Sunteți pe pagina 1din 24

DEGRADAREA SOLULUI.

SOLUL ESTE PARTEA SUPERIOAR,


AFNAT, A LITOSFEREI, CARE SE AFL
NTR-O CONTINU EVOLUIE SUB
INFLUENA FACTORILOR PEDOGENETICI,
REPREZENTND STRATUL SUPERFICIAL AL
PMNTULUI N CARE SE DEZVOLT
VIAA VEGETAL. STRATUL FERTIL AL
SOLULUI CONINE NUTRENI I ESTE
ALCTUIT DIN HUMUS I DIN LOESS.
Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie
legate direct sau indirect de activitatea omului
Procesele Naturale sunt : Eroziunea, Alunecrile
de teren, Aluvionarea, Salinizarea, Couvionarea.
Activitile Umane care duc la degradarea solului
sunt : Poluarea Chimic, Punatul excesiv,
Desfundarea, Extragerea materiei organice,
Emisiile Industriale i a Mijloacelor de Transport
etc.
PROCESELE NATURALE, CARE DUC LA
DEGRADAREA SOLURILOR SUNT
PROCESELE DE MODELARE A RELIEFULUI
CARE SE DESFASOARA CU MAI MULTA
PUTERE DECT POT AVANSA PROCESELE
PEDOGENETICE.
Eroziunea. Prin aceasta notiune n sens restrns, se
ntelege actiunea de desprindere si ndepartare a unor
particole de diferite forme si marimi din scoarta terestra,
datorita apelor curgatoare, vntului, valurilor sau
ghetarilor si zapezilor.
Eroziunea exercitata de apele care se scurg pe versanti
duce pe de-o parte la formarea de ogase si rpi, sapate
att n sol ct si n roca de sub el, si pe de alta parte la
alternare de material de pe suprafete ntinse din
orizonturile superficiale ale solului numita impropriu
"eroziune n supratafa", fara a da nastere unor forme care
sa tulbure nfatisarea povrnisului.
DEFLATIA. MODELAREA RELIEFULUI DATORITA ACTIUNII VNTULUI,
NUMITA DEFLATIE, ARE ROL HOTARTOR N REGIUNILE DESERTICE,
DAR EA ARE UN ROL SENSIBIL SI N REGIUNILE MUNTOASE, N
LOCURILE UNDE ACESTA ESTE PUTERNIC, SAU N CELE COLINARE SI
DE CMPIE, UNDE NISIPUL ARE NTINDERE MARE SI VEGETATIA ESTE
SARACACIOASA.
Alunecarea. Deplasarea materialului ssub forma de strate de
grosimi si ntinderi variate, joaca unrol foarte nsemnat, sar putea
spune chiar determinant, n modelarea reliefului si n degradarea
solurilor din anumite regiuni de pe suprafata pamntului.
Prin alunecare, solul este supus adesea la diferite
schimbari sau degradari, sau poate ajunge chiar n locuri
cu conditii asemanatoare cu acelea n care s-au format si
au evoluat pna n momentul deplasarii. Astfel, n unele
cazuri, pe o pornitura provenita dintr-o arie cu un sol si o
vegetatie uniforma nainte de deplasare, se poae ajunge la
un adevarat mozaic de soluri si de asociatii vegetale dupa
alunecare.
Prabusirea. Acest fenomen este caraceristic povrnisurilor repezi,
sapate n roci poroase (locss, nisip, pietris), sau nroci
carstificabile , cu goluri subterane si de sufoziune. Daca
materialul sfarmat dupa prabusire nu este supus deplasarii mai
departe, ncepe procesul de solificare, care n genere este de
durata foarte lunga.
Aluvionarea. Dintre procesele de depunere, aluvionarea cuprinde
suprafetele cele mai mari si este mai usor de observat. n timpul
viiturilor apele ies din matca lor si acopera o parte din lunca, lasnd
la retragere un strat de aluviuni, variat ca grosime si textura, n
funcsie de marimea viiturii si de natura rocii din care provine
materialul.
Salinizarea. Un alt proces degradator al solurilor este
salinizarea, adica mbogatirea n saruri a solurilor sin
anumite arii, cum sunt zonele de stepa si silvostepa.
Aceasta mbogatire poate merge pna la formarea de
soluri, - asa zise - "halomorfe", soloneturi sau
solonceacuri.
DEGRADAREA SOLURILOR CA
URMARE A ACIUNILOR UMANE
Activitile omuli care poart un caracter din ce n ce mai
intensiv, au un efect cel mai negativ i poluant asuprta
solului
ARATUL DE TOAMNA, CARE N GENERAL ESTE
RECOMANDAT, PE POVRNISURI ESTE DAUNATOR DACA
DUPA ACEST ARAT, URMEAZA PLOI ABUNDENTE. N
ACEST CAZ NTREGUL STRAT ARAT ESTE LUAT DE PE
UNELE PARTI ALE POVRNISURILOR SI DEPUS SUB
FORMA DE PROLUVII SAU COLUVII, ACOPERIND SOLUL
NORMAL DE PE SUPRAFETELE CU NCLINARE MICA DE
LA POALA VERSANTULUI SAU ESTE DUS MAI DEPARTE
SI DEPUS SUB FORMA DE ALUVIUNI PE LUNCILE
RURILOR MARI SAU CHIAR N DELTA. N ACEST FEL SE
DEGRADEAZA ATAT SOLUL DE PE POVRNIS, CAT SI CEL
DE PE SESUL DE LA BAZA ACESTUIA.
Poluarea solului cu produse chimice este un proces de
impurificare si indirect de degradare, poluarea solului cu
metale grele, diferite pesticide si ingrasaminte,
modificarea ph-ului solului.
Un alt exemplu de poluarea chimic este poluarea
radioactiva a solului care consta din depunerile
radioactive si depozitara pe sol a reziduurilor cu continut
bogat in izotopi. Cei mai preiculosi radionuclizi sunt cei
cu viata lunga ca strontiu 90 (26 de ani) si cesiu 137 (30
de ani), dar importanta au si iodul 131 , baru 140, ruteniu
160 si altii emisi de reactoarele nucleare si care contribui
la radiatia gama globala.
Dereglri biologice: generata de poluarea
solului cu germeni de boli transmisibile
plantelor i animalelor.
POLUAREA CU PRODUSI CHIMICI UTILIZATI IN
AGRICULTURA REPREZINTA IN PREZENT UNA DIN
CELE MAI IMPORTANTE, DAR SI CELE MAI
CONTROVERSATE PROBLEME DE SANATATE.
PESTICIDELE, ERBICIDELE SI FERTILIZANTII SUNT
DAUNATORI NU NUMAI PENTRU SANATATEA
OMULUI, ACESTEA POT AVEA UN EFECT NOCIV
ASUPRA SOLULUI PRIN NIMICIREA FAUNEI DIN
SOL CARE ASIGURA NCORPORAREA MATERIEI
ORGANICE N SOL (BACTERII, RME, ALGE,
CIUPERCI FILIFORME ETC.).
Masurile prioritare de conservare a solului vor cuprinde:
efectuarea de lucrari agricole cu utilaje si masini, de asolamente;
utilizarea unor procedee agricole cu impact redus asupra mediului;
practicarea unei agriculturi organice;
elaborarea unui proiect de lege privind conservarea solului, dupa
modelul tarilor europene;
aplicarea mecanismelor economice de prevenire a degradarii solului;
perfectionarea actelor normative n vigoare privind obligatiile
persoanelor care efectueaza lucrari ce conduc la degradarea
stratului fertil al solului, cu definirea clara a responsabilitatilor pentru
restabilirea fertilitatii lui;
elaborarea unei harti nationale a terenurilor degradate;
stimularea restabilirii fsiilor forestiere de protectie si aplicarii de
masuri antieroziune;
reglementarea exploatarii pasunilor;
reglementarea exploatarii padurilor;
intensificarea eforturilor de rempadurire;
optimizarea modului de ocupare a terenurilor;
revenirea la practica de rotatie a culturilor.
SFRIT