Cauzele inflaiei

Principalele cauze ale inflaiei sunt:

inflaie prin moned - emisiunea excesiv de moned peste oferta real de bunuri i servicii; inflaie prin cerere - excedentul de cerere agregat peste oferta agregat; inflaie prin costuri - creterea costurilor de producie, independent de cererea agregat; falimentul institutiilor publice.

Formele inflaiei
Formele inflaiei sunt:

inflaia trtoare (sau linitit) presupune creterea preurilor pn la max. 3%; inflaia moderat -- reprezint creterea anual a preurilor cu 15-30%. Definiia inflaiei moderate a fost propus de ctre Rudiger Dornbusch, profesor la MIT i Stanley Fischer, primul vice-director executiv al FMI, n 1993[1]; criza inflaionist -- reprezint acea perioad de timp, de cel puin doi ani, pe parcursul creia rata anual a inflaiei depete 40%. Definiia crizei inflaioniste a fost propus de ctre Michael Bruno i William Easterly, economiti la Banca Mondial, n 1998[2]; inflaia rapid, cnd ritmul anual de cretere a preurilor se apropie de 10%; inflaia galopant, cnd creterea preurilor depete 10% anual; hiperinflaia -- reprezint creterea preurilor de peste 50% pe lun. Definiia hiperinflaiei a fost formulat pentru prima dat de ctre Phillip Cagan, profesor la Columbia University, n 1956. Hiperinflaia ncepe n luna n care creterea preurilor depete 50% i se termin, dac rata creterii preurilor scade sub 50% i timp de un an se menine sub acest nivel[3]. Dup ali autori, hiperinflaia presupune o rat medie anual de 1.000% i peste acest nivel.

Consecinele inflaiei
Consecinele inflaiei sunt: scderea puterii de cumprare a populaiei; redistribuirea veniturilor i avuiei; este stimulat nclinaia spre consum i este descurajat nclinaia spre economisire; inflaia avantajeaz debitorii (in moneda naional); rata dobnzii este influenat de rata inflaiei. Consecinele inflaiei pe care le suport populaia, viaa social-economic n ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflaiei.

Masuri de reducere a inflatiei

In cazul inflatiei la cerere: - Diminuarea cheltuielilor publice prin sistemul de impunere (sporirea taxelor si impozitelor) - Crestera ratei dobanzii duce la scaderea cererii de investitie si diminuarea presiunii inflationiste. In cazul inflatiei prin costuri, pe termen scurt,este nevoie de un control atent al preturilor. Pe termen lung nu este recomandat deoarece duce la un mai mare dezechilibru intre cerere si oferta. In cazul inflatiei prin salariu, pe termen scurt, se impune un control al veniturilor salariale si nesalariale. Nu se recomada pe o perioada indelungata deoarece angajatii nu vor suporta reducerea salariilor si vor riposta. Politica monetara reprezinta un factor important in atenuarea inflatiei, va duce la marirea ratei dobanzii si in consecintala diminuarea cererii si reducerea preturilor.

Efectele inflatiei
Inflatia poate afecta industria indiferent de domeniu de activitate al companiilor sau dimensiunea lor. Persoanele care traiesc din venituri fixe precum pensionarii sau persoanele cu handicap pot fi afectate de inflatie prin neputinta acestora de a mai achizitiona acelasi volum de bunuri de consum, diminuandu-le astfel nivelul de trai. In plus, o valoare mai mare a inflatiei poate produce o incertitudine la nivelul intregii economii. Pe un asa fundal economic marile companii si investitori ezita in a mai cheltui bani pana in momentul in care se simt confortabil cu privire la conditiile economice viitoare. Acest lucru va duce la o scadere de consum de bunuri si servicii, fiind afectati furnizorii care vor fi nevoiti sa faca disponibilizari ducand astfel la cresterea somajului. Acest fenomen inflationist a afectat din vremurile cele mai timpuri vietile oamenilor destabilizand intr-o mare masura bunul mers al vietii economice, sociale si politice.

Alte concepte

Deflatia - reprezinta scaderea preturilor de consum, fiind cel mai des cauzata de scaderea ofertei de bani si de creditare. Scaderea cheltuililor guvernamentale poate conduce de asemenea la deflatie. Efectele negative ale deflatiei: prin scaderea preturilor scade si interesul producatorilor de a vinde, productia scade, firmele se restrang, somajul creste, cererea scade. Dezinflatia reprezinta o incetinire a inflatiei determinata de cresterea fiscalitatii, diminuarea emisiunii de bani etc. De exemplu: daca rata anuala a inflatiei intr-o luna este de 7% si in luna urmatoare scade la 6%, atunci se poate spune ca dezinflatia este de 1%, daca inflatia ajunge la 0% in acel moment dezinflatia devine deflatie. Stagflatia - procesul de stagnare a productiei fara a fi afectata masa monetara, avand ca rezultat un nivel ridicat al inflatiei

Slumpflatia - procesul de recesiune economica alaturi de o inflatie galopanta Hiperinflatia - este o stare in care nivelul preturilor creste in mod exagerat din cauza devalorizarii monedei. Desi nu exista o definire clara a ratei inflatiei care poata sa fie numita hiperinflatie, o definitie operativa face referire la un ritm mediu lunar de peste 50%, ca fiind rata de la care se poate vorbi de hiperinflatie.

Inflatia din Romania este dubla fata de media UE

Romania ocupa locul al doilea din UE dupa inflatia anuala in luna septembrie, de 5,4%, fiind depasita doar de Ungaria (6,4%), in conditiile in care in zona euro si in Uniunea Europeana rata anuala a inflatiei a ramas stabila, la 2,6% . In septembrie, cele mai scazute rate anuale ale inflatiei s-au inregistrat in Grecia (0,3%), Suedia (1%) si Letonia (1,9%), iar cele mai ridicate au fost in Ungaria (6,4%), Romania (5,4%) si Estonia (4,1%). Mentionam ca inflatia in Romania a accelerat de la sub 2% in aprilie si mai la 3% si 3,88% in iulie-august, la la 5,33% in septembrie, atingand maximul din acest an. Cu toate acestea, Consiliul de Administratie al BNR a mentinut rata dobanzii de politica monetara la 5,25%, precum si nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii. Preturile au crescut cu 1,18% fata de august, pe fondul scumpirii alimentelor cu 2,27% si a produselor nealimentare cu 0,62%. De asemenea, preturile serviciilor s-au crescut in septembrie cu 0,41%. BNR a stabilit tinta de inflatie pentru acest an la 3% si are o pronoza privind respectivul indicator de 3,2%

Rata anuala a inflatiei a urcat in aprilie la 5,3%

Preturile de consum ale populatiei au crescut in luna aprilie cu doar 0,11%, cu scumpiri la tutun, cartofi si citrice, dar rata anuala a inflatiei a urcat de la 5,25% in martie la 5,29% in aprilie, avand in vedere ca preturile au avansat nesemnificativ in luna aprilie 2012, potrivit datelor INS. Cresterea medie a preturilor pe total, in ultimele 12 luni (mai 2012 - aprilie 2013) fata de precedentele 12 luni (mai 2011 - aprilie 2012), determinata pe baza IPC este 4,4%, iar cea determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) este 4,1%. In luna aprilie 2013, fata de luna anterioara, preturile marfurilor alimentare au ramas relativ stabile, in timp ce preturile marfurilor nealimentare si tarifele serviciilor au crescut cu 0,2% si respectiv cu 0,1%.

Procesul inflationist a aparut cu mult inainte ca stiinta economica. Fiind, inainte de toate un proces monetar, precizarea naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice pe care le-au imbracat banii.

INDICII ANUALI AI PRETURILOR DE CONSUM SI RATA ANUALA A INFLATIEI IN PERIOADA 1971-2012*)

ANUL 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 INDICII PRETURILOR DE CONSUM-% 100,6 100,0 100,7 101,1 100,2 100,6 100,6 101,6 102,0 102,1 103,1 117,8 104,1 101,1 100,8 101,0 100,9 102,2 101,1 105,1 270,2 310,4 356,1 236,7 132,3 138,8 RATA INFLATIEI-% 0,6 0,0 0,7 1,1 0,2 0,6 0,6 1,6 2,0 2,1 3,1 17,8 4,1 1,1 0,8 1,0 0,9 2,2 1,1 5,1 170,2 210,4 256,1 136,7 32,3 38,8

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

254,8 159,1 145,8 145,7 134,5 122,5 115,3 111,9 109,0 106,56 104,84 107,85 105,59 106,09 105,79 103,33

154,8 59,1 45,8 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 9,0 6,56 4,84 7,85 5,59 6,09 5,79 3,33

Inflaia anual a cobort la minimul istoric

Preurile de consum au crescut n luna ianuarie cu 0,36%, n condiiile unei uoare ieftiniri a unor alimente de baz i a tarifelor la energie termic, iar inflaia anual a continuat s scad, atingnd un nou minim istoric, 2,72%, potrivit datelor publicate de Institutul Naional de Statistic. Tarifele la energie termic au sczut cu 1,2%, n ciuda eliminrii subveniei de la bugetul de stat, iar ieftiniri de 0,15 - 0,7% s-au mai nregistrat la ou, cartofi, fasole i fin. Cele mai importante scumpiri s-au aplicat, din nou, la combustibili, al cror pre a urcat cu 1,16% i la tutun, cu o cretere de aproape 1%. O influen negativ au avut i fructele proaspete (+1%). Creterea medie a preurilor pe total n ultimele 12 luni (februarie 2011 - ianuarie 2012) fa de precedentele 12 luni (februarie 2010 - ianuarie 2011) determinat pe baza IPC (n.r. - indicele preurilor de consum) este de 5,4%, iar cea determinat pe baza indicelui armonizat al preurilor de consum (IAPC) este de 5,5%.

Cea mai recent prognoz a BNR indic un minim al inflaiei la finalul primului trimestru, cnd rata anual este estimat la 2%.

http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Economic/2012-0214/Inflatia+anuala+a+coborat+la+minimul+istoric.html http://www.insse.ro/cms/rw/pages/ipc.ro.do www.finantistii.ro/preturi/rata-anuala-a-inflatiei-a-urcat-in-aprilie-la-53-78335 http://www.finantistii.ro/preturi/inflatia-din-romania-este-dubla-fata-de-media-ue-75859 http://www.tradeville.eu/tradepedia/inflatia

Rata somajului din zona euro a ajuns la 12,2% in luna aprilie, marcand atingerea unui nou record de la inregistrarea statisticilor la nivelul Uniunii Europene din 1995. Potrivit Eurostat, biroul european de statistica, somajul a crescut in luna aprilie la 12,2% de la 12,1% in luna anterioara. Astfel, peste 95.000 de persoane s-au alaturat celor fara loc de munca, numarul acestora atingand acum 19,38 milioane. Rata somajului din Romania a inregistrat o usoara crestere in luna aprilie fata de luna anterioara, atingand acum 7,3% fata de 7,2%. Potrivit Institutului National de Statistica (INS), numarul somerilor estimat pentru luna aprilie este de 712.000 persoane, in crestere atat fata de luna precedenta (705.000) cat si fata de aceeasi luna din anul precedent (711.000). Pe sexe, rata somajului in randul barbatilor o depaseste cu 1,1 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile fiind de 7,8% in cazul persoanelor de sex masculin si 6,7% in cazul celor de sex feminin. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata somajului a fost estimata la 5,9%, acestia reprezentand 75% din numarul total al somerilor.

Rata omajului n Botoani, sub media pe tar

Rata omajului n judeul Botoani a fost, la sfritul lunii ianuarie 2013, de 4,85%, cu aproape un procent sub media pe ar. La nivel naional, rata omajului nregistrat la sfritul aceleiai luni a fost de 5,82%, potrivit Ageniei Naionale de Ocupare a Forei de Munc. Cele mai ridicate niveluri ale ratei omajului au fost atinse n judeele Vaslui (10,99%), Teleorman (10,33%), Mehedini (10,21%), Dolj (10,11%) i Alba. La polul opus, cea mai mic rat a omajului a fost nregistrat n Ilfov (1,84%), Bucureti (2,05%) i Timi (2,08%). Potrivit statisticii, judeul Botoani numra la finele lui ianuarie 7.413 omeri, din care 2.657 femei. Din totalul omerilor nregistrai la nivelul judeului, 3.805 au fost omeri indemnizai i 3.608 neindemnizai. Diferena, de 2.882 persoane, sunt omeri din sectorul privat.

n ceea ce privete rata omajului nregistrat pe sexe, n luna ianuarie 2013, cea a omajului masculin (6,35%) este aproape dubl comparativ cu cea a omajului feminin (3,42%).

http://www.ziare.com/botosani/stiri-business/rata-somajului-inbotosani-sub-media-pe-tara-3594668 http://www.slideshare.net/adrian83ady/evolutia-ratei-somajului http://www.ziare.com/social/somaj/record-al-numarului-somerilor-dinzona-euro-care-este-situatia-in-romania-1238460