Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAIE PUBLIC SPECIALIZAREA:ECONOMIA COMERULUI TURISMULUI I SERVICIILOR AN I - I.D.D.

MUNTEANU GEANINA - GRUPA 3 VEREHA IOANA GRUPA 4

PIETELE DE CAPITAL IN ROMANIA

CUPRINS

1. INTRODUCERE 2. PIATA DE CAPITAL 3. EVOLUTIA PIETEI DE CAPITAL IN ROMANIA 3.1. Piata De Capital In Romania 3.2. Bursa de Valori Bucuresti (BVB) 3.3. Piata Extrabursiera RASDAQ 3.4. Oportunitati pentru Romania 3.5. Caracteristici Care Ingreuneaza Dezvoltarea Pietei de in Romania 4. EVOLUTIA BURSEI IN ROMANIA 4.1.Bursa Romanesca de la Inceputuri pana la Nationalizare 4.2.Evolutia Bursei in Romania Post Comunista 5. STUDIU DE CAZ ALBALACT SA Alba Iulia
2

Capital

5.1. Prezentarea Generala a Companiei ALBALACT 5.2. Actiunile Companiei Albalact Listate pe Piata RASDAQ 5.3. Analiza Tehnica A Actiunii Albalact in Perioada 2006 2007 5.4. Concluzii 6. BIBLIOGRAFIE

1. INTRODUCERE
In tara noastra tranzitia la economia de piata a readus in actualitate necesitatea construirii unei piete bursiere. Din pcate, cel puin pn n prezent, acest proces a fost privit mai mult ca unul formal neexistnd voina sau poate putina de a crea o pia de capital eficient ce ar fi putut contribui att la securitarea tranziiei economice, ct mai ales la o mai bun performan economic. Din aceast perspectiv am ncercat s surprindem, n lucrarea de fa, modul n care s-a dezvoltat piaa de capital n Romnia. Ca orice fenomen de amploare, crearea pieei de capital dup 1990, s-a caracterizat prin dificultate. O dat cu reorganizarea agenilor economici, am asistat la o transformare major
3

n structura proprietii din economie: cea mai mare parte a ntreprinderilor au devenit societi comerciale pe aciuni, ale cror titluri erau deinute de stat. S-au creat, astfel, premisele alimentrii pieei secundare cu aciuni, proces care se v-a realiza pe scar larg o dat cu trecerea la privatizarea n mas. Crearea premiselor pentru dezvoltarea pieei de capital n Romnia s-a realizat n anii 1994 i 1995, o data cu adoptarea Legii 52/1992 i nfiinarea autoritii pieei Comisia Naional a Valorilor Mobiliare (CNVM). Slaba performan a pieei de capital n Romnia de pn n acest moment i are originea n condiiile care au guvernat lansarea bursei. Este vorba de mai multe decalaje i dezechilibre: ntre restructurarea sistemului bancar i organizarea pieei de capital; ntre apariia pieei primare i crearea pieei secundare organizate; ntre lansarea procesului de privatizare i crearea instituiilor pieei de capital. Din punct de vedere al modului de funcionare i organizare, piaa valorilor mobiliare din Romnia a fost din start organizat pe dou componente: Bursa deValori Bucureti i piaa RASDAQ. ncepnd cu anul 2002, piaa de capital a trecut printr-un amplu proces de legiferare. Au fost adoptate patru legi care au reglementat comprehensiv toate sectoarele de activitate n acest domeniu. Utilizarea pieei de capital drept soluie alternativ la finanarea bancar poate creea premisele unei noi abordri a elementelor mprumutului, n condiii de pia. De asemenea, finanarea autoritilor locale prin intermediul mprumuturilor obligatare consolideaz autonomia financiar a acestora, oferind soluii eficiente pentru completarea bugetului local.

2.

PIATA DE CAPITAL

Piata de capital reprezinta ansamblul relatiilor si mecanismelor prin intermediul carora capitalurile disponibile din economie sunt dirijate catre agentii economici sau catre orice alta entitate publica sau privata solicitatoare de fonduri. Piata de capital functioneaza ca un

mecanism de legatura intre cei ce manifesta un surplus de capital (investitori) si cei care au nevoie de capital (emitenti). Piata de capital (financiara) este o piata a fondurilor pe termen mediu si lung, pe care se emit si se tranzactioneaza valori mobiliare, care servesc drept suport al schimbului de capitaluri. Trasaturile pietelor de capital : Sunt structuri deschise, in sensul ca, plasamentul este efectuat in marea masa a investitorilor iar tranzactiile cu valorile mobiliare au caracter public; Produsele pietei de capital sunt instrumente utilizabile pe termen mediu si lung, in timp ce, pe piata monetara, resursele sunt utilizate ca finantari pe termen scurt; Valorile mobiliare se caracterizeaza prin negociabilitate si prin transferabilitate. Miscarea fondurilor in economie se poate realiza prin 2 modalitati : finantare directa si finantare indirecta. Cererea de capital provine de la cativa mari agenti economici (statul; colectivitati locale; orase; regiuni) a caror principala motivatie in obtinerea de finantare o constituie acoperirea cheltuielilor, a deficitului bugetar. Oferta de capital provine din economisire. Agentii economici care dispun de astfel de economii le pot pune la dispozitia bancilor sau le pot investi direct sub forma de investitii reale. Desigur, piata de capital prezinta interes si din alte puncte de vedere, permitand preluarea controlului asupra unor societati prin achizitii semnificative de actiuni sau obtinerea unor castiguri pe termen scurt prin specularea modificarilor de curs ale valorilor mobiliare.In functie de momentul in care se realizeaza tranzactia, piata de capital se imparte in doua segmente:

Piata primara. Este piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima data. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care de regula fac legatura intre societatea emitenta si investitori, se obliga sa plaseze valorile mobiliare nou emise in schimbul unui comision;

Piata secundara. Odata puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primara, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundara. Functionarea efectiva a pietei secundare
5

se realizeaza prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este in principal vorba de bursa de valori si de piata extrabursiera (sau piata OTC - Over the Counter Market). Diferenta dintre cele doua forme organizate ale pietei de capital (bursa si piata OTC) consta in existenta unor conditii si criterii de eficienta economico-financiara, de informare a investitorilor, referitoare la numarul de actiuni puse in circulatie, etc pentru accesul la bursa, conferind societatii cotate pe aceasta piata garantii superioare pentru investitori. De asemenea exista diferente intre modul de functionare si organizare a celor doua piete bursa de valori este o piata de licitatie in timp ce piata Rasdaq este o piata de negociere. Pietele dezvoltate de capital au doua caracteristici importante: divizibilitate (atomicitate) si lichiditate. Divizibilitatea semnifica ca activele sunt reprezentate de un mare numar de actiuni care pot fi cumparate pentru sume diferite. In consecinta un activ poate fi detinut in proportii diferite de un anumit numar de investitori si invers un investitor poate repartiza banii sai in mai multe tipuri de actiuni. Lichiditatea semnifica faptul ca un investitor poate imediat, fara costuri prea mari, de a schimba anumite actiuni cu altele. Aceasta implica faptul ca orice investitor poate sa-si constituie, in orice moment, portofoliul dupa cum ii convine in acel moment, foarte repede si fara costuri prea mari. El va avea posibilitatea de a-si arbitra pozitiile dupa cum doreste. Cele mai reprezentative tipuri de valori mobiliare care circula pe piata capitalului sunt: actiunile si obligatiunile. In functie de aceste titluri primare deosebim: piata actiunilor si piata obligatiunilor. Actiunile sunt titluri financiare negociabile, emise de o companie sau o societate comerciala pentru constituirea, marirea sau restructurarea capitalului social. Actiunile sunt titluri financiare (de valoare), care atesta detinerea unei parti din capitalul unei societati, ceea ce ii confera posesorului calitatea de asociat sau actionar. Obligatiunile sunt titluri financiare de credit, care atesta existenta unei creante a detinatorului lor (pers. fizica sau juridica) asupra emitentului (care poate fi o pers. Juridica de drept public sau privat) pe o anumita perioada de timp. Ele dau dreptul
6

detinatorului la incasarea unei dobanzi si creeaza obligatia pentru emitent de a le rascumpara la scadenta, investitorul recuperandu-si astfel capitalul avansat in schimbul acestor titluri. Obligatiunile mai sunt definite si titluri cu venit fix. Venitul actionarilor se numeste dividend si reprezinta o parte din profitul distribuit al societatii comerciale.

3. EVOLUTIA PIETEI DE CAPITAL IN ROMANIA


3.1. PIATA DE CAPITAL IN ROMANIA

Formarea si dezvoltarea pietei de capital in Romania si constituirea formelor organizate ale acesteia (Bursa de Valori Bucuresti si si Societatea de Bursa Rasdaq) reprezinta componente esentiale ale procesului de restructurare a economiei in tara noastra. Procesele de constituire si dezvoltare a unei piete de capital in tara noastra sunt indisolubil legate de procesul de privatizare a intreprinderilor cu capital de stat, din diferite domenii de activitate: industrie, agricultura, comert, transporturi, alimentatie publica, etc. In paralel, aparitia unor firme noi cu capital particular, cu sau fara participare straina, concura la accelerarea procesului de creare a unei veritabile piete de capital in tara noastra. Prin intermediul Programului de Privatizare in Masa (PPM) s-a realizat privatizarea a peste 5000 de societati comerciale cu capital din stat, prin distribuirea unei parti a capitalului acestora, in mod gratuit, catre populatie prin intermediul certificatelor de actionar. Acest proces va continua prin vanzarea capitalului social ramas in proprietatea statului, gestionat de catre Fondul Proprietatii de Stat (FPS), prin diferite metode precum: vanzarea de actiuni prin licitatie publica, oferta publica, prin intermediul formelor organizate ale pietei de capital (bursa de valori si piata extrabursiera), etc. Cotarea unor societati noi cu capital integral privat (Impact Bucuresti, Banca Transilvania, Banca Turco-Romana, Agras Bucuresti) s-a realizat intr-un ritm incomparabil mai lent. Constituirea pietei de capital si a bursei de valori in tara noastra este reglementata de Legea 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori (existand un nou proiect de
7

lege a valorilor mobiliare inaintat Parlamentului spre aprobare). Administrarea, punerea in aplicare, precum si supravegherea si respectarea prevederilor legii 52 se realizeaza de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica, subordonata Parlamentului.

3.2. BURSA DE VALORI BUCURESTI ( BVB )

Bursa de valori face parte din piata secundara. Bursa de valori reprezinta piata pe care se concentreaza si se confrunta cererea si oferta de titluri financiare (actiuni; obligatiuni; cecuri; titluri de credit; certificate de depozit). Activitatea bursiera in tara noastra dateaza din anul 1839, prin intemeierea burselor de comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), iar peste o saptamana a aparut si cota bursei, publicata in Monitorul Oficial. De-a lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectata de evenimentele socialpolitice ale vremii (rascoala din 1907, razboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind inchisa apoi pe perioada primului razboi mondial. Dupa redeschiderea sa, a urmat o perioada de 7 ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot de 7 ani de scadere accelerata. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se intrerupe in anul 1941, moment in care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societati si 77 de titluri cu venit fix (tip obligatiuni). Dupa o intrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucuresti a fost reinfiintata in anul 1995, prima zi de tranzactionare fiind 20 noiembrie 1995, zi in care s-au tranzactionat 905 actiuni a 6 societati cotate. Din momentul redeschiderii, bursa a cunoscut o dezvoltare continua. La acest moment numarul societatilor listate este de 65; printre acestea se numara societati importante in economia nationala, precum SNP Petrom, Banca Romana pentru Dezvoltare, cele 5 Societati de Investitii Financiare, Banca Transilvania, etc. Cotarea ("admiterea") unei valori mobiliare la Bursa de Valori reprezinta o recunoastere a activitatii eficiente a societatii emitente, datorita unor criterii ce trebuie indeplinite in vederea cotarii, criterii ce se refera la emisiunea de valori mobiliare, gestiunea societatii emitente, activitatea desfasurata, informarea investitorilor, etc. Cotarea se poate face la
8

categoria I sau la categoria a II-a (numita si categorie de baza), categoria I necesitand indeplinirea unor criterii suplimentare de catre emitenti, printre care se mentioneaza desfasurarea unei activitati profitabile in ultimii doi ani. In acest mod, societatile cotate la bursa de valori sunt impartite in doua categorii , oferind investitorilor un prim criteriu de apreciere a eficientei acestora. Pe langa aceasta recunoastere a activitatii lor eficiente, pentru societatile emitente, cotarea aduce si alte avantaje. Ne referim in primul rand la un avantaj legat de imaginea si publicitatea societatilor cotate - acestea beneficiind de o mediatizare intensa si devenind cunoscute in opiniei publice si comunitatii de afaceri, in randul carora se afla potentialii clienti si actionari ai societatilor. Un alt avantaj se refera la registrul actionarilor, care este tinut in mod exact si la zi de catre sistemul informatizat al bursei de valori, nemaifiind necesara tinerea acestuia de catre societatea emitenta. Prin sistemul electronic de tranzactionare al BVB se tranzactioneaza si actiunile de pe piata valorilor mobiliare necotate. Este vorba despre o serie de societati care au fost retrase de la cota bursei (datorita evolutiilor slabe, la cerere, etc) dar care se tranzactioneaza in continuare prin intermediul Bursei de Valori. Aceste societati nu mai sunt considerate cotate la bursa, iar tranzactionarea actiunilor lor implica riscuri mai mari.

3.3. PIATA EXTRABURSIERA RASDAQ

Piaa Naional a Valorilor Mobiliare RASDAQ a fost lansat la 26 octombrie 1996, ca rezultat al necesitii unui cadru instituional i tehnic pentru tranzacionarea tuturor aciunilor distribuite n cadrul Programului de Privatizare n Masa. Proiectul RASDAQ este rezultatul direct al cooperrii romano-americane, legiferata prin semnarea, n 1994, a unui Memorandum de ctre guvernele Romniei i SUA, prin care Agenia pentru Dezvoltare Internaional a Statelor Unite (USAID) a derulat n Romnia proiectul "Dezvoltarea pieei romaneti de capital". Printre angajamentele asumate de Guvernul Romniei prin acel Memorandum de nelegere se numrau: politica i aciuni ntreprinse n sensul orientrii instituiilor pieei de
capital ctre sectorul privat care sa justifice sprijinul USAID;

proiectarea unei piee de tranzacionare secundara care sa asigure


9

vnzarea-cumprarea aciunilor PPM, ca responsabilitate a CNVM;


privatizarea Bursei de Valori Bucureti n urmtorii doi ani de la nceperea

tranzacionrii n bursa sau nfiinarea unei piee private. Sistemul ales - NASDAQ - a fost considerat cel mai potrivit, avnd n vedere caracteristicile noii piee romaneti de capital: numr mare de societi listate, condiii mai reduse de listare, sistem cu formatori de piaa (market makers) - oferind lichiditate i vizibilitate emitenilor - i nu n ultimul rnd, un numr extrem de mare de acionari distribuii arbitrar n teritoriu - lucru ce impunea un sistem pentru vnzare/cumprare uor accesibil din orice ora. Succesul arhitecturii concepute pentru sistemul RASDAQ este dovedit de contribuia important adus la procesul de concentrare a acionariatului, msurat prin faptul c, pe parcursul primelor ase ani de existen, prin aceasta, pe pia au fost ncheiate peste 1,5 milioane de tranzacii cu 8,7 miliarde de aciuni emise de un numr de aproximativ 5000 de emiteni, n valoare totala de aproape 1,5 miliarde de dolari, ntr-un mediu de tranzacionare eficient, fiind, prin numrul emitenilor i al acionarilor, piaa cu cea mai mare dimensiune din Europa i una dintre primele piee din lume. n anul 2002 piaa RASDAQ nu a avut o evoluia conforma ateptrilor asemnndu-se cu anul 2001. Un investitor care ar fi investit n mod egal n cele 10 societi, din categoria I, la nceputul anului, ar fi avut un ctig de 41,80% la sfritul anului (19,16% in termeni reali). Din 10 societi, 6 au adus ctiguri peste rata inflaiei, dou au adus ctiguri sub rata inflaiei, iar dou au adus pierderi (reduse) investitorilor. La categoria a II-a s-a nregistrat un ctig de 55,57% (30,73% n termeni reali), 13 din societile din aceasta categorie nregistrnd performane peste rata inflaiei. Aceste date ne arat c performanele acestei piee s-au situat sub cele nregistrate de BVB. Indicele Rasdaq-C a crescut cu 27,22% n 2002, performana totui superioar celei din anii precedeni (+17,87% n 2001, -15,99% n 2000 i +13,55 n 1999). Lichiditatea pe pia se menine n continuare foarte redus, iar potenialul celor peste 4.000 de societi tranzacionate este exploatat doar n mic msur. Prin amploarea i implicaiile sale, RASDAQ s-a identificat cu economia romneasc i a parcurs mpreun cu aceasta toate suiurile i coborurile tranziiei, a resimit toate crizele financiare i politice i a marcat pozitiv fiecare moment de cretere.
10

Evolutia in 2002 a actiunilor listate la categoria I se prezinta astfel: Smb Ptro Vega Imep Seve Rmrt Ipru Elma Alpo Snbb Socp Pret inceput an 11500 279 1113 15500 1600 1500 2250 34000 19125 2381 Pret sfarsit an 22648 510 2010 25500 2605 1867 2500 35902 18500 2200 Variatie 2002 96.94% 82.80% 80.59% 64.52% 62.81% 24.47% 11.11% 5.59% -3.27% -7.60%

Pentru actiunile listate la categoria a II-a, situatia se prezinta astfel: Smb Anbu Vrju Gria Autt Romt Elps Avbu Cmvx Pret inceput an 15500 12000 10500 900 1600 12500 4400 16500 Pret sfarsit an 86869 42000 23500 2000 3400 25500 8708 25000 Variatie 2002 460.45% 250.00% 123.81% 122.22% 112.50% 104.00% 97.91% 51.52%
11

Upex Flao Aroa Gero Refe Ilef Onzv Teho Confm Upet Inox Ccrl Fmar Roce Unisem Dana Asra

18000 17500 3800 3218 26500 1900 50000 10000 750 3076 5000 28500 1300 12500 330 9400 7164

27000 24000 4800 4000 32000 2250 56000 11000 820 3200 5100 25000 1110 10000 250 6900 3600

50.00% 37.14% 26.32% 24.30% 20.75% 18.42% 12.00% 10.00% 9.33% 4.03% 2.00% -12.28% -14.62% -20.00% -24.24% -26.60% -49.75%

3.4. OPORTUNITATI PENTRU ROMANIA

Principalul obiectiv strategic al Romniei n perioada 2003-2007 este aderarea la Uniunea European, aceasta nsemnnd un volum de munc considerabil la nivelul ntregii societi, de la micul ntreprinztor pn la administraiile locale i centrale de stat. Dup anul 2007, odat cu aderarea Romniei, este evident c economia va trebui s se menin la un nivel minim general de dezvoltare specific Uniunii Europene. Totodat, se cunoate faptul, de altfel firesc, c n cadrul Uniunii Economice Europene exist state foarte dezvoltate i state mai puin dezvoltate, ceea ce determin i diferenieri ale standardului de via.

12

n aceast stare de fapt Romnia, trebuie s vizeze pe termen lung, ca obiectiv deosebit de important pentru dezvoltarea durabil, nivelul de dezvoltare a economiei s ajung ct mai aproape de nivelul mediu al Uniunii Europene. n faa acestui obiectiv consider de mare importan dezvoltarea bursei prin:

stimularea nclinaiei spre economisire i investire sporirea nivelului de valorificare i de siguran a depunerilor i investiiilor creterea volumului tranzaciilor pe pieele de capital reglementate creterea rolului pieei de capital ca suport al dezvoltrii economice.

O economie caracterizat de transformri puternice i profunde, cum este cea romneasc, are dou soluii: starea de amoreal, de cretere economic real de 1-2%, situaia de fapt din ultimii ani, sau o cretere durabil ce se poate realiza prin atragerea capitalului autohton i strin n finanarea activitilor real productive, n care cererea efectiv de capital va fi foarte mare. Lund n considerare scderea performanelor pieelor internaionale Romnia poate atrage sume importante de bani prin dezvoltarea pieei de capital.

3.5.

CARACTERISTICI CARE INGREUNEAZA DEZVOLTAREA PIETEI DE CAPITAL IN ROMANIA

Fenomenele negative din Romnia cauzate de instabilitate economic, de creterea ratei omajului i a inflaiei, care au generat nrutirea nivelului de trai, a determinat populaia s gseasc un mijloc de pstrare sigur i de valorificare a economiilor. Teoretic, economiile au dou canale de atragere, propagare i stimulare, sistemul bancar i sistemul pieei de capital. Dintre cele dou sisteme, ntr-o situaie de puternic instabilitate s-

13

a aflat piaa de capital. Sistemul bancar continu s fie atractiv pentru investitori chiar dac are dobnzi mult mai mici dect posibilitile de ctig ale pieei de capital. Sistemul bancar i Trezoreria au atras majoritatea economiilor disponibile n societate, redistribuindu-le prin credite de consum sau de importuri de bunuri n vederea comercializrii. n aceste condiii mare parte din bani nu s-au ntors n economia real prin credite, ci indirect prin valoarea adugat a fiecrei firme n parte. O alt parte din banii atrai de sistemul bancar au fost utilizai pentru acoperirea nevoilor curente de lichiditi ale firmelor, prin acordarea de credite pe termen scurt. ntr-o economie dezvoltat, disponibilitile pe termen lung i mediu asigur, de fapt, dezvoltarea economic de ansamblu. Aceste disponibiliti pot fi accesate de firme att prin sistemul bancar, dar i prin piaa primar de capital. Principalele dificulti n dezvoltarea pieei de capital n Romnia:

Lichiditatea redus i lipsa unei game complexe de instrumente Indisciplina financiar Poziia dominant a ctorva intermediari financiari Inexistena marilor companii i corporaii

Delistarea societilor datorit prelurii acestora

4. EVOLUTIA BURSEI IN ROMANIA


4.1. BURSA ROMANEASCA DE LA INCEPUTURI PANA LA NATIONALIZARE

Istoria instituiei bursiere din Romnia, dei nu la fel de veche sau nfloritoare precum cea a burselor din alte ri europene, are un trecut demn de a fi menionat.
14

n Romnia nceputurile Burselor de mrfuri dateaz de pe la mijlocul secolului XIX, cnd apare ideea de a se nfiina o Burs de comer la Bucureti i o alta la Brila. n 1840 organizarea Burselor de comer este legiferat prin Condicele de comer al Trii Romneti, inspirat dup modelul francez. Acest demers legislativ rmne nsa unul pur teoretic. n 1868 se pregtete un nou proiect de lege a burselor, dar nici de aceast dat nu este aprobat de Ministerul de Finane. n ceea ce privete Bursele de valori, efecte i valut acestea apar abia dup jumtatea secolului XIX, n principal din cauza circulaiei monetare ngreunate de lipsa unei monede naionale. La 4 iunie 1881 este adoptat Legea asupra Burselor, mijlocitorilor de schimb i mijlocitorilor de mrfuri, iar la 14 septembrie 1882 la Iai se inaugureaz Bursa local, ale crei cotaii vor fi publicate n Curierul Financiar. La Bucureti bursa ncepe s funcioneze din decembrie 1882. Legea inspirat din modelul francez avea ns numeroase lacune ceea ce fcea ca sistemul s fie extrem de rigid. n timp ce n Frana monopolul curtierilor (persoane care se ocupa cu negocierea operaiilor de burs) fusese desfiinat, abrogarea nu fusese luat n calcul de legislaia romneasc. Bursa funciona destul de greu, pe de o parte din cauza lipsei de pregtire a personalului, iar pe de alta parte datorita faptului c agenii fceau speculaii pe cont propriu, iar majoritatea afacerilor se tranzacionau pe piaa liber. n noiembrie 1883 se constat imposibilitate lichidrilor. Denumit de pres Crahul de la bursa din Bucureti acesta a cauzat ruinarea unor bancheri i a adus pierderi serioase deintorilor de valori mobiliare. n urma acestor evenimente legislaia a fost revizuit, s-a stabilit un singur mijlocitor iar cursurile erau cele de pe piaa format de bancheri. Cu toate acestea rezultatele nu au fost cele dorite, aa c n 1904 se voteaz o noua lege ce aduce importante schimbri : se nfiineaz Camera de Arbitraj, cu rol n soluionarea diferenelor, se stabilesc noi condiii pentru numirea mijlocitorilor, se instituie dreptul Comitetului Bursei de a ntocmi regulamente interioare i se reglementeaz intrarea la Burs prin instituirea unei taxe. n acelai timp se dezvolt industria i comerul ceea ce determin creterea numrului valorilor cotate la Burs, dezvoltarea bncilor i a altor instituii de credit. Este de
15

menionat c n perioada antebelic erau considerate fapte ilicite de la regimul bursier numai rspndirea de informaii false, nu i efectuarea de tranzacii sau introducerea unor ordine care ar putea s induc n eroare ceilali investitori. n timpul primului rzboi mondial Bursa a fost nchis, iar n perioada ce a urmat valorile mobiliare au suferit deprecieri semnificative, n special aciunile petroliere datorit distrugerii sondelor. n octombrie 1918 Bursa a fost redeschis, cursurile creteau de la o zi la alta, tot mai multe persoane fiind interesate s investeasc. Situaia financiar ia nsa alt turnur: activitatea Bursei se restrnge drastic cursurile valorilor scad, volumul operaiunilor descrete iar vizitatorii sunt din ce n ce mai puini. Prima parte a perioadei interbelice, din 1919 pana n 1925 ar putea fi caracterizat drept o perioad de cretere fiind impulsionat, pe rnd, de diferitele categorii de valori: aciunile societilor de transport, apoi cele bancare i ale societilor de asigurare. Dup primul rzboi mondial n Romnia au existat trei regimuri legale privind bursele de comer. Datorit diferenelor dintre aceste sisteme s-a pus problema adoptrii unei noi legi a burselor. Aceasta a fost abrogat, lucru ce va duce la reprimarea concurentei ilicite. De remarcat c prin legea din 1929 se reglementeaz pentru prima dat organizarea bursei de valori separat de bursa de mrfuri, primele burse nfiinate n Romnia avnd caracter mixt. Crahul Bursei din New York care marcheaz nceputul crizei economice din 1929-1933, a avut influen asupra tuturor burselor europene, inclusiv n Romnia, unde s-a instalat panica. Astfel s-a produs o reorientare spre plasamente n efecte cu dobnd fix, n timp ce aciunile erau din ce n ce mai puin solicitate. n 1933 Bursa a trecut printr-o serie de modificri. Iniial, activitatea a fost ceva mai redus, cursurile rmnnd n parametrii relativ normali. n urma interveniei unor personaliti ale vremii Bursa nregistreaz un volum mare de tranzacii. Cursurile urc din ce n ce mai mult, ca mai apoi, n urma unei declaraii date de guvern care anun meninerea stabilizrii cu orice pre, s scad. n anul 1933, erau nscrise la Bursa din Bucureti singura din Romnia Mare doar 56 de societi pe aciuni i 77 de categorii de rente i obligaiuni de stat, n timp ce bursele din Cluj i Timioara, dei erau deschise nu funcionau din lips de activitate. Legislaia modificat de Carol al II-lea n 1936 prevedea pedepsirea rspndirii n public de tiri sau fapte neadevrate, exagerate sau tendenioase care provoac scderea titlurilor
16

sau valorilor admise la burs sau negociate n comer, ori scderea sau creterea lucrurilor de prim sau general necesitate, ori abinerea de la cumprarea sau subscrierea de titluri sau valori. Bursa a funcionat i n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, chiar pe un trend ascendent, iar n 1945 a atins un nou nivel record al lichiditii, dar pe fondul unei inflaii ridicate. Sfritul celui de-al doilea rzboi mondial mpreun cu deciziile ce vizau Romnia, a nsemnat i sfritul pieei de capital i a bursei de valori, lovitura final care a pus capt acestui sector economic dinamic, constituind-o naionalizarea economiei din iulie 1948, care a fcut ca o dat cu dispariia proprietii individuale s dispar i produsele specifice: aciunile, obligaiunile, titlurile de stat i deci raiunea de existen a unei Burse. Legislaia adoptat de ctre regimul comunist n 1968 nu prevedea sancionarea faptelor de inducere n eroare cu privire la valoarea titlurilor tranzacionate pe burs, din simplul motiv c instituia Bursei fusese desfiinat.

4.2. EVOLUTIA BURSEI IN ROMANIA POST-COMUNISTA

Dei n lume, exist un numr mare de burse, totui, piaa bursier mondial este dominat de triunghiul SUA- Japonia - Marea Britanie. nsumate, aceste trei piee deineau 74% din capitalizarea bursier mondial n 1990 i peste 77% n 1992. n 2000 ele nu mai dein dect un procent de 67 % deoarece n aceast perioada a avut loc o dezvoltare foarte rapid a burselor emergente i nfiinarea de noi burse n special n rile fostului bloc comunist. Dup evenimentele din 1989 s-a ivit posibilitatea reapariiei burselor n Romnia.Noua lege a Burselor n Romnia trebuie s fac distincie clar ntre tranzaciile reale, adic cumprri i vnzri efective de aciuni, valori de tot felul, mrfuri i valute, tranzacii de echilibru i care creeaz utiliti sociale, fiind de folos att economiei naionale, ct i celor care particip la astfel de tranzacii, i tranzacii nominale, adic speculaii pure n legtur cu preul viitor al aciunilor, valorilor, mrfurilor sau devizelor. Piaa aciunilor n Romnia post decembrist a fost structurat de la bun nceput pe dou componente distincte: Bursa de Valori Bucureti (BVB) i Rasdaq (Bursa Electronic
17

Rasdaq), care ulterior au fuzionat ntr-o singur pia, prin absorbirea Rasdaq de ctre BVB. La 27 aprilie 19941, un numr de 24 de societi de valori mobiliare au decis nfiinarea Asociaiei Bursei de Valori Bucureti, iar pe 20 noiembrie 1995 a avut loc prima edin de tranzacionare la BVB, cu nou serii de aciuni. 1996 - cel de-al doilea an al Bursei de Valori Bucureti reprezint, de fapt, primul an real de activitate. Datorit interesului crescnd al societilor de valori mobiliare, numrului membrilor Asociaiei Bursei s-a dublat. n favoarea acestui fenomen a fost i finalizarea procesului de privatizare n mas a societilor comerciale precum i oportunitilor oferite de acesta. Un prim efect a fost creterea numrul edinelor de tranzacionare la dou edine pe sptmn. n aceast perioad se ncheie acorduri de cooperare cu alte organisme similare precum Athens Stock Exchange, Tokyo Stock Exchange i London Stock Exchange, acestea deschiznd noi posibiliti de natur s asigure ncadrarea pieei romneti n tendinele de globalizare i cooperare regional care se manifest pe plan internaional. Piaa Naional a Valorilor Mobiliare Rasdaq a fost lansat la 26 octombrie 1996, ca rezultat al necesitii unui cadru instituional i tehnic pentru tranzacionarea tuturor aciunilor distribuite n cadrul Programului de Privatizare n Mas. Proiectul Rasdaq este rezultatul direct al colaborrii romano-americane, legiferate prin semnarea, n 1994, a unui Memorandum de ctre guvernele Romniei i SUA. La nceputurile activitii sale, Bursa din Romnia se confrunta cu condiii precare2: nu exista infrastructura necesar pentru cotarea, tranzacionarea, i transferul aciunilor, exista o nelegere limitat a noiunii de deinere n proprietate a aciunilor i a rolului pieei de capital, nu existau echipamente (hardware) i programe (software), nu existau organisme de autoreglementare autorizate n acest domeniu de activitate, iar reglementarea activitii societilor de valori mobiliare privind transparena i credibilitatea era de asemenea limitat. Pn n prezent situaia s-a mbuntit n mare msur, s-au dezvoltat specialiti n domeniu, sisteme de tranzacionare performante ( ARENA la Bursa de la Bucureti i platforma ELTRANS a Bursei de la Sibiu) i chiar website-uri disponibile pentru investitori (www.e-bursa.ro, www.v-market.ro). Evoluia celor dou piee a fost asemntoare, fiind influenat n mod vizibil de evoluiile economice dar mai ales politice din Romnia acelei perioade. Dup un start
1 2

18

excelent, suprapus unei schimbri politice la nivel nalt (1996), cu un maxim al valorilor tranzacionate i a valorilor cotailor stabilite n vara anului 1997, a urmat un declin de proporii, att ca valoare dar i ca durat, a pieei aciunilor romneti. Evoluia descendent a avut numeroase cauze, printre cele mai importante putnd fi enumerate: supranclzirea pieei (1997) pe fondul unor achiziii masive de aciuni ce aveau la baza fonduri speculative, nerealizarea obiectivelor de politic economic promovate n campania electoral, de noua conducere politic a Romniei, neimplicarea reala a pieei de capital n procesul de privatizare, nencrederea instituiilor financiare ale statului n a lucra cu i pe piaa de capital romneasc, politica monetar impus de BNR i Ministerul de Finane, evoluia slab de ansamblu a economiei romneti. Anul 1998 a fost unul slab pentru BVB. tiu c evoluia bursei din 1997 a fost influenat negativ de criza din Asia, iar cea din 1998, de criza din Rusia susine Stere Farmache. Sfritul anului 2000 poate fi considerat ca piatra de hotar ce a marcat inversarea trendului evoluiei pieei aciunilor. Principala cauz a stoprii declinului poate fi considerat atingerea unor minime de tranzacionare incredibile pentru o pia bursiera normal. De asemenea, ieirea cu bine din criza financiar a anului 1999 precum i schimbrile politice produse n anul 2000 au fost factori de natur s impulsioneze evoluia de ansamblu a pieei bursiere. Vara anului 2001 a marcat revenirea pieei aciunilor la un trend cresctor, o dat cu scderea dobnzilor pe piaa bancar i mai ales prin perceperea unei predictibilitii i pe viitor a acestui fenomen. De remarcat c politica fiscal de ncurajare a exporturilor romneti (prin impunerea unei cote mult reduse profitului rezultat din astfel de operaiuni) a avut i ea un rol important n mbuntirea evoluiei societilor cotate i implicit a atractivitii lor pentru investitori. Legiferarea unui nou cadru legislativ pe parcursul anului 2002, mult mai bun dect cel precedent, a avut darul de a consacra piaa bursier ca alternativ viabil pentru plasarea fondurilor investitorilor, iar odat cu acest fapt a nscut sperana ca piaa de capital romneasc s fie capabil de a juca rolul su fundamental n economie. n acest context, anul 2002 a nsemnat un an de maxime pentru piaa bursier romneasc, att la nivelul valorilor tranzacionate i a indicilor bursieri, dar mai ales la nivelul percepiei publicului larg fa de fenomenul bursier. A urmat o perioad de boom, n anii 2003, 2004, 2005 i 2006 piaa bursier a btut record dup record i a nceput s se contureze un scenariu respectat cu destul de mare fidelitate n fiecare an: creteri accelerate n primele luni,
19

corecii spectaculoase n primvar, o perioad de relaxare, urmat de noi creteri cu noi maxime istorice n ultima parte a anului. Din ce n ce mai multe fonduri strine s-au ndreptat spre Romnia, ncurajate de apropiata aderare la Uniunea European, de dezvoltarea economic a multor companii de talie mare (raportarea unor rezultate financiare n cretere), de privatizri, de dizolvarea unor asociaii PAS etc. Totodat au crescut investiiile autohtone, numrul de tranzacii, numrul de conturi deschise, rulajele efectuate pe burs, capitalizarea pieei. Cu o dezvoltare rapid pe parcursul a ctorva ani, piaa de capital a redevenit atractiv i vizibil n acelai timp, pe msur ce inhibiia generat de evenimentele din trecut se diminua i n condiiile n care dobnzile bancare deveneau din ce n ce mai puin satisfctoare. Un element comun al anilor 2003-2004 au fost repetatele delistri de societi de la burs. Legislaia de atunci obliga acionarii care depeau pragul de 90% s lanseze oferta public de preluare n vederea delistrii societii, astfel c muli acionari au iniiat astfel de oferte. n ultimii ani au mai fost o serie de evenimente ce au influenat piaa de capital, enumernd succint cteva dintre ele: privatizarea Petrom (cea mai mare companie din Romnia) prin achiziia pachetului de control de ctre OMV Austria, fuziunea celor doua burse, prin absorbirea Bursei Electronice Rasdaq de ctre Bursa de Valori Bucureti, privatizarea Bncii Comerciale Romne (nelistat, dar la care SIF-urile aveau cate 6%, deci cu impact asupra segmentului SIF) i, nu n ultimul rnd, aderarea Romniei la Uniunea European (cu toate c piaa a reacionat cu mult nainte ca aceast aderare s aib loc efectiv, la 1 ianuarie 2007). n ceea ce privete perspectivele anului 2008, acesta va fi un an plin de surprize pentru juctorii de pe burs. Evoluia bursei n 2008 va fi influenat foarte mult de evoluia burselor americane i europene susine preedintele firmei KTD Invest, Iulian Panait. Ca o concluzie la cele de mai sus, putem afirma c n ceea ce privete Bursa din Romnia aceasta a cunoscut de-a lungul existenei sale att perioade de avnt ct i de regres, determinate de factori interni sau internaionali i a reuit de fiecare dat s revin pe un trend ascendent n ciuda numeroaselor situaii dificile. Piaa de capital din Romnia, distrus dup cel de-al doilea rzboi mondial, a renscut datorit unor specialiti din domeniile economice, iar modul n care aceasta a reuit s se refac poate fi considerat
20

una dintre cele mai mari realizri de dup 1989. Dezvoltarea continu a pieei de capital din Romnia este bine s fie abordat ca o prioritate de ctre factorii de putere care, prin decizii politice i economice adecvate, pot influena hotrtor gradul de atractivitate pe care economia romneasc l poate cpta n faa ofertei de capital intern i internaional, creia are datoria de a-i oferi o gam tot mai larg de oportuniti de investiie, n condiiile unor sisteme performante, sigure, transparente i eficiente.

5.

Studiu de caz ALBALACT SA Alba Iulia

5.1. PREZENTAREA GENERALA A COMPANIEI ALBALACT

21

Compania Albalact este unul dintre principalii producatori de lapte si produse lactate din Romnia, avnd ca si principal obiect de activitate colectarea laptelui si producerea de produse lactate.

Fabrica de la Alba a fost nfiintata n anul 1975, transformata n anul 1990 prin luare n proprietate a patrimoniului ntreprinderii de industrializare a laptelui din Alba Iulia, iar n anul 1999 a fost privatizata, prin licitatie publica deschisa, constituindu-se astfel ntr-o societate cu capital integral privat al carei presedinte este Raul Ciurtin , de atunci fiind o prezenta cu notorietate pe piata romneasca. Primul mare succes a fost nregistrat de Albalact cu marca Fulga, care a propulsat compania dintr-o pozitie modesta pe piata laptelui din Romnia direct n topul primilor cinci jucatori de pe piata romneasca a lactatelor. Acest succes a schimbat practic filozofia si comportamentul companiei, oblignd-o sa se raporteze la viitor ntr-un alt mod, unul mai profesionist, mai vizibil si mai atragator att pentru clienti, ct si pentru parteneri. Astfel, Albalact a nceput un proces de rebranding capabil sa armonizeze portofoliul de produse cu obiectivele pe termen lung ale business-ului si cu asteptarile clientilor. Albalact a investit aproximativ jumatate de milion de euro pentru promovarea Fulga. Investitia s-a dovedit una extrem de profitabila avnd n vedere ca n primul an de la lansarea gamei vnzarile companiei s-au dublat, cifra de afaceri pentru anul 2005 fiind de 11 milioane de euro, adica dublu fata de anul 2004. Ca urmare a acestui succes, compania a operat n anul 2005 schimbari importante n structura de productie, directionnd materia prima si vnzarile n special catre laptele 616h75g ultrapasteurizat (UHT) Fulga, o inventie a companiei suedeze Tetra Pak, considerata cea mai de baza inovatie n domeniul alimentar n ultimii 50 de ani. Binenteles ca eforturile societatii nu au nsemnat numai lansarea gamei Fulga, dar acest brand a reusit propulsarea societatii Albalact n topul celor mai buni procesatori de lapte din tara. Datorita succesului de care s-a bucurat Fulga, societatea a investit ntr-o noua gama de produse, intitulata Zuzu, care a fost lansata pe piata n 18 variante de gramaj si ingrediente. Zuzu a cstigat o importanta cota de
22

piata, mai ales pe segmentul iaurturilor. Albalact a investit peste doua milioane de euro n liniile de fabricatie Zuzu. Dezvoltarea activitatii a fost sustinuta de extinderea capacitatii de productie, dar si de mbunatatirea retelei de distributie. Compania detine 7 centre de distributie la nivel national, iar pe segmentul lactatelor proaspete, circa 50% din vnzari sunt realizate prin intermediul lanturilor de magazine internationale. Rezultatele financiare ale companiei au depasit toate asteptarile n 2006, dupa ce compania a lansat brandul Zuzu, cu 23 de sortimente de lactate proaspete si creat pentru un segment mai mare si mai diversificat de consumatori n comparatie cu produsele UHT Fulga. Datele preliminare pentru ntreg anul 2006 arata ca cifra de afaceri a companiei Albalact a crescut cu 70% fata de anul 2005, de la 16.826.930 euro n 2005, la 29.088.177 n 2006. Aceleasi estimari raportate la finele anului 2006 indica o majorare a profitului cu 64%, de la 850.000 de euro n 2005, la 1.300.000 euro n 2006. Rezultatele obtinute de Albalact se datoreaza investitiilor facute de companie, att n calitatea produselor si ntr-o noua fabrica, dar si ntr-o strategie de marketing foarte bine gndita. Tot n 2006 Albalact a facut investitii masive n marketing si publicitate. Cheltuielile pentru promovarea brandurilor Albalact au ajuns anul trecut la 1.300.000 de euro, iar n acest an vor continua sa creasca. Capitalul companiei Albalact Alba Iulia a fost majorat la nceputul anului 2006 cu 10.855.253 RON (3.192.721 euro). Toti actionarii companiei au aprobat aceasta majorare a capitalului social de la 9.439.350 RON la 20.294.603 RON, prin emisiunea unui numar de 108.522.532 actiuni nominative. Suplimentarea capitalului social este necesara, n conditiile n care compania va deschide la mijlocul acestui an, o noua fabrica la Alba Iulia una dintre cele mai moderne unitati de productie lactate din Europa de Est. Costurile amenajarii noi fabrici, care respecta toate cerintele Uniunii Europene n domeniu, se ridica la aproape 8 milioane de euro. Albalact va investii de asemenea n logistica si marketing pentru a sustine dezvoltarea si extinderea parteneriatelor cu diferite canale de distributie.Familia Ciurtin va detine pachetul majoritar de actiuni si dupa procesul de majorare a capitalului. Petru Ciurtin si Raul Ciurtin vor avea 52,2% din capitalul social. Anterior acestui proces cei doi detineau 61% din actiunile companiei.
23

Albalact este singura societate importanta din Romnia, care activeaza n domeniul produselor lactate, care nu a fost preluata de una dintre marile companii internationale. Au existat intentii de preluare, nsa au fost respinse de actionarii majoritari, adica Raul si respectiv Petru Ciurtin, care au dorit sa si pastreze independenta. Familia Ciurtin a vndut nsa, chiar nainte de nceputul perioadei de subscriere un pachet important de actiuni. Restul actiunilor sunt detinute de alte persoane fizice (29,8%) si persoane juridice (17,9%), dintre care se detaseaza un fond de investitii din Cipru. 5.2. ACTIUNILE COMPANIEI Albalact LISTATE PE PIATA RASDAQ Pachetul majoritar de actiuni la compania Albalact SA Alba Iulia l detine n continuare cei doi frati Ciurtin, Raul si Petru, care nainte de marirea de capital de la nceputul acestui an aveau 61% din actiuni, iar n prezent familia Ciurtin detine 52,2% din totalul actiunilor emise de Albalact. Restul de actiuni sunt detinute n proportii mai mici att de persoane fizice, ct si de persoane juridice. In anul 2006 compania Albalact a tranzactionat 10,7 milioane de actiuni pe piata RASDAQ, ce au fost cumparate imediat de un fond de investitii din Cipru RC2 Limited, care detinea nainte de cumparare 5,2% din capitalul social al producatorului de lapte. Dupa derularea afacerii fondul cipriot detine aproximativ 14% din pachetul de actiuni al companiei.Valoarea totala a acelor 10,7 milioane de actiuni a fost de circa 115 miliarde lei vechi, respectiv peste 3 milioane de euro. Foarte probabil suma obtinuta din vnzarea actiunilor va fi utilizata pentru finantarea viitoarelor investitii n dezvoltarea societatii. Fabrica de procesare a produselor lactate reprezinta n acest moment singurul producator de acest gen din Romnia care nu este n proprietatea companiilor multinationale si care a nregistrat bilanturi pozitive n ultimii ani. Intentia actualilor actionari majoritari este aceea de a-si pastra statutul de independenta fata de companiile straine care controleaza la ora actuala piata de produse lactate din tara noastra. In 2006 actiunile Albalact listate pe piata RASDAQ au ajuns sa fie printre cele mai lichide actiuni de pe bursa. Conform analistilor actiunile ALBZ sunt printre cele mai interesante de pe piata RASDAQ, dupa un minim de 0,47 lei/actiune nregistrat n martie 2006, pretul a
24

crescut continuu pna la finele anului trecut, astfel nct n decembrie 2006 o actiune ALBZ Albalact se tranzactiona cu 1,27 lei. Aceasta evolutie a continuat si n anul 2007, astfel nct pretul unei actiuni a ajuns la 1,6 lei. Astfel se poate observa ca n numai un an pretul acestor actiuni a crescut cu 35%. Daca anul trecut actiunile au crescut pentru ca erau subevaluate, de acum cresterea depinde de ceea ce face emitentul n continuare, mai precis cum va evolua profitabilitatea companiei, ele depinznd si de proiectele de investitii anuntate pentru anul 2007 de catre actionarii majoritari, si anume deschiderea unei noi fabrici la standarde europene. Cu ocazia maririi capitalului la nceputul acestui an, titlurile producatorului de lactate s-au scumpit cu 13,1%, fata de ultima cotatie si au dominat piata RASDAQ cu schimburi de 1,12 milioane RON. 5.3. ANALIZA TEHNICA A ACTIUNII Albalact IN PERIOADA 2006 2007 Analiza tehnica nseamna studiul istoricului graficelor cu scopul de a determina directia viitoare a pretului. Adeptii analizei tehnice considera ca toate evenimentele economice, politice sau de alta natura, care ar putea influenta piata sunt deja reflectate n evolutia graficului, facnd astfel inutila analiza fundamentala. Istoria se repeta, si deci, miscarile pietei urmaresc anumite tipare care pot fi anticipate sau cel putin cuantificate. Aceste tipare generate de miscarea pretului poarta denumirea de semnale. Scopul analizei este de a descoperi semnalele n evolutia actuala a pretului pe baza analizei semnalelor din trecut. De asemenea analiza tehnica sustine faptul ca pretul se misca n trenduri, prin urmare miscarile pretului nu sunt ntmplatoare. Pretul poate sa aiba trei directii: crescator, descrescator si stagnant (miscare oarecum orizontala ntr-un interval foarte restrns). Odata ce pretul a intrat ntr-un trend acesta continua n acea directie pentru o buna perioada. Analiza tehnica a actiunii care face obiectul studiului de caz va porni de la cteva grafice, pe care le voi utiliza pentru a identifica trendurile pe diferite perioade ale activului bursier ALBZ. Aceasta prescurtare reprezinta simbolul pentru actiunile emise de SC ALBALACT S.A., actiuni care se tranzactioneaza de putin timp pe piata bursiera bucuresteana.
25

Initial voi supune atentiei graficul pe trei luni, n forma liniara, apoi voi exemplifica modelul stock de grafic pentru analize bursiere, tot pentru aceeasi perioada. Apoi voi repeta demersul pentru o perioada de sase luni. Facnd analiza n acest mod voi ncerca sa surprind care dintre graficele prezentate, esentiale pentru orice analiza bursiera, este mai elocvent pentru activul n cauza.

Fig. nr. 1 Grafic liniar pe o perioada de 3 luni Se poate observa n aceasta reprezentare grafica cum a evoluat cotatia activului pe perioada 05.02.2007 05.05.2007. Este foarte vizibila caderea de curs aferenta sfrsitului lunii februarie, dar mai multe nu se pot spune privind graficul prezentat.

26

Fig. nr. 2 Grafic stock pe o perioada de 3 luni Acest tip de grafic ne ofera cteva informatii n plus fata de cel anterior prezentat, si anume faptul ca n momentul caderii de curs din luna februarie nu au existat tranzactii cu actiunea respectiva. In perioada de la sfrsitul lunii februarie a avut loc majorarea capitalului Albalact. In continuare voi face acelasi demers prin prisma unei perioade mai lungi si anume de sase luni, deoarece graficele de mai sus nu permit previziuni ale cursului si nici identificare unor modele grafice care sa furnizeze imagini ale evolutiei pretului actiunii analizate.

Fig. nr. 3 Grafic liniar perioada de 6 Din graficul de sus se poate observa aparitia formatiuni grafice de tipul double top, adica doua vrfuri de pret aproximativ la acelasi nivel, iar linia
27

pe o luni mai

unei

care uneste cele doua vrfuri este considerata ca fiind linia de rezistenta a pretului. Acest grafic permite si observarea celor doua praguri, cel de rezistenta si cel suport, acesta din urma fiind unul foarte puternic.

Fig. nr. 4 Grafic de tipul stock pe o perioada de 6 luni La fel ca si n cazul graficului liniar se observa comportamentul pretului n cele doua pozitii indicate. 5.4. CONCLUZII Piata bursiera romneasca s-a raportat permanent la evolutia mediului economic romnesc, gradul n care si-a ndeplinit obiectivele si performantele atinse de indicatorii sai fiind strns corelate cu evolutia acestuia. Desi considerata un vehicul de realizare a privatizarii din Romnia, bursa de valori si ntreaga piata de capital romneasca s-a dovedit a avea o implicare limitata n acest proces, comparativ cu alte metode si mecanisme de privatizare folosite n realitate. Ca urmare, piata bursiera romneasca nu a reprezentat sau nu a fost folosita ca un mecanism declansator si catalizator al procesului de privatizare, si desi si l-a asumat, n Romnia nu si-a ndeplinit dect sporadic acest rol specific pietei de capital n perioada de emergenta a economiei de piata. Evolutia recenta a pietei de capital romnesti pare sa confirme asteptarile privind rolul sau n finantarea activitatii economice. Bursa de Valori Bucuresti a reprezentat n ultimii trei ani
28

scena unor oferte publice primare, att de obligatiuni, ct si de actiuni, emise att de catre municipalitati, ct si de corporatii. Insa aceasta evolutie este bazata n principal pe modul de pregatire si de informare a traderilor care actioneaza pe bursa din Romnia, acestia urmarind modul de desfasurare a tranzactiilor de pe principalele burse internationale, dar si modul n care analiza tehnica este cea care joaca rolul primordial n succesul tranzactiilor pe bursa. Analiza tehnica a patruns peste tot n lumea financiara, din pacate foarte superficial n Romnia. Cei care deja s-au familiarizat cu analiza tehnica de calitate nu se mai ntorc n lumea zvonurilor. Piata romneasca este ntr-un stadiu ncepator, n ciuda unor statistici care o ncadreaza n categoria burselor mature. Cu toate acestea analiza tehnica se aplica cu mult succes si la Bursa de Valori Bucuresti, dar si la bursa de produse derivate de la Sibiu. Analiza tehnica este o stiinta si o arta n acelasi timp. Daca aceste doua lucruri sunt separate cu siguranta investitorul va pierde la bursa. Analiza tehnica se foloseste mpreuna cu psihologia maselor si a individului, cu o strategie de control a riscului si a capitalului. De exemplu, formatiunile grafice care au fost identificate si categorisite de-a lungul a peste 100 de ani, reflecta anumite modele care apar pe graficele de pret. Aceste modele ne dezvaluie psihologia bullish sau bearish a pietei. Daca acestea au functionat bine n trecut, se presupune ca vor continua sa lucreze bine si n viitor. Ele se bazeaza pe studiul psihologiei umane, care tinde sa ramna neschimbata. Desi viziunea care sta la baza strategiei de dezvoltare a pietei bursiere romnesti este ambitioasa, si anume construirea celei mai performante piete de capital din regiune, odata cu aderarea Romniei la Uniunea Europeana, pozitia ocupata de piata bursiera romneasca n clasamentul burselor central est-europene reprezinta si o confirmare a faptului ca indiferent de strategia folosita nu se poate ajunge la stadiul de cea mai performanta bursa fara a se obtine si statutul de cea mai performanta economie.

6. BIBLIOGRAFIE
29

Anghelache, Gabriela Piata de capital. Caracteristici, evolutii, tranzactii, Editura Economica, Bucuresti, 2004; Ciobanu, Gheorghe Bursele de valori si tranzactiile la bursa, Editura Economica, Bucuresti, 1997; Dardac, Nicolae; Basna, Cezar Bursele de Valori Dimensiuni si rezonante social economice, Editura Economica, Bucuresti, 1998; Murgu, Nicolae; Lazar, Constantin; Isarescu, Mugur In zgomotul bursei, Editura Albatros, Bucuresti, 1982; Popa, Ioan Bursa. Vol. I, Colectia Bursa, Bucuresti, 1993; ***Bursa de Valori Bucuresti (BVB) Regulamente si proceduri; ***Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu Regulament de functionare si tranzactionare; ***http://www.bvb.ro; ***http://www.bursanoastra.ro; ***http://www.bmfms.ro; ***http://www.infobursier.ro ***http://www.kmarket.ro

30