UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALITATEA BUSINESS ȘI ADMINISTRARE

Studiu individual la disciplina

Managementul riscurilor

Tema: Riscul inflaționist și impactul asupra mediului de afaceri

(contextul economic al R. Moldova).

Realizat de: Orhei Ana-Maria,

Ivașcu Felicia.
Grupa: BA2101
Conducător științific: Verejan Nicolae

Chișinău 2023
 Cuprins

Introducere.............................................................................3
Capitolul I.
1.1 Conceptul de inflație.....................................................4
1.2 Indicatorii și tipologia riscului
inflaționist...............................................................................7
Capitolul II. Aspectele riscului inflaționist la nivel microeconomic și
macroeconomic
2.1 Strategii de gestionare a riscului inflaționist în mediul de
afaceri.....................................................................................9
2.2 Analiza efectului riscului inflației pentru compania
X............................................................................................11
2.3 Impactul riscului inflaționist asupra economiei
RM.........................................................................................15
CONCLUZIE........................................................................16
BIBLIOGRAFIE...................................................................17
Introducere

Inflația, acest fenomen economico-social complex, a devenit o prezență persistentă și aproape

omniprezentă în peisajul economic global contemporan. Este un aspect inerent al vieții
economice, afectând practic fiecare mecanism și fiecare participant la procesul economic în
întreaga lume. Această realitate face ca inflația să fie subiectul unor dezbateri ample și a
numeroase puncte de vedere, reflectând adesea ambiguitatea complexității sale.

Prin definiție, inflația se referă la creșterea generală a nivelului prețurilor pentru bunuri și
servicii, iar consecințele sale se resimt în mod variat în cadrul societății. În ciuda diversității
abordărilor și teoriilor care încearcă să explice și să gestioneze inflația, fenomenul rămâne în
centrul atenției economiștilor, politicienilor și a celor implicați în luarea de decizii.

În această perspectivă, prezentarea inflației este esențială pentru înțelegerea impactului său
asupra indivizilor, companiilor și economiilor naționale. De la modul în care afectează puterea
de cumpărare a consumatorilor la influența asupra deciziilor de investiții și politicii monetare,
inflația exercită o influență puternică și multifacetică.

Astfel, această complexitate și omniprezență a inflației subliniază importanța continuării

cercetării și dezbaterii asupra modalităților de gestionare și controlare a acestui fenomen.

În final, o abordare echilibrată și informații precise sunt esențiale pentru a dezvolta strategii și
politici adecvate care să asigure o stabilitate economică sustenabilă în fața provocărilor impuse
de inflație în contextul socioeconomic actual.
Capitolul I.

1.1 Conceptul de inflație

Inflaţia reprezintă o creștere generalizată a prețurilor în economia de piață a unui stat – fie că
este vorba despre bunuri sau produse, fie despre anumite servicii. Costurile acestora se pot
modifica în permanență, iar acest lucru poate influența atât comportamentul producătorilor, cât și
pe cel al distribuitorilor și al cumpărătorilor.

Emile James vede inflaţia ca un dezechilibru ce constă într-un exces al fluxurilor cererii de
bunuri în raport cu posibilităţile ofertei, care creează un fenomen global, o mişcare
autoîntreţinută şi ireversibilă de urcare a preţurilor şi o epuizare progresivă a devizelor
naţionale,, ,

iar P.A. Samuelson şi W.D. Nordhaus constată că inflaţia este un fenomen omniprezent şi totuşi,
de multe ori, fals interpretat care presupune o creştere a nivelului general al preţurilor.

Dicţionarul de Economie Politică înţelege prin inflaţie suprasaturarea arterelor circulaţiei cu o

cantitate de bani de hârtie care depăşeşte nevoile reale ale acesteia, ceea ce duce la devalorizarea
banilor. Fenomenul este legat fie de momentul în care emisiunea de bani de hârtie urcă peste
necesităţile circulaţiei, fie de starea în care cantitatea de bani rămâne neschimbată.

Caracteristicile esenţiale ale inflaţiei sunt:

 este un proces de depreciere a banilor atât pe plan naţional, cât şi în raport cu alte
monede;

 este un proces de creştere durabilă şi generalizată a preţurilor şi tarifelor;

 este expresia unui dezechilibru monetar şi material, manifestat atât pe piaţa monetară cât
şi pe piaţa bunurilor economice;

 este influenţată de numeroase aspecte psihologice (de ex. de teama instabilităţii

economice şi folosind mecanismul creditului, populaţia aduce în "prezent" o cerere
viitoare de consum).
1.2 Indicatorii riscului inflaționist

Indicatorii riscuri inflaționiste sunt măsurile intense pentru a evalua probabilitatea unei creșteri
semnificative a ratei inflației. Acești indicatori pot furniza informații importante pentru guverne,
bănci centrale, investitori și alte entități interesate de sănătatea economică a unei țări sau regiuni.
Iată câțiva indicatori importanți ai riscului inflationist:

1. Rata Inflației Curente: O creștere a ratei inflației în prezent poate indica presiuni
inflaționiste și poate sugera riscul unei inflații viitoare.

2. Creșterea salariilor: Dacă salariile cresc rapid, aceasta poate duce la o creștere a
cheltuielilor și, în cele din urmă, la o presiune asupra prețurilor. Este important să se
monitorizeze raportul dintre creșterea salariilor și productivitatea muncii.

3. Costurile materialelor prime: O creștere semnificativă a costurilor materialelor prime,

cum ar fi petrolul sau metalele, poate duce la creșterea costurilor de producție, care ar
putea fi transmise consumatorilor sub formă de prețuri mai mari.

4. Moneda: Devalorizarea monedei poate contribui la inflație prin creșterea costurilor

importurilor.

5. Indicatorii de anticipare: Indicatorii de anticipare, precum și indicatorii de încredere a

consumatorilor sau indicatorii de încredere a întreprinderilor, pot oferi indicii cu privire
la așteptările privind inflația. Dacă încrederea este în scădere, ar putea indica așteptări
crescute de inflație.

6. Politica monetară: Măsurile luate de banca centrală pentru a controla inflația pot furniza
indicii cu privire la riscul inflației. De exemplu, dacă banca centrală începe să ridice
ratele dobânzilor, acest lucru ar putea fi interpretat ca o încercare de a tempera inflația.

7. Deficitul bugetar: Un deficit bugetar persistent poate duce la inflație, în special atunci
când este finanțat prin emisiunea de monedă.

8. Oferta și cererea: Dacă cererea pentru bunuri și servicii depășește oferta disponibilă,
acest dezechilibru poate duce la creșterea prețurilor.

Nivelul și evoluția inflației pot fi analizate cu ajutorul IPC-ului(indicele prețului de consum).

El se determină de organisme autorizate pe baza unui ,,coş de bunuri de consum care
 cuprinde: alimente, bunuri de uz curent şi folosință personală, servicii de transport, culturale,
de ocrotire a sănătăţii, învățământ şi altele. IPC are destinaţia de a măsura schimbările în
dinamică a nivelului general al preţurilor la produsele şi serviciile procurate pentru consum
de către gospodăriile populaţiei din ţară. Nu există două gospodării care ar cheltui banii exact
în acelaşi mod. Experiența cheltuielilor de consum a fiecărei gospodării şi chiar a fiecărui om
este diferită. IPC este un barometru sensibil, care are menirea de a sintetiza evoluția
prețurilor de consum. Instrumentarul de calcul este adaptat obiectivelor urmărite, condițiilor
concrete și cerinţelor de asigurare a comparabilității interne şi internaţionale;

Iată câteva dintre principalele riscuri asociate cu inflația:

Risc economic

Reducerea puterii de cumpărare: Inflația poate duce la scăderea puterii de cumpărare a

monedei. Cu alte cuvinte, aceeași sumă de bani va putea cumpăra mai puțin bunuri și servicii în
timp.

Nesiguranță economică: Inflația ridicată sau instabilitatea prețurilor poate crea nesiguranță
economică. Atunci când oamenii nu pot să prevadă cu exactitate prețurile în viitor, planificarea
financiară devine dificilă pentru consumatori și întreprinderi.

Costuri de tranzacție: Inflația poate genera costuri suplimentare în procesul de tranzacție. De

exemplu, oamenii pot fi nevoiți să facă tranzacții financiare mai frecvente pentru a se proteja
împotriva pierderilor cauzate de inflație.

Costuri de producție: Inflația poate duce la creșterea costurilor de producție pentru

întreprinderi. Acestea pot fi determinate de majorarea prețurilor materiilor prime, a salariilor și a
altor resurse necesare producției.

Impact asupra dobânzilor: În încercarea de a controla inflația, băncile centrale pot decide să
majoreze ratele dobânzilor. Aceasta poate avea un impact negativ asupra activității economice,
cu potențialul de încetinire a creșterii economice și de a afecta investițiile și ocuparea forței de
muncă. Este important să se țină cont de contextul economic general și de obiectivele financiare
individuale în luarea deciziilor investiționale.

Risc investițional
Inflația poate afecta valorile investițiilor și poate aduce volatilitate pe piețe, ceea ce face
gestionarea portofoliului mai dificilă. Investitorii pot avea dificultăți în anticiparea direcției
inflației și în ajustarea portofoliilor pentru a se adapta la schimbările de mediu economic.

Risc social

-Inegalitate Socială: Inflația poate afecta diferite segmente ale societății. Persoanele cu venituri
fixe, cum ar fi pensionari, pot fi mai vulnerabile la pierderi de putere de cumpărare, contribuind
la creșterea inegalităților sociale, în timp ce cei cu venituri variabile sau active financiare pot
beneficia.

-Presiuni asupra Bugetului Familial: Creșterea prețurilor poate pune presiune asupra bugetelor
familiilor, în special a celor cu venituri mai mici, ceea ce poate duce la dificultăți financiare și la
scăderea calității vieții.

-Inflaţia descurajează economisirea: Incitând subiecţii economici să cheltuiască mai mult.

Pe fondul unei inflaţii rapide, indivizii preferă satisfacţiile prezente celor viitoare, neavând
certitudinea că în viitor economisirea unei părţi din venitul actual le va duce aceeaşi satisfacţie.

-Şomajul este o consecinţă socială gravă a procesului inflaţionist. Scăderea salariului real
comparativ cu cel nominal este o altă consecinţă care se agravează cu cât inflaţia înregistrează
creşteri mai mari. Climatul inflaţionist erodează puternic economiile populaţiei, mai ales în
condiţiile în care nu sunt protejate prin dobânzi indexate la rata inflaţiei

Risc politic

Critică Publică: Inflația ridicată poate atrage critici din partea cetățenilor, deoarece oamenii
resimt direct scăderea puterii lor de cumpărare. Acest lucru poate genera nemulțumire și presiuni
asupra autorităților politice pentru a lua măsuri de control a inflației.

Politici Fiscale: Guvernele pot fi tentate să implementeze politici fiscale expansioniste în

perioade de inflație pentru a stimula creșterea economică. Cu toate acestea, aceste politici pot
contribui la accelerarea inflației.
Capitolul II. Aspectele riscului inflaționist la nivel microeconomic și
macroeconomic

2.1 Strategii de gestionare a riscului inflaționist în mediul de afaceri

Gestionarea riscului inflaționist în mediul de afaceri necesită o abordare strategică și o serie de

tactici pentru a minimiza impactul inflației asupra costurilor și profitabilității. Iată câteva
strategii de gestionare a riscului inflaționist în cadrul afacerii:

1. Hedging (protejarea împotriva fluctuațiilor):

Cumpărare în Avans: În cazul în care costurile pentru materii prime sau alte resurse sunt
previzibile, sunt recomandate cumpărăturile în avans pentru protejarea împotriva creșterilor
ulterioare de prețuri.

2. Diversificarea Sursele de Aprovizionare:

Găsirea de Furnizori Alternativi: Identificarea și stabilirea de relații cu furnizori alternativi poate

oferi opțiuni de aprovizionare la prețuri competitive, chiar și în condiții de creștere a prețurilor
pe piață.

3. Automatizarea și Eficiența Proceselor:

Automatizarea și Optimizarea Proceselor: Implementarea tehnologiilor care conduc la eficiențe

operaționale poate ajuta la reducerea costurilor generale, permițând astfel afacerii să gestioneze
mai bine riscul inflaționist.

4. Implementarea Tehnologiei și Inovației:

Inovație în Producție și Distribuție: Implementarea tehnologiilor inovatoare și îmbunătățirea

proceselor de producție pot aduce eficiențe și economii semnificative.

5. Monitorizarea Indicatorilor Economici:

Monitorizarea Constantă a Indicatorilor Economici: Mereu la curent cu evoluțiile economice,

precum ratele dobânzilor, inflația și schimbările de politici guvernamentale, pentru a putea
anticipa schimbările de pe piață.
6. Gestionarea Stocurilor:

Gestionarea Eficientă a Stocurilor: O gestionare eficientă a stocurilor poate minimiza risipa și

costurile asociate cu stocurile excedentare.

7. Educație și Formare a Personalului:

Dezvoltarea Competențelor: Asigurarea că personalul are cunoștințe despre gestionarea riscurilor

și este capabil să identifice și să implementeze strategii eficiente.

8. Finanțe și Planificare Fiscală:

Planificare Fiscală Aprofundată: Lucrul cu specialiști în domeniul fiscal pentru a dezvolta

strategii fiscale care să minimizeze impactul inflației asupra afacerii.

9. Evaluare Periodică a Strategiilor:

Revizuirea și Actualizarea Strategiilor: Riscurile și condițiile de pe piață se schimbă. Efectuarea

evaluărilor periodice pentru a ne asigura că strategiile rămân relevante și eficiente.

Implementarea unui set variat de strategii de gestionare a riscului inflaționist poate oferi afacerii
tale flexibilitatea și reziliența necesare pentru a face față condițiilor de piață variabile.

2.2 Analiza efectului riscului inflației în companiile locale

Compania Kaufland

,,În anul financiar 2022 (1 martie 2022-28 februarie 2023), investițiile Kaufland în Republica
Moldova depășesc cifra de 768 milioane MDL, ceea ce reprezintă 103 milioane MDL taxe și
impozite achitate la stat.

În ianuarie 2023 am lansat campania „Rețetele de economisire”, care dezvoltă mai multe
mecanisme promoționale și își invită clienții să achiziționeze un coș „atât de ieftin”.

În acest sens, am lansat o serie de campanii, care au venit în sprijinul clienților.

Am înghețat prețurile la sute de produse în beneficiul bugetului clienților noștri, am implementat

Eticheta Galbenă – garanția Kaufland pentru cel mai bun preț din piață, iar în ianuarie 2023 am
lansat campania „Rețetele de economisire”, care dezvoltă mai multe mecanisme promoționale și
își invită clienții să achiziționeze un coș „atât de ieftin”.
Purcari Winery

Război, inflație, iminența unei crize economice, amenințarea lipsei gazelor și a energiei electrice.
Nu ne alegem vremurile în care trăim. Alegem dacă trăim sub ele. Sau deasupra lor.

Inspirată din însăși istoria Purcari, campania manifest vorbește despre vremurile controversate pe
care le traversăm, dar pe care, împreună, le putem depăși. Este un îndemn pentru a nu ne lăsa
copleșiți de griji, un mesaj social emoționant, de încurajare, prin care Purcari dorește să
împărtășească tuturor că orice impas trebuie privit ca o provocare ce va fi depășită.

„Noi, nu! Niciodată nu ne vom pierde credința! Acesta este sloganul care ne conduce.
Adevăratele valori nu se schimbă după vremuri. Purcari rămâne Purcari. Din 1827.

Purcari Wineries (“Grupul”, “Compania”), producătorul de vin de întâietate din Europa Centrală
și de Est, a anunțat astăzi publicarea rezultatelor pentru 9 luni 2023.

Veniturile au crescut cu 26% față de 9 luni ale anului precedent, ajungând la 252,5 milioane
RON, al treilea trimestru contribuind cu 91,1 milioane RON.

În trimestrul 3 2023, Grupul a înregistrat o îmbunătățire graduală a marjelor de profitabilitate

după o perioadă de presiuni puternice asupra costurilor, marjele EBITDA și Profit Net ajungând
la 30% și respectiv 20%, totodată menținând o creștere robustă de 20% a veniturilor. În mod
promițător, Compania a realizat o recoltă puternică de 14,8 mii tone de struguri, cea mai mare
recoltă de la listare, și a procesat suplimentar un total de 22,8 mii tone de struguri de la terți, în
condițiile unui mediu de preț ușor îmbunătățit față de anul trecut. „Suntem încurajați de
tendințele pe care le vedem în afacerea noastră, în pofida mediului macroeconomic dificil.

Cu un bilanț solid, investiții semnificative în brandurile, podgoriile și cramele noastre, suntem

bine poziționați pentru a ne accelera creșterea în momentul în care sentimentul consumatorilor va
începe să se îmbunătățească”, a declarat Victor Bostan, Director General Purcari Wineries PCL.“

Repere cheie pentru 9 luni 2023

 România: +37% creștere a veniturilor în 9 luni față de perioada precedentă a anului trecut,
demonstrând o creștere puternică pentru toate brandurile, Purcari fiind lider incontestabil.
Colecția Nocturne își continuă succesul extraordinar în segmentul HoReCa; performanță
puternică a segmentului de vin spumant, Cuvée de Purcari, și edițiile limitate. Crama Ceptura,
brandul nostru național, își menține ritmul înalt de creștere cu +31% în T3 2023, an de an.
Bardar își continuă perioada benefică a vânzărilor. Domeniile Cuza triplează vânzările an de an,
deși de la o bază mai mică.

 Moldova: vânzările au crescut cu 3% în 9 luni 2023, Purcari demonstrând reziliență și creștere

continuă, segmentul premium având o performanță bună în mediul actual. Vânzări mai mici
pentru Bostavan și Bardar, ca urmare a diminuării încrederii consumatorilor, precum și a anulării
facilităților fiscale ale canalului Duty Free. Prioritizarea marjelor față de volum.

 Polonia: presiunea pe segmentul vinurilor de masă continuă, afectând portofoliul nostru, care
are o expunere mai mica pe segmentul premium în această piață. Creștere de două cifre pentru
Purcari, în timp ce ne extindem în HoReCa și ne construim prezența în segmentul premium.
Prioritizare marjelor față de volum pentru Bostavan.

 Asia: Primele semne de redresare economică în China în T3 2023 nu se reflectă încă în cererea
finală de vinuri. Activități continue de marketing și promovare sub îndrumarea echipei noastre
locale. Investiții în dezvoltarea gradului de conștientizare a brandului și a prezenței locale.

 Cehia, Slovacia: Performanță bună pe canalul Tesco cu brandurile Bostavan. O evoluție

generală slabă a pieței vinului, în special pe segmentul de valoare. Prioritizarea continuă a
marjelor față de volum pentru Bostavan. Focus pe premiumizare, Purcari înregistrând o creștere
de două cifre pentru 9 luni an de an, deși de la o bază mai mică.

 Ucraina: creștere puternică în primele 9 luni 2023 pentru brandurile Purcari și Bostavan, cu
puțin în urma cifrelor de la 9 luni 2021, dinaintea invaziei ruse în Ucraina. Menținem echipa
locală și creștem distribuția în rețelele mari. Continuăm extinderea geografiei vânzărilor Bardar
prin parteneriatul cu Coca-Cola Beverages Ucraina.

2.3 Impactul riscului inflaționist asupra economiei Republicii Moldova

Prognoza inflației și a cursului de schimb al monedei naționale

Fiind o economie cu un grad înalt de deschidere, Republica Moldova s-a confruntat, similar altor
țări, cu presiuni inflaționiste majore. Criza energetică regională, întreruperile lanțurilor globale
de aprovizionare și seceta din vara anului curent au avut impact profund asupra costurilor de
producție, accelerând procesele inflaționiste. Plus la aceasta, s-au creat presiuni și din partea
cererii, ca rezultat al politicii monetare relaxante întreprinse de către BNM în scopul susținerii
economiei afectate de pandemie.

Ca răspuns la aceste provocări, BNM a intervenit pe parcursul anului cu o politică monetară anti-
inflaționistă (restrictivă), majorând rata de bază. Pentru anul 2023 se anticipase reducerea
presiunilor pro-inflaționiste, reieșind din următoarele ipoteze: tendința descendentă a prețurilor
pe piețele internaționale a petrolului și a produselor alimentare, cererea internă slabă, precum și
baza înaltă de comparare din anul 2022. Ca rezultat, rata inflației anuală se estimează la nivel de
15,7%, iar media anuală – la nivel de 6,7%.

Pentru anii 2024-2025 se prevede că rata inflației anuală va reveni în intervalul de variație
stabilit de BNM, constituind 5-6%, iar rata inflației medie anuală 5%-7%. Cursul monedei
naționale mediu anual pentru anul 2022 se estimează la nivel de 18,89 lei pentru 1 dolar SUA, iar
în următorii 3 ani leul moldovenesc se va deprecia ușor, ajungând până la 21,32 lei pentru 1
dolar SUA în anul 2025. La sfârșitul anului 2022 cursul va constitui 19,41 lei pentru 1 dolar
SUA, cu o depreciere treptată în următorii trei ani până la 21,56 lei.

Prognoza Produsului intern brut pe resurse

După recesiunea economică provocată de pandemia COVID, economia Republicii Moldova nu a

reușit să-și ia avânt, confruntându-se cu noi provocări în anul 2022. Războiul din Ucraina, criza
energetică, inflația accelerată și întreruperile lanțului de producție la nivel mondial au un impact
negativ considerabil, perturbând activitatea economică și reducând cererea internă. În plus, anul
curent este marcat de o secetă severă, care va compromite o bună parte din producția vegetală, cu
efectele implicite asupra sectorului zootehnic, prețurilor de consum, exporturilor, aprovizionarea
industriei alimentare cu materie primă etc. În acest context dificil, datele din perioada ianuarie-
septembrie a anului curent sugerează primele semnale de recesiune economică, fiind estimată o
descreștere a PIB de circa 3% în termeni reali și o valoare de 278,2 mld. lei pentru anul curent.

Pe partea de resurse, cel mai mare impact negativ va veni din partea sectorului agricol, care va
sustrage 2,9% din creștere, după care urmează sectorul industrial (-0,3%). În anul curent
economia va fi susținută de sectorul de prestare a serviciilor, care vor avea o contribuție pozitivă
de 0,8%.

Sectorul de prestare a serviciilor. Cu o pondere de peste 60% în PIB, sectorul serviciilor are o
poziție dominantă în economia națională. Datele statistice pentru perioada ianuarie-octombrie
sugerează că acest sector se va menține în creștere și va susține economia în anul curent.
Îmbunătățirea semnificativă a situației pandemice și eliminarea măsurilor restrictive de protecție
a populației, intensificarea fluxurilor comerciale internaționale, creșterea cererii pentru servicii
IT sunt factorii de bază care vor contribui la creșterea serviciilor.

Vor înregistra creșteri sub sectoarele prestatoare de servicii de recreare și agrement, servicii de
cazare și alimentație publică, serviciile de transport, sectorul informații și comunicații etc, iar
activitatea de construcții își va reduce semnificativ din intensitate, fiind puternic afectată de
diminuarea cererii, în contextul incertitudinii privind evoluția războiului, dobânzilor înalte la
creditele ipotecare, limitărilor bugetare, posibilităților financiare reduse de investire ale agenților
economici, precum și descreșterii veniturilor disponibile reale ale populației.

Prognoza Produsului intern brut pe utilizări

Criza energetică, inflația galopantă, agresiunea rusă în țara vecină și conjunctura externă
complicată reprezintă factorii care influențează negativ evoluția economiei naționale. În
următorii ani de prognoză evoluțiile vor depinde aproape în totalitate de perspectivele privind
soluționarea conflictului militar. Anticipăm că efectele factorilor negativi se vor menține parțial
în anul 2023, iar, începând cu anul 2024, situația treptat se va ameliora.
Activitatea investițională.

După relansarea din 2021 a activității investiționale private (+8,4%) constrânse de pandemie, a
fost dificil de menținut creșterea investițiilor private și în 2022, în contextul incertitudinilor
create de războiul provocat de Federația Rusă în Ucraina și efectelor inflaționiste asupra
activității agenților economici. În anii următori (2024-2025), după stabilizarea situației din
regiune, se anticipează o creștere stabilă a volumului de investiții în economie (4%-5% anual).
CONCLUZIE

În concluzie, inflația, ca fenomen economic complex, are un impact semnificativ asupra

societății, economiei și vieților individuale. Este o forță omniprezentă, care, gestionată corect,
poate stimula creșterea economică și investițiile. Cu toate acestea, atunci când devine
incontrolabilă, inflația devine un risc inflaționist, aducând cu sine amenințări la adresa stabilității
financiare și sociale.

Riscul inflaționist apare atunci când creșterea prețurilor nu poate fi ținută sub control, afectând
puterea de cumpărare a monedei și generând incertitudini economice. Acesta poate compromite
stabilitatea economică, erodând economiile personale, afectând afacerile și generând distorsiuni
în luarea deciziilor de investiții.

Gestionarea riscului inflaționist devine esențială pentru guverne, bănci centrale și întreprinderi.
Politici monetare și fiscale adecvate, precum și măsuri eficiente de reglementare, pot contribui la
menținerea inflației în limitele acceptabile. De asemenea, educația financiară a populației și
flexibilitatea în abordarea schimbărilor condițiilor economice sunt cruciale în fața riscului
inflaționist.

Într-un context globalizat și interconectat, înțelegerea naturii inflației și a riscului inflaționist

devine esențială pentru adaptabilitatea și reziliența unei economii. Strategiile de gestionare a
riscului ar trebui să vizeze atât stimularea creșterii economice, cât și menținerea stabilității
prețurilor, oferind astfel un cadru sustenabil pentru prosperitatea economică pe termen lung. Prin
adoptarea unui echilibru judicios între creșterea economică și controlul inflației, societatea poate
aspira la un viitor financiar stabilit și echitabil.
BIBLIOGRAFIE

Fenomenul inflaționist și efectele sale în societatea actuală

Natalia NEGREA

nota_prognoza_noiembrie_2022-site.pdf00:06

https://www.bnm.md/ro/content/rata-inflatiei-0

https://m.bvb.ro/infocont/infocont23/WINE_20231114222101_Purcari-Wineries-PLC-
Comunicat-de-presa-Rezultate-9

https://statistica.gov.md/ro/statistic_indicator_details/16

https://mded.gov.md/wp-content/uploads/2023/03/nota_prognoza_noiembrie_2022-site.pdf

https://despre.kaufland.md/ro/presa/comunicate-de-presa/presse-
detail.y=2023.m=03.n=interviu-oana-lungu-