Universitatea „Ștefan cel Mare”,

Suceava

“Balanţa de plăţi externe –

instrument de cuantificare a echilibrului financiar-valutar“

Profesor coordonator:
Specializarea: Finanțe Bănci, Anul III, Grupa II.
 Universitatea „Ștefan cel Mare”,
Suceava

Cuprins

Introducere.................................................................................................................................................4
Capitolul I..................................................................................................................................................5
Balaţa de plăţi externe-concept şi forme....................................................................................................5
I.1. Conceptul de balanţă de plăţi externe..............................................................................................5
I.2. Rolul balanţei de plăţi externe.........................................................................................................6
Capitolul II.................................................................................................................................................7
Structura balanţei de plăţi externe..............................................................................................................7
Contul curent (A+B+C):.........................................................................................................................7
Contul de capital şi financiar (A+B):.....................................................................................................8
Erori şi omisiuni.....................................................................................................................................8
Capitolul III................................................................................................................................................8
Formele de prezentare a balanţei de plăţi..................................................................................................8
Capitolul IV...............................................................................................................................................9
Studiu de caz:.............................................................................................................................................9
Evoluția balanței de plăți și a poziției investiționale internaționale a României.......................................9
în perioada 2014-2016...............................................................................................................................9
Concluzie.................................................................................................................................................15
Bibliografie..............................................................................................................................................15

2
 Universitatea „Ștefan cel Mare”,
Suceava

Introducere

Starea de echilibru într-o economie dată își are stâlpii de susținere în condițiile economice,
monetar-financiare, valutare și sociale specifice unei etape sau alteea pe care o parcurge.
Economiile naționale tind către stabilirea unui echilibru în raporturile economice dintre ele.
Acest echilibru extern depinde de adoptarea de decizii sub forma unor hotărâri de repartiție
financiară și de credit sau al transferului de sume determinate de fluxurile economice, financiare şi
de credit. La nivelul economiei naționale , decizia financiar – monetară se realizează sub forma
balanţei de plăţi externe.
Balanţa de plăţi externe este un instrument de neînlocuit pentru a caracteriza o ţară în
relaţiile sale cu străinătatea, pentru a evidenţia punctele forte şi slăbiciunile unei economii în
raporturile sale internaţionale. Echilibrarea balanţei de plăţi externe reprezintă o necesitate pe
termen lung. De aceea, excedentul, şi mai ales deficitul extern al unei ţări trebuie apreciate nu
numai din punct de vedere al efectelor economice imediate, ci şi prin prisma sumelor date, respectiv
luate cu împrumut în scopul echilibrării acestuia.
În capitolele ce urmează, vom evidenţia conceptul, rolul, structura şi alte elemente esenţiale
ale unui balanţe de plăţi şi voi analiza evoluţia balanţei de plăţi în România, pe parcusrul anulor
2014-2016.

Capitolul I. Balaţa de plăţi externe-concept şi forme

3
 Universitatea „Ștefan cel Mare”,
Suceava
I.1. Conceptul de balanţă de plăţi externe
Activitatea financiar-valutară a unei ţări determină numeroase operaţiuni care influenţează
mărimea venitului naţional (în sens de creştere sau de scădere). Orice ţară este interesată în
menţinerea unui echilibru economic general prin urmărirea celor trei laturi componente ale sale şi
anume:
- echilibrul financiar
- echilibrul monetar
- echilibrul valutar
Noţiunea de balanţă a fost lansată iniţial de mercantilişti în secolul al XVII-lea şi reprezenta
acel concept teoretic care asigura relaţia între analiza economică la scară naţională şi schimburile
cu străinătatea. În anul 1937, în Anglia, a fost introdusă însă noţiunea de
„marea balanţă”, care cuprindea, pe lângă importuri şi exporturi, şi „încasări provenite din navluri,
cheltuieli militare, venituri din pescuit şi chiar fonduri provenite de la cetăţenii catolici stabiliţi la
Roma; aceasta nu trebuie însă confundată cu masa plăţilor reciproce, respectiv simpla balanţă de
comerţ…”1
Balanța de plăţi externe este un instrument de cuantificare a echilibrului valutar. Chiar dacă
diferă de la o țară la altă, standardul a fost stabilit de Fondul Monetar Internațional. Conform
Fondului Monetar Internaţional, balanța de plăţi externe este un document, întocmit în formă
contabilă, care sintetizează activitatea internațională a unei țări. Fiind un document statistic, în ea se
înregistrează totalitatea fluxurilor reale, financiare și monetare care intervin între persoanele
rezidente ale unei țări și restul lumii, într-o perioadă de timp determinată (de regulă 1 an).
Cu alte cuvinte: Balanţa de plăţi externe este un tablou statistic care înregistrează ansamblul
fluxurilor reale, financiare şi monetare dintre o ţară şi restul lumii pentru o anumită perioadă,
lucrând cu noţiuni ca tranzacţii, teritoriu economic, rezident, evaluare şi înregistrare fluxuri,
sistemul dublei înregistrări.
Structura balanţei de plăţi externe diferă de la o ţară la alte, însă, în principiu, în aceasta se
regăsesc posturile care exprimă raporturile cu exteriorul urmărite de Fondul Monetar Internaţional
care, periodic, solicită fiecărui stat fie un exemplar al balanţei, fie anumiţi indicatori financiari de
analiză.
Întrucât la Fondul Monetar Internaţional sunt afiliate peste 150 de ţări membre, în vederea
coordonării activităţii valutare şi financiar-monetare s-a încercat elaborarea unei scheme unice de
balanţă. În acest sens, Fondul Monetar Internaţional a editat un manual 2 pe baza căruia s-a stabilit
o schemă de principiu a balanţei de plăţi externe, manual care a fost difuzat tuturor statelor şi care
se referă la activitatea comercială, schimbările de capitaluri şi mişcările aurului valutar.
  Principalele caracteristici ale balanței de plăţi externe sunt:
 înregistrează tranzacțiile realizate între agenții economici rezidenți și cei
nerezidenți.
 tranzacțiile internaționale se realizează cu titlu oneros, adică generează plăţi în
valută, exceptând transferurile unilaterale sau compensarea unui export cu un
import.
 fiecare operație care generează o intrare de devize se înscrie în activul balanţei și
fiecare operație care generează o ieșire de devize se înscrie în pasivul balanței.

1
Radu Sorin Claudiu „Relaţii finanicar monetare internaţionale”, Editura Universitară, 2007, pag.39.
2
Balance of Payement Manual
4
 Universitatea „Ștefan cel Mare”,
Suceava
Ca urmare a sistemului de înregistrare în dublă partidă, balanța de plăţi externe a unei țări este în
mod necesar echilibrată.3
Capacitatea balanței de plăţi externe de a reflecta aspectele majore al dezvoltării de natură
economică, financiară și politică îi conferă caracterul de instrument de bază în analiza
macroeconomică, ce contribuie la elaborarea măsurilor de politică economică și financiară, care să
îi permită utilizarea unei corelări corespunzătoare între obiectivele prioritare ale dezvoltării
economice interne și gradul de angrenare al economiei respective în procesul diviziunii
internaționale a muncii.
Balanța de plăţi externe, denumită uneori și balanță de plăţi a schimburilor externe, devine astfel
un instrument deosebit de util pentru organele de sinteză și de conducere ale țării în elaborarea
măsurilor de politică economică, în realizarea unei concordante între obiectivele majore ale
dezvoltării economiei interne și ale evoluției relațiilor economice externe.
I.2. Rolul balanţei de plăţi externe
Fiind un tabel de sinteză detaliat pe conturi și subconturi analitice elaborate pe o anumită
perioadă, balanța de plăţi permite compararea sub raport cantitativ și calitativ a schimburilor reale și
financiare ale unei țări cu străinătatea. Balanța de plăţi nu este doar o simplă înregistrare descriptivă
a unor operațiuni comerciale sau financiare, ea furnizând elementele de diagnostic care permit
evaluarea avantajelor și dezavantajelor pe care fiecare națiune le are în schimburile comerciale cu
țările terțe, cu creditorii / debitorii sau cu organismele financiare internaționale.
Din analiza balanței de plăţi externe și a soldurilor conturilor acesteia se pot trage o serie de
concluzii cu privire la competitivitatea externă a economiei naționale, în special în ceea ce privește
comerțul cu bunuri și servicii. Pe baza balanței de plăţi se poate determina de asemenea poziția
investițională internațională a unei economii care arată sintetic poziția net - debitoare / creditoare a
unei țări precum și gradul de atractivitate mediului de afaceri intern pentru investitorii rezidenți și
nerezidenți (atunci când mediul de afaceri se deteriorează investitorii își orientează capitalurile către
alte piețe mai atractive).
Oferind posibilitatea analizei raporturilor de schimb la nivel macroeconomic, balanță de
plăţi se constituie că un instrument important în modelarea și coordonarea politicilor comerciale
externe. Atunci când apare un dezechilibru cronic la nivelul balanței comerciale (exporturi mai mici
decât importuri), teoretic acesta poate fi redus printr-un pachet de măsuri de natură fiscală (creștere
de taxe vamale, facilități fiscale pentru investitorii străini, subvenții, credite preferențiale) sau de
natură comercială (promovarea și stimularea exporturilor).
În acest sens se poate observă că soldurile balanței de plăţi constituie fundamentul pentru o
serie de politici macroeconomice: fiscale, monetare, valutare, comerciale (tarifare și netarifare) etc.4

Capitolul II. Structura balanţei de plăţi externe

3
http://www.stiucum.com/economie/piata-valutara/Echilibrul-financiarvalutar-ba64455.php
4
http://www.scritub.com/economie/finante/BALANTA-DE-PLATI-EXTERNE5524241520.php
5
 Universitatea „Ștefan cel Mare”,
Suceava
Deşi nu se poate vorbi de un model unanim acceptat de către ţările lumii, balanţa de plăţi
externe poate fi structurată pe două capitole sau conturi:
 contul curent sau balanţa de plăţi externe curentă;
 contul de capital sau financiar sau balanţa mişcărilor de capital.
Pornind de la această schemă, fiecare ţară realizează propria detaliere pe capitole şi posturi
în funcţie de specializarea sa internaţională, dar şi de interesele economice şi financiare pe care la
promovează.
În vederea alinierii ţării noastre la recomandările Fondului Monetar Internaţional, Banca
Naţională a României întocmeşte balanţa de plăţi externe sub următoarea formă:
1. Contul curent (A+B+C):
A. Bunuri şi servicii:
a. bunuri f.o.b. (export/import)
b. servicii:
- transport
- turism
- alte servicii
B. Venituri
- din muncă
- din investiţii directe
- din investiţii de portofoliu
- din alte investiţii (dobânzi)
C. Transferuri curente
- administraţia publică
- alte sectoare
2. Contul de capital şi financiar (A+B):
A .Contul de capital
- transferuri de capital
- achiziţionare/vânzare de active
B. Contul financiar:
a. investiţii directe
b. investiţii de portofoliu
c. alte investiţii de capital
d. conturi de tranzit
e. conturi de clearing/barter
f. active de rezervă (alte tranzacţii).
3. Erori şi omisiuni
În activul balanței se înregistrează aportul de resurse internaționale rezultate din:
·       exportul de bunuri;
·       prestarea de servicii;
·       încasarea de venituri aferente entităților care au părăsit țara;
·       poziții financiare reprezentând reduceri ale activelor externe;
·       poziții financiare  reprezentând creșteri ale pasivelor externe.

În pasivul balanței se înregistrează scăderea de resurse internaționale rezultate din:

·       importul de bunuri;
6
 Universitatea „Ștefan cel Mare”,
Suceava
·       achiziționarea de servicii;
·       plăţi de venituri aferente entităților străine care activează în țară;
·       poziții financiare reprezentând creșteri ale activelor externe;
·       poziții financiare reprezentând reduceri ale pasivelor externe.
            Balanța de plăţi este întotdeauna echilibrată, starea de balanță activă sau pasivă rezultă din
modul în care se face echilibrarea.
            Balanța de plăţi  este activă când echilibrul se face prin majorarea rezervelor valutare de
fonduri financiare sau de credit acordat altor state sau retragerea monedei proprii de pe piața
externă.
Balanța de plăţi  este pasivă când echilibrul se realizează prin primirea de fonduri financiare
sau de credite, prin ieșiri de monedă proprie sau de monedă străînă aflată în rezerva valutară.

Capitolul III. Formele de prezentare a balanţei de plăţi

În practica economică se utilizează două forme fundamentale de prezentare a  balanței de

plăţi externe: forma standard și forma de bilanț analitic.
Forma standard presupune înregistrarea datelor statistice cu privire la fluxurile reale și
financiare într-o structură proprie sau după structura recomandată de FMI.
În vederea asigurării comparabilității între țări, FMI a întreprins eforturi susținute în vederea
elaborării unor reguli standard cu privire la structura și la metodologia de înregistrare a datelor în
BPE. Trebuie remarcat faptul că țările membre FMI sunt obligate să utilizeze structura
recomandată. Schema preconizată în manualul FMI cu privire la BPE are cuprinde trei părți:
     -      Partea I: Bunuri și servicii, transferurile unilaterale (fără contrapartidă);
    -      Partea II: Mișcarea capitalurilor și activele de rezervă;
     -      Partea III: Corelarea între partea I și partea II (erorile și omisiunile).
Forma de bilanț analitic a balanței de plăţi presupune în plus o utilizare a unor tabele
ajutătoare care să permite o analiză atentă din partea specialiștilor care recomandă politici și
strategii de urmat care să asigure o poziționare mai bună în tranzacțiile economice internaționale.
Această formă de balanță este mult mai detaliată și mai complexă decât formă standard.
Printre cele mai utilizate forme de balanță de plăţi externe sunt:
 Balanța de plăţi globală:  înregistrează toate operațiunile economice ale unei țări cu restul
lumii;
  Balanța de plăţi regională: înregistrează toate operațiunile economice ale unei țări cu un
grup de țări, uniune economică sau monetară;
 Balanța de plţti bilaterală: înregistrează operațiunile economice între două țări;
  Balanța de plăţi program:  este varianta proiectată pe un orizont de timp viitor, proiecțiile
referindu-se în principal la contul curent și la investițiile nete în economie. În funcție de
valorile proiectate se va determina necesarul de resurse pentru a acoperi eventualele deficite
de cont curent și care se pot obține din credite externe sau din activele de rezervă;
  Balanța de piață: are în vedere fluxurile de încasari și plăţi în valută înregistrate pe o
perioadă determinată (de regulă mai mică de un an). În cazul acestei balanțe sunt înregistrate
și previziunile cu privire la încasarile / plățile potențiale.
Balanța de plăţi externe poate fi una statică (când sunt surprinse toate creanțele și obligațiile de
plată la acel moment, indiferent de scadență lor) sau dinamică când sunt înregistrate fluxurile ce au

7
 Universitatea „Ștefan cel Mare”,
Suceava
luat naștere în cadrul unei perioade determinate, inclusiv fluxurile restante dar scadente (exigibile)
în perioada curentă și care au fost plătite / încasate pâna la dată întocmirii balanței de plăţi.5

Capitolul IV. Studiu de caz: Evoluția balanței de plăți și a poziției investiționale internaționale
a României în perioada 2014-2016
 Anul 2014
Balanța de plăți a României a înregistrat în anul 2014 un deficit de cont curent de
686 milioane euro, care a reprezentat mai puțin de jumătate din cel înregistrat în 2013, iar
excedentul contului de capital a fost cu peste 30 la sută mai mare. Pe ansamblu, contul curent și
contul de capital au consemnat un excedent cumulat în valoare de 3 268 milioane euro, mai mult
decât dublu față de anul precedent, când au însumat 1 500 milioane euro.
Deficitul de cont curent înregistrat în relația cu statele membre ale Uniunii Europene (UE),
în valoare de 3 743 milioane euro, a fost compensat în proporție de peste 80 la sută prin excedentul
obținut cu statele din afara UE (EUE). În relația cu Uniunea Europeană, deficitul contului curent a
fost compensat în totalitate prin excedentul consemnat de contul de capital, respectiv influxurile sub
formă de transferuri de capital de la UE au acoperit întregul deficit de cont curent pe această relație.
Din deficitul de cont curent înregistrat cu țările UE, cel înregistrat cu zona euro (ZE9 ) a reprezentat
aproximativ 30 la sută (1 161 milioane euro; Tabel 1).

Sursa: Raportul anual privind balanţa de plăţi, pentru anul 2014

http://www.bnr.ro

5
http://www.scritub.com/economie/finante/BALANTA-DE-PLATI-EXTERNE5524241520.php
8
 Universitatea „Ștefan cel Mare”,
Suceava

Contul financiar a înregistrat ieșiri nete de 3 068 milioane euro, determinate de scăderile
nete de pasive aferente poziției „alte investiții”, reflectând în principal mișcări ale depozitelor
nerezidenților în România. Din perspectiva structurii geografice, contul financiar este influențat, ca
și contul curent și cel de capital, de relația cu Uniunea Europeană, cu excepția poziției „alte
investiții” unde se regăsesc operațiunile legate de împrumuturile primite de la FMI și de la alți
creditori internaționali din afara Uniunii Europene.
 Anul 2015
Deficitul de cont curent înregistrat în anul 2015 a fost de 1 943 milioane euro, aproape dublu
față de cel înregistrat în 2014, în timp ce excedentul contului de capital s-a menținut la nivelul
anului anterior. Pe ansamblu, contul curent și contul de capital au consemnat un excedent în valoare
de aproximativ 2 miliarde euro.
Mai mult de jumătate din deficitul de cont curent înregistrat în relația cu statele Uniunii
Europene (UE), în valoare de 4 miliarde euro, a fost compensat prin excedentul obținut cu statele
din afara UE (EUE). În relația cu Uniunea Europeană deficitul contului curent a fost compensat în
proporție de peste 90 la sută prin excedentul consemnat de contul de capital. Din deficitul de cont
curent înregistrat cu țările UE, cel înregistrat cu zona euro (ZE8 ) a reprezentat aproximativ
80 la sută (3 298 milioane euro; Tabel 2).

Sursa: Raportul anual privind balanţa de plăţi, pentru anul 2015

http://www.bnr.ro

9
 Universitatea „Ștefan cel Mare”,
Suceava

Pe parcursul anului 2015, contul financiar a înregistrat ieșiri nete de 2 280 milioane euro,
determinate de scăderile nete de pasive aferente poziției „alte investiții“, reflectând în principal
mișcările depozitelor deținute de nerezidenți în România și dinamica împrumuturilor externe. Din
perspectiva structurii geografice, contul financiar este influențat, ca și contul curent și de capital, de
relația cu Uniunea Europeană, cu excepția pasivelor de natura investițiilor de portofoliu, a căror
configurație geografică reflectă un interes crescut al investitorilor din afara UE pentru emisiunile
românești.
 Anul 2016
În anul 2016 contul curent a înregistrat un deficit de 3,5 miliarde euro, în creștere cu peste 3
pătrimi față de cel consemnat în anul 2015, în timp ce excedentul contului de capital a crescut cu
aproximativ 10 la sută. Pe ansamblu, contul curent și contul de capital au cumulat un excedent în
valoare de 0,8 miliarde euro.
Deficitul de cont curent înregistrat în relația cu statele Uniunii Europene (UE), în valoare de
4,5 miliarde euro, a fost limitat de excedentul de 1 miliard euro obținut cu statele din afara UE
(EUE). În relația cu Uniunea Europeană deficitul contului curent a fost compensat în proporție de
peste 90 la sută prin excedentul consemnat de contul de capital. Din deficitul de cont curent
înregistrat cu țările UE, cel înregistrat cu zona euro (ZE10) a reprezentat aproximativ 70 la sută
(3,2 miliarde euro; Tabel 3).

Sursa: Raportul anual 2016

http://www.bnr.ro

10
 Universitatea „Ștefan cel Mare”,
Suceava
Pe parcursul anului 2016, contul financiar a înregistrat ieșiri nete de 1,5 miliarde euro,
determinate de amplificarea creșterilor nete de pasive de natura investițiilor directe și de portofoliu
și de temperarea scăderilor nete de pasive aferente poziției alte investiții, reflectând în principal
dinamica împrumuturilor externe. Din perspectiva structurii geografice, contul financiar este
influențat, ca și contul curent și cel de capital, de relația cu Uniunea Europeană.
Mai jos avem prezentate graficele de evoluţie pentru contul curent, contul de capital şi contul
financiar, aferent celor 3 perioade analizate, cu intepretările specifice.

Grafic nr.1

Sursa: Elaborat pe baza datelor din tabel nr.1, 2, 3.

Contul curent al balanţei de plăţi include sumele încasate şi cele plătite de România în
relaţiile comerciale cu celelalte state. Principala componentă care contribuie la contul curent al
balanţei de plăţi este comerţul exterior, puternic deficitar în cazul României. 
Din analiza acestui grafic, privind evoluţia componentei ”cont curent”, se observă pe
parcursul celor 3 ani analizaţi o scădere semnificativă a valorii de la minusul de 686 milioane euro
în anul 2015 la o valoare de -3.498 milioane euro în anul 2016.
Principalele cauze sunt: creşterea masivă a importurilor, deteriorarea în consecinţă a balanţei
comerciale şi politica guvernamentală de creşteri salariale şi de relaxare fiscală.

11
 Universitatea „Ștefan cel Mare”,
Suceava
Grafic nr.2

Sursa: Elaborat pe baza datelor din tabel nr.1, 2, 3.

Analizând graficul numărul 2, privind evoluţia contului de capital aferent anilor 2014-2016,
putem observa că, în anul 2016, România a atins valoarea maximă, întregistrând suma de 4.260
milioane de euro. Cea mai mică valoare a fost înregistrată în anul 2016 şi anume 3.901 milioane
euro.
Grafic nr. 3

Evoluţia contului financiar aferent perioadei

analizate
3,500

3,000

2,500
Evoluţia contului financiar
aferent perioadei analizate
2,000

1,500

1,000

500

0
2014 2015 2016
Sursa: Elaborat pe baza datelor din tabel nr.1, 2, 3.

În graficul numărul 3 privind evoluţia contului financiar aferent perioadei analizate, se

observă o tendinţă de scădere din 2014 până la finele anului 2016. Acest lucru, nu poate însemna
decât că relaţia cu Uniunea Europeană nu s-a dezvoltat pe măsurră în aceşti ani, adică numărul
împrummuturilor externe a scăzut, fapt care se vede şi în grafic.

12
 Universitatea „Ștefan cel Mare”,
Suceava

Concluzie

Pe piața financiar-valutară internațională, calitatea Balanței de plăti externe a unei țări

constituie un criteriu important în acordarea de credite și în stabilirea condițiilor acestora. Urmărirea
evoluției Balanței de plăti externe pe o perioada mai îndelungată reflectă tendințele ce
caracterizează dezvoltarea economico-financiară a țării respective.
Balanţa de plăţi externe cuprinde aspecte de prim ordin de natură economică, financiară şi
publică, oglindind gradul şi sensul dezvoltării economiei în diviziunea internatională a muncii,
potenţialul valutar creat în perioada de referinţă prin exporturi şi alte operaţiuni externe.
Balanţa de plăţi externe crează posibilitatea ca statul să orienteze, prin pârghiile financiar –
valutare, activitatea economică externă, să asigure creşterea eficienţei operaţiunilor de import-
export. Ea constituie un instrument de bază prin care se înfăptuieşte politica valutară a statului şi de
comerţ exterior a tării, oferă informaţii privitor la import – export , mişcările de capital, credite
internaţionale.
Ca regulă generală,în cadrul balanţei de plăţi externe deficitele sunt finantaţe, iar
excedentele sunt utilizate, adică primesc o anumită destinaţie, astfel încat, pe total se realizează
echilibrul balanţei.

13
 Universitatea „Ștefan cel Mare”,
Suceava

Bibliografie

Cărți:

 Radu Sorin Claudiu „Relaţii finanicar monetare internaţionale”, Editura Universitară, 2007,
pag.39.
 Balance of Payement Manual
Resurse web:

 http://www.bnr.ro
 http://www.scritub.com/economie/finante/BALANTA-DE-PLATI-
EXTERNE5524241520.php
 http://www.stiucum.com/economie/piata-valutara/Echilibrul-financiarvalutar-ba64455.php

14