiv în cazul
cererilor depuse de debitorii persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere.
Constituirea de garanții - Nu este necesara constituirea de garanții.
Soluționarea cererii
În cazul în care se respectă condițiile, cererea debitorului se soluționează de organul fiscal competent prin decizie de eșalonare la
plată, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, prin decizie de eşalonare la plată ori decizie de respingere, după caz.
Prin grafice de eşalonare care fac parte integrantă din decizia de eşalonare, se stabilesc cuantumul și termenele de plată a ratelor de
eșalonare prin grafice de eșalonare.
În cazul în care nu se respectă condițiile de acordare a eșalonării la plată, organul fiscal întocmește decizia de respingere a cererii.
Pe perioada eşalonării la plată simplificate, penalităţile de nedeclarare cuprinse în certificatul de atestare fiscală se amână la plată prin
decizie care se comunică debitorului odată cu decizia de eşalonare la plată.
 Condiţii de menţinere a valabilităţii ES
❑ să se declare şi să se achite, potrivit legii, obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal cu termene de plată începând cu data
comunicării deciziei de eşalonare la plată inclusiv, şi dacă aceste obligaţii sunt declarate şi/sau achitate până la data de 25 a lunii
următoare scadenţei prevăzute de lege inclusiv;
❑ să se achite, potrivit legii, obligaţiile fiscale stabilite de organul fiscal prin decizie, cu termene de plată începând cu data comunicării
deciziei de eşalonare la plată, şi dacă aceste obligaţii sunt achitate în cel mult 30 de zile de la termenul de plată prevăzut de lege;
❑ să se achite diferenţele de obligaţii fiscale rezultate din declaraţii rectificative sau din declaraţii depuse aferente obligaţiilor fiscale
pentru care nu există obligaţia de declarare în vectorul fiscal, în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii declaraţiei;
❑ să se respecte cuantumul şi termenele de plată din graficul de eşalonare, și dacă rata este achitată până la următorul termen de plată
din graficul de eşalonare;
❑ să se achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare la plată şi care nu fac
obiectul eşalonării la plată, în termen de cel mult 180 de zile de la data comunicării acestei decizii;
❑ să se achite obligaţiile stabilite de alte organe decât organele fiscale şi transmise spre recuperare organelor fiscale, precum şi
amenzile de orice fel;
❑ să se achite obligaţiile fiscale rămase nestinse după soluţionarea deconturilor, în cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării
de plată;
❑ să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată, obligaţiile fiscale stabilite în acte
administrative fiscale ce au fost suspendate în condiţiile art. 14 sau 15 din Legea nr. 554/2004;
❑ să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată, obligaţiile stabilite de alte autorităţi a căror
administrare a fost transferată organului fiscal după emiterea unei decizii de eşalonare la plată, cu excepţia situaţiei în care debitorul
a solicitat eşalonarea potrivit art. 2095 alin. (2);
❑ să achite sumele pentru care s-a stabilit răspunderea potrivit prevederilor legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară, în
cel mult 30 de zile de la data stabilirii răspunderi;
❑ să nu intre sub incidența condițiilor de acordare;
❑ să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înştiinţării de plată, obligaţiile fiscale datorate de debitorii care
fuzionează, potrivit legii, şi care nu beneficiază de eşalonarea la plată.
Modificarea deciziei de eșalonare la plată în perioada de valabilitate a eșalonării
Contribuabilul poate depune cel mult două cereri de modificare a deciziei de eşalonare la plată într-un an calendaristic sau, după caz, fracţie
de an calendaristic, situație în care poate face modificări privind obligațiile fiscale, conform CPF.
Dobânzi şi penalităţi de întârziere
Pe perioada pentru care au fost acordate eşalonări la plată simplificate, se datorează şi se calculează dobânzi la nivelul de 0,01% pentru
fiecare zi de întârziere.
Penalitatea de întârziere de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere se calculează până la data emiterii deciziei de eșalonare la plată.
Penalitate
Pentru rata de eșalonare la plată achitată cu întârziere până la următorul termen de plată din graficul de eșalonare, se percepe o penalitate de
5% din suma rămasă nestinsă din rata de eșalonare, sau din diferențele de obligații fiscale marcate și rămase nestinse după soluționarea
deconturilor cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare.
III. ALTE PREVEDERI IMPORTANTE PRIVIND EȘALONAREA

TERMENELE DE PLATĂ ȘI ORDINEA STINGERII OBLIGAȚIILOR FISCALE

Pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată, precum și pentru accesoriile acestora termenul de plată se stabilește prin documentul prin care
se acordă eșalonarea.
Pentru beneficiarii unei eșalonări la plată, ordinea de stingere este următoarea:
a) ratele de eșalonare și/sau, după caz, obligațiile fiscale de a căror plată depinde menținerea valabilității eșalonării la plată;
b) sumele datorate în contul următoarelor rate din graficul de plată, până la concurența cu suma eșalonată la plată sau până la concurența
cu suma achitată, după caz.
Termenele se calculează pe zile calendaristice începând cu ziua imediat următoare acestor termene și expiră la ora 24,00 a ultimei zile a
termenelor.
În situația în care termenele sfârșesc într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, acestea se prelungesc până la sfârșitul
primei zile de lucru următoare.
FINALIZAREA EȘALONĂRII LA PLATĂ
În situația în care sumele eșalonate la plată au fost stinse în totalitate și au fost respectate condițiile de menținere a valabilității eșalonării
la plată (achitarea obligațiilor cu termene de plată ulterioare datei comunicării deciziei de eșalonare, a diferențelor rezultate din declarații
rectificative etc.), organul fiscal emite în două exemplare decizia de finalizare a eșalonării la plata a obligațiilor fiscale, precum și decizia
de anulare a penalităților de întârziere amânate la plată, după caz.
După finalizarea eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, penalitatea de nedeclarare amânată la plată, se reduce cu 75%. Pentru reducerea
cu 75% a penalităților de nedeclarare, se va depune o cerere în acest sens.
Diferența de penalități de nedeclarare în cotă de 25% se achita astfel:
a. dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare, inclusiv;
b. dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare, inclusiv.
C. REORGANIZAREA
JUDICIARĂ
Care sunt procedurile de preinsolventa si insolventa si ce sunt acestea?

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă ,

stabileşte regulile în domeniul prevenirii insolvenţei şi al insolvenţei.
Scopul prezentei legi este instituirea unor proceduri de prevenire a insolvenţei la care pot recurge
debitorii aflaţi în dificultate şi, respectiv, a unor proceduri colective de insolvenţă pentru acoperirea
pasivului debitorului, în cadrul cărora debitorul beneficiază, atunci când este posibil, de şansa de
redresare a activităţii sale.
Vorbind de creantele fiscale si modul de achitare a acestora, o forma de restructurare a acestora sunt
procedurile prevazute de Legea 85/2014 actualizata. Aceasta , coroborat cu prevederile Codului de
procedura fiscala (Legea 207/2015), prevede modalitati de restructurare/reorganizare/plata a
creantelor de toate tipurile cu importantadeosebita acordata creantelor bugetare. Sunt prezentate
urmatoarele tipuri de proceduri care permit restructurarea creantelor, respective creantelor
bugetare:
-avertizare timpurie (aratata incepand cu articolul 5 din Legea 85/2014);
-proceduri de prevenire a insolventei (TITLUL I, incepand cu articolul 6, din Legea 85/2014):
-acord de restructurare;
-concordat preventiv;
-procedura de reorganizare judiciara (incepand cu art. 132 din lege).
 I. Avertizarea timpurie

Profesioniştii, sunt alertaţi de către organul fiscal cu privire la neexecutarea unor obligaţii şi le sunt
puse la dispoziţie gratuit informaţii cu privire la soluţiile de redresare prevăzute de lege prin
intermediul unei pagini de internet.
Profesioniştii, sunt alertaţi prin intermediul unei notificări de alertă transmise în mod
automat prin sistemul de comunicare electronică prin mijloace electronice de transmitere la distanţă
dezvoltat de Ministerul Finanţelor/Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) în legătură cu
neexecutarea obligaţiilor către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat sau către
bugetul asigurărilor de şomaj.
Procedura de comunicare a notificărilor de alertă, incluzând cuantumul obligaţiilor restante
ce atrage emiterea mesajului de alertă, pe categorii de debitori stabilite potrivit legislaţiei fiscale, data
emiterii primului mesaj de alertă şi, dacă este cazul, frecvenţa mesajului de alertă şi formatul acestuia,
se aprobă în condiţiile prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu
modificările şi completările ulterioare.
Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului pune la dispoziţia publicului pe pagina sa de internet, într-
o secţiune dedicată informării şi îndrumării în domeniul avertizării timpurii:
a) informaţii detaliate cu privire la avertizarea timpurie şi rolul acesteia de a semnala debitorului
necesitatea de a acţiona fără întârziere;
b) indicatori pentru o evaluare generală a situaţiei financiare, în vederea diagnosticării stării de
dificultate sau a insolvenţei, utilizând programe de diagnosticare disponibile;
c) informaţii sistematizate şi prezentate într-un format uşor de utilizat privind soluţii de redresare,
inclusiv procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, având ca efect şi descărcarea de
obligaţii;
d) lista practicienilor în insolvenţă şi a autorităţilor şi organismelor care exercită supravegherea
acestora;
e) informaţii privind programe şi alte facilităţi de sprijin.
În privinţa obligaţiilor evidenţiate în notificarea de alertă, pot fi accesate şi serviciile de îndrumare şi
asistenţă oferite contribuabililor, în condiţiile legii, de A.N.A.F. Totodată, persoanele fizice sau juridice
alertate pot notifica organul fiscal cu privire la intenţia de mediere, anexând la notificare documente
şi informaţii care să susţină situaţia sa economică şi financiară, art. 230^1 alin. (2) - (4) şi (8) din Legea
nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător, sau pot
accesa facilităţile fiscale în vigoare.
Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului pune la dispoziţie o linie telefonică de
îndrumare şi asistenţă în domeniul avertizării timpurii, pentru o evaluare generală a afacerii în
vederea accesării unor soluţii de redresare.
Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului poate înfiinţa o reţea de consultanţi, care pot
fi şi din domeniul privat, şi/sau iniţia, cu implicarea asociaţiilor reprezentative ale mediului de afaceri,
formarea unei reţele de mentori în domeniul avertizării timpurii.
Instrumente de avertizare timpurie pot fi dezvoltate şi de entităţi private.
 II. Proceduri de prevenire a insolventei (TITLUL I, incepand cu articolul 6, din Legea 85/2014):
-acord de restructurare;
-concordat preventiv

Procedurile de prevenire a insolvenţei, prevăzute de prezentul titlu, se aplică debitorilor aflaţi în dificultate,
dar care nu se află în insolvenţă.
Debitorul face dovada faptului că este în dificultate prin raportul întocmit de administratorul
restructurării sau administratorul concordatar, care cuprinde cel puţin următoarele elemente:
a) natura stării de dificultate, respectiv descrierea împrejurării care determină afectarea temporară a
activităţii şi efectele previzionate;
b) factorii interni şi externi care au determinat starea de dificultate a debitorului;
c) indicatorii financiari aplicabili respectivului debitor, care pot justifica existenţa unei ameninţări la
adresa capacităţii viitoare a debitorului de a-şi plăti datoriile la scadenţă într-o perioadă de maximum 24
de luni de la apariţia împrejurării respective;
d) motivul pentru care dificultatea nu poate fi considerată reversibilă în mod natural prin continuarea
activităţii planificate a debitorului fără luarea unor măsuri adecvate de redresare.
Raportul va fi anexat acordului de restructurare, iar în cazul procedurii concordatului, cererii
debitorului privind deschiderea procedurii.
Organele care aplică procedurile prevăzute de prezentul titlu sunt: instanţele judecătoreşti prin
judecătorul-sindic, administratorul restructurării, respectiv administratorul concordatar. Administratorul
restructurării şi administratorul concordatar trebuie să aibă calitatea de practician în insolvenţă.
 II.1.ACORDUL DE RESTRUCTURARE

Procedura acordului de restructurare reprezintă procedura de prevenire a insolvenţei prin

care debitorul supune confirmării judecătorului-sindic un acord de restructurare negociat în
prealabil cu creditorii ale căror creanţe sunt afectate şi aprobat în condiţiile prezentei legi,
în baza căruia îşi redresează activitatea şi îşi achită total sau parţial creanţele afectate în
perioada stabilită prin acordul de restructurare.
Debitorul aflat în stare de dificultate poate propune un acord de restructurare,
care este întocmit de administratorul restructurării sau de debitor, cu asistenţa
administratorului restructurării.
Acordul de restructurare conţine cel puţin următoarele informaţii / documente:
a) datele de identificare ale debitorului şi ale administratorului restructurării;
b) componenţa patrimoniului debitorului, defalcat pe mase patrimoniale unde este cazul, respectiv
activele şi pasivele şi valoarea acestora la data întocmirii acordului;
c) analiza situaţiei economice a debitorului, a situaţiei salariaţilor, precum şi o descriere a cauzelor şi
nivelul dificultăţilor debitorului la momentul întocmirii acordului, conform raportului întocmit potrivit
art. 6 alin. (2);
d) lista creanţelor, cu identificarea creditorilor, grupate pe categorii de creanţe şi împărţite în:
- creanţe a căror realizare va fi afectată de acordul de restructurare, cu indicarea gradului de
îndestulare a acestora;
- creanţe neafectate, împreună cu o descriere a motivelor pentru care debitorul propune ca acestea
să nu fie afectate de acordul de restructurare;
e) creanţele în litigiu şi tratamentul acestora; propunerea unui tratament pentru creanţele în litigiu
nu echivalează cu recunoaşterea dreptului litigios;
f) expunere de motive care explică de ce acordul de restructurare are perspective rezonabile de a
preveni insolvenţa debitorului şi de a asigura viabilitatea afacerii, inclusiv premisele necesare pentru
reuşita lui. Această expunere de motive va fi realizată sau validată de către administratorul
restructurării;
g) măsurile de restructurare propuse sau o combinaţie a acestora, cum ar fi:
- restructurarea operaţională a activităţilor desfăşurate de debitor;
- schimbarea componenţei, a condiţiilor sau a structurii activelor sau pasivelor debitorului;
- valorificarea unor active ale debitorului;
- valorificarea întreprinderii ca ansamblu independent;
- fuziunea sau divizarea debitorului, în condiţiile legii;
- modificarea structurii capitalului social al debitorului prin majorarea capitalului social prin
cooptarea de noi acţionari sau asociaţi sau prin conversia creanţelor în acţiuni, cu majorarea
corespunzătoare a capitalului social;
h) modalităţile de informare şi consultare a reprezentanţilor salariaţilor, derulate potrivit legii şi a
contractelor colective de muncă, şi modalităţile în care acordul de restructurare va afecta forţa de
muncă a debitorului - proceduri de concedieri individuale, proceduri de concedieri colective,
eventuale cazuri de suspendare a contractelor de muncă din iniţiativa angajatorului, reducerea
programului de lucru corespunzător reducerii temporare a activităţii;
i) bugetul de venituri şi cheltuieli şi fluxurile financiare estimate ale debitorului pe durata acordului de
restructurare, cu împărţirea creditorilor între titulari de creanţe afectate şi titulari de creanţe
neafectate;
j) finanţările noi şi motivele pentru care sunt necesare pentru punerea în aplicare a acordului;
k) simularea distribuirilor de care ar beneficia creditorii afectaţi în cazul scenariului următoarei
alternative optime, scenariu care poate fi chiar falimentul, realizată pe baza unui raport de evaluare,
întocmit de un evaluator autorizat cu cel mult 6 luni anterior datei deschiderii procedurii, a activelor
existente în patrimoniul debitorului şi prezentarea comparativă a acestor distribuiri cu cele prevăzute
a se realiza prin acordul de restructurare;
l) testul creditorului privat, în cazul în care, prin acord, se propun reduceri ale creanţei bugetare;
m) programul de plată a creanţelor, raportat la fluxurile financiare şi durata acordului.
Evaluarea activelor debitorului, daca se propun reduceri de creante este obligatorie. Testul
creditorului privat este obligatoriu daca se propune o reducere a creantei bugetare.
 II.2.CONCORDATUL PREVENTIV

Procedura concordatului preventiv reprezintă procedura judiciară de prevenire a

insolvenţei, a cărei deschidere suspendă executările silite în condiţiile prezentei legi, iar
debitorul îşi redresează activitatea şi îşi achită total sau parţial creanţele afectate în baza
unui plan de restructurare votat de creditorii ale căror cccc
Administratorul concordatar intocmeşte raportul privind starea de dificultate a
debitorului, lista creanţelor şi lista creanţelor în litigiu si elaborează sau, după caz, asistă
debitorul în elaborarea planului de restructurare.
Planul de restructurare trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
a) datele de identificare ale debitorului şi ale administratorului concordatar;
b) componenţa patrimoniului debitorului, defalcată pe mase patrimoniale unde este
cazul, respectiv activele şi pasivele în momentul întocmirii planului de restructurare,
valoarea acestora la data întocmirii planului;
c) analiza situaţiei economice a debitorului, a situaţiei salariaţilor, precum şi o descriere
a cauzelor şi a nivelului dificultăţilor debitorului la momentul propunerii planului;
 d) lista creanţelor, cu identificarea creditorilor, grupate pe categorii de creanţe şi împărţite în:
- creanţe a căror realizare va fi afectată de planul de restructurare, cu indicarea gradului de
îndestulare a acestora;
- creanţe neafectate, împreună cu o descriere a motivelor pentru care debitorul propune ca acestea
să nu fie afectate de planul de restructurare;
e) creanţele în litigiu şi tratamentul acestora; propunerea unui tratament pentru creanţele în litigiu
nu echivalează cu recunoaşterea dreptului litigios;
f) expunere de motive care explică de ce planul de restructurare are perspective rezonabile de a
preveni insolvenţa debitorului şi de a asigura viabilitatea afacerii, inclusiv premisele necesare pentru
reuşita lui. Această expunere de motive va fi realizată sau validată de către administratorul
concordatar;
g) măsurile de restructurare propuse sau o combinaţie a acestora, cum ar fi:
- restructurarea operaţională a activităţilor desfăşurate de debitor;
- schimbarea componenţei, a condiţiilor sau a structurii activelor sau pasivelor debitorului;
- valorificarea unor active ale debitorului;
- valorificarea întreprinderii ca ansamblu independent;
- fuziunea sau divizarea debitorului, în condiţiile legii;
- modificarea structurii capitalului social al debitorului prin majorarea capitalului social prin
cooptarea de noi acţionari sau asociaţi sau prin conversia creanţelor în acţiuni, cu majorarea
corespunzătoare a capitalului social;
 h) modalităţile de informare şi consultare a reprezentanţilor salariaţilor şi modalităţile în care planul
va afecta forţa de muncă a debitorului (proceduri de concedieri individuale, proceduri de concedieri
colective, eventuale cazuri de suspendare a contractelor de muncă din iniţiativa angajatorului,
reducerea programului de lucru corespunzător reducerii temporare a activităţii);
i) bugetul de venituri şi cheltuieli şi fluxurile financiare estimate ale debitorului pe durata planului
de restructurare, cu împărţirea creditorilor între titulari de creanţe afectate şi titulari de creanţe
neafectate;
j) finanţările noi, finanţările intermediare, precum şi motivele pentru care sunt necesare pentru
punerea în aplicare a planului;
k) simularea distribuirilor de care ar beneficia creditorii afectaţi în cazul scenariului următoarei
alternative optime, scenariu care poate fi chiar falimentul, realizată pe baza unui raport de evaluare a
activelor existente în patrimoniul debitorului, întocmit de un evaluator autorizat cu cel mult 6 luni
anterior datei deschiderii procedurii, şi prezentarea comparativă a acestor distribuiri cu cele prevăzute
a se realiza prin planul de restructurare;
l) testul creditorului privat , în cazul în care, prin plan, se propun reduceri ale creanţei bugetare;
m) programul de plată a creanţelor, raportat la fluxurile financiare şi durata planului.
 III. Procedura de reorganizare judiciara

Reorganizare judiciară este procedura ce se aplică debitorului în insolvenţă, persoană

juridică, în vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată a creanţelor.
Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, confirmarea, implementarea
şi respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă, nelimitativ,
împreună sau separat:
a) restructurarea operaţională şi/sau financiară a debitorului;
b) restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social;
c) restrângerea activităţii prin lichidarea parţială sau totală a activului din averea
debitorului.
 Planul de reorganizare

Vor putea propune un plan de reorganizare:

a) debitorul, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor;
b) administratorul judiciar;
c) unul sau mai mulţi creditori, deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor cuprinse în tabelul
definitiv de creanţe .
La cererea oricărei părţi interesate sau a administratorului judiciar, judecătorul-sindic poate prelungi cu maximum 30
de zile, pentru motive temeinice, termenele de depunere a planului.
Planul va putea să prevadă fie restructurarea şi continuarea activităţii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din
averea acestuia, fie o combinaţie a celor două variante de reorganizare.
Planul de reorganizare va menţiona:
a) categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate, în sensul prezentului titlu;
b) tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate;
c) dacă şi în ce măsură debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaţii din societăţile în nume colectiv şi
asociaţii comanditaţi din societăţile în comandită vor fi descărcaţi de răspundere;
d) ce despăgubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în comparaţie cu valoarea
estimativă ce ar putea fi primită prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativă se va calcula în baza unui
raport de evaluare, întocmit de un evaluator autorizat.
e) modalitatea de achitare a creanţelor curente.
Planul va specifica măsurile adecvate pentru punerea sa în aplicare, cum ar fi:
A. păstrarea, în întregime sau în parte, de către debitor, a conducerii activităţii sale, inclusiv dreptul
de dispoziţie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activităţii sale de către administratorul
judiciar desemnat în condiţiile legii;
B. obţinerea de resurse financiare pentru susţinerea realizării planului şi sursele de provenienţă a
acestora, finanţările aprobate prin plan urmând să beneficieze de prioritate la restituire;
C. transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului către una ori mai multe
persoane fizice sau juridice, constituite anterior ori ulterior confirmării planului;
D. fuziunea sau divizarea debitorului, în condiţiile legii, inclusiv cu respectarea obligaţiilor de
notificare a operaţiunilor de concentrare, potrivit legislaţiei în domeniul concurenţei.
E. lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat ori în bloc, libere de orice
sarcini, sau darea în plată a acestora către creditorii debitorului, în contul creanţelor pe care aceştia le
au faţă de averea debitorului. Darea în plată a bunurilor debitorului către creditorii săi va putea fi
efectuată doar cu condiţia prealabilă a acordului scris al acestora cu privire la această modalitate de
stingere a creanţei lor;
F. lichidarea parţială sau totală a activului debitorului în vederea executării planului. Sumele de bani
obţinute după vânzarea unor bunuri asupra cărora poartă cauze de preferinţă, potrivit prevederilor
Codului civil, vor fi distribuite, obligatoriu, creditorilor titulari ai acelor cauze de preferinţă, cu
respectarea dispoziţiilor legale;
G. modificarea sau stingerea cauzelor de preferinţă, cu acordarea obligatorie în beneficiul
creditorului titular a unei garanţii sau protecţii echivalente, până la acoperirea creanţei acestora,
inclusiv dobânzile stabilite conform contractelor sau conform planului de reorganizare, pe baza unui
raport de evaluare;
H. prelungirea datei scadenţei, precum şi modificarea ratei dobânzii, a penalităţii sau a oricărei alte
clauze din cuprinsul contractului ori a celorlalte izvoare ale obligaţiilor sale;
I. modificarea actului constitutiv al debitorului, în condiţiile legii;
J. emiterea de titluri de valoare de către debitor sau oricare dintre persoanele prevăzute la lit. D şi
E, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
şi de Legea nr. 297/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru înscrierea în plan a unei
emisiuni de titluri de valoare este necesar acordul expres, în scris, al creditorului care urmează să
primească titlurile de valoare emise, acord ce se dă înainte de exprimarea votului asupra planului de
reorganizare de către creditori ;
K. prin excepţie de la prevederile lit. J, planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creanţelor
bugetare în titluri de valoare. Cu consimţământul creditorului bugetar exprimat prin vot, planul de
reorganizare poate prevedea doar conversia creanţelor bugetare ale statului în acţiuni, dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) să rezulte din conţinutul planului de reorganizare, pe baza analizei economico-financiare, faptul
că societatea debitoare îşi poate continua activitatea, măsura propusă fiind una viabilă pentru
societate;
b) să rezulte din conţinutul planului de reorganizare faptul că această modalitate de stingere a
creanţei bugetare duce la maximizarea recuperării creanţei statului, faţă de situaţia intrării debitorului
în faliment;
c) conversia să fie integrală şi efectuată la valoarea creanţei bugetare a statului, ea neputând fi
cumulată cu măsura reducerii creanţei bugetare.
Creditorul bugetar poate contracta serviciile unui evaluator autorizat sau specialist independent
pentru realizarea unui raport de evaluare asupra condiţiilor de la lit. a) şi b), pe baza căruia să îşi
exercite votul asupra planului de reorganizare care cuprinde propunerea de conversie a creanţei
bugetare a statului.
 L. inserarea în actul constitutiv al debitorului - persoană juridică - sau al persoanelor prevăzute la lit. D şi
E a unor prevederi:
a) de prohibire a emiterii de acţiuni fără drept de vot;
b) de determinare, în cazul diferitelor categorii de acţiuni ordinare, a unei distribuţii corespunzătoare
a votului între aceste categorii;
c) în cazul categoriilor de acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar faţă de alte categorii de acţiuni, de
reglementare satisfăcătoare a numirii administratorilor reprezentând categoriile de acţiuni respective în
ipoteza neonorării obligaţiei de plată a dividendelor.
Creditorul bugetar poate aproba planul de reorganizare în care este propusă reducerea creanţei
bugetare negarantate, reducere fundamentată în cuprinsul planului, dacă sunt îndeplinite
următoarele criterii:
a) măsura de reducere reprezintă modalitatea optimă de recuperare a creanţei bugetare
negarantate, faţă de situaţia intrării debitorului în faliment;
b) debitoarea deţine un fond de comerţ care să îi permită continuarea activităţii;
c) măsura de reducere conduce la viabilizarea societăţii debitoare.
În cazul în care prin planul de reorganizare se propune măsura reducerii creanţelor
bugetare negarantate cu până la 50%, în lipsa unei manifestări exprese, planul se consideră aprobat
de creditorul bugetar dacă sunt îndeplinite cumulativ criteriile prevăzute la alin. (5^1) şi cel puţin încă
un criteriu din următoarele:
a) să rezulte un nivel de cel puţin 50% al obligaţiilor fiscale curente datorate pe perioada executării
planului de reorganizare faţă de nivelul mediu anual al acestora înaintea intrării în insolvenţă;
b) societatea debitoare trebuie să desfăşoare o activitate de interes public;
c) societatea debitoare trebuie să desfăşoare o activitate strategică într-o anumită ramură
economică.
Rămân incidente prevederile privind realizarea testului creditorului privat .
In ce privesc sursele de finantare , fara a fi restrictive:
Activitatea curenta a debitorului;
Recuperarea creantelor neincasate;
Credite/imprumuturi de orice fel;
Majorarea capitalului social;
Transferul unora/tuturor bunurilor debitorului catre una sau mai multe persoane fizice ori juridice,
realizate prin mai procedee:
Vanzare;
Transfer de busness;
Darea in plata catre creditori in contul creantei detinute respectand prevederile legii.
Titlu
Vă mulțumim
pentru
participare!