www.referat.

ro

CRIZA ECONOMICA -teorii si solutii pentru relansarea economiei-

Profesor coordonator Prof. univ.dr Szentesi Silviu

Realizator Versigan Angelica Maria

Arad, 2010 n ultima vreme auzim cu totii vorbindu-se despre CRIZA ECONOMIC, ins foarte putini sunt cei care pot explica acest fenomen si care caut solutii aplicabile de revenire din criz. Conform Dictionarului Explicativ al limbi Romne, prin criz economic se intelege faz a ciclului economic n care se formeaz un surplus relativ de mrfuri n raport cu capacitatea de cumprare limitat a populatiei, ceea ce duce la scderea productiei, la falimente, somaj etc. Aceasta este situatia cu care se confrunta societatea noasta de mai bine de 3 ani.

Criza financiara actuala, declansata in SUA, a izbucnit in anul 2007, ea desfasurandu-se in conformitate cu un model oferit de Hyman Minsky, care enumera principalele etape ale unei crize. Astfel, socul exogen asupra economiei l-a constituit crearea cadrului legislativ favorabil constructiei de locuinte personale si cladiri precum si a unui cadru financiar relaxat, care a permis accesul la credite pentru locuinte a populatiei cu venituri mici. Pe acest cadru creat, tot mai multe banci, fonduri de investitii, societati de asigurare, au acordat imprumuturi considerabile pentru cumpararea de locuinte unor clienti care nu aveau posibilitatea sa-si achite creditele. Pe fondul incurajarii creditarii ipotecare prin scaderea repetata a ratei dobanzilor de catre Federal Reserve, bancile, fondurile de investitii, societatile de asigurare, au fost stimulate sa-si mareasca profiturile. Si acest lucru l-au facut prin acordarea de imprumuturi (cu dobanda foarte mare) la un numar tot mai mare de clienti cu grad mare de risc. Pentru a se asigura impotriva riscurilor de neincasare a ratelor, bancile mai sus enuntate au procedat la vanzarea (profitabila) a imprumuturilor si a dobanzilor, sub forma de produse financiare viabile, unor entitati financiare specializate in operatiuni cu grad mare de risc. Disponibilitatea excesiva a fondurilor de credit a aruncat multe produse financiare pe piata : credite pentru case individuale, cladiri, terenuri, masini, carti de credit. Domeniul de actiune s-a extins cu timpul si la imprumuturi facute de administratiile regionale si locale, la creditele industriale si comerciale. Cu alte cuvinte aici este vorba de acea etapa a crizei in care se manifesta irationalitatea investitorilor. Pe masura ce bancile, fondurile de investitii, societatile de asigurare nu si-au mai incasat ratele de la clienti, nu si-au mai putut desfasura activitatea si au intrat in faliment. Acum se manifesta semnalul de alarma pe piata creditelor imobiliare. Semnalele au fost percepute ca un pericol de catre societatile bancare de tip hedge care cumparasera produsele financiare . Acestea au incercat sa valorifice titlurile detinute prin vanzare pe piata bursiera. Numarul mare de titluri din domeniul imobiliar de pe piata bursiera a determinat scaderea pretului acestora. Manifestarea fazei de panica. Au urmat falimentele in lant, la sfarsitul anului 2008, criza creditelor, declansata ca urmare a pierderii de catre banci a capitalului, dar si datorita aplicarii de politici prudentiale, de protejare a activelor. Putem spune ca ne aflam in ultima etapa a crizei, cand panica s-a calmat, iar acum se evalueaza consecintele dezastrului si se adopta masurile de reconstructie. n Romnia, efectele negative ale crizei incep sa fie tot mai evidente: lipsa cererii pe piata, care determina restrngerea productiei si implicit diminuarea necesarului de fort de munc. Astfel rata somajului este ntr-o contiun creste re si populatia este din ce in ce mai afectata. De asemenea, se obsearva o reducere semnificativ a investitiilor, activitatea economic a cobort sub nivelul PIB potenial, de fapt toate aceste evenimente au exacerbat cderea n spiral a cererii agregate. John Maynard Keynes, economist britanic din prima parte a secolului XX, este cel care ne ofera interesante teorii in cea ce priveste criza economica si prghia fiscal pe care statul o poate folosii pentru revenirea din criza. Teoria keynesian susine c n absena unei intervenii stabilizatoare a guvernului spirala descendent se va amplifica pn ce va atinge un punct de echilibru mult inferior nivelului la care opera anterior. Din acest motiv, o bun parte a guvernelor, att din economiile dezvoltate ct i din economiile emergente intrate n recesiune sau afectate de

o ncetinire a ritmului de cretere economic, au considerat c eforturile anti-ciclice trebuie neaparat sa cuprinda si intervenii robuste la nivel fiscal. n consecin, s-au adoptat sau urmeaz s se adopte o serie ntreag de programe menite s stimuleze consumul i investiiile, fie prin cheltuieli publice, fie prin reduceri temporare de taxe. De asemenea statul poate interveni in economie prin o alta importanta parghie si anume cea monetara. Prin politica monetara se intelege r se nelege ansamblul msurilor iniiate i implementate de banca central, n scopul realizrii i meninerii echilibrului macroeconomic n economie. Banca centrala prin dobnda de politic monetar trebuie s asigure c dobnda de pe pia asigur un nivel al investiiilor (prin raportarea dobnzii la productivitatea marginal a capitalului) n concordan cu propensitatea spre consum pentru a tinde gradul de ocupare total. Exist ns cazuri n care productivitatea marginal a capitalului devine negativ (cred c putem vorbi de acest caz i n criza economic din prezent), iar politica monetar devine un instrument insuficient pentru a asigura gradul optim de investiii. Al doilea obiectiv economic major pentru depasirea starii de criza, ar trebuii s fie meninerea stabilitii macroeconomice. Meninerea stabilitii macroeconomice este esenial pentru a mpiedica fluctuaii brute, cu efectele negative aferente. Stabilitatea macroeconomic nseamn n primul rnd a menine un grad de ncredere relativ constant. Fluctuaiile mari ale unor indicatori economici, un nivel ridicat al dobnzii de politic monetar, un curs de schimb instabil pot fi pentru investitori tot attea semne legate de o descretere a productivitii marginale a capitalului. Dei nu se poate opune evoluiei pieei libere, i nici nu trebuie s se opun, statul poate asigura stabilitatea parametrilor macroeconomici fa de fluctuaiile periodice sau ntmpltoare pentru un climat investiional optim. Cu toate ca in jurul nostru vedem doar aspectele negative ale unei perioade de crize, Albert Einstein definea criza ca cea mai binecuvantata situatie care poate apare pentru tari si persoane, pentru ca ea atrage dupa sine progrese. El sustinea ca in momentele de criza, au loc cele mai mari descoperiri, deoarece omul determinat de nevoi, cauta noi mijloace pentru a le satisface. Viata economica este intodeauna fluctuanta, sa nu uitam ca asa cum unui boom economic ii urmeaza o decadere a economiei, in cazul de fata criza economica, tot asa si dupa aceasta criza ne asteapta o perioada infloritoare de relansare economica. Asa cum spunea si Einstein: Cine depaseste criza se depaseste pe sine insusi, fara a ramane depasit. Cine atribuie crizei esecul, isi ameninta propriul talent si respecta mai mult problemele decat solutiile. Adevarata criza este criza incompetentei.

BIBLIOGRAFIE 1. Sterian Dumitrescu - Economie mondiala, Ed. Microinformatica, Cluj, 1992 2. Sterian Dumitrescu - Economie mondiala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1989 3. Constantin Moisuc colectiv - Economie mondiala, Laboratorul de Economie Mondiala, St. Gheorghiu, Bucuresti, 1975 4. Colectiv - Tratat de economie contemporana, Ed. Politica, Bucuresti, 1986

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate