ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI

FACULTATEA DE CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE

2012

Realizat de : Selaru Ana Maria

Savescu Simona
Rogoz Marius Eugen
Radoi Daniela
Radulescu Andreea
Sangiorzan Cristiana

Ce este inflatia ?!?!

Masurarea inflatiei
Cauzele inflatiei
Politici si masuri de protectie sociala
si antiinflationiste

Evolutia inflatiei in Romania

Bibliografie

Termenul de inflaie a
intrat n limbajul economic la
sfritul secolului XIX, fiind
asociat, n exclusivitate,
dereglrilor sau
dezechilibrelor intervenite n
procesul circulaiei monetare.

Ce este un dezechilibru ?!?!?

In economie,
dezechilibrele sunt
stari de tensiune intre
cererea si oferta de pe
diferitele piete, ca de
exemplu: piata bunurilor
economice, piata monetara,
piata muncii etc.

Inflatia este un dezechilibru de ansamblu al

economiei,care poate fi sesizat prin doua
tendinte majore, si anume:

cresterea generalizata
a preturilor

scaderea puterii de
cumparare a banilor

Inflatia apare cand, indiferent de cauza, in raport cu un moment sau cu

o perioada din trecut, se formeaza o diferenta intre volumul masei monetare si
cantitatea de bunuri supuse vanzarii, iar in cazul ca exista, aceasta diferenta
creste astfel incat preturile cresc si valoarea bunurilor scade.

Efectul poate fi rezultatul unor imprejurari

variate :
Creste cantitatea de bani, iar cea de bunuri
este constanta
Scade cantitatea de bunuri, iar cea de bani
este constanta
Cresc cantitatile celor 2 termeni, dar banii
mai mult decat marfurile
Creste cantitatea de bani, scade cea a
marfurilor
Scad cantitatile celor doi termini, dar banii
mai putin

Nivelul inflatiei il putem releva recurgand direct la cele

doua consecinte majore pe care aceasta le are :
Prima fateta a inflatiei este cresterea generalizata,
substantiala a preturilor, care masoara inflatia prin indicele
general mediu al preturilor (din economie)-IGP
Pentru un bun economic, indicele preturilor (Ip) se
calculeaza ca un raport procentual intre pretul sau actual(p1) si
cel existent la un anumit moment din trecut (p0).
Ip=

100 000 lei

80 000 lei

100 = 125%

Despre pretul bunului respective spunem ca a crescut cu

25%, a crescut la 125% sau a crescut de 1,25 ori.

Pentru economia unei tari, aprecierea inflatiei se face pe baza ratei inflatiei.
Aceasta reprezinta, de fapt, indicele general mediu al preturilor, calculate ca raport
intre valoarea bunurilor finale incluse in Produsul Intern Brut sau Produsul National
Brut in preturile anului current (t1) si valoarea acelorasi bunuri la preturile anului
anterior (t0) minus 1, daca se exprima ca numar intreg sau zecimal, sau minus 100%,
daca se exprima in procente.
Rata inflatiei este foarte utila pentru comparatii pe
tari, perioade si zone, pentru stabilirea obiectivelor politicii
monetare, a marimii salariilor si pensiilor sau indexarea
acestora etc.
Scaderea puterii de cumparare a banilor sau a unitatii
monetare, cealalta fateta a inflatiei, are loc concomitant cu
cresterea preturilor, consta, I n esenta, in scaderea cantitatii de
bunuri care pot fi cumparate cu o unitate monetara si se
exprima sub forma indicelui puterii de cumparare a banilor
(IPCB).

, unde : M= masa monetara

IGP= indicele general mediu al preturilor

Exemplu:

In anul 2000 (momentul t1), masa monetara in circulatie era 100 000 de
miliarde de unitati monetare, fiind superioara anului precedent cu 20 000 de
miliarde u.m., iar indicele general al preturilor era de 155% fata de anul t0.
( . . )
=
= , %
%

Aceasta inseamna ca puterea de cumparare a unei unitati monetare in

1 reprezinta 80,64% din cea existent in t0 sau ca a scazut in t1 fata de t0 cu 19,36%
(100%-80,64%).

Cunoasterea modului de declansare si desfasurare a inflatiei este

cea mai importanta parte in intelegerea acestui fenomen
complex. Tocmai de aceea este indicat sa fie detaliate cateva
dintre cauzele multiple pe care le poate avea inflatia. In functie de
cauzele de care este determinata, inflatia se ragasreste sub
diferite denumiri.

In acest sens, punctul de pornire il reprezinta dezechilibrul pe

care il marcheaza inflatia intre masa monetara excedentara si volumul
bunurilor si serviciilor(INFLATIA PRIN MONEDA). Excedentul de masa
monetara de care dispun agentii economici reprezinta, de fapt, o
cerere de bunuri si servicii nesatisfacuta. Activitatile economice
existente pot avea sau nu capacitatea de a spori volumul bunurilor si
serviciilor la nivelul cererii nesatisfacute. Cu cat reactia de adaptare a
ofertei la nivelul si structura cererii este de mai scurta durata, cu atat
se restabileste mai repede echilibrul. Daca, din diferite motive
insuficienta factorilor de productie, imposibilitatea de a mari eficienta
lor, progresul tehnico-stiintific lent etc.- volumul bunurilor si serviciilor
ramane in urma masei monetare, aceasta situatie determina o
crestere a preturilor si scaderea in mod proportional a puterii de
cumparare a banilor, concretizand astfel prezenta inflatiei.
Elasticitatea ofertei, cresterea sau scaderea volumului fizic al bunurilor
economice in raport cu variatia veniturilor(disponibilitatile banesti
existente in economie, in proprietatea agentilor economici), este
decisiva pentru instalarea starii de inflatie. Acest mecanism este
propriu inflatiei interne, generate de procese care au loc in economia
unei tari.

INFLATIA IMPORTATA: exista si mecanisme ale inflatiei

importate ce se interfereaza cu cele dintai, amplificand
fenomenul inflationist. In acest sens, mentionam ca atat bunurile
economice importate cat si preturile lor intra in calculul indicelui
preturilor tarii importatoare. Daca pretul bunurilor importate
este mai mare decat in trecut sau decat in tara importatoare,
consumul acestor bunuri in economia importatoare va avea ca
urmare cresterea costurilor.

In condiiile n care oferta agregat rmne n urma

cererii sau se micoreaz apare la nivel economic INFLATIA PRIN
CERERE. Cererea poate s creasc i n condiiile n care masa
monetar nu se modific, atunci cnd: se sporesc veniturile
bneti ale populaiei, ducnd la mrirea puterii de cumprare a
acesteia sau are loc creterea salariilor nensoit de sporirea
productivitaii muncii.

O alta cauza a aparitiei inflatiei este marcata de

cresterea costurilor de productie independent de cerere, ceea
ce duce scaderea ofertei de bunuri si servicii si cresterea
preturilor. Costurile de producie cresc cnd remunerarea
factorilor de producie crete mai mult dect productivitatea
lor. Un factor important care influenteaza cresterea factorilor
de productie este sporirea cheltuielilor pentru salarii nensoit
de o cretere superioar a productivitii muncii. n acelai sens
al creterii costurilor, acioneaz i mrirea preurilor la materii
prime, materiale, combustibil, energie, etc.
Inflatia este determinata si de practicarea unor preuri
ridicate fr o legtur direct cu creterea cererii sau
scderea ofertei datorita structurii oligopoliste sau monopoliste
a economiei, care mpiedic manifestarea concurenei i ca
atare practicarea unor preuri ridicate(INFLATIA PRIN
STRUCTURA).
Alte cauze ale inflatiei pot fi cresterea excesiva a
creditului, acoperirea deficitelor bugetare si ale balantelor de
plati externe.

Inflatia are consecinte economice care afecteaza direct sau indirect

intreaga societate, iar cum s-a putut remarca mai inainte, si relatiile
economice externe ale unei tari. Consecintele sunt receptionate in primul rand
de agentii economici aflati in situatia de cumparatori, pentru ca ei trebuie sa
faca fata cresterii preturilor determinate de inflatie. Desi in ansamblu, reactia
lor este negative, modul in care primeste fiecare valul inflationist este
diferit, intrucat propagarea cresterii preturilor nu este uniforma in timp si pe
domenii, iar situatia lor economica la momentul impactului este si ea
diferita.
Adesea se apreciaza ca cei mai loviti de efectele
inflatiei sunt agentii economici cu venituri mici si fixe,
pentru ca acestia nu pot compensa pe seama altora
pierderile lor provocate de cresterea in timp a preturilor.
Sub incidenta inflatiei cad, in al doilea rand, economiile
agentilor, pentru ca puterea de cumparare a banilor scade
si, odata cu aceasta, resursele lor se diminueaza in mod
relativ.

Inflatia nu actioneaza numai intr-un sens, cel al efectelor negative.

Numerosi agenti economici, in conditii de inflatie, pot obtine avantaje
substantiale. In aceasta situatie se afla debitorii, care la contractarea creditelor
primesc sume ce reprezinta, in functie de preturile existente atunci, o anumita
puetere de cumparare, iar la restituire sumele respective reprezinta, in
conditiile preturilor majorate de inflatie, o putere de cumparare mai mica.

Agentii economici care isi convertesc

disponibilitatile banesti in monedele mai stabile
ale altor tari si le transforma dupa un timp in
moneda nationala sunt si ei avantajati intrucat
castiga diferenta dintre rata inflatiei interne (mai
mare) si cea a monedei straine (mai mica).
Lista efectelor inflatiei este mult mai
lunga, iar pentru ca ele actioneaza in sensuri
diferite, se resfrang asupra vietii economice prin
cresterea instabilitatii si prin cautari febrile ale
agentilor economici de a diminua efectele sale
negative sau de a se sustrage lor.

Din aceste cautari s-au nascut politici si masuri economice de o

mare complexitate, care se pot imparti in doua mari grupe :

De protectie a agentilor economici

impotriva cresterii preturilor si
scaderii puterii de cumparare a
banilor

De diminuare si control al
inflatiei (antiinflationiste)

Din prima grupa de masuri, cea mai importanta prin

dimensiunile sale este, fara indoiala, indexarea. Aceasta constituie o
crestere procentuala sau in sume absolute a veniturilor agentilor
economici, indeosebi a salariilor si a pensiilor, lunar, trimestrial sau
semestrial, astfel incat sa acopere partial sau total cresterea preturilor si
scaderea puterii de cumparare a banilor, generate de inflatie. Din aceasta
grupa mai fac parte si alte masuri, cum sunt : cresterea dobanzilor platite
pentru economiile pastrate la institutiile financiare, acordarea de
compensatii de catre stat si intreprinderi pentru salariati, pensionari si alte
categorii ale populatiei, subventionarea preturilor unor produse pentru a le
mentine constant sau pentru a le creste mai lent etc.

In a doua grupa se cuprind masuri care, prin natural or, contribuie

la refacerea echilibrului economic deteriorate de inflatie, actionand concomitant
atat asupra masei monetare, cat si asupra volumului bunurilor si serviciilor.

Asupra masei monetare se actioneaza pentru diminuare prin :

Cresterea ratei dobanzii creditelor acordate de banci
inghetarea (mentinerea la acelasi nivel) a salariilor si a
preturilor
Echilibrarea bugetului de stat si a balantei de plati externe etc.

Dintre masurile care vizeaza sporirea bunurilor

economice, cel mai frecvent utilizate sunt :
Dezvoltarea activitatilor productive cu scopul de a mari oferta de
bunuri si servicii
Dezvoltarea productiei de noi bunuri si servicii
Schimbarea si adaptarea strucurii activitatilor economice in
vederea apropierii ofertei de volumul si structura cererii de bunuri
economice

O prima etapa a inflatiei se inscrie pana la Revolutia din

decembrie 1989, etapa caracterizatain principal, prin consecintele
contradictorii ale mentinerii sub control a preturilor.
A doua etapa a inflatiei se intinde pana la declansarea actiunii de
liberalizare a preturilor.Aceasta etapa s-a caracterizat printr-o mentinere
relativ constanta a nivelului preturilor bunurilor si serviciilor dar si
prin cresterea
exploziva a veniturilor consumatorilor, fapt ce a accentuat decalajul dintre
oferta de produse (in continua scadere) si masa monetara (in crestere).
Cea dea treia etapa a inflatiei este marcata de trecerea la
sistemul de preturi liberalizat.

Inflatia in ultimul deceniu in Romania

In Romnia, inflatia a fost recunoscuta ca problema ncepnd din
noiembrie 1990 momentuldeclansarii reformei economice. Fenomenul a
existat nsa nainte de aceasta data (decalaj ntrecerere si oferta pe piata
interna au fost sesizate nca de la nceputul anilor 80, pe fondul
rambursariiaccelerate si nainte de termen a datoriei externe), dar tensiunile
acumulate au fost reprimate si mascate prin intermediul prghiilor specifice
economiei planificate.
n ultimul deceniu, inflatia n Romnia a fost oscilanta si, n general,
ridicata, n principal caurmare a:
-efectelor ntrzierii restructurarii de fond a economiei;
-ntreruperii n nenumarate rnduri a eforturilor de stabilizare;
-politicii salariale neadecvate;
-indisciplinei financiare extinse.
Cauzele de fond care au generat cresterile de preturi au ramas n
tot acest timp, practic, aceleasi, distincte fiind doar formele de manifestare,
alternantele de intensitate si elementele conjuncturale asociate.

Intensitatea cu care se propaga efectele maligne ale inflatiei asupra

economiei reale difera in functie de calitatea managementului guvernamental si chiar
de capacitatea populatiei de a se raporta la procesul inflationist. Indiferent de
specificul acestor determinari, graficul atesta faptul ca exista o relatie de
independenta intre amploarea inflatiei, sensurile ei de evolutie si efectele ei maligne.
Cu cat ratele inflatiei tind spre zonele galopante ale acesteia, cu atat efectele ei sunt
mai dramatice pentru anumite categorii sociale. In anul precedent inflatia a atins un
indice maxim de aproximativ 7,5 in iunie, urmand ca indicele preturilor de consum sa
scada pana in jurul valorii de 2,5.

Bibliografie

http://www.business24.ro/articole/rata+inflatie+romania+2012

http://www.bnr.ro/Raportul-asupra-inflatiei-3342.aspx

http://ro.scribd.com/doc/60846155/Evolutia-Inflatiei-in-Romania
Constantin Popescu
Ilie Gavrila
Dan Nitescu

Economie, editura Economica