ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA FINANȚE
Departamentul ,,INVESTIȚII ȘI ACTIVITATE BANCARĂ”

Marina GUȘAN

ANALIZA BALANȚEI DE PLĂȚI EXTERNE A RUSIEI

ÎN PERIOADA TRIMESTRULUI I A ANILOR 2015 –
2017: TENDINȚE, FACTORI, PERSPECTIVE

REFERAT
La disciplina universitară
,,Relații valutar-financiare internaționale”

Autor:
Student gr. FB 161,
Învățământ cu frecvență la zi
GUȘAN Marina
_________________

Conducător științific:
conf. univ., dr. BERDILĂ Ana
_________________

Chișinău - 2018
 Cuprins:
Introducere...............................................................................................................3
1. ABORDĂRI TEORETICE PRVIND BALANȚA DE PLĂȚI
EXERNE........................................................................................................5
1.1 Esența balanței de plăți externe……………….……………….…….7
1.2 Indicatorii balanței de plăți externe…………………………....….....8

2. ANALIZA EVOLUȚIEI BALANȚEI DE PLĂȚI ÎN RUSIA….….…..11

2.1 Calcularea indicatorilor de dinamică a balanței de plăți externe...12
2.2 Tendințele, factorii și perspectivele balanței de plăți externe….…15
Încheiere……………..……………………………………………………………………………………….18
Bibliografie…………………………………….………………………………………………………….…19
Anexe……………………………………………………………………….………………………………….17

2
 Intoducere
Actualitatea temei. Activitatea financiar-valutară a unei ţări determină numeroase
operaţiuni care influenţează mărimea venitului naţional (în sens de creştere sau de scădere).
Orice ţară este interesată în menţinerea unui echilibru economic general. La nivelul economiei
naţionale, decizia financiar-monetară se realizează sub forma balanţei de plăţi externe. Aceasta
reprezintă (potrivit definiţiei Fondului Monetar Internaţional) un tablou statistic sub formă
contabilă care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare şi monetare
intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii, în cursul unei perioade de timp, de
regulă un an. Balanţa de plăţi externe lucrează cu fluxuri şi stocuri, urmărind evenimentele
economice pe parcursul unei perioade de referinţă şi nu cu solduri economice existente la un
moment dat. În relaţiile economice internaţionale, situaţia Balanţei de plăţi externe este factorul
de orientare a politicii externe a statului respectiv, precum şi a politicilor celorlalte state faţă de
acest stat. Balanţa de plăţi oglindeşte forţa economică a ţării respective, starea şi amploarea
tranzacţiilor sale economice cu celelalte ţări, sănătatea economiei naţionale, credibilitatea acelei
ţări faţă de alte ţări.
Scopul cercetării. Analiza balanței de plăți externe a Rusiei în perioada trimestrului l a
anilor 2015–2017, tendințele, factorii și perspectivele.
Sarcinile referatului.
- Aplicare practică a cunoştinţelor teoretice.
- Formarea aptitudinilor practice de expunere sugestivă a esenţei problemei.
- Cultivarea deprinderilor de efectuare a calculelor economico-financiare.
- Însuşirea metodelor de cercetare.
- Educarea predilecţiilor de analiză a informaţiei economico-financiare.
- Modelarea capacităţii de elaborare a deciziei financiare.
- Argumentării soluţiei propuse.
- Formarea deprinderilor de perfectare a lucrărilor de cercetare scrise etc.
Obiectivul investigat. Plățile externe a Rusiei și analiza dinamicii acestora pe perioada
anilor 2015-2017.
Subiectul cercetării. Ca subiect al cercetării se remarcă băncile, responsabile de plățile
externe.
Metodologia cercetării. Pentru redarea clară a fenomenului analizant, din toată gama de
metode şi instrumente de investigaţie ştiinţifică, în cadrul studiului au fost utilizate
următoarele:

3
 a) Inducţia şi deducţia, prin intermediul cărora se realizează formularea concluziilor şi
generalizărilor cu privire la subiect;
b) observarea directă şi indirectă a realităţii economice, prin intermediul informaţiei analizate
cu ajutorul abstracţiei ştiinţifice;
c) metoda analizei, comparaţiei, analogiei şi sintezei care au permis cercetarea esenţei
obiectului lucrării şi evaluarea laturii cantitative a fenomenului analizat.
Baza informațională. În redarea aspectelor teoretice a studiului de caz , s-a prelucrat
informaţiile din publicaţii, reviste, cărţi de profil. La fel pentru prezentarea conţinutului
practic ca sursă de bază a constituit rapoartele financiare ale BNR.
Srtructura referatului, destinația. Referatul este format din: introducere, două capitole,
cuprins, bibliografie și anexe.
În introducere sunt reflectate anumite aspecte cu referire la: actualitatea temei respective,
scopul şi sarcinile cercetării, obiectivul investigat, subiectul şi metodologia cercetării,
precum şi baza informaţională.
Capitolul I ,,Esența și indicatorii balanței de plăți externe” , defineşte conceptul de
balanță externă, precum şi caracteristicile esenţiale ale acesteia. La fel sunt interpretaţi
indicatorii de dinamică a balanței externe , care permit evaluarea dinamicii acestora.
Capitolul II ,,Analiza evoluției și perspectivele balanței de plăîi externe în perioada
anilor 2015- 2017, trimestrul l” redă un caracter analitic pronunţat, exprimat prin date reale
extrase din rapoartele şi informaţiile financiare ale BNR. Prin calcularea şi analiza
indicatorilor se determină dinamica plăților externe în cadrul economiei naţionale, care
fundamentează opinii pe perioadă scurtă referitor la evoluţia acestora în viitor. În încheiere
este formulată o concluzionare asupra fenomenul investigat şi rezultatele obţinute în urma
calculării indicatorilor de dinamică a balanței de plăți externe.
Bibliografia cuprinde lista surselor bibliografice, care au fost utilizate pentru realizarea
studiului și este formată din 12 surse.
Anexa conţine un tabel referitor la structura balanței de plăți în primul trimestru pentru anii
2015-2017, în Rusia.

4
 1. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND BALANȚA DE PLĂȚI
EXTERNE
Conceptul “balanţă de plăţi externe” (BPE) în literatura de specialitate este tratat diferit.

 M. I. Wasserman, afirmă ca Balanţa de Plăţi Externe este o ,,prezentare statistică a

tranzacţiilor economice într-o perioadă dată între rezidenţii unei ţări şi rezidenţii altei
ţări, grup de ţări sau organizaţii internaţionale specifice”.
 Jean Weiler, consideră balanţa de plăţi externe a unei ţări ca ,, un tablou al conturilor
sale externe, al fluxurilor reale şi financiare în legătură cu restul lumii”.
 Paul Bran, defineşte Balanţa de Plăţi Externe ca fiind un ,,document de plan sau
statistic în care se înscriu şi prin care se compară plăţile şi încasările efectuate de o
economie naţională şi rezultate din tranzacţiile economice, financiare şi monetare ale
economiei respective cu alte economii, pe o perioadă de timp dată’’.
 Potrivit Manualului de balanţă de plăţi și al poziției investiționale Internaționale, ed.
6, 2009, care în Europa devine funcționabil din 2014 – Balanța de plăți externe
reprezintă o sinteză a tranzacțiilor economice dintre rezidenți şi nerezidenți, pe o
perioadă de timp determinată.
Aceasta reprezintă (potrivit definiției Fondului Monetar Intenațional) un tablou statistic sub
formă contabilă care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare și monetare
intervenite între rezidenții unei economii și restul lumii, în cursul unei perioade de timp, de
regulă un an.
Balanţa de plăţi (BPE), alături de poziţia investiţională internaţională (PII), este parte
integrantă a conturilor internaționale, reflectând evoluția activelor și pasivelor externe.
Elaborarea balanţei de plăţi se bazează pe un set de reguli care definesc:
-Agenţii (rezidenţi sau nerezidenţi) - o unitate economică este considerată rezident al unei ţări
atunci când are centrul de interes economic în teritoriul economic al acesteia.
-Natura tranzacţiilor - schimb de proprietate economică (bunuri, servicii, investiţii, capital etc).
-Evaluarea tranzacţiei - se face la preţul pieţei, definit ca suma de bani pe care potenţialul
cumpărător o plăteşte pentru a achiziţiona ceva (un bun sau un serviciu) de la potenţialul
vânzător/prestator, ambii parteneri fiind entităţi independente, reunite în afacerea respectivă din
interese strict comerciale.
-Momentul înregistrării tranzacţiei - este momentul schimbului (real sau estimat) de proprietate.
O convenţie unanim acceptată este aceea că data schimbului de proprietate coincide cu data
înscrierii operaţiunii în evidenţele societăţilor bancare care mijlocesc tranzacţia internaţională.

5
-Convertirea (translatarea )-tuturor tranzacţiilor într-o monedă unică de cont. Deoarece
tranzacţiile internaţionale se derulează în diverse monede, agregarea informaţiilor într-o situaţie
coerentă, cu valenţe cognitive şi analitice presupune trecerea valorii tranzacţiilor exprimate în
diferitele monede efective într-o unică monedă de referinţă.
Conturile internaționale ilustrează relaţiile economice ale rezidenţilor cu nerezidenţii, oferind
un cadru integrat pentru analize macroeconomice internaţionale, inclusiv analize referitoare la
performanţa economică, evoluţia cursului de schimb, managementul activelor de rezervă sau
vulnerabilitatea economică la șocuri externe.

6
 1.1.Esența balanței de plăți externe

Conturile internaționale ilustrează relaţiile economice ale rezidenţilor cu nerezidenţii, oferind

un cadru integrat pentru analize macroeconomice internaţionale, inclusiv analize referitoare la
performanţa economică, evoluţia cursului de schimb, managementul activelor de rezervă sau
vulnerabilitatea economică la șocuri externe.
Nevoia de finanțare la nivelul unei economii se determină ținând cont de deficitul de resurse
generat de desfășurarea activității companiilor private sau persoanelor fizice din țara respectivă.
Modul în care balanța de plăți a unei țări se echilibrează reprezintă o informație deosebit de
sensibilă în privința cursului valutar economic.
Echilibrarea în condiții de deficit (cînd echilibrul final se face cu contribuția finanțărilor
externe, a folosirii rezervelor valutare sau a unei părți din masa monetară internă) determină o
reducere a încrederii posesorilor de semne bănești ale țării cu balanță deficitară. Apare teama că
țara respectivă nu va putea onora cu mărfuri sumele de bani proprii existente în afara țării.
Echilibrarea în condiții de excedent (cînd echilibrul final se face cu contribuția încasărilor din
export) determină o sporire a încrederii pentru moneda țării respective din partea agenților de pe
piața externă. (BRAN, P. Relații valutar-financiare internaționale, București: Editura Didactică și
pedagogică, 1995, p. 82)
În Balanța de plăți externe sunt două principii de înregistrare:
-principiul dublei înregistrări, unde fiecare furnizare de resurse reale sau financiare fiind
compensată de o încasare şi orice intrare de resurse reale sau financiare este compensată de o
plată;
-principiul ce se referă la înregistrarea intrărilor și ieșirilor de resurse reale și financiare în
BPE, adică intrările de resurse reale și ieșirile sunt înregistrate în debitul acesteia.
Balanța de plăți externe lucrează cu fluxuri și stocuri, urmărind evenimentele economice pe
parcursul unei perioade de referință și cu solduri economice existente la un moment dat.
În relațiile economice internaționale, situația BPE este factorul de orientare a politicii externe a
statului respectiv, precum și a politicilor celorlalte state față de aces stat. Balanța de plăți
oglindește forța economică a țării respective, starea și amploarea tranzacțiilor sle economice cu
celelalte țări, sănătatea economiei naționale, credibilitatea acelei țări față de alte țări.

7
 1.2.Indicatorii balanței de plăți externe

Balanța de Plăți Externe este caracterizată de un șir de indicatori, printer care cei mai importanți
sunt:
Rata de dependență față de piețele externe:
Ex
ponderea exportului în PIB= ∗100 % (1.1)
PIB
unde:
Ex-export;
PIB-produsul intern brut.
Arată în ce măsură depinde reluarea procesului de producție de realizare pe piața internațională
a mărfurilor produse în cadrul economiei naționale și sintetizeză aspectul activ al participării la
diviziunea internațională a muncii, furnizarea de produse pe piețele externe.
ℑ
ponderea importului în PIB= ∗100 % (1.2)
PIB
unde:
Im-import
PIB-produsul intern brut.
Exprimă aspectul pasiv al participării la diviziunea internațională a muncii și preluarea de
produse de pe piața externă.
Gadul de acoperire a importului prin export (GA):
Ex
GA= ∗100 % (1.3)
ℑ
unde:
GA-gradul de acoperire a exportului prin import;
Ex-exportul;
Im-importul.
Reflectă procentual măsura în care plățile generate de de import pot fi acoperite cu încasările din
export.
Dacă GA>100% - sold excedentar, adică încasările valutare acoperă integral plățile, mai mult ca
atît apare posibilitatea completării rezervei valutare a statului și achitării datoriei externe
contractate anterior.
Dacă GA<100% - sold deficitar, adică e o situație nefavorabilă unei economii în acest caz se va
recurge la utilizarea rezervei valutare sau contractarea de credite externe, fapt ce va afecta
lichiditatea internațională a țării respective.

8
Ponderea deficitului contului curent în produsul intern brut:
Sold CC
deficitul contului current în PIB= ∗100 % (1.4)
PIB
unde:
Sold CC-soldul contului current.
Reflectă o agravare serioasă a echilibrului financiar-valutar. Acest deficit al operaţiunilor
curente reflectă starea gravă a economiei naţionale şi un eşec total al politicii comerciale
promovate de guvern.
Limitele stabilite de Fondul Monetar Internaţional:
1. –1.5%;-2.0% reflectă o situaţie normală;
2. -2%;-5% acest dezechilibrul este firesc cu condiţia că balanţa să nu se permanentizeze;
3. peste –5% dezechilibrul devine important şi reclamă măsuri concrete ale guvernului şi
autorităţilor monetare pentru a redresa contul curent al balanţei de plăţi într-un termen
destul de scurt;
4. peste –10% din PIB atunci acesta este semnul unor disfuncţii grave în economie. În acest
caz măsurile de natură fiscală sau monetară nu mai sânt suficiente, ele trebuie să fie
însoţite de energice politici sectoriale care pot corecta dezechilibrul după cel puţin 2-3
ani.
Indicele gradului de acoperire (IGA):
GAT (curent )
IGA= (1.5)
GAT ( precedent )
unde:
GAT(curent)-gradul de acoperire în anul curent;
GAT(precedent)-gradul de acoperire în anul precedent.
Interpretarea practică a cestui indicator este următoarea:
1. IGA=100% arată o menţinere în timp al dezechilibrului dintre încasări şi plăţi sau a
excedentului acestora;
2. IGA>100% semnifică o ameliorare a raportului dintre încasările şi plăţile valutare dat fiind
că GA1 > GA0;
3. IGA<100% explică deteriorarea dea lungul anilor a dezechilibrului contului curent
deoarece GA1 < GA0;
Gradul de deschidere a economiei (GDE):
Ex+ ℑ
GDE= ∗100 % (1.6)
PIB

9
unde:
Ex-exportul;
Im-importul.
Denotă dependența de sectorul extern.
Mărimea soldului balanței comerciale (SBC):
Ex−ℑ
SBC= ∗100 % (1.7)
Ex+ ℑ
Ponderea soldului BC în comerțul exterior.
Indicele soldului contului curent (l SC):
Sold CC r .curent
ISC= (1.8)
Sold CC r . precedent
unde:
Sold CC r.curent-soldul contului current în anul curent;
Sold CC r.precedent-soldul contului curent în anul precedent.
Dacă ambele solduri ale contului curent reprezintă excedent atunci indicele soldului va fi
mai mare ca 100%, ceea ce înseamnă o accentuare sau o creştere a excedentului, pe când
situaţia când ISC>100% arată o evoluţie, în general, nefavorabilă ca urmare a reducerii
excedentului balanţei de plăţi;
Dacă soldurile contului curent sânt deficitare atunci semnificaţia indicelui este inversă şi
anume: ISC<100% echivalează cu o micşorare a deficitului ceea ce înseamnă o ameliorare a
balanţei, pe când un ISC>100% arată creşterea deficitului, deci o continuare a deteriorării
situaţiei.

10
2.ANALIZA EVOLUȚIEI ȘI PERSPECTIVELE BALANȚEI DE PLĂȚI ÎN
RUSIA

În Federația Rusă, balanța de plăți, conform metodologiei FMI, a fost elaborată din 1992.

Banca Rusiei este responsabilă pentru compilarea și publicarea acestuia.
Starea balanței de plăți a Rusiei pe parcursul perioadei analizate sa schimbat semnificativ. Dacă
în timpul bienalei 1992-1996, el a fost în mod constant negativ, iar deficitul său a fost acoperit
prin atragerea de împrumuturi externe, apoi, din 2000-2001. starea balanței de plăți și poziția
valutară a țării sa îmbunătățit, datorată, printre altele, creșterii prețurilor la energie, precum și
efectului unei deprecieri semnificative a rublei.
Pentru perioada 2000-2007. starea balanței de plăți a Rusiei a fost caracterizată printr-un
excedent constant constant de cont curent, iar în perioada 2005-2007, Contul financiar a devenit
unul pozitiv. Cu toate acestea, o anumită circumspecție cauzat astfel în curs de dezvoltare, în
același timp, tendința în Federația Rusă, ca și încetinirea ritmului de creștere la export și
accelerarea creșterii importurilor, precum și o creștere a datoriei externe a sectorului privat din
Rusia.
Criza financiară globală a făcut schimbări semnificative în balanța de plăți a Federației Ruse
pentru 2008 și 2009. Un masiv „zbor de capital“ din țară și o scădere accentuată a rezervelor
internaționale ale Federației Ruse au dus la un sold negativ al „contului de capital și
fi instrumente“ , precum și- financiare ca exportul net de capital din sectorul privat.
Pentru anii curenți, putem spune că economia Rusiei se stabilizează, investițiile străine în OFZ-
urile rusești se întorc, ceea ce va contribui la un curs de schimb stabil al rublei. Astfel de
concluzii se pot face pe baza unei evaluări preliminare a balanței de plăți a Rusiei în al treilea
trimestru. În același timp, a existat o ieșire netă a investițiilor directe, în plus, volumul
tranzacțiilor financiare îndoielnice a crescut. Și asta necesită o explicație.
Banca centrală a emis estimări preliminare ale balanței de plăți a Rusiei în al treilea trimestru
din 2017. Se remarcă faptul că excedentul de cont curent în balanța de plăți din Federația Rusă,
în ianuarie-septembrie 2017 a crescut cu 1,7 ori, de la 15,3 miliarde de dolari pe an mai devreme
la 26,6 miliarde de dolari. Rolul esențial, observă Banca Rusiei, a fost jucat de întărirea balanței
comerciale datorită creșterii volumelor de export în comparație cu importurile în valoare.
Stabilitatea macroeconomică, inflația istoric scăzută, tranziția economiei rusești la faza de
creștere și îmbunătățirea estimărilor privind perspectivele de dezvoltare a economiei ruse de
către investitori și organizații internaționale contribuie la reducerea riscurilor.

11
 2.1.Calcularea indicatorilor de dinamică a balanței de plăți externe
Operațiile evidențiate de balanța comercială se bazează pe evaluarea exporturilor și
importurilor, pe decontarea acestora și pun în lumină eficiența activității de import/export la data
pentru care se întocmește balanța.
Instrumentul adecvat de analiză a echilibrului relațiilor internaționale este balanța de plăți
externe. Ea arată, prin excedent sau deficit, cînd relațiile economice externe ale unei țări sunt sau
nu în echilibru. Ea indică sursa dezechilibrului, natura și mărimea ajustării necesare pentru
restaurarea echilibrului. Dezechilibrul balanței de plăți poate fi corectat prin acțiunea unei serii
de factori, printre care cursul de schimb, prețurile internem rata dobînzii, venitul național.
Tabelul 2.1.1 Evoluția celor mai importante componente ale BPE din Rusia, pt. 2015-2017.
Nr. Componenta BPE 2015 2016 2017 Modificarea Modificarea
absolută(mln.USD) relativă(%)

2016/2015 2017/2016 2016/2015 2017/2016

1. Contul curent 68829 25543 35173 -43286 9630 -62,88 37,70
2. Bunuri 148398 90262 311096 -58136 220834 -39,17 244,65
3. Servicii 36920 23827 37287 -13093 13460 -35,46 56,49
4. Venituri primare 36929 34615 30564 -2314 -4051 -6,26 -11,70
5. Venituri secundare 5720 6277 9194 557 2917 9,73 46,47

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor expuse de cbr.ru

În urma tabelului elaborat, cu date preluate din anexa 1 ,,Balanța de Plăți a Federației Ruse”,
observăm că anul 2017 a fost unul mai prosper față de anii 2015-2016. Astfel, anul 2017 are
înregistrate în mare parte cele mai mari valori, acumulînd și o pondere pe măsură. Cu privire la
modificările relative, dacă pentru 2016/2015 avem înregistrate modificări negative, atunci pentru
anul 2017 ele sunt positive, excepție face categoria veniturilor primare, unde am obținut
-4051mln. USD. Ponderile cele mai mare de asemenea sunt înregistrate pentru 2017/2016, cea
mai mare pondere este înregistrată de bunuri, aceasta constituind 244,65%.
Figura 2.1.1 Modificarea relativă pentru 2017/2016.

Modificarea abs. 2017/2016

300
200
100 244.65 Modificarea abs.
0 37.7 56.49 46.47 2017/2016
-11.7
... ur
i ii .i . ..
-100
tul n r vic u r .
uri.
Bu Se t t
Co
n ni ni
Ve Ve

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor obținute în tabelul 2.1.1

Conform diagramei efectuate în baza tabelului 2.1.1, vedem reprezentat grafic ponderea
componentelor principale analizate. Astfel, cea mai mare pondere este cea a bunurilor, fiind de

12
 244,65%, urmată de servicii cu 56,49% și venituri primare cu 46,47%. Cea mai mică pondere o
are veniturile primare, valoarea acesteia fiind cu semn negativ, ce constituie -11,70%.
Pentru o analiză mai aprofundată, există o serie de indicatori expuși spre analiza balanței de
plăți externe. Astfel, în rîndurile ce urmează am elaborat un tabel cu unii dintre cei mai
importanți indicatori ai BPE.
Tabelul 2.1.1 Indicatorii balanței de plăți externe a Rusiei, pentru perioada anilor ‘15-‘17.
%
Modificarea Modificarea
absolută relativă
Indicatorii Formula 2015 2016 2017
2017/2016 2017/2016
1.Rata de ponderea exportului în 287,8 259,0 223,68 -35,38 85,34
dependență față de 2 6
Ex
PIB= ∗100 %
piețele exrerne PIB
ponderea importului în 206,6 206,9 150,81 -56,18 72,85
ℑ 3 9
PIB= ∗100 %
PIB

2. Gadul de GA= Ex 1,39 1,25 1,48 0,23 118,4

ℑ ∗100 %
acoperire a
importului prin
export
3. Ponderea deficitul contului 50,39 19,90 22,28 2,38 111,95
deficitului contului current în PIB=
curent în produsul
Sold CC
∗100 %
intern brut: PIB
4. Gradul de Ex+ ℑ 234,8 466,0 378,50 -87,55 81,21
GDE= ∗100 %
PIB
deschidere a 4 5
economiei
5. Mărimea soldului Ex−ℑ 16,52 11,17 19,45 8,28 174,127
SBC= ∗100 %
Ex+ ℑ
balanței comerciale
Sursa: elaborate de autor în baza anexei 1, date furnizate de cbr.ru
În urma datelor furnizate de cbr.ru, am calculate cei mai importanți indicatori ai Balanței de
Plăți Externe. Astfel, conform datelor obținute, vedem că situația diferă de la an la an. Spre
exemplu, dacă să luăm indicatorul-gradul de acoperire a importului prin export, pentru anul
2017(1,48), rezultatul este mai favorabil în comparație cu ceilalți ani, pentru anul 2015 avem
1,39% iar pentru 2016 avem 1,25% dar totuși, avem prezent un sold excedentar, adică încasările

13
valutare acoperă integral plăţile, mai mult ca atât apare posibilitatea completării rezervei valutare
a statului şi achitării datoriei externe contractate anterior.
Ce ține de ceilalți indicatori, avem valori mai mari pentru anii precedenți, adică pentru 2015-
2016, cum ar fi pentru - gradul de deschidere a economiei și ratele de dependență față de piețele
externe, observăm valori mai mari pentru anul 2017, comparative cu anii 2015-2016, ce ține de
ponderea deficitului contului curent în PIB și mărimea soldului balanței comerciale.

2.2.Tendințele, factorii și perspectivele balanței de plăți externe

Balanța comercială activă a Rusiei se formează într-o măsură covârșitoare datorită exportului
de resurse neregenerabile - materii prime minerale, adică energie, aceasta poate fi analizată din
14
datele privind balanța de plăți din perspectiva analitică. Baza exporturilor rusești este încă
produse de combustibil și energetic. Față de extinderea exporturilor de energie și a materiilor
prime din Rusia este o reducere a exportului de mașini, echipamente și vehicule, în pofida unei
creșteri semnificative a aprovizionării cu arme și echipamente speciale.
Structura brută a exporturilor predetermină posibilitatea schimbărilor puternice ale volumelor
sale, în funcție de situația mondială. Importanța sporită a factorilor externi, inclusiv conjunctura
pieței mondiale, este determinată de schimbarea raportului dintre moneda națională și paritatea
puterii de cumpărare. Pentru exportatorii ruși, aceasta înseamnă pierderea avantajelor
competitive pe baza diferenței dintre prețurile interne și mondiale.
În funcție de balanța de servicii în balanța de plăți a Rusiei, există un echilibru negativ
mare. Rezidenții din Rusia sunt obligați să plătească sume mari pentru servicii de transport,
servicii comerciale și turism.  Principala parte a cheltuielilor este legată de călătoriile cetățenilor
ruși în străinătate. Dacă luăm în considerare exportul de servicii, ar trebui să constatăm
competitivitatea lor slabă pe piața externă.
Soldul operațiunilor cu instrumente financiare și de capital are un sold negativ. Analiza balanței
de plăți din Rusia arată că o îmbunătățire semnificativă a structurii sale nu poate fi realizată decât
prin schimbări dramatice în structura economiei rusești.
Stabilitatea macroeconomică, inflația istoric scăzută, tranziția economiei rusești la faza de
creștere și îmbunătățirea estimărilor privind perspectivele de dezvoltare a economiei ruse de
către investitori și organizații internaționale contribuie la reducerea riscurilor.
Dinamica poziției investiționale internaționale a sectorului public reflectă îmbunătățirea
pozițiilor de plată ale țării și a poziției valutare:
 din cauza anulării datoriilor neplătite ale unui număr de țări subdezvoltate, valoarea
activelor îndoielnice a scăzut;
 volumul activelor de rezervă a crescut;
 creșterea investițiilor în titluri de valoare pe termen lung, ceea ce a dus la o creștere
generală a ponderii activelor fiabile;
 pozițiile de îndatorare ale țării în ceea ce privește obligațiile internaționale s-au
îmbunătățit, ceea ce se datorează rambursării active a datoriei externe a Rusiei în ultimii ani;
 raportul de aprovizionare a datoriei externe de stat cu rezervele de aur și valută a crescut
(de la 22 în 2001 la 221% în 2006). Rusia a luat poziția de creditor internațional serios.
Analizând starea scăderii volumelor de valori ale comerțului exterior, analiștii au ajuns la
concluzia că aceștia au un impact negativ asupra veniturilor bugetului. Potrivit Ministerului
Dezvoltării Economice la sfârșitul anului 2015 și începutul anului 2016, exporturile au scăzut cu

15
32%, iar importurile cu 37%. Pe baza tendinței generale descendente a cursului de schimb al
rublei și a prețului petrolului, puteți fi siguri că indicatorii suplimentari vor arăta, de asemenea, o
scădere. Astfel, factorul de bază care exercită cea mai mare influență asupra balanței de plăți a
oricărei țări este dezvoltarea politică și economică inegală a țării. Concurența internațională, ca
formă de manifestare a disproporțiilor menționate anterior, conduce la o creștere a producției în
scopul reducerii deficitului balanței de plăți. 
În cazul în care încetinirea creșterii economice și dezvoltarea lentă a importurilor economiei
este redusă din cauza tendinței spre încheierea capitalului, care ar putea avea drept scop
modernizarea industriilor orientate spre export.
Evenimentele individuale pot influența politica economică a țării în ansamblu. Circumstanțele
extraordinare, dezastrele naturale, războaiele și revoluțiile afectează negativ balanța de plăți a
oricărui stat. Militarizarea economiei redirecționează resursele financiare de la dezvoltarea
industriilor civile la obiective militare, care pot avea un impact negativ asupra exporturilor.
Există și alți factori importanți: schimbările în regulile comerțului internațional, situația
monetară și financiară, inflația. Cu toate acestea, toți indicatorii de mai sus combină un indicator
general, care determină cel mai bine situația balanței de plăți. Exportul de bunuri și servicii este
evidențiat într-un articol separat, a cărui schimbare are un impact foarte semnificativ atât asupra
soldului balanței comerciale, cât și asupra soldului contului curent.
Astfel doar o politică externă eficientă a statului care vizează construcție și utilizarea eficientă
a rezervelor internaționale acumulate, pentru a reduce inflația, pentru a stimula cererea în
economie și de a construi bugetul de cheltuieli de capital, creează premise bune pentru creșterea
bunăstării cetățenilor, investiții în țară și creșterea economiei naționale. Concluziile că este
aceste instrumente de politică se lasă să se redreseze în urma crizei globale, iar țările BRIC ,
acestea stabilesc, utilizarea și de a îmbunătăți, va ocupa o poziție de lider în economia globală. 

Anexa 1

Tabel 1: Balanța de plăți externe a Rusiei

mln. dolari SUA

2015 2016 2017

16
 Cont curent 68829 25543 35173
Bunuri și servicii 111478 66435 114982
Export 393116 332404 352975
Import 281638 265596 237993
Bunuri 148398 90262 -31096
Export 341419 281850 57818
Import 193021 191588 88914
Servicii -36920 -23827 -37287
Export 51697 50554 44139
Import 88617 74381 81426
Venituri primare -36929 -34615 -30564
De încasat 37267 40515 31432
De plătit 74196 75131 61996
Plata muncii -5104 -2169 -2045
De îmcasat 3502 3648 3670
De plătit 8606 5818 5715
Venituri din investiții -31842 -32486 -37287
De încasat 33652 36749 44139
De plătit 65494 69235 81426
Renta 17 39 46
De încasat 112 118 121
De plătit 96 78 76
Venituri secundare -5720 -6277 -9194
De încasat 10023 8656 10450
De plătit 15743 14933 19644
Contul de operații cu capitalul -309 -764 -233
Derivate financiare -46 -14 -35
Transferuri de capital -236 -750 -195
De încasat 299 1020 1354
De plătit 562 1770 1598
Erori și emisiuni 68520 24778 22636
PIB 1365,8 1283,1 1578,0
Sursa: cbr.ru

Concluzii
La nivelul economiei naționale, decizia financiar-monetară se realizează sub forma balanței de
plăți externe. Aceasta reprezintă (potrivit definiției Fondului Monetar Intenațional) un tablou
statistic sub formă contabilă care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare și

17
monetare intervenite între rezidenții unei economii și restul lumii, în cursul unei perioade de
timp, de regulă un an.
Balanța de plăți externe lucrează cu fluxuri și stocuri, urmărind evenimentele economice pe
parcursul unei perioade de referință și nu cu solduri economice existente la un moment dat.
În relațiile economice internaționale, situația Balanței de Plăți Externe este factorul de orientare
a politicii externe statului respectiv, precum și a politicilor celorlalte state față de acest stat.
Balanța de Plăți oglindește forța economică a țării respective, starea și amploarea tranzacțiilor
sale economice cu celelalte țări, sănătatea economiei naționale, credibilitatea acelei țări față de
alte țări.
Analizînd situația balanței de plăți pentru anii 2015-2017 ai Federației Ruse, am văzut
modificările survenite în urma numeroșilor factori, ce nu s-au lăsat mult de așteptat, astfel avem
diferențe de valori în toți cei trei ani, care mai bune, care mai puțin bune.
Principalele modificări ale balanței de plăți în ultimul an, acestea pot fi reduse la următoarele:
- un sold pozitiv de cont curent sa dovedit a fi la cel mai mic nivel din ultimul deceniu și
jumătate din cauza care a fost de mers pe jos de- al patrulea declin consecutiv exporturilor de
bunuri și servicii, cu toate că acest echilibru un impact pozitiv reduceri de cheltuieli pentru a
plăti pentru non-rezidenți care lucrează. Cu toate acestea, la sfârșitul anului 2016 și începutul
anului 2017, a început o creștere notabilă a acestui echilibru; 
- soldul negativ al contului de capital a rămas la un nivel scăzut; 
- a redus drastic surplusul tradițional al contului financiar din cauza exportului redus de capital și
de a crește fluxul de investiții străine în Rusia, în timp ce în trimestrul I 2017 acest surplus a
crescut semnificativ, măsurată prin net de import / export de capital de către sectorul privat; 
- a schimbat puțin datoria externă, sa înregistrat o creștere a rezervelor internaționale.
O politică externă eficientă a statului care vizează construcție și utilizarea eficientă a rezervelor
internaționale acumulate, pentru a reduce inflația, pentru a stimula cererea în economie și de a
construi bugetul de cheltuieli de capital, creează premise bune pentru creșterea bunăstării
cetățenilor, investiții în țară și creșterea economiei naționale. Concluziile că este
aceste instrumente de politicăse lasă să se redreseze în urma crizei globale, iar țările BRIC ,
acestea stabilesc, utilizarea și de a îmbunătăți, va ocupa o poziție de lider în economia global.
Bibliografie
I. Acte normative
1.Налоговый кодекс Российской Федерации. 
<http://www.zakonrf.info/nk/>
II. Lucrări științifice
18
2.BRAN, P. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Bucureşti: Editura Didactică şi
pedagogică, 1995, p. 315;
3.MOISIUC, C. Relaţii valutar-financiare internaţionale. Bucureşti: Editura Fundaţiei România
de mâine, 2002, p. 254;
4.Lopotenco, V., Fetniuc, V., Belobrov, A. Relații valutar-financiare internaționale. Chișinău:
Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM, 2005, P. 161;
III. Surse statistice și de date
5.Rapoarte financiare pe sistemul bancar al Federației Ruse pentru anii 2015-2017. [online].
< http://www.grandars.ru/student/mirovaya-ekonomika/platezhnyy-balans-rf.html >.
6.Indicatorii financiari pe sistemul bancar ai Federației Ruse pentru anii 2015-2017. [online].
<http://council.gov.ru/structure/docs/61938/>
7. Banca Națională a Federației Ruse.
<http://cbr.ru/financial_indices_of_bank_system>.

19