Inflatia

Inflaţia reprezintă un fenomen economico-social complex cu aspecte variate (determinate de

dezechilibrele care o marchează) devenit persistent şi aproape omniprezent in perioada actuală,
pretutindeni in lume. Practic, nu există mecanism economic pe care acest fenomen să nu il afecteze.
Tocmai de aceea, asupra inflaţiei au fost emise numeroase puncte de vedere, purtand, pe alocuri,
amprenta ambiguităţii. Etimologic, termenul provine din latinescul inflatio (enflure) ceea ce
semnifică- in sens primar umflătură, iar sub aspectul care ne interesează, maladia unui sistem
economic.

Ce este inflatia si care sunt cauzele acesteia?

1) Cei mai mulţi dintre aceia care studiază inflaţia sunt de acord că ea reprezintă in general un
fenomen negativ, care generează numeroase probleme şi afectează multiple planuri. Bodin afirmă
că “inflaţia se naşte din abundenţa de aur şi argint, metale care, la origine, dădeau valoare
lucrurilor”, in vreme ce Irvin Fisher vede inflaţia ca “rodul nemijlocit al factorului preţ, considerat

1
proporţional cu masa bănească in circulaţie”, iar Milton Friedman are in vedere “dezechilibrele cu
precădere monetare induse de inflaţie”

2) Alţi cercetători orientandu-se cu precădere spre elemente axate pe practică sunt de părere că
inflaţia nu e doar un proces nedorit, ci un adevărat flagel, care, prin prisma mişcării semnificativ
ascendentă a preţurilor, tinde să distrugă realizările economiei.

3) Există insă şi cei care văd inflaţia in sensul mai larg adus de includerea ei, ca fenomen
macroeconomic, in mişcarea evolutivă a conceptelor şi teoriilor economice. Dicţionarul de
Economie Politică inţelege prin inflaţie “suprasaturarea arterelor circulaţiei cu o cantitate de bani
de hartie care depăşeşte nevoile reale ale acesteia, ceea ce duce la devalorizarea banilor” .
Fenomenul este legat fie de momentul in care emisiunea de bani de hartie urcă peste necesităţile
circulaţiei, fie de starea in care cantitatea de bani rămane neschimbată.

Deşi inflaţia este percepută de către toţi participanţii la viaţa economico-socială cu intensităţi
şi semnificaţii diferite, există totuşi şi modalităţi convenite instituţional pentru a-i calcula nivelul şi
evoluţia. De regulă, aceasta se realizează pe baza unui indice al preţurilor care reprezintă o medie
ponderată a preţurilor unui anumit număr de bunuri şi servicii.
Pot fi alese: indicele preţului de consum (IPC), indicele general al preţurilor sau deflatorul PIB
(PNB), indicele preţurilor bunurilor de capital, indicele costului vieţii, scăderea puterii de
cumpărare a banilor, coeficientul de devansare a creşterii indicatorilor macroeconomici rezultativi
de către masa monetară aflată in circulaţie şi disponibilă pentru achiziţionarea mărfurilor. Dintre
acestea, cel mai utilizat pentru a măsura inflaţia este IPC-ul . El se determină de organisme
autorizate pe baza unui ,,coş de bunuri”de consum care cuprinde: alimente, bunuri de uz curent şi
folosinţă personală, servicii de transport, culturale, de ocrotire a sănătăţii,invăţămant şi altele.

2
 Ţintirea directă a inflaţiei

Strategia de politică monetară a BNR este ţintirea directă a inflaţiei.

Aceasta a fost adoptată în august 2005, după finalizarea unui proces de pregătire, a cărei ultimă
etapă a constituit-o crearea şi testarea funcţionării cadrului de analiză economică şi de decizie a
politicii monetare specific ţintirii directe a inflaţiei .

Concomitent au fost satisfăcute şi celelalte cerinţe şi criterii care condiţionează eficacitatea acestei
strategii:

1. coborârea ratei anuale a inflaţiei sub nivelul de 10 la sută;

2. acumularea unui câştig de credibilitate de către banca centrală şi consolidarea acestuia;
3. întărirea independenţei de jure (prin intrarea în vigoare la 30 iulie 2004 a noului Statut al BNR)
şi de facto a BNR;
4. restrângerea dominanţei fiscale, derularea procesului de consolidare fiscală şi ameliorarea
coordonării di ntre politica fiscală şi cea monetară;
5.relativa flexibilizare a cursului de schimb al leului şi reducerea gradului de vulnerabilitate a
economiei la fluctuaţiile acestei variabile;
6. însănătoşirea şi întărirea sistemului bancar şi relativa creştere a intermedierii bancare;
7. sporirea transparenţei şi a responsabilităţii băncii centrale, precum şi a ariei şi intensităţii
comunicării BNR cu publicul şi pieţele financiare, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele legate de
noua strategie de politică monetară şi de pregătirea adoptării ei;
8 .conturarea mai clară a comportamentelor macroeconomice şi a mecanismelor de funcţionare a
economiei necesară identificării şi creşterii eficacităţii canalelor de transmisie monetară.

Demersurile BNR de creare a cadrului organizatoric şi tehnic necesar implementării noii

strategii de politică monetară au durat 16 luni şi au beneficiat de asistenţă tehnică acordată de
Fondul Monetar Internaţional şi de Banca Naţională a Cehiei.

3
 Proiecţii BNR - selecţie de grafice
Proiecţia inflaţiei anuale a preţurilor IPC şi intervalul de incertitudine asociat

4
5
 Efectele inflatiei sunt uriase. Si nu afecteaza doar domenii precum salariile si costurile
achizitionarii unei case noi. Inflatia ne loveste din fiecare unghi. Preturile la alimente cresc,
preturile de transport cresc, preturile la gaz cresc, iar costul diferitelor alte bunuri si servicii a crescut
de-a lungul timpului. Este esential sa tii cont de impactul urias pe care inflatia il poate avea asupra
economiilor tale, si asupra capacitatii de a-ti finanta anii de pensionare.
Inflatia este cresterea pe termen lung a preturilor bunurilor si serviciilor, cauzata de
devalorizarea monedei. Desi exista avantaje pentru inflatie despre care voi discuta mai tarziu in
acest articol, ne vom concentra mai intai pe unele aspecte negative ale inflatiei.

Problemele apar atunci cand intalnim o inflatie neasteptata, care nu este corelata in mod adecvat
cu o crestere a veniturilor oamenilor. Daca veniturile nu cresc odata cu preturile bunurilor, puterea
de cumparare a produselor este redusa efectiv, ceea ce poate conduce la o incetinire sau la o
economie stagnanta.

6
Care sunt cauzele inflatiei ?
Deci, ce anume cauzeaza inflatia intr-o economie? Nu exista un singur raspuns, dar exista o
varietate de teorii, toate jucand un rol in inflatie:

Rezervele de bani
Inflatia este cauzata in principal de cresterea ofertei de bani care depaseste cresterea
economica. Valoarea banilor este determinata de cantitatea de moneda aflata in circulatie si de
perceptia publicului asupra valorii acestor bani. Atunci cand Rezerva Federala decide sa puna mai
multi bani in circulatie cu o rata mai mare decat rata de crestere a economiei, valoarea banilor poate
scadea din cauza schimbarii perceptiei publice asupra valorii monedei de baza. Drept urmare,
aceasta devalorizare va forta cresterea preturilor datorita faptului ca fiecare unitate de moneda
valoreaza acum mai putin.

Putem privi efectul ofertei de bani asupra inflatiei, intr-un mod similar cu cel in care
colectionarii valorifica obiectele. Cu cat este mai rar un anumit articol, cu atat trebuie sa fie mai
valoros. Aceeasi logica functioneaza si pentru moneda; cu cat moneda este mai mica in oferta de
bani, cu atat va fi mai valoroasa. Atunci cand un guvern decide sa imprime o moneda noua, in
esenta scade valoarea banilor aflati deja in circulatie. Un mod mai macroeconomic de a privi
efectele negative ale unei oferte sporite de bani, este ca vor exista mai multi lei care urmaresc
aceeasi cantitate de bunuri intr-o economie, ceea ce va conduce inevitabil la cresterea cererii si, prin
urmare, la cresterea preturilor.

Datoria nationala
Stim cu totii ca datoria nationala este un lucru rau, dar stiai ca poate face ca inflatia sa aiba
niveluri mai ridicate in timp? Motivul pentru aceasta este ca pe masura ce datoria unei tari creste,
guvernul are doua optiuni: poate creste impozitele sau poate imprima mai multi bani pentru a achita
datoria. Cresterea impozitelor va determina intreprinderile sa reactioneze prin cresterea preturilor,
pentru a compensa rata crescuta a impozitului pe profit. In mod alternativ, in cazul in care guvernul
alege a doua optiune, tiparirea mai multor bani va conduce direct la o crestere a ofertei de bani,
ceea ce va conduce la devalorizarea monedei si la cresterea preturilor.

7
Cresterea cererii
Efectul de crestere a cererii afirma ca pe masura ce salariile cresc in cadrul unui sistem
economic, oamenii vor avea mai multi bani pentru a cheltui pe bunuri de consum. Aceasta crestere
a lichiditatii si a cererii de bunuri de consum are drept consecinta o crestere a cererii de produse. Ca
urmare a cresterii cererii, companiile vor ridica preturile la nivelul pe care il va suporta
consumatorul, pentru a echilibra oferta si cererea.
Un exemplu ar fi o crestere uriasa a cererii consumatorilor pentru un produs sau serviciu pe care
publicul il considera ieftin. De exemplu, atunci cand salariile cresc, multe persoane pot decide sa
intreprinda proiecte de imbunatatire a locuintei. Aceasta cerere crescuta de bunuri si servicii pentru
imbunatatirea locuintei, va duce la cresterea preturilor serviciilor oferite de zugravi, electricienii si
alti antreprenori generali pentru a compensa cererea crescuta. Acest lucru va conduce la cresterea
preturilor peste tot.

Rate de schimb
Inflatia poate fi agravata prin expunerea noastra din ce in ce mai mare pe pietele externe. Pe noi
nu ne intereseaza care sunt ratele de schimb dintre partenerii nostri de comert exterior, dar intr-o
economie din ce in ce mai globala, ratele de schimb sunt unul dintre cei mai importanti factori
in determinarea ratei inflatiei noastre.
Cand rata de schimb sufera, iar moneda romaneasca devine mai putin valoroasa in raport cu moneda
straina, acest lucru face ca marfurile si bunurile straine sa fie mai scumpe pentru consumatorii
romani, iar marfurile noastre sa fie mai ieftine pentru alte tari.

Aceasta diferenta de rata de schimb intre economia noastra si cea a partenerilor nostri comerciali,
poate stimula vanzarile si rentabilitatea corporatiilor prin cresterea profitabilitatii si competitivitatii
lor pe pietele din alte tari. Dar are si efectul simultan de a face bunurile importate (care constituie
majoritatea produselor de larg consum din Romania), mai scumpe pentru consumatorii din
Romania.

8
Aspectele bune ale inflatiei
Surprinzator pentru majoritatea oamenilor, economistii sustin in general ca o anumita inflatie
este un lucru bun. O rata a inflatiei sanatoasa este considerata a fi de aproximativ 2-3% pe an.
Obiectivul este ca inflatia (care este masurata de Indicele preturilor de consum) sa depaseasca
cresterea economiei de baza (masurata prin Produsul Intern Brut sau PIB) cu o cantitate mica pe
an.

O rata sanatoasa a inflatiei este considerata pozitiva, deoarece are ca rezultat cresterea salariilor si
rentabilitatea companiilor, si mentine fluxul de capital intr-o economie care se presupune a fi in
crestere. Atat timp cat lucrurile se vor misca in relativa armonie, inflatia nu va fi daunatoare.
Un alt efect pozitiv al inflatiei, este acela ca incurajeaza consumul. De exemplu, daca doresti sa
cumperi un anumit articol si stii ca pretul acestuia va creste cu 2-3% intr-un an, esti incurajat sa il
cumperi acum. Astfel, inflatia poate incuraja consumul, care la randul sau poate stimula si mai mult
economia si poate crea mai multe locuri de munca.

Cum sa te protejezi de inflatie

Cel mai bun mod de a te proteja de rata inflatiei este de a-ti creste venitul. O crestere anuala
a venitului de 5%, sau un bonus care iti aduce un castig de 20%, va face inflatia irelevanta. Dar
daca aceasta nu este o optiune sau daca ai un venit fix, atunci va trebui sa explorezi alte optiuni. Un
alt mod de a-ti proteja economiile este sa investesti pe piata bursiera. Aceasta metoda este posibil
sa iti aduca un profit de 10% in timp. Dar exista si riscuri.

Fie ca iti place sau nu, inflatia este reala. Ignorarea efectelor pe care inflatia le poate avea, si le va
avea asupra economiilor pe termen lung, este probabil una dintre cele mai mari greseli pe care multi
investitori le fac. Intelegerea cauzelor si efectelor daunatoare ale inflatiei este primul pas catre
luarea deciziilor pe termen lung pentru atenuarea riscurilor. Dar urmatorul pas este luarea de masuri.
Ia in considerare sfaturile de mai sus, si ramai la curent cu indicele de inflatie, rata inflatiei si
efectele inflatiei in fiecare an, pentru a nu fi luat prin surprindere de cresterea preturilor.

9
 Bibliografie

1. Bodea, Gabriela - Sistemul economic Intre dezechilibru şi dezvoltare, Ed. Dacia, Cluj - Napoca,
1999

2. Ciucur, Gavrilă, Popescu - Manual universitar de economie, Ed. economică, 1999

3. Didier, Michel - Economia; Regulile jocului, Ed. Economică, 1994

4. Dobrotă, Niţă - Economie politică, Ed. Economică, Bucureşti, 1997

5. Site BNR- https://www.bnr.ro/Proiectii-BNR-6152.aspx

6.Site BNR https://www.bnr.ro/Tintirea-directa-a-inflatiei-711.aspx

10