Ministerul Educaţiei şi Tineretului din RM

Universitatea de Stat din Moldova

Studiu de caz la disciplina monedă şi credit pe tema:

„Evolutia inflatiei in Republica Moldova in

perioada 2004-2009.Caile de reducere ale
inflatiei”

Efectuat de studenta
gr.Con0906,an.I:
Lisnic Luminiţa
Coordonator ştiinţific:
Gîrlea Mihai
 Chisinau,2010
Cuprins
Notă introductivă

1.Scopul şi sarcinile studiului de caz

2.Parte teoretică:

2.1 Inflaţia:noţiune,esenţă,forme;

2.2 Cauzele apariţiei şi consecinţele inflaţiei;

2.3Politici antiinflaţioniste;

3.Parte practică:

3.1 Evoluţia inflaţiei în 2004;

3.2Evoluţia inflaţiei în 2005;

3.3 Evoluţia inflaţiei în 2006;

3.4 Evoluţia inflaţiei în 2007;

3.5 Evoluţia inflaţiei în 2008;

3.6 Evoluţia inflaţiei în 2009.

Concluzie asupra studiului de caz

Bibliografie
Notă introductivă
Inflaţia este a doua,după şomaj,problemă macroeconomică cu care se confruntă
societatea contemporană.
La început inflaţia apărea în situaţii excepţionale (războaie,calamităţi de proporţii
ş.a.),cînd se aplica emisia în mari cantităţi a banilor de hîrtie p-u acoperirea
cheltuielilor apărute.În ultimele decenii inflaţia devine un fenomen cronic ca
urmare a sporirii complexităţii economiei şi problemelor menţinerii echilibrului ei.

1.Scopul şi sarcinile studiului de caz

 De a înţelege în esenţă ce reprezintă inflaţia ca proces;

 De a cunoaşte situaţia în ceea ce priveşte procesul inflaţionist în RM;

 De a constata care sunt efectele acestui fenomen asupra vieţii social-

economice în ţara noastră;

 De a găsi oarecare soluţii p-u diminuarea Inflaţiei.

2.Parte teoretică
2.1 Inflaţia:noţiune,esenţă,forme
Inflaţia provine de la cuv. latin „inflatio” ceea ce înseamnă umflare.De
regulă,inflaţia este apreciată ca o creştere generală a nivelului preţurilor la
produsele de consum final(pîine,gaz,îmbrăcăminte etc.)şi se apreciază ca o inflaţie
a cererii.Sporul preţurilor la mărfurile investiţionale (tehnici,materii prime,energie)
apreciază inflaţia ofertei.
Fenomenul Inflaţiei, care a dobîndit, de-a lungul timpului,dimensiuni
gigantice,prezintă p-u ultima jumătate de secol,două caracteristici,astfel:
 Creşterea preţurilor a cunoscut rate diferite de la un sector de activitate la
altul,ceea ce a permis o creştere disproporţionaţă a consumului;
 Inflaţia reprezintă semnul unei devalorizări monetare.Această devalorizare a
unităţii monetare provine dintr-o relaţie evidentă :dacă moneda valorează
mai puţin ,atunci aceasta va fi disponibilă într-o cantitate mai mare.Creşterea
preţurilor rezultă ,astfel,dintr-o abundenţă a mijloacelor de plată .
Inflaţia mai are la bază o serie de fenomene,dezichilibre în diverse segmente ale
economiei de piaţă.Indicii preţurilor determină „coşul cumpărăturilor”,însă nivelul
preţurilor la diferite grupuri de bunuri diferă,deoarece unele din ele sunt cumpărate
chiar la un spor al preţului şi ţin cererea înaltă(ca de ex. Produsele de prima
necesitate).
 Inflaţia este un dezichilibru general între cererea agregată şi oferta agregată.A
impulsiona inflaţia pot şi împrejurări economice concrete.Astfel,criza energetică în
RM în perioada de tranziţie se manifestă nu numai în creşterea preţurilor la
res.energetice ,ci şi la multe mărfuri şi servicii.
În economia contemporană inflaţia se manifestă în 3 forme:
1)inflaţie moderată(tîrîtoare),care constituie în medie 10% anual ,cînd preţurile
cresc încet,iar valoarea bunurilor se păstrează.Acest tip de inflaţie are o influienţă
benefică asupra dezvoltării economice,deoarece ea impune a cheltui energic
capitalurile băneşti,a promova o politică statală mai eficientă.Lipseşte riscul de
încheia contracte la preţuri nominale.
2)inflaţie galopantă (între 20-200% anula),cînd majoritatea contractelor de afaceri
se corelează cu sporul preţurilor sau sunt determinate de valuta stabilă.
3)hiperinflaţie ,cînd masa monetară şi preţurile cresc astronomic.Decalajul dintre
preţuri şi venituri devine catastrofal .Conjunctura de piaţă se dereglează.Preţurile
cresc vertiginos ,se ruinează bunăstarea chiar şi a celor înstăriţi.
Formele descrise ale inflaţiei reprezintă aşa-numita inflaţie deschisă,însă există
şi aşa-zisa inflaţie reprimată care apare ca rezultat al intervenţiilor
guvernamentale în creşterea preţurilor şi salariilor ,prin care se reduce cererea de
bunuri şi servicii.
Nivelul inflaţiei poate fi evaluat prin indicii:
 Indicatorul general al preţurilor- IGP=PIB nominal/PIB real *100%
 Indice al preţurilor de consum –se bazează pe compararea „coşului de
consum „ al familiei în perioada de bază şi în perioada curentă:
-inflaţia cererii inf.C=coş.1/coş.0*100%
-inflaţia ofertei inf.O =coş.1/coş.0*100%
 Rata inflaţiei- R.inf=(IGP1- IGP)*100%/IGP0

2.2 Cauzele apariţiei şi consecinţele inflaţiei

Inflaţia propriu-zisă este o urmare a diverselor disproporţii generate de
dezechilibrul în însuşi mecanismul activităţii economice:
1)dezechilibrul dintre cheltuielile şi veniturile guvernamentale,manifestat în
deficitul bugetar.Dacă p-u a acoperi acest deficit se recurge la emisia
monetară ,aceasta va duce la creşterea masei monetare în circulaţie.Preţurile de
piaţă vor spori în proporţia acestei emisii.
2)cînd politica investiţională se bazează pe creşterea masei monetare ca sursă
investiţională.
3)schimbarea structurii pieţii.Ex. înc.sec.XX s-a caracterizat printr-un grad înalt
de monopolizare a economiei.Dominaţia concurenţei monopoliste a condus la
declanşarea crizei economice din anii 1929-1933.Şomajul,inflaţia,declinul
economic general au cuprins toate ţările lumii.
Principalele consecinţe ale inflaţiei :
1)Prin inflaţie are loc redistribuirea veniturilor şi avuţiei între diferite grupuri
sociale ale populaţiei:de la cei ce au o dobîndă fixă nominală(conturi de
economii,hîrtii de valoare etc.) către cei ce au datorii pe dobînzi,fixate
nominal(debitorii).Se activează speculanţii,excrocii ş.a. afacerişti.
 2)Se deplasează în diferite direcţii indicii preţurilor relative şi volumele de
producţie a diferitor mărfuri.Resursele de producţie sunt orientate tot mai vădit
de la producţia produselor de prima necesitate spre producerea băuturilor
alcoolice,distracţii dubioase etc.
3)consecinţele macroeconomice se manifestă prin redistribuirea resurselor şi a
eficienţii activităţii de antreprenoriat necesare societăţii spre
aventurieri,căutători de bani uşori ş.a.
4)În societate apar grupări criminalistice,sporesc furturile,sunt tot mai mulţi
cerşetori,sporeşte banditismul şi vagabondismul ş.a.m.d.
5)Inflaţia afectează şi sistemul fiscal al societăţii,deoarece ea devalorizează
încasările din venituri în bugetul de stat
6)se complică relaţiile valutare şi de credit cu străinătatea.

2.3 Politici antiinflaţioniste

1)politica bugetară şi fiscală
Prin aceste măsuri se urmăreşte reducerea cererii globale .Sunt disponibile două
instrumente:
a)fie statul reduce cheltuielile publice,
b)fie se majorează fiscalitatea ,sau veniturile se diminuiază,astfel,se diminuiază
cheltuielile sectorului privat.
Acest tip de ploitica nu este practicat,datorită caracterului său inadaptabil la
situaţiile în care inflaţia este însoţită de o rată ridicată a şomajului,iar pe de altă
parte,datorită ineficacităţii pe termen scurt.
2)Limitarea creditului constă într-o acţiune restrictivă asupra distribuirii
anumitor credite.
Acest instrument prezintă anumite limite ,şi anume:
-dificultatea de a fixa norme de creştere a volumului creditelor;
-alterarea concurenţei între bănci şi penalizarea celor mai dinamice;
-multiplicarea procedurilor de încălcare a reglementărilor.
Logica acestui instrument:reducerea veniturilor poate reduce tensiunile
inflaţioniste.
Alte acţiuni antiinflaţioniste:
 Contractarea de credite externe de la organisme financiare internaţionale;
 Sporirea ponderii creditelor acordate firmelor ,comparativ cu cele acordate
persoanelor fizice;
 Practicarea de către BNM a unor rate de refinanţare foarte ridicate;
 Diminuarea ratelor de dobîndă la activele şi pasivele bancare;
 Restructurarea unor ramuri industriale cu influienţe favorabile asupra
deficitului bugetar;
 Creşterea rezervelor valutare şi de aur ale BNM.

3.Parte practică
3.1Evoluţia inflaţiei în 2004
 Sub impactul evoluţiilor economice, în anul 2004 s-a inregistrat un
ritm de creştere a preţurilor de consum la nivel de 12.5 %, fiind
in reducere cu 3.2 puncte procentuale comparativ cu cel din anul
precedent (graficul nr. 14).

Preţurile la produsele alimentare s-au majorat cu 13.1 %, contribuind cu 6.1

puncte procentuale sau cu 48.8 % la rata inflaţiei din acest an (tabelu nr.1).

In acest context, se evidenţiaza factorul creşterii preţurilor la produsele

alimentare de origine animalieră (carne, preparate şi conserve din carne –
cu 29.9 %, lapte si produse lactate – cu 11.5 %) şi a preţurilor la legume şi fructe
cu 59.9 şi 25.0 %, respectiv.
Creşterea preţurilor la mărfurile nealimentare şi tarifele la serviciile
prestate populaţiei a constituit, corespunzător, 11.9 % si 11.8 %, contribuind cu 3.6
şi 2.8 puncte procentuale, respectiv, la
majorarea ratei inflaţiei.
În cadrul acestor doua grupe, de menţionat contribuţia sporită la
dinamica inflaţiei a majorărilor de preţuri reglementate
administrativ: la ingrijire medicală – cu 23.9 %, servicii de
telecomunicaţii – cu 23.8 la suta, servicii de apă şi canalizare – cu
23.3 la sută, precum şi la combustibil – cu 23.2 la sută, servicii de
transport – cu 20.0 la sută. De asemenea, preţurile la încălţăminte şi
confecţii au crescut cu 14.4 la sută si 14.2 la sută, respectiv.
Totodată, din luna mai 2004 preţurile la produsele de morărit şi panificaţie au fost
în reducere succesivă, diminuandu-se în dinamica anuală cu 4.4 la sută faţă de
decembrie 2003.
Preţurile producătorilor de producţie industrială pe parcursul anului s-au
majorat cu 4.9 la sută, nivel în scădere cu 4.3 puncte procentuale faţă de cel
înregistrat în anul 2003 (graficul nr. 15).În industria extractivă preţurile au sporit
cu 32.9 la sută, în industria prelucrătoare– cu 5.2 la sută, iar în energia electrică şi
termică, gaze şi apa – cu 2.2 la sută.

Majorări importante s-au înregistrat în activităţile: fabricarea produselor textile

– cu 50.0 la suta, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, prepararea şi vopsirea
blănurilor – 49.1 la suta,producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi produselor
din carne –cu 26.9 la suta, fabricarea produselor finite din metal, exclusive
producţia de maşini şi utilaje – cu 26.6 la suta, fabricarea cimentului,varului şi
ipsosului – cu 22.5 la suta.Valoarea medie lunară a minimului de existenţă pe
economie în anul 2004 a constituit 679.9 lei pentru o persoană (graficul nr. 16).
 Comparativ cu anul precedent valoarea minimului de existenţă s-a majorat cu
8.2 la suta în condiţiile creşterii medii anuale a preţurilor cu 12.4 la suta.
Raportul dintre salariul mediu al unui angajat in economia nationala (1103.1 lei)
şi minimul de existenţă a constituit 162.2 la suta, în timp ce raportul dintre venitul
disponibil mediu pentru o persoană (491.4 lei) şi minimul de existenţă a fost de
72.3 la suta.
Cheltuielile de consum medii lunare ale unei persoane în anul 2004
au insumat 479.2 lei, fiind în reducere cu 0.8 la suta în termeni reali faţă de anul
2003. În structura cheltuielilor nu s-au produs modificări esenţiale, produsele
alimentare deţinînd în continuare cota majoră –la nivel de 56.4 la suta.

3.2 Evoluţia inflaţiei în 2005

În anul 2005 a continuat trendul de diminuare a ritmului de creştere a preţurilor
de consum, înregistrînd un nivel de 10.0 la suta comparativ cu 12.5 la suta în anul
precedent si 15.7 la suta in anul 2003(graficul nr. 13).
 Creşterea preţurilor la produsele alimentare a constituit 8.7 la suta, contribuind
cu 4.0 puncte procentuale sau cu 40.0 la suta la rata inflaţiei din
acest an (tabelul nr. 2).

Cele mai mari majorări s–au înregistrat la fructe proaspete, unde preţurile au
crescut cu 44.7 la suta, la zahar – cu 31.4 la suta, la peşte şi produse din peşte – cu
19.4 la suta, la ulei vegetal – cu 18.8 la suta, la băuturi alcoolice– cu 16.2 la suta, la
carne, preparate şi conserve din carne
– cu 14.3 la suta, la lapte şi produse lactate – cu 10.2 la suta.
Pe parcursul anului gestionar indicele preţurilor la mărfurile nealimentare a
inregistrat cea mai mare creştere – cu 14.9 la suta, contribuind la rata inflaţiei cu
4.4 puncte procentuale. În acest context s–au evidenţiat creşteri majore de preţuri
la combustibil – cu 35.7 la suta, medicamente – cu 17.3 la suta, materiale pentru
construcţie – cu 14.6 la suta, confecţii – cu10.8 la suta, încălţăminte – cu 10.8 la
suta.
Preţul petrolului pe piaţa europeană în luna decembrie 2005 s-a majorat cu 61.7
la suta faţă de luna decembrie 2004.
În cadrul grupei serviciilor prestate populaţiei majorarea preţurilor şi tarifelor a
fost cea mai moderată din ultimii trei ani – cu 6.6 la suta, contribuind cu 16.0 la
suta la formarea indicelui general al preţurilor de consum. În componenţa acestei
grupe cele mai mari creşteri de preţuri au fost consemnate la reparaţia şi
întreţinerea locuinţelor – cu 30.7 la suta, în alimentaţia publică – cu 27.0 la suta, în
transportul de pasageri – cu 14.2 la suta şi în învăţămînt – cu 7.7 la suta.
Preţurile producătorilor de producţie industrială pe parcursul anului s-au
majorat cu 7.2 la suta, fiind cu 2.8 puncte procentuale sub nivelul preţurilor de
consum al populaţiei, dar cu 2.3 puncte procentuale mai ridicate comparativ cu
anul 2004 (graficul nr. 14).

Valoarea medie lunară a minimului de existenţă pe economie în anul 2005 a

constituit 766.1 lei pentru o persoană(graficul nr. 15).
 Comparativ cu anul precedent valoarea minimului de existenţă s-a majorat în
termeni nominali cu 12.7 la suta. Valoarea minimului de existenţă a variat în
funcţie de fluctuaţiile sezoniere ale preţurilor, caracteristice pentru perioadele
corespunzătoare ale anului.
Cheltuielile medii lunare ale unei persoane au însumat pe aceeaşi perioadă 519.5
lei in, fiind în reducere cu 3.1 la suta în termeni reali faţă de anul 2004.

3.3 Evoluţia inflaţiei în 2006

În anul 2006 rata inflaţiei măsurată prin indicele preţurilor de consum a constituit
14.1 la suta comparativ cu 10.0 la suta în anul 2005 şi 12.5 la suta în anul
2004(graficul nr. 13).
 Creşterea preţurilor în anul 2006 după o perioada de diminuare a nivelului inflaţiei
din anii 2004-2005 a fost rezultatul influenţelor exercitate de un complex de
factori, cei mai importanti fiind:
– dublarea de către Federaţia Rusă a preţului de livrare a gazului c ătreRM, pîn ă la
nivelul de 160 USD pentru o mie de metri cubi;
– majorarea preţurilor la bunurile şi serviciile la care factorul importului şi factorul
energetic joacă un rol important;
– deprecierea monedei naţionale în primele 8 luni ale anului 2006 cu 3.8 la suta
faţă de dolarul SUA şi cu 12.2 la suta faţă de euro.
De menţionat că, accelerarea ritmului de creştere a preţurilor a fost consemnată
la toate trei grupe de bunuri şi servicii incluse în calculul indicelui pre ţurilor de
consum. Însă, pentru prima dată din anul 2000 inflaţia a fost mai accentuată în
cazul preţurilor şi tarifelor la serviciile prestate populaţiei, care au sporit cu 20.1 la
suta şi au contribuit cel mai mult la rata inflaţiei în anul 2006, cu 5.1 puncte
procentuale, sau cu 36.2 la suta (tabelul nr. 2).
 În componenţa acestei grupe cele mai importante creşteri de preţuri au fost
consemnate la serviciile comunallocative – cu 31.8 la suta (inclusiv la gazele
naturale – cu 114.1 la suta şi la aprovizionarea cu apă şi canalizare – cu 19.6 la
suta), în alimentaţia publică – cu 20.0 la suta, la transportul de pasageri – cu 17.9 la
suta, la reparaţia şi întreţinerea locuinţelor – cu 15.1 la suta.
Creşterea preţurilor la mărfurile nealimentare a constituit 15.7 la suta,
contribuind cu 4.8 puncte procentuale, sau cu 34.0 la suta la rata anuala a
inflaţiei.În acest context s–au evidenţiat creşteri semnificative de preţuri la
produsele, al căror preţ depinde în mare măsura de factorul importului şi cel
energetic, precum sunt medicamentele – cu 29.2 la suta, combustibilul – cu 28.7 la
suta şi materialele de construcţii – cu 17.8 la suta.Scumpirea cu 9.5 la suta a
produselor alimentare a generat 4.2 puncte procentuale din rata inflaţiei
înregistrate. Cea mai mare creştere de preţuri, ca urmare a influen ţei cu caracter
sezonier, a fost consemnata la fructele proaspete – cu 68.3 la suta. Totodata, s-au
majorat considerabil preţurile la ouă – cu 18.1 la suta, la băuturi alcoolice – cu 16.2
la suta, la orez – cu 15.5 la suta, la zahar– cu 14.0 la suta.
Preturile producatorilor productiei industriale s-au majorat de la începutul
anului 2006 cu 12.9 la suta, consemnînd o accelerare de ritm de
5.7 puncte procentuale faţă de anul anterior, în principal pe seama evolu ţiilor
preţurilor producătorilor din industria prelucrătoare şi din industria extractivă
(majorare cu 15.4 şi 18.6 la suta, respectiv).

3.4 Evoluţia inflaţiei în 2007

Rata inflaţiei la situaţia din 31 decembrie 2007 măsurata prin indicele preţurilor
de consum a constituit 13.1 la suta comparativ cu nivelul de 14.1 la suta înregistrat
la finele anului 2006(graficul nr. 14).
 În structura pe componente cea mai mare creştere (cu 15.4 la suta) a fost
consemnată la produsele alimentare, urmate de serviciile prestate populaţiei (cu
13.0 la suta) şi mărfurile nealimentare (cu 11.6 la suta).Inflaţia anuală calculat ă
prin intermediul indicelui preţurilor de consum pe parcursul anului 2007 a avut o
evoluţie contradictorie (graficul nr. 15), inscriinduse pe un trend descendent în
primul semestru al anului (de la 14.1 la suta la 31 decembrie 2006 pînă la 10.4 la
suta la 30 iunie 2007), dupa care procesul s-a inversat, în lunile septembrie şi
octombrie fiind înregistrat cel mai înalt nivel din anul 2007 – 14.0 la suta.În lunile
noiembrie şi decembrie ritmul creşterii preţurilor s-a temperat, constituind 13.5 la
suta la finele lunii noiembrie şi 13.1 la suta la finele anului.
 În anul 2007 cele mai însemnate scumpiri în cadrul produselor alimentare au
fost înregistrate la ulei vegetal – cu 50.7 la suta, fructe proaspete – cu 30.0 la suta,
ouă dietetice –cu 25.1 la suta, lapte şi produse lactate – cu 24.4 la suta, produse de
morărit şi panificaţie –cu 22.8 la suta, legume – cu 22.0 la suta, carne, preparate şi
conserve din carne – cu 15.3 la suta, băuturi alcoolice – cu 14.2 la suta. Totodată,
reduceri de preţuri au fost consemnate la cartofi – cu 50.7 la suta) şi la zah ăr – cu
2.6 la suta.
Ritmul de creştere a preţurilor la mărfurile nealimentare în anul 2007 a fost
generat, în principal, de majorările de preţuri la medicamente (cu 18.2 la suta),
combustibil (cu 13.0 la suta), tricotaje (cu 12.6 la suta), confec ţii (cu 11.7 la suta),
încălţăminte (cu 11.0 la suta),articole de cosmetică şi parfumerie (cu 9.7 la suta),
materiale de construcţie (cu 8.9 la suta).
Inflaţia în grupul serviciilor prestate populaţiei a fost cauzată în special de
scumpirea cu 19.9 la suta a serviciilor comunal–locative, în cadrul cărora cel mai
mult au crescut tarifele la apă şi canalizare (cu 34.4 la suta), energie electrică (cu
31.0 la suta), gaz (cu 10.6 la suta) şi încălzire centralizată (cu 6.6 la suta). De
asemenea, au fost înregistrate creşteri de preţuri în alimentaţia publică (cu 28.4 la
suta), reparaţia şi întreţinerea locuinţelor (cu 15.4 la suta),învăţămînt (cu 12.3 la
suta), ingrijirea medicală (cu 10.5 la suta).
Inflaţia medie anuală a constituit 12.3 la suta în anul 2007 faţă de 12.7
la suta în anul 2006, inclusiv la produsele alimentare – 11.0 la suta, la
mărfurile nealimentare – 13.1 la suta şi la serviciile prestate populaţiei –
14.3 la suta.
Preţurile producătorilor producţiei industriale s-au majorat de la începutul
anului 2007 cu 28.4 la suta, consemnînd o accelerare de ritm cu 15.5 puncte
procentuale faţă de anul anterior, în principal pe seama creşterii de 2.1 ori a
preţurilor producătorilor din sectorul energie electrică şi termică, gaze şi apa.
Preţurile producătorilor din industria extractivă şi din industria prelucrătoare s-au
majorat cu 13.8 şi 11.2 la suta, respectiv.
Cauzele care n-au permis menţinerea inflaţiei pe parcursul anului 2007 în limita
de o cifra(pana la 10.0 la suta) au fost practic aceleaşi care au influenţat creşterea
preţurilor pe plan internaţional,şi anume majorarea substanţială a preţurilor la
resursele energetice şi la producţia agroalimentară.În RM acestea au fost
amplificate printru-un ritm mai rapid de creştere a preţurilor la gazele naturale şi de
seceta puternică care a dus la o majorare mai accentuată a preţurilor la producţia
agroalimentară, generînd creşterea aşteptărilor inflaţioniste.De asemenea, pe
parcursul anului 2007 în Republica Moldova a fost înregistrat un aflux net
considerabil de valută străină (cu 5.8 ori superior celui din anul 2006). Pentru a
evita fluctuaţiile excesive şi o apreciere mai pronunţată a monedei naţionale, Banca
Nationala a Moldovei a intervenit periodic, procurînd astfel 367.3 mil. USD. La
rîndul său aceasta a dus la majorarea indicatorilor monetari, fapt care la fel a
influenţat negativ asupra evoluţiei ratei inflatiei.
De menţionat că, măsurile întreprinse de către BNM în conlucrare cu
Guvernul Republicii Moldova au permis de a menţine un trend descendent a
inflaţiei în condiţiile extrem de nefavorabile externe şi interne, creînd astfel o baz ă
pentru continuarea procesului de reducere a inflaţiei, asigurării şi men ţinerii
stabilităţii preţurilor.

3.5 Evoluţia inflaţiei în 2008

Rata inflaţiei la 31 decembrie a anului 2008, măsurată prin indicele preţurilor de

consum,a constituit 7.3 la sută comparativ cu nivelul de 13.1 la sută inregistrat la
finele anului 2007(graficul nr. 12).
Inflaţia în Republica Moldova a fost una dintre cele mai joase în Europa de Est.
Astfel, în anul 2008 rata inflaţiei în Ucraina a fost de 22,3%, în Rusia - 13,3%,  în
11 luni ale anului trecut în Belarus rata inflaţiei a atins nivelul de 12,1%, în
Bulgaria - 7,6%, în Letonia - 10,9%,.  În România inflaţia a fost de Rata  de 6,2%.
În structura pe componente cea mai mare creştere(cu 17.4 la sută) a fost
consemnată la serviciile prestate populaţiei,urmate de produsele alimentare (cu 6.5
la sută) şi mărfurile nealimentare (cu 2.1 la sută).Inflaţia anuală calculată prin
intermediul indicelui preţurilor de consum pe parcursul anului 2008 a avut o
evoluţie contradictorie (graficul nr. 13), in prima etapă inscriindu-se pe un trend
ascendent in primele cinci luni ale anului (de la 13.1 la sută la 31 decembrie 2007
pană la 16.9 la sută la data de 30 mai 2008), după care procesul s-a inversat,
inregistrand un trend descendent in lunile următoare
care s-a soldat cu o inflaţie anuală de 7.3 la sută la finele anului.

Inflaţia de bază anuală a avut o evoluţie ascendentă in primele 3 luni ale anului
2008(11.7 la sută in luna martie 2008), după care a descrescut continuu pîn ă la
sfîrşitul anului, înregistrînd în luna decembrie 2008 valoarea de 6.0 la sută, cu 1.3
puncte procentuale mai puţin decît inflaţia indicelui preţurilor de consum pentru
aceeaşi perioadă. De menţionat că, pe parcursului intregului an 2008, inflaţia de
bază a inregistrat valori inferioare inflaţiei IPC(graficul nr. 13).
 Cea mai mare contribuţie la creşterea preţurilor pe parcursul anului 2008 a
revenit serviciilor prestate populaţiei cu cca 4.1 puncte procentuale, sau cca 56.2 la
sută din rată, urmate de produsele alimentare cu o contribu ţie de 2.3 puncte
procentuale, sau cca 31.5 la sută şi de produsele nealimentare – cu 0.9 puncte
procentuale, sau cu 12.3 la sută(tabelul nr. 2).

In anul 2008 cele mai insemnate scumpiri in cadrul produselor alimentare au

fost inregistrate la carne, preparate şi conserve din carne – cu 33.1 la sut ă, paine
din faină de grau – cu 10.8 la sută, lapte şi produse lactate – cu 4.3 la sut ă.
Totodată, reduceri de preţuri au fost consemnate la legume (cu 25.8 la sută) şi
fructe (cu 9.9 la sută).
Ritmul de creştere a preţurilor la mărfurile nealimentare in anul 2008 a fost
generat, in principal, de majorările de preţuri la medicamente (cu 4.3 la sută),
confecţii (cu 3.4 la sută), incălţăminte (cu 1.3 la sută). Totodată, reduceri de preţuri
au fost consemnate la combustibil (cu 10.7 la sută). Inflaţia in grupul serviciilor
prestate populaţiei a fost cauzată, in special, de scumpirea cu 29.2 la sută a
serviciilor comunal–locative, in cadrul cărora cel mai mult au crescut tarifele la
incălzirea centralizată (cu 75.9 la sută). De asemenea, au fost inregistrate creşteri
de preţuri la transportul de pasageri (cu 20.1 la sută).
Inflaţia medie anuală a constituit 12.7 la sută in anul 2008 faţă de 12.3 la sută in
anul 2007, inclusiv la produsele alimentare – 6.0 la sut ă, la m ărfurile nealimentare
– 8.3 la sută şi la serviciile prestate populaţiei – 16.5 la sută.
Preţurile producătorului in industrie s-au majorat de la inceputul anului 2008
cu 3.4 la sută (inclusiv pe piaţa internă – cu 12.8 la sută), inclusiv in industria
extractivă – cu 12.0 la sută, in industria prelucrătoare – cu 1.6 la sută (inclusiv pe
piaţa internă – cu 10.1 la sută) şi in activitatea energie electrică, termic ă, gaze şi
apă – cu 43.2 la sută. Totodată, indicele preţurilor producţiei industriale destinate
pieţei externe in perioadă analizată a scăzut cu 9.5 la sută, inclusiv in activitatea de
bază – industria prelucrătoare – cu 9.6 la sută.

3.6 Evoluţia inflaţiei în 2009

Indicele preturilor de consum
Principalii factori care au influenţat evoluţia inflaţiei IPC în anul 2009 sunt:
 diminuarea activităţii economice (reducerea cererii agregate);
 deprecierea leului moldovenesc în raport cu valutele principalilor parteneri
economici ai Republicii Moldova, în special în raport cu hrivna ucraineană
(cu excepţia perioadei de vara a anului 2009);
 volumul înalt al recoltei din anul 2008 şi reducerea nivelului producţiei
agricole în anul 2009;
 creşterea preţurilor la combustibil pe plan internaţional şi modificarea
tarifelor la serviciile cu preţurile reglementate.
Acesti factori au exercitat atît presiuni proinflaţioniste cît şi deflaţioniste, însă în
urma contrabalansării acestora, ritmul anual al inflaţiei IPC a inregistrat valori
aproape de zero la finele anului 2009.
Rata inflatiei in luna decembrie 2009, pentru ultimele 12 luni, m ăsurat ă prin
indicele preţurilor de consum, a constituit 0.4 la suta comparativ cu nivelul de 7.3
la suta inregistrat in luna decembrie 2008 (graficul nr. 2.1).
 Aceasta descreştere s-a inscris pe trendul descrescător inceput in luna iunie 2008
şi a continuat pînă in vara anului 2009. Pe parcursul a opt luni
(aprilie – noiembrie) ale anului analizat indicele preţurilor de consum s-a aflat sub
nivelul inregistrat in lunile similare ale anului 2008.
In structura pe componente, cea mai mare creştere (cu 2.5 la suta) a fost
consemnata la preţurile mărfurilor nealimentare, urmate de preţurile la serviciile
prestate populaţiei (cu 2.2 la suta), in timp ce preţurile la produsele alimentare au
marcat o reducere de minus 3.8 la suta.
Inflatia de bază anuală a înregistrat o evoluţie descendentă (graficul nr. 2.2)
începînd cu luna aprilie 2008 (11.2 la suta), consemnînd deja în luna octombrie
2009 valoarea de 2.1 la suta, cu o usoara accelerare in luna decembrie 2009 (2.9 la
suta).
Aceasta diminuare a ratei anuale a inflatiei de baza se explica in mare parte prin
reducerea consumului menajelor în perioada analizată. Înregistrarea unui volum
înalt al recoltei agricole în anul 2008 a manifestat efecte deflaţioniste de runda a
doua asupra preţurilor.
Totodata, o altă cauză o constituie deprecierea valutelor din regiune (in special
din Ucraina şi Federaţia Rusă) în raport cu leul moldovenesc pînă in luna februarie
2009, precum şi în vara anului 2009, avînd un impact pozitiv asupra adaosului
comercial al importatorilor.
Acestia din urma au fost stimulaţi să aplice strategii concurenţiale prin preţ, ceea
ce a determinat ieftinirea produselor importate. Creşterea uşoară din luna
decembrie, în schimb,se datoreaza deprecierii leului în raport cu dolarul american
şi cu euro în toamna anului 2009.
Preţurile produselor alimentare începînd cu luna iunie 2008,creşterea anuală
(pentru ultimele 12 luni) a preţurilor produselor alimentare s-a diminuat continuu,
înregistrînd deja în luna mai 2009 valoarea de minus 9.8 la suta (graficul nr. 2.2),
urmată de o inversare a tendinţei şi o creştere pînă la valoarea de minus 3.8 în luna
decembrie 2009.

Creşterea ritmului anual al preţurilor produselor alimentare a fost cauzat,

îndeosebi, de deprecierea leului moldovenesc, în special in raport cu hrivna
ucraineana, fapt care a condiţionat scumpirea produselor alimentare importate din
Ucraina. La nivel mondial, preţurile produselor alimentare s-au majorat cu 19.9 la
suta, faţă de luna decembrie a anului precedent, ceea ce la fel a influenţat nivelul
preţurilor produselor alimentare din Republica Moldova. În acelaşi timp,
înregistrarea unui nivel înalt al producţiei agricole în anul 2008 atît in Republica
Moldova, cît şi în ţările din regiune.
Preturile administrate
Anul 2009 a fost un an temperat, fară variaţii majore ale pre ţurilor reglementate.
Totodata,în structura pe componente au fost inregistrate modificari importante ale
tarifelor. Astfel, în perioada ianuarie – decembrie 2009 a fost înregistrată o creştere
lunară medie de 0.1 la suta a preţurilor reglementate. Ritmul anual de cre ştere al
preţurilor administrate s-a redus de la 22.4 la suta in luna ianuarie 2009 pîn ă la 1.5
la suta in luna decembrie 2009. Reducerea ritmului creşterii anuale a preţurilor
administrate pe parcursul anului 2009 s-a datorat, în principal, diminuării creşterii
anuale a preţurilor la serviciile comunale cu 29.0 puncte procentuale. Totodată, la
scăderea ritmului anual de creştere pe perioada anului 2009 au contribuit climatul
inflaţionist temperat, creşterea nesemnificativă a salariilor, ca rezultat al declinului
activităţii economice, precum şi nivelul relativ scăzut al preţurilor la resursele
energetice.
 Dupa perioada electorală a anului 2009 a avut loc o creştere major ă a pre ţurilor
reglementate. În luna octombrie acestea au constituit cu 1.4 la suta mai mult faţă de
luna precedenta, ca urmare a majorării tarifelor pentru serviciile de apeduct şi
canalizare şi pentru
transportul public în municipiul Chişinău.
Preţurile la combustibil
Ritmul anual de creştere a preţurilor la combustibil a inregistrat o evolu ţie
descendentă incepand cu luna mai 2008 (18.7 la suta), consemnînd valoarea de
minus 21.2 la suta in luna mai 2009. Din luna aprilie 2009 pre ţurile la combustibil
au încetat să scadă, iar din vară ritmurile anuale de creştere au manifestat tendinţa
de majorare. Astfel, in luna decembrie
2009 preţurile medii la combustibil erau cu 0.5 la suta superioare celor din luna
decembrie 2008. Aceasta dinamică a preţurilor la combustibil a fost determinată, in
principal, de evoluţia preţului la petrol pe pieţele internaţionale şi de raportul
monedei naţionale faţă de dolarul american in perioada analizată.

Concluzie:
Inflaţia seamănă cu un cîine ce doarme şi pe care nu trebuie să-l trezeşti.Ritmul
creşterii preţurilor într-o asemenea stare a ei este constant atît la nivelul politicii
economice de stat,cît şi la nivelul microeconomic.
În RM ,inflaţia ,alături de şomaj,reprezintă o problemă acută.În perioada 2005-
2007 ,inflaţia a crescut,însă a cunoscut o ameliorare începînd cu 2008,cînd rata
inflaţiei constituia 7,3%,fiind în descreştere faţă de 2007 cu 5,8%.
Problemele inflaţiei în Republica Moldova sunt în mod direct dependente de
situaţia ce gravitează în jurul problemelor tranziţiei.Pînă nu se vor rezolva
problemele stabilizării situaţiei macroeconomice şi se va face simţit începutul
creşterii economice,este dificil a aştepta un control efficient asupra inflaţiei.

Bibliografie:
1)parte teoretică:
 Valeriu Umaneţ “Economie politică”,Chişinău 2004

 Pol Samuelson “Economie politică”, Bucureşti 2001

 Cezar Basno,Nicolae dardac “Monedă,credit,bănci”,EDP 1996

2)parte practică:

 www.BNM.md:
-Publicaţiile BNM:rapoartele anuale 2004-2008;
Buletin trimestrial nr.4,2009.