Sunteți pe pagina 1din 18

Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți


Facultatea de Științe Reale, Economice și ale Mediului
Catedra de științe economice

Referat pe tema:
Balanța de plăți externe

Autor:
Studentul grupei: BS11M
Andrei CURAC
______________
(semnătura)

BĂLȚI, 2017
CURPINS

INTRODUCERE ................................................................................................................................3
1. CARACTERISTICILE BALANȚEI DE PLĂȚI EXTERNE ...................................................5
1.1. Norme metodologice refritoare la balanța de plăti a R.M. ........................................................5
1.2. Definiții și principii generale referitoare la balanța de plăți ......................................................5
1.3. Structura balanței de plăți ..........................................................................................................7
2. ANALIZA EVOLUȚIEI BALANȚEI DE PLĂȚI A REPUBLICII M.OLDOVA PE
PARCURSUL PERIOADEI 2014-2015 .........................................................................................10
2.1. Analiza evoluției balanței de plăți sub forma standardă pentru perioada 2014-2015 .............10
2.2. Prezentarea analitică a balanței de plăți pentru anul de referință ............................................12
2.3. Echilibrul balanței de plăți externe ..........................................................................................14
CONLUZII ȘI RECOMANDĂRI...................................................................................................16
RESURSE BILBIOGRAFICE ........................................................................................................18
INTRODUCERE

Datoria externă face parte în economia contemporană, pentru multe ţări, dintre resursele
exogene ale dezvoltării, nefiind un fenomen negativ atâta timp cât se pot achita anuităţile la
scadenţă. În ultimii ani însă, foarte multe ţări s-au confruntat cu datorii externe acute. Deşi au
aceeaşi problemă, cauzele sunt diverse. În unele cazuri, problema datoriei provine dintr-un control
şi o utilizare ineficientă a fondurilor împrumutate de către ţările debitoare. De exemplu, pentru
mulţi debitori profiturile din investiţiile realizate nu reuşesc să acopere nici măcar costurile
serviciului datoriei, iar pentru alţii o politică inadecvată de gestionare a datoriei a condus la o
acumulare a datoriei externe care s-a dovedit a fi excesiv de mare pentru capacitatea ţării de a o
rambursa.
La momentul actual economia mondială nu se află deloc într-un echilibru stabil, ci într-o
stare volatilă ale cărei probleme par a se adânci din ce în ce mai mult, sistemul politic şi economic
internaţional fiind caracterizat de nesiguranţă, confuzie şi instabilitate. Dintre toate problemele,
datoria externă prin incontestabila sa importanţă şi actualitate a generat cele mai multe controverse
decât orice altceva pe parcursul dezvoltării sistemului internaţional.
Starea de echilibru într-o economie dată își are susținerea în condițiile economice, monetar-
financiare,valutare și sociale specifice unei etape pe care o parcurge.
Economiile naționale tind către stabilirea unui echilibru în raporturile economice dintre ele.
Acest echilibru depinde de adoptarea de decizii sub forma unor hotãrâri de repartiție financiară și de
credit sau al transferului de sume determinate de fluxurile economice, financiare și de credit. La
nivelul economiei naționale, decizia financiar-monetarã se realizeazã sub forma balanței de plăți.
În condițiile statului, economia căruia se regăsește în stare de criză și mai cu seamă, care are
în față problema efectuării schimburilor radicale de structură, echilibrarea balanței de plăți –
document de redare a relațiilor economice internaționale – prezintã una din principalele condiții de
rezolvare a importantelor probleme social-economice care permit intensificarea integrãrii și lărgirea
relțiilor economice cu alte state.
Studierea și cercetarea evoluției balanței de plăți constituie pentru Republica Moldova o
problemã importantă, deoarece: în balanța de plăți se cuprinde aspecte privind natura economicã
financiarã, oglindind gradul și sensul angrenării economiei în diviziunea internațională a muncii,
potențialul valutar creat în perioada de referințã prin exporturi și alte operațiuni externe.
Balanța de plăți constituie un instrument de bază prin care se înfãptuiește politica valutară
capital, credite internaționale.

3
Balanța de plăți este, în esență, barometrul activității economico-financiare a unui stat. Ea
pune în evidență capacitatea de producție a bunurilor și competitivitatea acestora pe piața
internațională, atât în ceea ce privește calitatea, cît și prețul acestora.
În lucrare este prezentată și analizată evoluția balanței de plăți a Republicii Moldova pe
parcursul ultimilor 2 ani (2014-2015).
Actualitatea temei de cercetare. Astăzi starea economico-financiară a Republicii Moldova
este un element cheie a multor dezbateri economice locale și internaționale. Republica Moldova se
confruntă astăzi cu mari probleme de ordin comerical internațional, țara fiind predominată de
existența unui deifict al balanței de plăți, deifict care s-a creat datorită unui import masiv pe care-l
practică statul și societatea Republicii Moldova, neasigurînd aceste intrări de bunuri și servicii cu o
ieșire echilibrate de alte alte bunuri și servicii pentru a reduce datoria națională față de alte țări și de
asemena pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a economiei naționale și întării poziției Republicii
Moldova în cadrul relațiilor economice internaționale/
Problema investigației. În condițiile instabilității actuale a balaneți de plăți externe a
Repoblicii Moldova, problema investigată constă în necesitatea echlibrării balanței de plăți a
Rapublicii Moldova prin intermediul extinderii relațiilor economice internaționale, precum și
implicarea masivă a Republicii Moldova în comerțul internațional, pentru a asigura echlibrul dintre
imputul și outputul de resurse și servicii, etc.
Scopul lucrării constă în analiza principalelor direcții care trebuie stabilite în politica
externă a Republicii Moldova în scopul dimiuării deficitului balanței de plăți și creșterii
concurenței Republicii Moldova pe aceste piețe..
Obiectivele propuse spre cercetare sunt următoarele:
- definirea conceptului de balanță de plăți externe;
- evaluarea balenței de plăți externe a Republicii Moldova pentru anii 2014-2015;
- cerectarea necesității echilibrării balanței de plăți externe;
- evaluarea strategiei naționale în domeniul balaneți de plăți a Republicii Moldova;
- cerectarea și identificarea modalităților de echilibrare a balanței de plăți externe;
Lucrarea este structurată din 2 capitole:
Capitolul 1 Caracteristicile balanței de plăți, sunt prezentate normele metodologice refritoare
la balanța de plăti a Repulbicii Moldova, cuprind definiții și principii generale referitoare la balanța
de plăți, sunt relatate sursele de informații și modalitatea de înregistrare a datelor din balanța de
plăți și cuprinde structura balanței de plăți a statului.
Capitolul 2 Analiza evoluției balanței de plăți a R.M. pentru perioada 2014-2015. Aici se
cuprinde prezentarea balanței de plăți îm forp standard pentru perioada enumerată și pe baza
prezentării acestia se înfăptuiește analiza evoluție balanței de plăți .
4
1. CARACTERISTICILE BALANȚEI DE PLĂȚI EXTERNE

1.1. Norme metodologice refritoare la balanța de plăti a R.M.

Balanţa de plăţi a Republicii Moldova se întocmeşte în baza articolului 5 din Legea


Republicii Moldova nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 „Cu privire la Banca Naţională a Moldovei”.
Balanţa de plăţi, poziţia investiţională internaţională şi datoria externă a Republicii Moldova
sunt elaborate trimestrial şi anual în milioane dolari SUA. Informația din acestea date statistice nu
se include pentru raioanele din regiunea stîngă a Nistrului și mun. Bender.
Balanţa de plăţi, poziţia investiţională internaţională şi datoria externă sunt revizuite după
cum urmează:
1. Revizuirile periodice ale datelor trimestriale din balanţa de plăţi, poziţia investiţională
internaţională şi datoria externă sunt efectuate în fiecare trimestru şi pot cuprinde până la trei
trimestre precedente ale anului curent;
2. Revizuirea anuală a datelor din balanţa de plăţi, poziţia investiţională internaţională şi
datoria externă este efectuată la momentul compilării variantei finale şi poate cuprinde până la patru
ani precedenţi.
3. Confidenţialitatea datelor. BNM asigură securitatea şi confidenţialitatea informaţiei
colectate aferente tranzacţiilor economice internaţionale. Datele sunt utilizate doar în scopuri
statistice, fiind difuzate sub formă agregată.
Balanţa de plăţi este un document statistic de sinteză macroeconomică ce reflectă în mod
sistematizat toate tranzacţiile economice ale unei ţări cu restul lumii pentru o perioadă de timp.
Datele sunt clasificate şi compilate conform standardelor internaţionale recomandate de
Fondul Monetar Internaţional în Manualul Balanţei de Plăţi, ediţia a V-a (1993), şi a suplimentului
la acesta Derivate Financiare (2000), cu excepţia articolului „alocări de DST” care se înregistrează
conform recomandărilor ediţiei a VI-a (2009).

1.2. Definiții și principii generale referitoare la balanța de plăți

Poziția unei economii naționale în raporturile ei cu restul lumii este reflectată în două
documente: balanța de plăți externe și balanța de creanțe și angajamente externe – a căror
cunoaștere este necesară în procesul elaborării politici economice externe a oricărei guvernări într-o
lume tot mai independentă.
Balanța de plăți externe este rezultatul abordării a diferitor relații economice internaționale
ale unei țări. Potrivit manualului FMI, balanța de plăti externe este documentul statistic care rezumă

5
într-o forma sistematică tranzacțiile unei economii cu restul lumii de-a lungul unei perioade de timp
(de obicei un an). Tranzacțiile între rezidenți și nerezidenți se referă la bunuri, servicii și venituri, la
creanțe și angajamente în raporturile cu restul lumii, precum și la transferuri (cum sunt donațiile și
cadourile), care presupun o prestație unilaterală, neînsoțită de o contraprestație sub forma unei plăți.
Tranzacția este conceptul generalizator folosit pentru a desemna fluxul economic care
reflectă crearea, transformarea, schimbul , transferul sau stingerea unei valori economice și care
presupune schimbarea de proprietate asupra bunurilor și/sau a rezervelor financiare , prestarea de
servicii sau disponibilizarea de forță de munca și capital.
Mulțimea tranzacțiilor (fluxurilor) economice pe care o țară le are cu restul lumii poate fi
prezentată într-o maniera esențializată – ca o reuniune a fluxurilor comerciale și financiare.
Fluxurile comerciale internaționale reflectă interdependențele dintre țări în planul economiei
reale, ca efect al adâncirii treptate a diviziunii mondiale a muncii și al specializării agenților
economici din diferite țări în producerea și comercializarea de produse corporale (produse de baza
și produse prelucrate), produse incorporale (brevete de invenție, know-how, lucrări conmplexe de
proiectare), sau de prestări de servicii de felul transporturilor și asigurărilor internaționale de
persoane și de mărfuri, al turismului internațional (de fapt, pachete de servicii diverse) sau al
serviciilor profesioale care se afla într-o permanentă amplificare și diversificare (de la servicii
bancare, de telecomunicații și de reprezentare pîna la servicii de consultanță juridică, gestiune,
teleprelucrare și gestionare a băncilor de date din diferite domenii de interes public sau privat).
Momentul de înregistrare a tranzacţiilor este momentul, real sau estimat, când o valoare
economică este creată, transformată, schimbată, transferată sau stinsă. În practică, acest moment nu
întotdeauna este evident şi poate fi aproximat prin momentul în care părţile înregistrează tranzacţia
în conturile lor contabile. În principal, tranzacţiile sunt înregistrate în balanţa de plăţi urmând
principiul de „drept constatat”.
Înregistrări pentru unele operaţiuni:
a) tranzacţiile cu bunuri sunt înregistrate la momentul schimbului dreptului de proprietate
asupra lor;
b) tranzacţiile cu servicii – la momentul prestării;
c) venitul reinvestit din investiţii directe – în perioada în care a fost câştigat;
d) tragerile de împrumuturi – la data efectivă a tranzacţiei;
e) rambursările de împrumuturi – la momentul când ar fi trebuit efectuate plăţile conform
acordurilor, după principiul de „drept declarat”;
f) dobânzile sunt înregistrate în baza dreptului constatat, reflectând costul capitalului
calculat în perioada respectivă;
g) dividendele – la data declarării angajamentelor către plată.
6
Balanţa de plăţi nu utilizează noţiunile de plăți şi încasări în concepţia generală a acestora, ci
în sens de tranzacţii.

1.3. Structura balanței de plăți

Balanţa de plăţi este structurată în felul următor:


A. Contul curent cuprinde tranzacţiile cu valori economice (cu excepţia celor cu instrumente
financiare) care au loc între rezidenţi şi nerezidenţi. De asemenea aici sunt efectuate înscrierile
compensatorii ale valorilor economice primite şi oferite unilateral (fără furnizarea / obţinerea altor
valori în schimb).
Contul curent este divizat în: bunuri, servicii, venituri şi transferuri curente.
1. Bunuri. Acest articol include tranzacţiile cu bunuri, specificându-se cele la care are loc
transferul dreptului de proprietate de la rezidenţi la nerezidenţi şi invers (precum bunuri generale,
procurarea de bunuri în porturi de către cărăuşi şi aurul nemonetar) şi cele la care nu are loc acest
transfer (cum sunt bunurile pentru prelucrare şi reparaţiile de bunuri).
2. Servicii. Acest articol cuprinde serviciile prestate între rezidenţi şi nerezidenţi:
- servicii de transport – specifică tipul transportului: aerian, feroviar, auto, maritim, prin
conducte.
- pentru fiecare tip de transport, cu excepţia celui prin conducte, se specifică transportarea de
mărfuri, de pasageri şi alte servicii auxiliare din cadrul serviciilor de transport (încărcare /
descărcare, deservirea unităţilor de transport etc.);
- călătorii – includ bunurile şi serviciile achiziţionate într-o economie de către călătorii
nerezidenţi (inclusiv excursioniştii), în scopuri de afaceri sau personale (inclusiv călătoriile ce ţin de
sănătate şi de studii), pe parcursul sejurului lor (mai mic de 1 an), pe teritoriul acestei ţări. Regula
de un an nu se aplică reprezentanţelor companiilor străine, studenţilor şi pacienţilor medicali care
rămân rezidenţi ai economiei de origine, indiferent de durata de aflare peste hotare;
- servicii de comunicaţii – acest articol cuprinde serviciile internaţionale de telecomunicaţii
(sunete şi imagini transmise prin intermediul telefonului, faxului, radioului, computerului, poştei
electronice; deservirea canalelor informaţionale, alte servicii conexe) şi serviciile poştale
(transportarea corespondenţei, ziarelor şi revistelor, ediţiilor periodice, coletelor etc.);
- servicii financiare – cuprind comisioanele pentru servicii de intermediere financiară şi
pentru servicii auxiliare prestate între rezidenţi şi nerezidenţi;
- alte servicii: servicii de construcţii; de asigurare; de informatică şi informaţionale; royalty
şi onorarii pentru licenţă; culturale şi de agrement; guvernamentale; alte servicii de afaceri (leasing

7
operaţional, servicii juridice, contabile, audit, consulting, management, marketing, arhitectură,
cercetare, alte servicii).
3. Venituri. Acest articol este divizat în 2 componente principale:
a) compensarea pentru muncă reprezintă remunerările (sub orice formă) plătite de angajatori
angajaţilor, atunci când atribuţia rezidenţială a părţilor este diferită. Aceste remunerări includ şi
taxele plătite sub formă de impozite în ţara gazdă, înscrierea compensatorie a cărora este reflectată
la articolul transferuri curente. Cheltuielile efectuate de angajaţi în ţara gazdă se înregistrează
compensatoriu la articolul călătorii;
b) veniturile din investiţii reprezintă încasări şi plăţi aferente creanţelor şi angajamentelor
externe.
Această categorie cuprinde veniturile din investiţii directe, investiţii de portofoliu, alte
investiţii şi active de rezervă. La intrări ele includ venitul către încasare provenit din capitalul
investit sau împrumutat în exterior de către rezidenţi, la ieşiri se reflectă venitul nerezidenţilor
obţinut din Banca Naţională a Moldovei capitalul investit în Moldova sau împrumutat rezidenţilor.
Veniturile din investiţii pot fi sub formă de dobânzi, dividende şi venituri reinvestite. Venitul
reinvestit şi profiturile nedistribuite ale filialelor – reprezintă veniturile investitorilor străini direcţi
ce nu le-au fost distribuite sub formă de dividende sau alte beneficii.
4. Transferuri. La acest articol sunt efectuate înregistrările compensatorii, aferente trecerii
dreptului de proprietate asupra resurselor materiale şi financiare de la rezidenţii unei ţări la
rezidenţii altei ţări, fără încasarea unor valori economice.
Transferurile sunt divizate:
a. după tipuri: transferuri curente(înregistrate în contul curent) şi transferuri de capital
(înregistrate în contul de capital) .
b. după sectoare: sector guvernamental şi alte sectoare. Exemple de transferuri curente des
întâlnite în practică sunt transferurile de bani de la persoane fizice, ajutoarele umanitare, asistenţa
tehnică, cotizaţiile în organizaţii internaţionale, diferite taxe şi impozite curente ca cele pe venit, pe
imobile deţinute în altă ţară decât cea de rezidenţă etc., exemple de transferuri de capital sunt
anularea datoriei de către creditor, transferurile migranţilor (care reprezintă echivalentul valoric al
activelor nete ce le iau cu sine persoanele ce se instalează permanent cu traiul în altă ţară).
B. Contul de capital şi financiar este divizat în contul de capital şi contul financiar.
Contul de capital cuprinde transferurile de capital şi comercializarea activelor nefinanciare
neproduse (de exemplu: brevetele, contractele de arendă şi alte contracte transferabile, mărcile etc.).
Contul financiar cuprinde tranzacţiile cu active şi pasive financiare ce au loc între rezidenţi
şi nerezidenţi, criteriul principal de clasificare a componentelor fiind categoria funcţională:

8
1) investiţii directe - investitor direct într-o întreprindere se consideră acel investitor străini
care deţine cel puţin 10 la sută din capitalul social sau din voturi într-o întreprindere situată în afara
propriei ţări de rezidenţă. Relaţia „investiţie directă” se extinde asupra întreprinderilor în care s-au
investit bunuri materiale şi / sau bani şi asupra întreprinderilor asociate cu ele, adică se referă la
investiţiile între întreprinderile asociate, filialele şi centralele lor. Investiţiile directe se înregistrează
după direcţia investiţiei: în străinătate şi în economia naţională, după care are loc clasificarea
acestora pe sectoare instituţionale, iar componentele capital social şi alt capital sunt divizate ulterior
în creanţe şi angajamente. Ca părţi componente se evidenţiază: capitalul social, venitul reinvestit, alt
capital (credite intragrup).
2) investiţii de portofoliu - alte investiţii şi derivatele financiare se înregistrează în balanţa
de plăţi grupate pe active (creanţe – cerinţe către nerezidenţi) şi pasive (angajamente faţă de
nerezidenţi), cu distribuţie sectorială, iar pentru primele două categorii se specifică şi tipul
instrumentului. Investiţii de portofoliu sunt sub formă de:
- Titluri de participare (în cazul în care investitorul deţine mai puţin de 10% din capitalul
social sau din voturi);
- Titluri de creanţă-angajamente care cuprind obligaţiuni şi instrumente ale pieţei
monetare.
3) derivate financiare - sunt instrumentele financiare corelate cu alte instrumente financiare
sau cu un indicator, sau cu un element suport, prin intermediul cărora riscurile financiare pot fi
comercializate pe pieţele financiare. Ele grupează operaţiunile cu swap-uri, opţiuni, depozite de
garanţie ş.a. şi sunt înregistrate în bază netă.
4) alte investiţii - sunt împărţite în active şi pasive şi includ operaţiunile cu active şi pasive
financiare care nu figurează la rubricile investiţii directe, investiţii de portofoliu sau derivate
financiare. Alte investiţii cuprind:
- credite comerciale;
- împrumuturi;
- valută şi depozite;
- alte active / pasive;
- alocări de DST, Banca Naţională a Moldovei;
5) active de rezervă - reprezintă activele externe ale statului gestionate de autorităţile
monetare. Ele pot fi utilizate pentru finanţarea directă a deficitului balanţei de plăţi sau pentru o
influenţă indirectăasupra lui (printr-o intervenţie pe pieţele valutare cu scopul reglării cursului
monedei naţionale etc.). Activele de rezervă includ aurul monetar, drepturile speciale de tragere,
poziţia de rezervă la FMI, activele în devize liber convertibile şi în titluri de valoare.

9
2. ANALIZA EVOLUȚIEI BALANȚEI DE PLĂȚI A REPUBLICII M.OLDOVA PE
PARCURSUL PERIOADEI 2014-2015

2.1. Analiza evoluției balanței de plăți sub forma standardă pentru perioada 2014-2015

Poziția unei economii națioanale în raporturile ei cu restul lumii este reflectată în balanța de
plăți a unui stat.Deci pentru a determina care este poziția economiei naționale a Republicii Moldova
este nevoie de analizat evoluția balanței de plăți a statului.
În practica economicã se utilizeazã două forme de prezentare a balanței de pălți externe:
1. Forma standard;
2. Forma de bilanț analitic;
În lucrarea dată pentru a analiza evoluția balanței de plăți vom utiliza forma stadardă care
presupune înregistrarea datelo rstatistice cu privire la fluxurile reale și financiare într-o structurã
proprie sau după structura recomandatã de Fondul Monetar Internațional.În vederea asigurării
comparabilității între țări, Fondul Monetar Internațional a întreprins eforturi susținute în vederea
elaborării unor reguli standard cu privire la structura și la metodologia de înregistrare a datelor în
balanța de plăți Trebuie remarcat faptul că țările membre Fondului Monetar Internațional sunt
obligate să utilizeze structura recomandată.
Din analiza balanței de plăți externe și a soldurilor conturilor acesteia se pot trage o serie de
concluzii cu privire la competitivitatea externă a economiei naționale a statuluin în special referitor
la ceea ce privește comerțul cu bunuri și servicii.
Pe baza balanței de plăți se poate determina poziționarea investițională internațională a
economiei statului care arată sintetic poziția net-debitoare/creditoare precum și gradul de
atractivitate al mediului de afaceri intern pentru investitorii rezidenți și nerezidenți.
Mai jos este reprezentată balanța de plăți a R.M. în formă standardă pentru perioada 2009-
2013 cu scopul analizei evoluției acesteia pentru perioada menționată. În urma datelor prezentate
în tabelul ce urmează ,care conțin date referitoare la balanța de plăți ,vom efectua analiza evoluția
acesteia.Studierea evoluție balanței de plăți va fi delimitată în două etape. Prima etapă se va
executa analiza situația balanței de plăți în anul de referință (2013) în comparație cu anii precedenți
iar în ce-a de a doua etapă se va prezența și analiza evoluția balanței de plăți pe întreaga perioadă.

10
Tabelul 2.1
Balanţa de plăţi a Republicii Moldova pentru anii 2009 - 2013
milioane USD
Indicatori 2015 2014
Contul curent -321,97 -423,27
Bunuri, servicii şi venituri -1 493,23 -2 106,55
Bunuri şi servicii -1 954,10 -2 931,13
Bunuri -1 959,32 -2 899,81
Export 1 984,86 2 354,43
Import -3 944,18 -5 254,24
Servicii 5,22 -31,32
Export 822,38 968,96
Import -817,16 -1 000,28
Venituri 460,87 824,58
Export 819,70 1 118,01
Import -358,83 -293,43
Contul de capital şi financiar 377,01 500,59
Contul de capital -66,71 -62,44
Export 7,70 18,44
Import -74,41 -80,88
Contul financiar 443,72 563,03
Investiţii directe 164,88 158,16
Peste hotare -17,59 -42,42
În economia naţională 182,47 200,58
Active de rezervă 306,49 538,45
Erori şi omisiuni -55,04 -77,32
Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNM.

În cadrul primei etape vom prezenta situația balanței de plăți a statului pentru anul de
gestiune (2014):

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în anul 2015 un deficit de 321.97 mil. USD,
înregistrîndu-se o dominuare a deficitului contului curent de la 423.27 mil USD la 321.97 mil. USD
în 2015 adică diminuîndu-se cu 101.30 mil. USD faţă de anul precedent.
Dacă să analizăm deficitul comerţului cu bunuri şi servicii (2,931.13 mil. USD) s-a diminuat
destul de semnificativ, adică cu 977.03 mil. USD faţă de anul precedent, exportul păstrând un ritm
de creştere mai înalt decât cel al importului, respectiv deficitul bunurilor contituind circa 48.13%
din total, și valoarea excedentului serviciilor a asigurat diminuarea indicatorului susmenționat cu
1.87%. Majorarea exportului de servicii și bunuri a fost influenţată în special de încercările
comercianților autohtoni de a ieși pe piața Uniunii Europene, ideea care s-a materializat în
diminuarea excedentului balanței de plăți după cum putem vedea intabelul de mai sus.
Balanţa serviciilor a înregistrat un sold pozitiv în 2015 - de 5.22 mil. USD, exportul
înregistrând 822.38 mil. USD, iar importul – 817.126 mil. USD. Ritmul de creştere a exportului l-a
11
depăşit pe cel al importului cu 1.99 p.p., fiind determinat de sporirea exporturilor de servicii de
transport (auto şi aerian), călătorii, de construcţii şi servicii financiare.
Contul de capital s-a soldat cu ieşiri nete în sumă de 66.71 mil. USD (în scădere cu 4.27 mil.
USD), determinate majoritar de transferurile persoanelor care emigrează pentru trai permanent peste
hotare. Excedentul contului financiar a constituit 443.72. USD, ceea ce arată reducerea intrărilor
financiare nete cu 26.8 la sută faţă de anul precedent.
Activele oficiale de rezervă s-au diminuat pe parcursul anului în urma tranzacţiilor efective
cu 231.96 mil. USD.

2.2. Prezentarea analitică a balanței de plăți pentru anul de referință

În prezentarea analitică a balanţei de plăţi globale a Republicii Moldova al doilea an


consecutiv se remarcă fenomenul de majorare a activele oficiale de rezervă, utilizând excedentul de
mijloace valutare în economie.
Finanţarea excepţională în anul 2014 a însumat 332.00 mil. USD, fiind compusă din
următoarele componente principale:
- granturi pentru susţinerea bugetului de stat acordate de Comisia Europeană;
- împrumuturile de la Banca Mondială (AID);
- plăţile la serviciul datoriei externe, amânate pe parcursul anului de agenţii economici din
alte sectoare.
Tabelul 2.2
Sinteza balanţei de plăţi a Republicii Moldova
milioane USD
Indicatori 2015 2014
Balanţa globală -355.27 -841.18
Finanţarea balanţei globale 355.27 841.18
Active de rezervă 306.49 538.45
Utilizarea creditelor şi a împrumuturilor FMI -40.72 -29.27
Autorităţi monetare -35.16 -29.27
Sector guvernamental -5.56 0
Finanţarea excepţională 89.50 332.00
Sursa: elaborate de autor în baza datelor prezentate de BNM.
După cum putem vedea din datelel tabelului 2.2, valoarea balanței de plăți globale pe parcursul
anului 2015 a înregistrat o diminuare a deficitului, valoarea acestui indicator la sfîrșitul anului 2015
reprezentînd circa 355,27 mil. USD, comparactiv cu anul 2014, perioada în care valoarea acestui
indicator a atins o valoare a deficitului balanței de plăți egală cu 841.18 mil. USD. Pentru a acoperi
aceste decalaje create, guvernul a recurs la următoarele finanțarea acestui decalaj din contul
activelor de rezervă, valoarea cărora în 2015 a acoprit circa 86.26% din decalajul total înregistra, pe

12
cînd în 2014 aceste active de rezervă au acoperit circa 64.01%, statul find nevoit să recurgă la
diferite împrumuturi prin intermediul granturilor și împrumuturilor bilaterale și multilaterale pentru
a acoperi decalajul creat. Asftel în 2015 finanțarea excepțională a însumat doar 89.50 mil. USD,
aceasta fiin un pas benefic în diminuarea valorii împrumuturilor contractate de guvernul Republicii
Moldova, în sensul diminuării datoriilor externe a țării.

Figura 2.1. Evoluția comerțului exterior a Republicii Moldova pe grupe de țări.

Dacă să analizăm datele prezentate în figura 2.1, atunci tragem următoarea concluzie anul 2015 s-a
soldat cu o diminuare a valorii totale a importurilor în timp ce valoarea exporturilor totale a țării au
rămas aproximativ la același nivel. Dacă să privim comerțui exterior atunci putem menționa
următoarea regularitate, pe parcursul anului 2015 valoarea exporturilor țării pe teriroriu CSI s-a
diminuat destul de aesențial în timp ce relațiile economice cu țările Uniunii Europene au rămas la
același nivel. Această situație se clarifică prin faptul că Russia, care anterior era cea mai importantă
piață de desfacere pentru producătorii autohtoni, a impus embargouri privind producția autohtonă,
ceea ce a dus la modificările pe care le putem vedea in grafic. În timp ce relațiile economice cu
țările Uniunii Europene au rămas la același nivel, ceea ce ne dă dovadă de existența unor relații
multilaterale stabile și sănătoase pentru un viitor cert și stabil.

13
2.3. Echilibrul balanței de plăți externe

În privinţa echilibrulu balanţei de plăţi externe există în literatura de specialitate două


accepţiuni diferite: echilibrul balanţei de plăţi este indus automat de echilibrul economic general sau
echilibrul poate fi obţinut prin promovarea unor politici macroeconomice ori prin utilizarea unor
tehnici de echilibrare specifice. În primul caz nu este nevoie de intervenţia statului pentru
echilibrarea balanţei de plăţi, considerându-se că aceasta se va echilibra în condiţiile echilibrului
economic general.
Unul din mecanismele care produc ajustarea automată a balanţei de plăţi externe este
mecanismul preţurilor (accepţie susţinută în teorie de Ricardo şi Hume). Acest mecanism al
preţurilor explică ajustarea automată a unor dezechilibre apărute în balanţa comercială (exporturi <
importuri). Mecanismul este relativ simplu: un deficit în balanţa comercială atrage după sine o
scădere a masei monetare aflate în circulaţie (banii se vor localiza în bancă în urma cumpărării de
devize de pe piaţă, necesare plăţii excedentului de importuri, operaţiune care a avut ca efect
diminuarea activelor de rezervă). Teoria cantitativă a banilor stipulează că o scădere a masei
monetare va produce implicit o scădere a preţurilor. Această scădere a preţurilor va constitui un
stimulent pentru exporturi şi o frână în calea importurilor.
Condiţia de bază a unui astfel de mecanism este că raportul valoric între monede (cursul de
schimb) să nu sufere modificări semnificative (depreciere pronunţată). Echilibrarea automată a
balanţei de plăţi se va produce şi datorită faptului că deflaţia generată de scăderea masei monetare
aflate în circulaţie va atrage după sine o creştere a nevoii de fonduri în economie, care, implicit, va
duce la o creştere a dobânzilor. Atraşi de dobânzile mai mari oferite, investitorii străini îşi vor
orienta capitalurile către această piaţă, fapt ce va duce la o reechilibrare a balanţei de plăţi. Acest
mecanism de ajustare automată poartă denumirea de finanţare compensatoare, diferenţialul de
dobândă fiind elementul care reechilibrează balanţa de plăţi (dezechilibrul din balanţa comercială
este compensat de un aport suplimentar de fluxuri financiare externe).
O altă teorie este cea a echilibrului prin venituri (Keynes, Robinson, Harrod, Machlup), care
susţine că există mecanisme interne de corectare a dezechilibrelor externe cum ar fi nivelul
veniturilor sau gradul de utilizare a forţei de muncă.
În prezent în mare parte aceste teorii nu-şi mai găsesc aplicabilitatea în practică, fenomenele
economice devenind din ce în ce mai complexe (de exemplu ajustarea BPE prin preţuri nu se mai
poate produce în condiţiile în care masa monetară nu mai este corelată cu nivelul activelor de
rezervă). În concluzie, în condiţiile actuale, în care mai mult de 60% din regimurile valutare se
bazează pe flotarea liberă a cursului de schimb, echilibrarea automată a balanţelor de plăţi este mai
greu de realizat, statul având un rol din ce în ce mai activ în corectarea deficitelor externe.
14
Există o serie de specialişti carea susţin că intervenţia statului în economie în vederea
atingerii unei stări generale de echilibru se concentrează pe trei direcţii principale: utilizarea deplină
a forţei de muncă, stabilitatea preţurilor interne şi echilibrul balanţei de plăţi obţinut prin tehnici şi
mecanisme specifice. Echilibrarea balanţei de plăţi rămâne o problemă complexă şi dificil de
realizat, de cele mai multe ori intervenţia în vederea echilibrării lezând interesele statelor partenere.
Mai trebuie remarcat faptul că dezechilibrele cronice în balanţa de plăţi a unei mari puteri
economice (SUA, de exemplu) au avut adesea repercusiuni asupra stării generale a economiei
mondiale.

15
CONLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Statul are la dispoziţie mai multe politici pe care le poate utiliza în vederea ajustării
deficitelor din balanţa de plăţi externe:
Politici monetare: ratele de dobândă, operaţiuni pe piaţa liberă efectuate de banca centrală,
rezervele bancare obligatorii. Aceste politici pot avea o influenţă directă asupra fluxurilor de capital
în sensul atragerii lor printr-o creştere a ratelor de dobândă.
Politicile bugetare: politici care vizează creşterea veniturilor din impozite şi taxe (se poate
realiza printr-o fiscalitate sporită sau printr-o mai bună colectare a fondurilor datorate statului) şi
reducerea cheltuielilor bugetare. Aceste politici au rolul de a limita dimensiunea deficitului bugetar
intern, care de mai multe ori este finanţat extern prin fonduri împrumutate (mai ales în cazul ţărilor
în curs de dezvoltare). În plus, aceste deficite sunt adesea finanţate inflaţionist prin emisiune de
monedă, fapt ce poate fi dăunător exporturilor, agravând şi mai mult deficitul contului curent.
Devalorizarea cursului de schimb: parte integrantă a politicii monetare are ca efect direct
încurajarea exporturilor şi descurajarea importurilor (care devin mai scumpe în monedă naţională).
Condiţia de bază este ca deprecierea să fie mai mare decât creşterea preţurilor interne.
Instituirea de bariere tarifare și netarifare în calea importului cu rol în limitarea cantitativă a
importurilor.
Barierele tarifare constituie în prezent una din piedicile majore în calea fluxurilor comerciale
internaţionale, existând în prezent o mare varietate de astfel de bariere, unele dintre ele greu de
identificat şi contracarat.
Stimularea și promovarea exporturilor prin diferite metode (subvenţii de export, credite de
export şi subvenţionate, facilităţi fiscale, asigurarea şi garantarea creditelor de export etc.) conduce
la reechilibrarea balanţei comerciale.
Finanţarea deficitelor din BPE se referă la posibilitatea acoperirii unui deficit comercial
printr-un credit extern acordat în ipoteza unor cursuri de schimb stabile.
Există teorii care arată că o creştere a importurilor generează o depreciere a cursului de
schimb (cerere de valută mai mare din diferite surse - FMI prin mecanismul de finanţare lărgită sau
emisiune de obligaţiuni guvernamentale pe piaţa internaţională). Avantajul acestei politici este unul
pe termen scurt; pe termen lung cerditele nu fac altceva decât să amâne rezolvarea cauzelor reale ce
au dus la acest deficit comercial. În plus, nu trebuie neglijat faptul că prin înregistrarea remunerării
acestor credite (dobânzi plătite) în debitul contului de venituri (contul curent) deficitul este reportat
pentru o perioadă viitoare.
Atragerea de investiţii străine directe și de portofoliu contribuie la reechilibrarea balanţei de
16
plăţi prin capitalul străin injectat în economie, care poate reduce din presiunile asupra cursului de
schimb generat de o balanţă comercială deficitară.
În concluzie, statul poate interveni direct prin numeroase pârghii şi mecanisme pentru a
reechilibra balanţa de plăţi externe. Raţiunea pentru a interveni în sensul echilibrării BPE este dată
de absenţa ajustării automate şi de efectele pe care le poate avea dezechilibrul BPE asupra
echilibrului economic general.
Balanţa de plăţi rămâne principalul instrument de măsurare a valorii şi a competitivităţii
externe a unei economii, fiind, în acelaşi timp, un instrument deosebit de util pentru configurarea
principalelor politici macroeconomice

17
RESURSE BILBIOGRAFICE

1. Anghelache, C. (2005). România 2005- Starea economică la a câta schimbare?, Editura


Economică, Bucureşti;
2. Anghelache, C (1996). Măsurarea și compararea dezvoltării economice, Editura
Economică, Bucureşti;
3. Anghelache, C, Capanu, I. (2004). Statistică macroeconomică, Editura Economică,
Bucureşti;
4. Anghelache, C, Isaic-Maniu, Al., Mitruţ, C, Voineagu, V. (2005). Sistemul conturilor
naţionale, Editura Economică, Bucureşti Capanu, I., Wagner, P., Mitruţ, C-tin (1994) Sistemul
Conturilor Naţionale și Agregate macroeconomice, Editura ALL, Bucureşti;
5. Isaic-Maniu, Al., Mitruţ, C, Voineagu, V. (1995). Macroeconomie și analiză
macroeconomică, Editura „Constantin Brâncoveanu”, Rm. Vâlcea;
6. Isaic-Maniu, Al., Antonescu C., Korka, M., Mitruţ, C-tin, Voineagu, V. (1994). Statistică
generală și economică, Editura „Constantin Brâncoveanu”, Rm. Vâlcea;
7. Isaic-Maniu, Al., Korka, M., Mitruţ, C-tin, Voineagu, V. (1998). Statistică, Editura
Independenţa Economică, Bucureşti Isaic-Maniu, Al., Mitruţ, C-tin, Voineagu, V. (1989). Statistica
pentru managementul afacerilor, Ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti.

18