ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Şcoala Masterală de Excelenţă în Economie şi Business

Catedra Bănci și Activitate Bancară

C.Z.U.: 336.722.11.(478)(043)

ANDRIUȚĂ DOINA

PERSPECTIVELE ACTIVITĂȚII DE
DEPOZITARE BANCARĂ
TEZA DE MASTER

Domeniul general de studii: Științe economice 36

Domeniul de formare profesională 364: Finanțe
Programul de masterat: Administrare bancară

Admis la susţinere Conducător ştiinţific:

Şef catedră: Alla Darovannaia, conf. univ. dr.
prof. univ.dr. STRATULAT Oleg _____________________________
___________________ semnătura

”___”______________20____ Autor:
______________________________
semnătura

Chişinău – Anul 2017

 Declaraţia privind propria răspundere

Subsemnatul (a), Andriuță Doina absolvent al Academiei de Studii Economice din

Moldova, programul de masterat anul II, grupa AB 151 la Administrare bancară, declar
pe propria răspundere că teza de master pe tema Perspectivele activității de depozitare
bancară a fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la un alt program
de masterat sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau din străinătate, iar
exemplarul prezentat şi înregistrat la catedră corespunde integral cu varianta electronică plasată
în sistemul Anti-plagiat.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt
indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinând

referinţa precisă a sursei;
- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;
- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

Andriuță Doina
________________________
Numele Prenumele

________________________
Semnătura

15.05. 2017

Lista abrevierilor

2
BEM - Banca de Economii S.A.
BNM- Banca Națională a Moldovei.
CFAD- Comitetul Federal de Asigurare a Depozitelor.
CHIBOR- Chișinău Interbank Offered Rate.
CHIBID- Chișinău Interbank Bid Rate.
Constituția R.M.- Constituția Republicii Moldova.
C.S.I.- Comunitatea Statelor Independente.
DOP- Departamentul operațiunilor pe piață.
FGDSB - Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar.
FMI- Fondul Monetar Internațional.
MAIB - BC”Moldova- Agroindbank”S.A.
MICB- BC”Moldindconbank”S.A.
SGD- Scheme de garantare a depozitelor.

3
 Lista figurilor și lista abrevierilor

1. Figura 1.1. Structura resurselor atrase bancă……………………..………………………..10

2. Figura 2.3. Diagrama dinamicii portofoliului de depozite atrase de la populație
al BC,,Moldova-Agroindbank,,S.A. în perioada a.a. 2012-2016 (%)……...……..………...43
3. Figura 2.4. Diagrama dinamicii portofoliului de depozite în valută străină
și în monedă națională al MAIB în perioada a.a. 2012-2016 (mln. lei)…..….......…………44
4. Figura 2.5. Diagrama dinamicii portofoliului de depozite atrase de la persoane fizice
și persoane juridice al MAIB în perioada a.a. 2012-2016 (mln. lei)……..…………...….....45
5. Figura 2.6. Diagrama dinamicii portofoliului de depozite atrase la termen/ vedere
al MAIB în perioada a.a. 2012-2016 (mln. lei)………………..…………...………….........46
6. Figura 2.7. Diagrama ponderii depozitelor în total active
în perioada a.a. 2012-2016 (%)………………………………………………...…………...47
7. Tabelul 2.1. Structura depozitelor atrase de la populație pe total sector bancar
din Republica Moldova în perioada a.a. 2012-2016 (%)……….………………………......42
8. Tabelul 2.2. Analiza ratei medie a dobânzii aferente soldurilor depozitelor
persoanelor fizice în monedă națională și în valută străină
în perioada a.a. 2012-2016 (%)……………………………………………………….....…48

4
 CUPRINS
Declarația privind propria răspundere......................................................................................2
Lista abrevierilor..........................................................................................................................3
Lista tabelelor și lista figurilor....................................................................................................4
Introducere...................................................................................................................................6
Capitolul I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND DEPOZITELE BANCARE................10
1.1. Esența și caracteristica activității de depozitare..............................................................10
1.2. Privire generală asupra depozitelor bancare...................................................................19
1.3. Indicatorii de analiză a portofoliului de depozite............................................................26
Capitolul II. ANALIZA ACTIVITĂȚII DE ATRAGERE A DEPOZITELOR ȘI A
PORTOFOLIULUI DE DEPOZITE A BC,, MOLDOVA-AGROINDBANK,,S.A...........28
2.1. Organizarea atragerii depozitelor bancare......................................................................28
2.2. Oferta de produse depozitare............................................................................................35
2.3. Analiza economică financiară a portofoliului de depozite..............................................41
Capitolul III. DIRECȚII DE PERFECȚIONARE A ACTIVITĂȚII DE
DEPOZITARE BANCARĂ.....................................................................................................49
3.1. Ajustarea politicii dobânzii la conjunctura economică curentă.....................................49
3.2. Experiențe internaționale privind strategiile bancare în domeniul
depozitelor utile pentru practica națională.............................................................................53
3.3. Perfecționarea garantării depozitelor bancare prin prisma normelor interne............60
Concluzii și recomandări..........................................................................................................72
Bibliografie.................................................................................................................................75
Adnotare (în română)................................................................................................................79
Adnotare (în engleză).................................................................................................................80
Anexe...........................................................................................................................................81

5
 INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei cercetate. În prezent, situația economică a țării, care se

definește și printr-o lipsă de mijloace financiare axată spre obiective productive și sistematizări
economice, cât și pe valoarea depozitelor, acelor ce sunt disponibile pe perioade lungi de timp,
pentru Republica Moldova prevede a fi o necesitate indispensabilă economică. Sistemul bancar
autohton necesită dezvoltarea unei activități depozitare eficiente și adecvate. Orice situație de
orice natură prevede un plan de siguranță, astfel, pentru bănci resursele atrase de la deponenți
pe perioade lungi de timp reprezintă un element important a securității financiare. Cu alte
cuvinte, depozitele bancare prezintă o rezervă de bani în condiții în care apar unele circumstanțe
neașteptate sau cerințe noi. Ele necesită o atenție deosebită din partea specialiștilor economici
care încearcă să transpună în situația reală capacitatea de fructificare a resurselor bănești prin
intermediul unor mijloace cît mai ușoare. După cum se cunoaște depozitele bancare duc la
accelerarea stabilității financiar economice, dacă ele sunt corect dirijate, logic gestionate și bine
organizate.
Pentru a nu pierde din deponenți, banca recurge la o metodă benefică atît pentru ea cât și
pentru depunători, astfel ea stabilește o rată a dobânzii atractivă la depozitele bancare ca mai
apoi persoanele fizice și cele juridice să-și depună economiile sale în conturile de depozite ca
banca să poată învesti în activitatea de creditare sau să facă alte investiții pe piață. Băncile pun
la dispoziție astăzi o gamă largă de depozite pentru orice deponent cu orice necesitate pe care o
prevede. Instituțiile bancare atrag depozitele bancare, în scopul de a asigura interesele
depunătorilor cât și cea de investire în anumite plasamente sau a investirii în operațiunile de
creditare pentru cei care temporar au insuficiență de lichidități sau în unele condiții de panică
cum ar fi fenomenul de faliment.
Scopul cercetării. Scopul tezei reflectă aspectele teoretice a depozitelor bancare prin
prisma experienței instituțiilor bancare internaționale, cu scopul de a determina unele metode
productive în procesul de atragere a depozitelor bancare. Un alt aspect propus a acestei teme îl
determină modul de investigare a politicii dobânzilor la depozite care constituie câștigul obținut
din depunerile deponenților și care se cunoaște că nu este atât de suficient, a creșterii volumului
total de depozite cât și a soluțiilor de imlementare pentru a spori încrederea în sistemul bancar.
O altă latură a acestei teme o constituie depistarea dificultăților actuale privitor la
particularitățile depozitelor prin specificarea unor soluții de remediere a sistemului bancaraxate
pe atragerea în masă a mijloacelor la prețuri minime.
Obiectiv al cercetării.
Pentru realizarea obiectivelor sau urmărit unii piloni care ar ajuta în scopurile propuse:
- abordări teoretice ce vizează depozitele bancare;
6
 - analizarea indicatorilor a portofoliului de depozite;
- analizarea modului de atragere a depozitelor în cadrul băncii legat de cadrul normativ
și a managementului băncii;
- investigarea practicilor și experiențelor internaționale în gestiunea mijloacelor de
depozit;
- determinarea elementului de progres a depozitelor bancare în sectorul bancar
autohton;
- analizarea ofertei de depozite în cadrul băncii;
- identificarea dificultăților ce stau la baza desfășurării eficace a procesului de depozite
în cadrul sistemului bancar din Republica Moldova;
- impementarea unor soluții în vederea procesului de avansare prin diverse scheme și
Directive preluate de la statele dezvoltate privind depozitele în Republica Moldova.
Obiectivul cercetat al prezentului proiect oglindește anumiți factori a depozitelor bancare
din sistemul bancar al Republici Moldova investigate prin prisma experienței instituțiilor
bancare internaționale și determinarea unor trăsături esențiale din politica de atragere a
depozitelor în cadrul băncii BC”Moldova-Agroindbank”S.A.
Subiect al cercetării este prezentat de unele corelații cu sistemul juridic care prevede unele
legi și acte normative, corelații cu sistemul financiar –economic și alte aspecte care prevăd a fi
într-o relație cu depozitele bancare.
Metodologia cercetării. Aspectele teoretice și practice ale corelației dintre activitatea
instituțiilor financiare și perspectivele depozitelor în cadrul sistemului bancar, impactul acestora
asupra majorării economice cât și a stabilității financiare. Astfel, prin modul de cercetare a
acestei teme, au fost cunoscute mai multe opinii relevante din partea specialiștilor din domeniu
ce vizează aspectele teoretice ale depozitelor bancare. O contribuție imensă la dezvăluirea
semnificativă a politicii de depozit sunt aduse de studierea minuțioasă a specialiștilor: V.
Bădulescu, N. Ruiu, P. Sandu, V. Ișan, Gh. Funar, N. Dardac, C. Basno, A. Burciu, ai
economiștilor englezi Ph. Kotler, W. Stanley Jevons, J. Maynard Keynes dar și A. Marshall.
Baza respectivei cercetări este determinată și de valoare imensă de opinii și lucrări teoretice a
unor experți români după care a fost abordată această temă: E. Costinescu, V. Cociug, O.
Timofei, C. Marinescu, V. Turliuc, N. Păun, R. Negrea și M. Stoica, a specialiștilor ruși care la
fel au contribuit la aspecte teoretice privind depozitele bancar: A. Koротаев, П. Кроливецкая,
Э. Н. Василишена, Н. Данилевский и Картинки и Е. Евгеньевич Слуцкий.
Într-un sens mai restrâns, lucrările și cercetările specialiștilor cât și a autorilor în domeniu
specificați constituie o importanță teoretică și practică esențială, în situațiile drastice ce sunt
existente în viața reală a pieții economice, astfel oferă un câmp larg de examinare și

7
definitivare. La fel, abordarea băncilor prin prisma scopurilor lor de atragerea a depozitelor în
conturile sale cât și imapctul acestora asupra stabilității sistemului bancar, la fel și eficacitatea
mecanismului de transmisie a politicii depozitelor continuuă să ramână mereu o temă de
cercetare. Necesitatea imediată de implementare a unor mijloace de influiență pozitivă cât și de
optimizare a competențelor instituțiilor bancare în vederea atingerii scopurilor de sporire
economică prin atragerea de depozite m-a făcut să aleg aceast aspect de cercetare
Baza informativă. Baza informativă a acestei cercetări o reprezintă unele date statistici
preluate din cadrul instituțiilor finanicare: rapoartelor anuale a Băncii Naționale ale Moldovei
privind activitatea băncilor din sectorul bancar; a rapoartelor anuale cât și a informației privind
activitatea economico-financiară a băncii BC”Moldova Agroindbank”SA; datelor statistice a
Departamentului de Statistică și Sociologie a Republicii Moldova; documentări statistice ale
instituțiilor internaționale cât și autohtone, tipărite în ziaristica economică-financiară;
documentări din sediile de cercetări la fel și datele și informațiile rezolvate din examinările din
someniu efectuate de către autor.
Elemente de inovație științifică constă din faptul în care instituțiile bancare sunt capabile
să atragă resurse bănești în conturile sale ca efect de impuls a panicii sau a crizelor bancare,
identificându-se factorii de incidență asupra volumului de mijloace atrase, precum și barierele
care stau la baza acestui proces, prin finanțarea acestora la unele activități de creditare sau
activități pe piață.
Structura lucrării abordate are la bază introducerea, trei capitole a câte trei subcapitole de
fiecare, o concluzie cu recomandări, constituie o bibliografie și desigur anexe.
Introducerea, prevede tema de cercetare cu titlul „Perspectivele activității de depozitare
bancară”, este prezentat scopul care este urmat de un șir de mecanisme care necesită o gestiune
eficientă a depozitelor bancare. Sunt reliefate obiectivele și scopuile propuse ale temei de
cercetare.
Capitolul I este înterpretat prin ,, Abordări teoretice prvind depozitele bancare” ce vizează
unele concepții și categorii de depozite bancare, se mai specifică și modul de analizare prin mai
multe puncte de vedere a noțiunii de depozit bancar. La fel cuprinde esența și rolul activității de
depozitare, a privirii generale de depozit în practica bancară, și o analiză a unui șir de indicatori
a portofoliului de depozite.
Capitolul II ,,Analiza activității de atragere a depozitelor și portofoliului de depozite a
BC,,Moldova-Agroindbank”S.A. oglindește o cercetare detaliată a atragerii depozitelor prin
prisma cadrului normativ și a implicării de management eficient în cadrul desfășurării eficace a
procesului de depozit. De asemenea refectă o analiză a ofertei de depozite în cadrul băncii
BC”Moldova-Agroindbank”S.A. ce prevede o gamă largă de depozite pentru orice tip de

8
persoană. Sunt efectuate unele analize prin care relatează evoluția depozitelor pe întreg sistem
bancar cât și în special al acestei bănci în perioada a cinci ani de activitate 2012-2016, stabilirea
condițiilor care au dus la înregistrarea atât unor strategii pozitive de atragere a unui volum
imens de mijloace bănești, specificarea posibilităților de a căpăta venituri în urma plasării
resurselor bănești în conturile de depozit pe seama ratei dobânzii și a altor elemente. La fel s-a
analizat volumul de depozite acordate de la deponenți pe categorii, volumul depozitelor în total
active cât și volumul depozitelor atrase în valoare de monedă națională sau valută străină.
Capitolul III prevede ,,Direcții de perfecționare a activității de depozitare bancară” astfel,
în acest capitol sunt specificate evoluția depozitelor bancare cu care se luptă Republica
Moldova la etapa actuală, la fel se include și politica dobânzii la depozite, a practicilor
internaționale privind modul de atragerea a depozitelor cât și noi reglementări privind
garantarea depozitelor bancare. La acest capitol sunt introduse diverse soluții și căi de
eficientizare vizând atragerea depozitelor cât și cea de sporire a încrederi în sistemul bancar.
Concluzia conține cele mai importante formulări alei temei de cercetare, începând de la
ipotezele de introducere a temei, a aspectelor privind opiniile personale ce vizează perspectivele
depozitelor în sectorul bancar al pieții autohtone, puncte de vedere ce țin de rezultatele obținute
în acestă temă de cercetare cât și potențiale direcții viitoare aplicate în sectorul bancar.
Bibliografia deține factorul crucial care a pus bază acestei realizări a tezei, astfel, pe
parcursul acestei teme de cercetare s-a atras atenție la modul de informare cât mai intens din
practici internaționale, ceea ce poate fi confirmat prin aplicarea surselor bibliografice care este
constituit din 60 de titluri.
Anexele cuprinde 7 cereri care prevede deschiderea conturilor de depozit cât și contracte.

9
 Capitolul I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND DEPOZITELE
BANCARE

1.1. Esența și caracteristica activității de depozitare

Dezvoltarea pieților financiare și ramificarea instrumentelor financiare a ajutat să

sporească posibilitățile de acces la fonduri pentru bănci; astfel, instituțiile financiare au intrat și
pe piețile de capital, la concurență cu entitățile de valori mobiliare, de asigurări și la fel cu
fondurile mutuale și fondurile de pensii. Pentru a depăși această concurență, băncile au creat o
nouă sferă de activitate cea a depozitelor bancare în scopuri profitabile, aceasta fiind
reprezentată de o sursă majoră de fonduri.
Сonstituirea și utilizarea depozitelor bancare este principala activitate ce o deține băncile și
în general a celor de depozit, în special. Depozitele bancare reprezintă principală metodă de
mobilizare a capitalurilor și a economiei temporar disponibile. Ele servesc drept finanțarea
creditelor și activităților de investiții. Băncile oferă o gamă largă de depozite în scopul atragerii
fondurilor disponibile de la persoane fizice, intreprinderi și surse publice.
Prin bancă se subînțelege o instituție bancară ce-și axează acțiunea pe atragerea
depozitelor, acceptarea economiilor de la populație, intreprinderi sau alte bănci, plasamentul
resurselor financiare, finanțare și schimburile comerciale.
Prin depozit bancar se subînțelege o sumă de bani ce este depusă la bancă, pe o perioada
determinată, pentru care instituția financiară plătește deponentului o anumită dobîndă.
Deschiderea unui depozit bancar necesită depunerea unei sume anumite în contul depozitului
care diferă de la o instituție financiară la alta. Pentru a deschide un depozit, deponentul este
obligat să deschidă un cont curent. Toate instituțiile financiare pot să-și verifice depozitele
bancare cu ajutorul ratei dobânzii. Nivelul depozitelor trebuie să fie intr-o relație reciprocă cu
posibilitățile ce țin de investirile ce aduc profitabilitate în situația financiară și de asemenea
oportunitățile de investiții care joc un rol important în activitatea bancară, dar, în primul rând pe
poziția economică din țară. Pentru atragerea depozitelor, instituțiile financiare recurg la niște
servicii care o sa le ajute în acest proces, acesta fiind marketing, la oferirea unor certificate de
depozit și de economii dar și la bonificarea unor dobânzi care prevăd un rezultat bun.
În mod general, resursele atrase de la instituția financiară alcătuiesc aproape 80%-90% din
totalul resurselor în bancă. Deci, aceste mijloace bănești sunt prestate pentru efectuarea
operațiunile active, cum ar fi de exemplu creditele. Organizarea acestui operațiuni pe o perioadă
determinată a resurselor bănești care prevede un termen disponibil de la persaonele fizice și
persoanele juricidice, ii oferă instituției financiare oportunitatea de a benificia de aceste
economii pentru activitatea de creditare a agenților economici

10
 Distingem două tipuri de resurse atrase la bancă:

BANCA
↓ ↓
Resurse atrase
Resurse proprii ↓ ↓
Resurse depozit Resurse non-depozit
Sursa: elaborat de către autor în baza, GRIGORITA, C. Activitate Bancară.
Ed. a III-a. Editura Chișinău Cartier, 2005, 173p. ISBN 9975-79-356-8.

Figura 1.1. Structura resurselor atrase de bancă.

Cum am specificat anterior în figura 1.1. că distingem două tipuri de resurse atrase în
funcție de modul prin care se definesc:
a) Resurse depozit- aces tip de resurse, banca le poate deține în protofoliul său. Dintre
aceste resurse se disting mijloacele bănești ale persoanelor fizice, ale agenților
economici, ale băncilor, ale instițiilor publice și a celor financiare dar și a Trezoreriei
statului. În aceste resurse de depozit mai fac parte și certificatele de depozite;
depozitele la termen și cele la vedere ale persoanelor juridice și a persoanelor fizice;
depozitele corespondente ale altor bănci; depozitele ale instituțiilor internaționale și
sumele în tranzit între unitățile băncii;
b) Resursele nondepozit- aceste tipuri de resurse pot fi cumpărate de către bancă în cazuri
complicate, eventual cum ar fi lipsa de lichiditate. Dintre aceste resurse nondepozit se
disting următoarele tipuri împrumuturi de la Banca Națională a Moldovei; împumuturi
de pe piața interbancară de la alte bănci; vânzarea temporară a bonurilor de trezorerie
și a altor titluri de stat sau valorilor mobiliare corporative pe care le are în portofoliul
ei; emiterea obligațiunilor, cambiilor bancare.1
Resursele nondepozit sunt determinte printr-o anumită structură după termen și după cost,
ele fiind resurse la vedere după cum se cunoaște perioada de rambursare și resurse la termen
care nu se cunoaște perioada de rambursare, astfel, cum am specificat anterior mai pot fi
cunoscute după cost, fiind resurse platibile pentru care banca plătește o dobândă, și resurse
gratuite, nu se achită dobânda și din aceste fac parte conturile de decontări.
Trebuie să specificăm că un cont de depozit reprezintă un cont deschis de către bancă
pentru un deponent, prin care se determină toate operațiunile care sunt efectuate de depunere
sau de retragere a economiei sale pentru o perioadă determinată sau în dependență la termen sau

1
GRIGORITA, C. Activitate Bancară. Ed. a III-a. Editura Chișinău Cartier, 2005,173 p. ISBN 9975-79-356-8.

11
la vedere. În prezent, experiența instituțiilor financiare folosesc în mare parte diverse conturi de
depozitare care ajut să sporească în mare pare parte situația financiară, și care volumul lor crește
continuu. Aceast serviciu prestat de bănci tinde spre satisfacerea clientelei bancare și de a atrage
mijloacele sale bănești în conturile de depozit ale băncilor. Cea mai mare pondere a resurselor
atrase în bancă o determină resursele tezaurizate în conturile de depozit.
În multe țări, conturile de depozit sunt clasate după următoarele caracteristici:
- durata depozitării pînă la peroada de retragere a mijloacelor bănești;
- clasificarea depunătorilor;
- determinarea valutei în care se deschide un cont de depozit;
- modalitatea și felul de calculare și cea de achitare a ratei dobânzii.
În funcție de perioada pentru care sunt determinate, depozitele fac parte din două mari
categorii:
Depozite la vedere – semnifică resursele bănești depuse în conturile de depozit de către
persoanele fizice și juridice fără să indice perioada de retragere. Acest tip de depozite prevăd un
nivel ridicat de lichiditate pentru depunătorii săi, de aceea instituția financiară bonifică dobânzi
mici sau de loc spre exemplu sunt depozitele la vedere în valută. Aceste mijloace servesc
activității de creditare, deseori pe o perioadă scurtă de timp, deoarece ele prevăd un nivel înalt
de volatilitate.
Depozite la termen- depozit bancar care este alcătuit din fonduri depuse într-o instituție
financiară. Sunt niște mijloce bănești depuse la bancă de către persoane fizice și cele juridice pe
o perioadă determinată de timp numită maturitate a depozitului, pentru care banca oferă
depunătorului o dobândă. Deponentul este în drept de a-și retrage suma depusă în acest cont
numai în termenul indicat în convenție. Depozitele la termen pot fi în acumulare, dacă
deponentul dorește, el poate să alimenteze contul pe întreaga perioadă a contractului de depozit.
La astfel de tiputi de depozite nu pot fi trase cecuri sau plăți imediate, dar care pot fi retrase
după terminarea contractului.
În prezent, depozitele la termen cresc mult mai rapid decît cele la vedere, profitul este
determinat de dobânda care o aduc depunătorului.
Depozitele la termen se claseză după următoarele criterii:
a) depozite pe termen scurt (scadența până la 1 an);
b) depozitele la termen mediu (scadența de la 1 an până la 5 ani);
c) depozite pe termen lung (cu o scadență de la 5 și mai mult).
Aceste depozite bancare sunt oferite de către bancă la dobânda pieței, în schimb de cele la
vedere, determină un caracter mai mare. Pentru a insufla încredere și a atrage deponenții să

12
aleagă pentru termenul de maturtate a unei perioade de prelungre, instituța financiară bonifică
dobânzile spre creștere.
Depozitele bancare cum am specificat anterior, prezintă nemijlocit un instrument de
atragerere a resurselor bănești în conturile băncilor, astfel putem observa mai jos cum sunt
clasificate aceste plasamente atât după tip cât și natură.
În funcție de criterii specifice, depozitele pot fi:
a) în funcție de deponenți deosebim:
- depozitele persoanelor fizice- sunt reprezentate ca depozite personale. Aceste persoane
fizice pot să stocheze economiile sale atît în conturi de depozit în monedă națională
dar și în valută, atît la vedere cât și la termen. Deosebim două tipuri de depozite pentru
persoanele fizice: depozite obișnuite și depozite de economii Mijloacele bănești puse
în conturi de către populație fără să precizeze obiectivul de acumulare se numesc
depozite obișnuite. Iar depozitele de economii reprezintă resursele deponenților care
doresc să păstreze și să acumuleze ca mai apoi să fie întrebuințate de către deponenți
potrivit unor situații anumite, de exemplu în economisirea pentru a cumpăra obiecte de
consum cu valori înalte. Deseori obiectivul economisirii este fixat mutual dintre
instituția financiară și deponent, care este stabilit în formă scrisă în convenția de
depozit;
- depozite persoanelor juridice – aceste depozite sunt a agenților economici dar și a
instituțiilor de stat. Cea mai insemnată pondere la depozitele oferite agenților
econimici o determină depozitele la vedere, și desigur mijloacele bănești care se
regăsesc în conturile curente;
b) depozite ale băncilor și a altor instituții financiare – aceste depozite atrase de la bănci
determină resursele pe o perioadă scurtă de timp care diferă, între o zi și un an și se
formează ca un rezultat mutual în corelația de decontare dintre instituțiile financiare pe
piața intrbancară. Toate depozitele atrase de la bănci prezintă una dintre cele mai
însemnate mijloace de complinire a resurselor unei instituții financiare pe o perioadă
scurtă. În sistemul bancar depozitele se mai numesc sub formă de plasamente bancare.
c) în funcție de unitate monetară în care se sedimentează depozitul putem determina:
- monedă națională;
- valută - în Republica Moldova băncile aplică atragerea mijloacele bănești la depozitare
în valută EUR și USD. În consecință, moneda națională și valuta se determină în baza
unui contract între bancă și client, în care se prevede suma, perioada și dobânda,
inclusiv și modalitatea de achitare a acestuia;
d) în funcția de modalitatea de achitare a dobînzii pot fi:

13
 - depozite cu capitalizare: ce se face periodic, dobânda se adaugă la suma depusă inițial;
- depozite fără capitalizare: se face lunar, dobânda este adaugată intr-un cont curent care
îi permite titularului acces la aceasta;
e) în funcție de opținea de reînnoire a depozitului pe același termen ca cel anterior.
- în cazul în care se optează pentru reînnoire automată la sfîrșitul perioadei depozitului,
depozitul se reînnoiește automat. Dacă depozitul are funcția de capitalizare a dobânzii,
dobânda se adaugă la suma care a fost depusă inițială. Pentru perioada următoare, rata
dobânzii se va pune la suma inițială după care se adaugă dobânda primită pentru
perioada precedentă. Deci, nivelul real al dobânzii este mai mare decât dobânda
nominală;
- dacă nu se optează pentru reînnoirea automată, depozitul va avea scadența unică, adică
la scadență suma depozitului se va transfera în contul curent, sau suma va rămine în
același cont.
f) în funcție de dobândă, este prevăzută de două tipuri:
- depozite cu dobânda varabilă: banca poate schimba rata dobânzii pe perioada
depozitului, în funcție de evoluția pieței;
- depozite cu dobanda fixă: banca garantează o rata fixă a dobanzii pe perioada
depozitului indiferent de evoluția pietei.
Depozitele bancare formează un numar de caracteristici specifice:
- determină capacitatea de exercitare a băncii, prin activitatea de depozitare;
- formează nivelul de încredere a populației în bancă;
- se cred a fi cele mai ieftine resurse;
- formează o relație dintre bancă – client;
- în caz de faliment al băncii, depunatorii sunt rambursați primii.
Dacă vorbim de operațiunile de acceptare a depozitelor în bancă atunci ne referim la
conturile curente în lei, conturile curente în valută, certificatele de depozit, certificatele de
depozit cu discount, depozite pentru pensii, depozite pentru vacanță dar și certificatele de
depozit ESCROW. Totalitatea operațiunilor de acceptare a depozitelor din experiența și practica
bancară semnifică principalul aspect de operațiuni prin care unitățile de creditare își efectuează
atragerea mijloacelor indispensabile derulării activității de intermediere pe piața financiară.
Astfel, putem enumera din mai multe aspecte operațiunile de acceptare a depozitelor în
conturile băncii.
Conturile curente în lei – sunt destinate clientelei bancare, persoanelor fizice și agenților
economici dar și entităților fără personalitate juridică rezidente, înmatriculate în registrul de stat
din Republica Moldova.

14
 Sunt prevăzute unele caracteristici specifice acestor conturi:
- clientela trebuie să încheie o convenție cu banca pentru efectuarea operațiunilor în
contul de depoznibilități;
- prin acest cont este posibilă desfășurarea operațiunilor de alimentare în numerar sau
prin virament, eliberarea totalității economiei (sumei) la numerar (acest proces este
efectuat prin caseria unității de credit sau prin bancomat cu acces doar persoanelor
fizice), la cererea și favoarea depunătorului se mai include operațiuni de plăți prin
virament în limita soldului disponibil, și nu în ultimul rând transferuri bancare care pot
fi atit cu caracter intern dar și internațional;
- dacă se optează pentru un astfel de cont curent/ lei, atunci deponentul trebuie să
dispună de o sumă minimă care este stabilită între depunător și bancă, și care trebuie
să achite un comision la care se diferă de la o bancă la alta, iar în caz de retragere din
numerar a resurseor bănești din contul curent, atunci la fel banca îi percepe un
comision de retragere din cont a depunătorului;
- pentru suma depusă în contul dat, banca îi oferă o dobândă fixă sau variabilă
deponentului.
Contul curent în valută străină (USD/EUR) – acest cont este înaintat clientelei bancare,
persoanelor fizice și celor juridice dar și entităților cu caracter juridic rezidențiate sau
nerizidențiate.
Aspectele prezentului cont curent în valută prevede următoarele caracteristici:
- pot deschide un astfel de cont curent în valută străină persoanele fizice și juridice
numai dacă sunt înregistrate la Banca Națională a Moldovei;
- clientul încheie o convenție cu banca în care este stabilită suma valutei disponibile și
termenul;
- pot fi efectuate depuneri în numerar sau depuneri prin virament a unei operațiuni
contabile care constă din trecerea unei sume dintr-un cont curent în alt cont curent;
- pot fi efectuate operațiuni la alegerea depunătorului de încasări și operațiuni de plăți
prin conturi comerciale și conturi necomerciale în valută străină.
Contul de depozit la termen în valută/lei – de acest cont pot profita clientele bancară dar și
persoanele fizice și juridice.
- se încheie o contract de depozit cu instituția financiară prin care este determinat suma
resurselor bănești, perioada și dobânda acestuia.
Certificat de depozit- este un produs de economisire. Acest produs benificiază de
asigurarea fondului de garantare a depozitelor în domeniul bancar. Prin certificatul de depozit se
are în vedere suma deponentului depusă la o bancă sau la o cooperativă de credit care prevede

15
pînă la limta de 100.000 euro sau concordant acestei sume calculată în monedă națională sau în
altă valută străină. Certificatul de depozit permite retragerea de bani înainte de perioada stabilită
de către bancă și deponent, astfel clientul nu poate avea de pierdut dobânda care a fost fixată.
Certificatele de depozit pot fi împărțite în două categorii:
- nominale, se face prin procesul de inmatriculare a acestora dar și prin identificarea
datelor de identitate ale clientului;
- prin efectuarea procesului cu parolă prevede înmatricularea pe cotor a unei parole
stabilită de către client, care conține cel mult 3 cuvinte și ține de a fi ca componentă de
identificare a persoanei date ce deschide un certificat de depozit, astfel ca la scadență
cu actul dat este în drept de a scumpăra valoarea optată.
Certificat de depozit cu discount- acest certificat prezintă o uneltă bancară la fel de
economisire, ce oferă oportunitatea răscumpărării înainte de scadență. Produs dat prevede o
deosebire între puterea de răscumpărare care este prevăzută a fi mai mică sau egală cu valoarea
nominală, dar și de modul de vînzarea a cestuia, la fel este reflectat de o dobînda bonificată de
către instituția financiară.
- acest certificat este emis de către instituția financiară în monedă națională dar și în
valută;
- perioada acestui certificat de descount este de pînă la 12 luni;
- se permite cumpărarea în fiece zi de la termenul stabilit pînă la scadență acestuia;
- se permite deschiderea a mai multor certificate de depozite prin baza unei convenții.
Depozit pentru pensii- acest depozit este oferit persoanelor fizice și se pot face depuneri de
la data cînd a fost deschis pînă la scadență.
- perioada de constituire a acestui tip de depozit prevede un an și oferă posibilitatea de
prelungire automată;
- prevede o dobândă aferentă depunerilor pe o perioadă de 365 de zile (un an), și
permite efectuarea depunerilor multiple;
- nu prevede de a fi semnat un contract ca în cazul depozitelor la termen obișnuite;
- metoda de calculare a acestui certificat de depozit cu discount se face lunar.
Depozit pentru vacanță – se oferă persoanelor fizice care își depun resursele sale pe o
întreaga perioadă efectuată de la deschiderea contului pînă la termenul acestuia.
Depozit pentru minori- este oferit acest produs copiilor de la 14 pînă la împlinirea de 18
ani. Produsul dat poate fi deschis în cazul minorilor fără a avea acordul unei persoane
responsabile, dacă suma care o deține minorul se încadrează în plafonul de garantare a
depozitelor.

16
 Numai de la vârsta de 14 ani în sus, persoanele fizice au dreptul să constituie la bănci
depozite la vedere și la termen în condițiile legale.2
Obiectivul pe care îl prevede acest depozit este prezentat de anumite aspecte, ele fiind:
- de a educa generația în spiritul de acumulare (economisire);
- de a forma în ei o privire generală asupra responsabilității;
- de ai învăța să gestioneze mijloacele bănști prin depunerea lor în contul dat, astfel
urmat de un avantaj care prevede un câștig asupra resurselor depuse;
- de a depune în cont economiile lor ca la împlinirea majoratului (18 ani) să poată
bucura de un profit oferit de bancă.
Certificat de depozit ESCROW- prezintă un cont pe o perioadă nedeterminată/ temporară și
constă în depunerea resurselor prin economisire. Putem observa acest tip de serviciu la anexa 1.
În cadrul a acestei operațiuni banca îndeplinește rolul de agent escrow, iar deponentul sumelor
este titularul depozitului.3
- acest cont se deschide în baza unei cereri semnate de către deponent;
- avantajul pe care îl prevede acest certificat este că un deponent este în drept de a-și
retrage din contul său o anumită sumă de bani pentru a oferi unui beneficiar care
necesită de a face investiții sau alte procese;
- factorii prin care instituția financiară va elibera mijloacele din acest cont sunt stabilite
în convenție și semnate de bancă și cele două părți.
Cum am mai menționat anterior că anume activitatea cea mai importantă a băncilor este
prevăzută de intermediere, astfel de a face o coeziune între deponenții cu fonduri care au la
moment resurse cu cei care nemijlocit necesită temporar de mijloace bănești suplimentare spre
exemplu cum am vorbit mai sus despre certificatul de depozit ESCROW pentru a efectua unele
activități sa a unor procese de investiții.
Banca mai oferă și depozite overnight care ajută la situația financiară a ei. Acest produs
reprezintă un serviciu care determină o economisire pe o perioadă scurtă de timp, fiind oferit în
special agenților economici, însă unele bănci oferă și persoanelor fizice.
Scadența la astfel de produs este următoarea zi lucrătoare după data care a fost efectuată
operațiunea de depozit, termenul fiind de la o zi sau pînă la trei zile dacă acesta este urmat de
sîmbăbătă și duminică, de aceea depozitului overnight îi se spune = „ peste noapte”. Produsul
overnight se poate determina în monedă națională cît și în valută străină, însă pentru a deschide
un astfel de depozit este nevoie de a depune o sumă minimă de către deponent. Această
operațiune se efectuează într-un mod rapid, deschiderea depozitului overnight se produce in
mod automat de către instituția financiară în procesul de încheiere prin care este determinată
2
STANCU, I. Finanțe, ediția a treia. București: Economica, 2002, p.119. ISBN 978-973-709-320-2.
3
ILIE, M. Tehnica și managementul operațiunilor bancare. București: Expert, 2003, p.83. ISBN 973-8177-91-X.

17
fiecare zi din calendar. Operațiunea acestui produs se realizează prin virament dintr-un cont
curent într-un cont de depozit, și la următoarea zi lucrătoare, banca bonifică o dobândă care
trebuie să fie determinată în funcție de valuta și soldul depozitului. Dacă instituția financiară
aprobă negocierea acelei dobânzi determinate de către bancă-client atunci se va incheia o
convenție prin care prevede unele dispoziții a depozitului overnight și un procent a dobânzii
oferite.
Și cum am evidențiat anterior că resursele atrase de la populați constituie una din
principalele surse pentru acordarea de credite, băncile comerciale dirijează această formă prin
respectarea continuuă a unor criterii: perioada, lichiditatea, riscul de nerambursare dar și
perioada de timp în care a fost plasate. În cazul unor situații de risc a nerambursării a astfel de
resurse, în care au fost depuse, trebuie să se ia accent și pe rata profitului la credite care va ajuta
să la consumurile suferite de către bancă ca obiectiv de atragere a acestor resurse. Banca nu
stabilește anumite limite deponenților la cîte conturi de depozit au fost deschise dar și la
totalitatea sumelor depuse. Deponenții prestează aceste servicii de primire și returnare a
depozitelor în acele instituții financiare în care au fost deschise anterior. Dacă persoana dorește
să deschidă un cont de depozit, solicitarul depune o cerere înaintată băncii, în care precizează
tipul contului de depozit și la ce dată dorește să se facă deschiderea acestuia. După ce cererea a
fost acceptată se oferă un contract de depozit care include niște condiții de deschidere, de
responsabilitate și de închidere a acestui cont, după care solicitantul urmează să depuie o
semnătură pe această convenție de depozit. Această convenție de depozit cuprinde niște drepturi
și obligații depuse de bancă dar și a depunătorului a contului de depozit, în acest contract se
determină unele condiții dar nu în ultimul rând și modul de calculare și de achitare a dobânzii.
Din experiența bancară, criteriul cel mai important pentru o persoană care iși deschide un
depozit este nivelul dobânzii. Modul de atragere a unei bănci stă tocmai în valoarea anuală de a
fi cât mai mare a acestei dobânzi. Dacă deponentul dorește să fie delegate conturile sale de
depozit altei persoane, el apelează la Biroul Notarial prin care se împuternicește o procură
legalizată, cu datele de identitate a următorului deponent care a fost solicitat dar și suma
obținută a depozitului totală sau parțială, perioada în care o sa fie gestionată contul de depozit
dar și alte prevederi, putem observa în anexa 7.
Deponenții sunt împuterniciți de a efectua dispoziții testamentare care cuprind depozitele
proprii prin situații dificile cum ar fi cea de deces. Totalitatea mijloacelor bănești poate fi
repartizată doar prin prevederile testamentare care poate fi oferită unei sau mai multor persoane,
care este indicată sau nu în forma de moștenire îndreptățită, aici poate să includă și agenții
economici dar și statul. În testament se va marca numele și prenumele persoanei imputernicite
depozitul, data în care a fost precizată și legalizat actul.

18
 1.2. Privire generală asupra depozitelor bancare

Păstrarea mijloacelor bănești ale clientelei bancare, prezintă una dintre funcțiile principale
ce deține o bancă, ea este definită printr-o relație aparte dintre persoanele fizice și agenților
economici, pe de o parte, și cea a băncii, pe de altă parte. Această relație arată că persoana oferă
unele atribuții de administrare a economiei sale, sau incredințează prestarea operațiunilor care
sunt bazate pe gestiunea disponibilităților monetare a instituției financiare, asigurîndu-și dreptul
de posesiune asupra mijloacelor bănești situate la păstrare în bănci.
Dacă banca și-a asumat atribuția de a păstra toate economiile clientelei, atunci instituția
financiară deține cheltuieli însemnate la achitarea dobânzilor bonificate și alte cheltuieli
administrative, dar, în mare parte aceasta aduce și un benificiu pentru bancă, acumulând un sold
minim permanent de la economiile clienților, care poate fi utilizate în activitatea creditării
investițiilor.
Dacă ne referim la sistemul de asigurare a depozitelor bancare, putem spune că aici se are
loc protejarea depunerilor în situații cum ar fi falimentul băncilor. Un exemplu putem să îl
determinăm de la SUA, avînd un sistem de asigurare a depozitelor ce prevede o totalitate de
depuneri în jur de 98 % pe sistem bancar, care posedă 99,5%, din totalul activelor. Deci cum
putem observa că o pondere majoră îi revine depunerilor la depozite, care prevede zilnic o sumă
de pînă la 100 mii de USD. În așa mod, datorită acestui sistem de asigurare a depozitelor, în
SUA este asigurată stabilitatea sistemului bancar și a circulației monetare.
Pentru a nu avea riscuri de pierderi la depozite, Republica Moldova a optat și ea pentru
crearea unui astfel de sistem de asigurare a depozitelor bancare. Acest sistem de asigurare s-a
oferit de a-și lua angajament prin răspunderea de returnare a depozitelor de către alte bănci sau
chiar de către alte instituții specializate oferind astfel o încredre pentru depunători, care sunt
asigurați că economiile lor vor fi ristituite în cazuri grave de faliment a băncilor, chiar dacă asta
o să se întimple cu anumite amînări.
Cu alte cuvinte, în sistemul bancar sa creat două tipuri de sisteme:
- sistem mutual;
- sistemul asigurării organizate.
Sistemul mutual - prevede un sistem ce este folosit cu prioritate în experiența sistemului
bancar american, care implică o răspîndire solidară pentru toate instituțiile financiare membre
prin care se necesită ajutor la acoperirea cheltuieilor, astfel, sistemul oferă o sumă necesară care
ar satisface toate cerințele în anumite cazuri de faliment.

19
 Sistemul asigurării organizate – prevede prezența unui asigurator care conduce sistemul de
asigurare format prin contribuțiile băncilor asigurate. La fel se atrage atenția și la fondul
asigurării depozitelor care se pune problema stablirii între procedeul public sau privat. Dacă ne
referim la un sistem practic și teoretic atunci se inițiază și mecanisme de asigurare mixte.
Deci, mecanismul asigurării organizate a depozitelor bancare încadrează opțiunea între
constrîngere și benevol. Sunt determinate unele puncte de vedere, că anume modul de angajare
a instituțiilor financiare în sistemul de asigurare depinde în mare măsură de exigența
monitorizării bancare, deci putem stabili două tipuri de opinii:
- dacă reglementările în instituțiile financiare sunt mai platonice atunci ele vor stabili
pentru bănci poziții violente în managementul bancar;
- iar dacă dispozițiile de supraveghere bancară sunt mai exigente, atunci băncile
agresive sunt cele mai privite în avansarea asigurării.
Din practicile bancare care au intrat în acest sistem de asigurare, sau făcut unele stabiliri
că prin acest sistem băncile și-au recreat conduitele de management, crezîndu-se protejate.
Pînă la crearea Fondului de Garantare a depozitelor în bănci, desigur că nu toate instituțiile
financiare erau acceptate de clientelă, însă cînd a fost realizat acestui Fond, depunătorii au
început să-și încredințeze economiile sale la bănci, în așa mod se depuneau la orice bancă din
Republica Moldova.
Scopul Fondului de Garantare a depozitelor pevede:
- garantarea depozitelor la unitățile care se operaționează cu creditele prin dispozițiile
prevăzute de cadrul legal, și exercitarea plăților sub forma compensațiilor pentru
persoanele fizice, agenților economici, sau persoanelor care dețin personalitate
juridică, potrivit dispozițiilor și limitele prevăzute în ordin;
- efectuarea activității ca un administrator anumit, a unui administrator care exercită
funcția pe un timp limitat sau a unui lichidator a unității de credit, prin astfel de calități
se determină activitatea unui Fond care sunt precizate de către legea în vigoare.
În Republica Moldova, instituțiile financiare gestionează depozitele bancare și mijloacele
de plată din economie. Efectuarea atragerii depozitelor bancare, au îndatorirea gestionării
eficace a acestora, privind beneficiul atît pentru bancă cât și pentru deponent.
Putem menționa că în Republica Moldova managementul depozitelor bancare deține pntru
bănci, cel puțin o dublă aptitudine:
- poate fi definită pe de o parte, că anume banca trebuie să garanteze, pe ansamblu, o
absolută siguranță și accesibilitate pentru depunători, care prevede redobândirea
economiilor sale ce fac scopul depozitelor, în orice perioadă, depunătorul are

20
 posibilitatea de a realiza retragerile din depozit la prima apelare și necesitate, și în
orice timp determinat de către el;
- însă poate fi definită și de o altă metodă, cea care se referă din partea băncii, ea trebuie
să profeseze sau să practice, în totalitate, funcționalitatea, care va purcede din
îndatoririle acționarilor pe care îi are, și desigur de a asigura, intr-un mod dinamic,
depozitele, prin scopul de satisfacere a clientelei, și într-un mod eficient, necesiitatea
ce prevede lichiditatea, productivitatea dar și rentabilitatea.
Modul de desfășurare a unui activ de management ce prevede depozitele banare, poate fi
efectuată de unele aspecte, dintre care putem să îi observăm:
- o stabilitate și o siguranță;
- o lichiditate;
- o compoziție a scadențelor;
- o volatilitate a ratelor dobânzii;
- și desigur o acoperire de capital.
Ce ține de acoperire de capital, aceasta este determinată ca un aspect esențial a unui
management prudențial ce prevede depozitele bancare, și a operării de plăți provenind din
îndatoririle față de creditori. Putem să specificăm intr-un mod mai explicit ce prevede
acoperirea de capital, astfel, necesitatea bonității sau solvabilității prin acoperire de capital,
rezultă anume din faptul că afacerile instituțiilor financiare sau putem să le mai spunem și
afaceri periculoase care implică capacitatea recăpătării fragmentate a valorii plasamentelor ce
țin de active, la fel și de consemnarea unor prognoze de dificit.
Pentru a nu admite astfel de pierderi în sistemul financiar intern al băncii, și pentru a
acoperi dificitele, dar și de a acoperi, pe deplin creanțele, ce țin de către deponenții bancari dar
și de către creditori, trebuie să fie un anumit volum a capitalului, astfel, care să-i daie o rezervă
anumită în acest obiectiv. În așa mod, dacă criteriile prudențiale care sunt fundamentale,
precum ar fi adecvarea capitalului, care întocmește o legătură între active și capital, în așa fel se
întocmește o limită a gradului depozitelor.
Respectând reglementările statuate prin normele lui Cooke, de adecvare a capitalului,
băncile se obligă să păstreze permanent un anumit raport între total active și capital și, implicit,
un anumit nivel al depozitelor.4
Putem să spunem intr-un mod mai esențial, că dacă are loc creșterea depozitelor în cadrul
bancar, acestea duce la majorarea capitolului de pasive și active, ceea ce ar provoca, in mod
neapărat, la sporirea a aportului de capital, semnificând că are loc garantarea unei stabilități

4
COVALIUC, Margareta. Administrarea eficientă a depozitelor – premisă a echilibrului bancar. In: 60 de ani de
învățămînt economic superior în Republica Moldova- prin inovare și competivitate spre progres economic: conf.
șt. Intern., 27-28 sept.2 2013. Ch.: ASEM, 2013, vol.2, pp 80. ISBN 978-9975-75-674-7.

21
indispensabile pe descendența solvabilității, cea de acopere cu capital. Studiind intr-un mod mai
profund a sistemului bancar, se cunoaște că lichiditatea, decurge mereu din optimizarea relației
dintre necesitatea de a avea disponibilități, care în orice moment poate să acopere toate cerințele
clientelei bancare, ca calitate de depunători, și un nivel ridicat de câștig dobândit prin încadrarea
în învestiții a tuturor mijloacelor disponibile.
Putem să determinăm din mai multe perspective rolul depozitelor în bancă:
Ca un dirijor a managementului bancar- cum am specificat mai sus, depozitele bancare
sunt una dintre principalele obiective ale băncii, prin faptul că ele sunt producătoare de interes
cum ar fi dobânda. Prin dobândă se subînțelege un câștig prin care banca oferă clientului pentru
a-și deține economiile sale în conturile de depozit. Băncile dețin o responsabilitate deosebită
asupra protejării mijloacelor financiare disponibile pe un termen anumit, prin modul de
menținere în depozite și prin modul de transferare a plăților între persoanele care dețin un cont,
astfel, banca poate dirija și verifica anume oscilația care prevede circulația monetară scripturală.
Ca un element important a capitalului bănci i- mijloacele depozitare pot fi socotite ca o
parte dintr-un întreg și anume acel a capitalului băncii pe o perioadă determinată de timp, astfel,
atît timp cât instituția financiară își pune în circuitul monetar aceste mijloacelor bănești,
aplicîndu-le la anumite operațiuni impreună cu celălalt capital al său.
Ca indicator al lichidității și ca un protector a riscului de lichiditate în bancă- în caz dacă
banca nu își poate retribui la termen sau în orice alte situații plățile pentru clientela bancară care
dețin economiile sale la depozite, astfel apare riscul de lichiditate ca consecință a relației sau a
relațiilor de nedeterminare asupra maturității depozitelor bancare.
Precizăm că, scopul reprezentat în această relație specificată mai sus îi revine resurselor
depozititare banacare, care anume prin structura și esența lor servesc la operațiunile de creditare
și a plasamentelor.
Ca un component a pasivelor și ca o acțiune de pasiv- deci, cum știm că anume pasivele
stau la baza activității bancare, ele își privesc rolul ca banca să exercite și să accepte depozite în
numerar, de exemplu adunarea de capitaluri, și de a investi în operațiunile financiare (la
activitatea de creditare).
Un scop pe care îl prevede managementul bancar asupra pasivelor este cel de a obține un
control asupra surselor de fonduri în paralel cu supravegherea posedată de către insituția
financiară asupra activelor sale.5
Elementul principal de verificare îl determină rata dobânzii și alți factori pe care instuția
financiară le prezintă la atragerea depozitelor.

5
TUDORACHE, D.; PÎRJOL,T.Monedă, bănci, credit. București: Universitară, 2005,p.166. ISBN 973-7787-22-6.

22
 Ca o intermediere în activitatea bancară - dacă privim în profunzimea depozitelor asupra
activității bancare, observăm că au loc două clasamente de operațiuni cea de atragere de
resurse și plasare a resurselor. Dat fiind fapt că atragerea de resurse prevede depozitele la
termen și vedere, în lei sau valută străină, ele sunt numite resurse pasive care iși joacă rolul în
pasivul bilanțului unei instituții financiare, la fel sunt și operațiuni legale de plasare a
resurselor în operațiunile de credit, pe piața interbancară sau înscrisuri emise de Ministerul de
Finanțe, efectuate în monedă națională sau valută străină, pe o perioadă scurtă, medie sau lungă
de timp. Dupa cum sa efectuat principala operațiune, cea de intermediere, respectiv de a apela la
deponenții care dețin resurse temporar disponibile cu deponenții care necesită de aceste resurse
suplimentare, pentru efectuarea anumitor activități ce țin de producție și plasare de capitaluri în
anumite procese care obțin profit. De a obține astfel de rezultate, de intermediere, banca recurge
la efectuarea unor operațiuni, prin care se determină activitatea de comerț cu bani.
După cum am menționat, depozitele bancare și au rolul de intermediar principal în
coeziunea dintre economii-investiții, acestea duc spre un rezultat pozitiv și anume cel de
creștere economică în țară. Procesele de atragere a adepozitelor în bănci rămîn principalul
elemen de operațiune în desfășurarea activității pe piața financiară.
Ca sursă de mijloc independentă - rezervele independente au costuri mărginale destincte,
care variază în funcție de ratele dobânzii pe piață, costurile de operare, de promovare și
asigurare.6
Ca component a dezvoltării bancare- în sistemul bancar, obiectivul principal predomină
modul de realizare a profitului. Obținerea profitului în sistemul bancar este dobîndită într-o
mare măsură prin fapul că procesul de efectuare a produselor bancare au un caracter scurt, iar
stocurile de valori mobiliare sunt aproape absente, ceea ce ajută la majorarea vitezei asupra
alternării fondurilor, iar ca rezultat merge spre creșterea profitului la sistuația financiară pe care
o deținem.
Ca serviciu profitabil pentru clientela bancară – dacă am vorbit anterior depsre
profitabilitatea depozitelor în cadrul bancar, aici putem spune despre profitabilitatea depozitelor
ce privește clientela bancară. Pentru a se simți clientul sigur, banca ii pune la dispoziție niște
servicii prin care acesta poate deține în siguranță economiile sale.
Acest servicu include patru avantaje pentru resursele populației:
- un loc sigur și accesibil;
- o dobândă profitabilă;
- o procedură simplă de a obține un câștig;
- o metodă prin care poți face plăți.

6
ILIE, M. Tehnica și managementul operațiunilor bancare. București: Expert, 2003, p.65. ISBN973-8177-91-X.

23
 Ca factor de influiență asupra activelor- depozitele bancare joacă un rol important și la
acest capitol, ele sunt reprezentate ca un factor de influiență asupra activelor bancare după cum
le putem determina după volumul său: la etapa actuală sunt destinate pentru activității de
creditare, a titlurilor de stat, a plasamentelor pe piața interbancară și a altor active din sistemul
bancar. După cum putem specifica compoziția activelor, ele sunt formate din monedă națională
sau valută, iar după modul și maturitate sunt formate pe o perioadă scurtă, medie sau lungă,
astfel, ele pot fi definite de volumul, compoziția și termenul operațiunilor pasive. Spre exemplu,
dacă intr-o bancă, creditele neperformante, activele corporale sau comisionale dețin o cantitate
și pondere majoră, păi în acest context nu se prevede o situație pozitivă.
Băncile își rețin pentru anumite cazuri aproximativ între 15%- 30% din depozite sub fomă
de fonduri de lichide. Dacă solicitarea la credite în bancă este mare, atunci instituția financiară
poate să ridice rata dobânzii la depozite la un nivel înalt candidaților săi, iar în așa fel fondurile
o să poată să fie acceptate. Însă dacă banca are surplus de lichidități, și nu este la un nivel cu
posibilitățile sale de investire, ea este în drept de a lăsa dobânda pasivă constantă sau dacă
dorește ea poate chiar să o micșoreze, astfel, lăsând candidații săi să achite mai mult la resursele
disponibile.
Băncile ce tind spre un progres rapid prin creșterea depozitelor bancare trebuie să ție cont
și de factorii esențiali în dezvoltarea depozitelor, factori care pot fi supraveghiați cum ar fi:
efectul de promovare, serviciile propuse și dobânzile bonificate dar și factorii care nu pot fi
controlați, ce țin de natură economică. Ficare bancă are posibilitatea de a veifica depozitele prin
intermediul ratei dobânzii. Nivelul depozitelor bancare trebuie să se afle intr-o legătură restrînsă
cu posibilitățile privind investițiile profitabile, și anume oportunitățile de plasament, și nu în
ultimul rînd cu situația economică din țării. Ca obiectiv al atragerii depozitelor, banca recurge la
servicii de marketing, la bonificarea unor dobânzi cu caracter promițător și la oferta unor
certificate de depozit și de economii. În consecință, depozitele bancare dispune de niște
beneficii, ele fiind mai ușor de realizat în comparație cu certificatele de depozit și acestă
operațiune poate fi utilizată și prin internet-banking.
Politica de formare a dobânzilor pentru pasive influențează constitutiv clientul și
depunerile bancare, astfel pentru a ieși din acest cerc se iau deciziile manageriale în strategia
sporirii profitabiității băncii: deci schimbarea ratei dobâzii la depozite se determină la diferența
dintre rata dobânzii la depozite și rata dobânzii la credite cum este mia spusă în tradița clasică
(marja bancară), apoi modificarea ratei dobânzii servește drept deciziile clientelei la mărimea și
tipul depozitului, după se stabilește volumul și strctura depozitului băncii și atinge venitul
băncii determinat de creșterea volumului depozitului și creditului bancar. Formarea ratei de
bază la depozite ține de un capitol aparte în strategia virală a băncii. Dobânda la depozit este

24
utilizată, în primul rând, pentru dezvoltarea profitabilității instituției financiare și menținerea
fizabilității ei, apoi își are rolul de a atrage clientela bancară sau în lupte concurențiale, deoarece
cu cât este mai mică rata dobânzii la credite și rata dobânzii la depozite, cu atît este mai
sensibilă banca la schimbările ratei dobânzii la depozitele pe piață. În prezent, experiența
bancară din Republica Moldova folosește diferite conturi de depozitare și numărul acestora
continuă să se majoreze. Acest proces este determinat de tendința băncilor de a satisface
cerințele clienților și de a atrage economiile lor în conturile băncii, ca aceasta la rîndul sau să
poată servi activitățile de investiții.
În economia de piață din Republica Moldova băncile efectuează în scopul de atragere,
acumulare a mijloacelor bănești și de dirijare a acestora prin activitatea de acordare a creditelor,
producînd cele mai bune resurse de investiții.
Pentru a-și mări activitatea de creditare, de investire pe piața interbancară, și pentru a presta
diverse servicii și de a pune la dispoziție populației produse bancare diverse, băncile își propun
constituirea unor surse de depozite, ar căror structură ar influiența pozitiv asupra unei economii
bine dezvoltată. Pentru toate instituțiile bancare, depozitele sunt principala activitate a
operațiunei pasive, prin urmare, ea este resursa de bază pentru prestarea operațiunilor active de
creditare. Spre exemplu depozitele la termen-un grad concretizat în soldul mediu constant, care
expune posibilitatea de fructificare a depozitelor, prin acordarea de credite în bancă. Ce ține de
depozitele la vedere acestea au un grad ridicat de lichiditate pentru posesorii săi, de aceea banca
bonifică dobânzi mici. Utilizatea acestor depozite ca resurse de creditare se face cu precauție de
către instituția financiară, deoarece aceste depozite au un nivel ridicat de volatilitate.Cum am
accentuat recent, depozitele prezintă o sursă importantă de lichidități pentru o instituție bancară,
de unde și poate produce diferite riscuri de lichiditate influențate în această sferă, dintre care cel
mai principal risc este cel de retragere masivă a economiilor care sunt depuse de către clientela
bancară.
Creşterea volumului de depozite la bănci duce în mod direct spre o avansare a economiei
naţionale, deoarece disponibilităţile din circulaţie prin intermediul instituțiilor financiare se
situează în ramurile care necesită finanţare.
Reieșind din cele spuse mai sus, băncile aprobă depozitele bancare, având ca scop de a
supraveghea interesele depunătorilor dar și cea de a ajuta în mare parte și activitatea de creditare
pentru cei care au temporar nevoie sau insuficință de lichidități, la fel și de a nu permite riscul
excesiv în sistemul financiar. Pentru a avea o situație financiară cu caracter pozitiv, băncile
trebuie să respecte unele condiții care prevede politica monetară și desigur cea de credit. După
cum știm, băncile își urmăresc activele și pasivele ca un întreg portofoliu, încercând în asa mod
să observe cum decurge rolul lor la scopurile sale universale de profitabilitat, oferind în așa

25
mod un mijloc de luptă pentru unele cazuri care preved tensiunile de perioadă asupra
depozitelor și creditelor sale, și un mijloc de luptă pentru structurarea acestora în scopurile
propuse de instituția financiară.

1.3. Indicatorii de analiză a portofoliului de depozit

Prin analizarea portofoliului de depozite în bancă, este nevoie mai întii de toate de a
determina indicatorii relativi de structură, de dinamică și de pondere. Un indicator statistic
reprezintă o expresie numerică a unor categorii economici, acțiuni și procese, fiind stabilit ca o
metodologie și ca conținut prin legaturi determinate cu alți indicatori care oferă un rezulatat
real.
Indicatorii relativi de structură se formează prin raportarea a doi indicatori statistici, și
servesc drept pentru a compara reflectarea în timp și spațiu variația proceselor de tip economic.
Ei determină o percepere mai aprofundată ce ține de compoziția unui ansamblu statistic care a
fost fregmentat în grupe și subgrupe, după variația a unui sau a mai multor parametri de
structură. Indicatorii de structură (G1 și G2) este stabilit ca pondere sau greutate specifică și se
determină ca raport între direcția de grupe sau subgrupe și totalul activității statstice.
Putem observa mai jos formula de calcul:
G1=DV/ TD (1.3.)
în care:
G1 reprezintă ponderea sau greutatea specifică;
DV- depozitele la vedere;
TD- total depozite.
Deci, putem observa în figura 3.1. că modul de calculare a acestei formule este
reprezentată de ponderea sau greutatea specifică care exprimă importanța depozitelor la vedere
împărțită la total depozite.
G2 = DT/ TD (1.4.)
în care:
G2 reprezintă ponderea;
DT- depozitele la termen;
TD- total depozite.
În figura 1.4. este reprezentată formula care determină calcularea indicatorilor relativi de
structură a depozitelor la termen, potrivit relației (G2) care predomină ponderea sau greutatea
specifică ce este egală cu depozite la termen impărțit la total depozite.
Prin faptul că depun și încredințează economiile sale în utilizare de către bancă,
depunătorii în schimb obțin ca remunerare o dobândă din partea acestuia. Banca va calcula

26
dobânda la conturile de depozit ale clintelei, în conformitate cu Condițiile pe care le prevede, și
anume acea care sunt specificate la acceptarea depozitelor din cadrul băncii.
Procedeul de calculare a dobânzii poate fi simplu sau capitalizat. Dobânzile bonificate de
către instituțiile financiare la conturile de depozit despuse spre fructificare se calculează după o
formulă simplă, pe care o putem observa în funcția de mai jos.
Formula de calcul a dobânzii clasice.
S i  T  Rd
D ( 1.5.)
360 365  100
în care:
D reprezintă suma dobânzii;
Si - soldul contului de depozit;
T - timpul pentru care se calculează dobânda (în zile);
Rd - rata procentuală a dobânzii.
În cadrul băncii dobânda se calculează pentru o lună de 30 zile și rata dobânzii valabilă
pentru un an care este constituită din 360 de zile.
Instituțiile financiare oferă clientelei bancare dobânzi capitalzate la depozite în cazul
stimulării atragerii de mijloace bănești disponibile.
Putem observa mai jos formula de calculare a dobânzii compuse (formă capitalizată).
D  S t  S i , şi S t  S i 1  Rd  t (1.6.)
în care:
Si reprezintă soldul contului de depozit;
St - suma totală a depozitului;
Rd - este determinată în funcţie de perioada supusă capitalizării;
t - timpul (numărul capitalizărilor).
Astfel, soldul contului de depozit poate să rămînă nemodificat pe o anumită durată de timp
sau poate să suporte niște schimbări de la o zi la alta, ca consecință poate să apară plățile și
încasările, respectiv a depunerilor sau retragerilor efectuate prin cont.

27
 Capitolul II. ANALIZA ACIVITĂȚII DE ATRAGERE A DEPOZITELOR ȘI
PORTOFOLIULUI DE DEPOZITE A BC,,MOLDOVA-AGROINDBANK’’ p0A.

2.1. Organizarea atragerii depozitelor bancare

Activitatea bancară din Republica Moldova este reglementată de un sistem de legi și acte
normative, care prevede modul de funcționare a băncilor în sistemul bancar, astfel în cadrul
juridic este numită legislația bancară.
Cu alte cuvinte, legislația bancară prevede în esența sa Constituția Republicii Moldova din
29.07.1994, care conține niște norme ce se referă și la modul de activitate bancară, astfel, este
spcificat în art. 130 „Sistemul financiar- de credit”.7
Art.130 este prevăzut și de niște norme care vizează indirect asupra modului de activitate
bancară, ele pot fi menționate după anumite principii:
a) dispoziții/ norme ce prevăd drepturile și obligațiile cetățenilor cum ar fi: art. 9
“Principiile fundamentale privind proprietatea”.
b) și norme determinate de capacitatea adoptării actelor normative din Constituție care
prevede art. 60. Sectiunea1.” Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ”.8
Prin acest articol se stipulează aprobărea legilor de către Parlament. Parlamentului este în
drep de a stabili niște acte normative prin aprobarea/acordul Constituței Republicii Moldova.
O lege stabilită de către Parlament care prevede desfășurarea activității bancare este Legea
cu privire la instituțiile financiare Nr. 550 din 21.07.1995, această lege conține și niște norme
ce se referă nemijlocit permiterea efectuării operațiunilor în bancă, astfel, putem observa prin
art. 26 din capitolul IV a legii care este specificat “Activităţi financiare permise băncilor”.9
Art. 26 este prevăzut și de niște normative care permite băncilor licențiate efectuarea unor
activități:
- acceptarea de depozite (plătibile la vedere sau la termen etc.) cu sau fără dobîndă.10
Este prevăzut de bancă prin scopul de acceptare a depozitelor după tip și natură.
Deci cum putem observa, ansamblul legilor care sunt stabilite pentru sistemul banca pot fi
ordonate în două clase: legi generale care legiuiește conexiunile la general, desigur și pe cele ce
țin de sistemul bancar, dar și legi speciale destinate să regularisească conformitățile juridice
care sunt efectuate în bancă, iar legile generale care sunt stabilite activității bancare, astfel
prevăd dispoziții generale ce țin de structura organizatorică- juridică. Prin aceste legi generale

7
CONSTITUŢIA din 29.07.1994. Informaţii despre actele juridice adoptate întru executarea actului juridic iniţial.
Publicat : 12.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 1, art. 130, CRM
8
CONSTITUŢIA din 29.07.1994. Informaţii despre actele juridice adoptate întru executarea actului juridic iniţial.
Publicat : 12.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 1. art. 60, CRM
9
Legea cu privire la instituțiile financiare Nr. 550. Monitorul Oficial Nr. 78-81, din 21.07.1995, 78-81, art. 26.
10
Legea cu privire la instituțiile financiare Nr. 550, Monitorul Oficial Nr. 78-81, din 21.07.1995, 78-81, art. 26.

28
se urmează modul de activitate de antreprenoriat, asupra operațiunilor și a responsabilităților
care prevăd convențiile, ele pot fi:
- Codul Civil al Republicii Moldova nr. 1107-XVdin 06.06.2002;
Prin acestă lege este prevăzut și obligațiile contractuale și extracontractuale ale unei
instituții.
- Legea cu privire la proprietate nr. 459 – XII din 22.01.1991;
- Lege cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr 845 - XII din 03.01.1992;
- Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134 - XIII din 02.04.1997 etc.
Legile speciale prevăd niște criterii în domeniul bancar, care țin de anumite standarte asupra
modului de activitate a băncii, aceste legi diferă în mare parte de legile generale.
- Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar Nr. 575 din
26.12.2003;
- Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, nr. 550 – XIII din 21.07.1995;
- Legea instituțiilor financiare, nr.548 – XIII din 21.07. 1995;
- Regulament cu privire la operațiunile de piață monetară ale Băncii Naționale a
Moldovei, aprobat prin HCA al BNM, nr.188 din 25.09.2014;
- Legea privind reglementarea valutară nr. 62 din 21.03.2008.
Dacă ne axăm pe Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, nr. 550 – XIII din
21.07.1995, acesta prevede o reglementare aparte asupra sistemului bancar, el este constituit din
actele normative conform art.11 a legii ce stipulează dreptul de a emite hotărîri, dispoziții,
regulamente și prescripții.
Un component aparte asupra operațiunilor bancare îl prezintă atragerea de depozite în
cadrul băncii, astfel ne referim la Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în
sistemul bancar Nr. 575 din 26.12.2003, care prevede niște normative asupra modului de
asigurare a unui sistem financiar-bancar protejat, care are ca obiectiv protecția depunătorilor și
păstrarea echilibrului asupra mediului bancar.
Iar dacă ne referim la Legea instituțiilor financiare, nr.548 – XIII din 21.07. 1995, acesta
prevede totalitatea activității instituțiilor financiare prin anumite articole și anumite normative
stabilite de către Banca Națională a Moldovei. Spre exmplu un articol care prevede modul de
atragere a depozitelor în cadrul băncii este articolul 45. din lege.
Cum am menționat mai sus, cadrul normativ asupra activității bancare cuprinde și actele
regulamentare care sunt elaborate de însuși ea, prin esența legislației care prevede desfășurarea
activității bancare, predestinate să urmărească procedurile operațiunilor prestate de bancă cum
ar fi atragerea depozitelor în bancă.

29
 În contextul temei de cercetare vom observa cum decurge cadrul normativ asupra
BC”Moldova-Agroindbank”S.A. prin legile prevăzute de către Banca Națională a Moldovei și
prin modul de analizare a operațiunilor pasive cum ar fi atragerea de depozite.
BC”Moldova-Agroindbank”S.A. activează în numele propriu, prin obținerea licenței
pentru efectuarea operațiunilor bancare în privilegiul clientelei bancare și a acționarilor care îi
reprezintă, în Republica Moldova dar și peste hotarile ei. Ea execută orice operațiune bancară și
financiară cum am specificat anterior care este prevăzută în Legea instituțiilor financiare,
nr.548 – XIII din 21.07. 1995, precum și orice altă activitate financiară, care are drept acord de
către Banca Națională a Moldovei în Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, nr. 550
– XIII din 21.07.1995. Pentru a exercita operațiuni și a întreține fonduri, instituția financiară, în
conformitate cu p.1.6 al prezentului Statut, oferă posibilitatea de a deschide conturi în lei și
valută străină.
Activitatea de atragere a resurselor bănești în conturile de depozite de către
BC”MOLDOVA-AGROINDBANK”S.A. este stabilită de către politicile și standartele interne
ale băncii. Banca se supune unor standarte în conformitate cu legislația în vigoare, prin care
aceasta ii permite să atragă de la persoanele fizice și juridice depozite la vedere sau la termen, în
lei sau valută (EUR și USD) pe anumite termene și prin o anumită economie disponibilă în
numerar sau prin virament. Astfel, banca utilizează aceste resurse bănești total sau parțial pentru
a oferi credite sau a face investiții pe contul particular și cel de risc.
Cum am menționat anterior, în Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-
XIII din 21.07.1995, care conține niște norme refiritor la art. 45 care prevede serviciile de
depozit, prin acest articol se supune și BC”Moldova-Agroindbank”S.A.
45. Banca Naţională poate deschide conturi băncilor care funcţionează în Moldova şi acceptă
depozite de la ele în condiţiile stabilite de ea, ce prevăd plata dobînzilor şi stabilirea
comisioanelor.11
Un alt articol care este prevazut în Regulament cu privire la operațiunile de piață monetară
ale Băncii Naționale a Moldovei, aprobat prin HCA al BNM, nr.188 din 25.09.2014, din
secțiunea 6. a normativelor 47 și 50 ce specifică modul de atragere a depitelor la termen.
Banca se supune acestor două normative care sunt emise de către banca centrală prin drept
de a elabora prevederi pentru instituțile financiare din cadrul sistemului bancar al Republicii
Molodova.

11
Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.1995. Monitorul Oficial al R.Moldova.
1995, 56-57, art. 45.

30
47. Atragerea de depozite la termen se efectuează în monedă națională, numai în scopuri de
riglaj fin în vederea absorbției de lichiditate pe piață.12
Dacă vorbim de legea privind reglementarea valutară nr. 62 din 21.03.2008, MAIB la fel
se supune unor normative care se prevede în această lege, spre ex în art. 13 care prevede
“Operaţiuni în conturi curente şi în conturi de depozit la instituţii financiare”.13
Astfel, putem observa din art. 13 este determinat de niște normative, prin care unul
prevede:
- Operaţiunile în conturi curente şi în conturi de depozit la instituţii financiare reprezintă
deschiderea conturilor curente şi de depozit în valută străină sau în monedă naţională
la bănci şi la alte instituţii financiare (care au dreptul de a atrage depozite la vedere
şi/sau la termen sau echivalente ale acestora şi de a desfăşura alte activităţi financiare)
şi derularea operaţiunilor prin aceste conturi.14
Banca Națională a Moldovei care este un autoritat competent oferă băncilor din R.M.
posibilitatea de a efectua un serviciu ușor și permanent acesta fiind facilitatea de depozit
overnight. Aceast serviciu creat de BNM, are drept ca scop curățirea dar și furnizarea de
lichiditate pe o perioadă scurtă de timp cea de overnight, la fel și de a reduce oscilația la ratele
dobânzilor care sunt determinate pe o perioadă scurtă de pe piața monetară interbancară. Pentru
a presta astfel de depozite overnight, BC”Moldova- Agroindbank”S.A. trebuie să inchee o
convenție cu Banca Națională a Moldovei anexa 2 care prevede niște clauze prin efectuarea
acestui serviciu cu facilitați nominalizate. Dacă se prevede o situație prin care BNM nu acceptă
depozite overnight prin confirmarea a unei zile sau a unei perioade determinate, atunci poate să
se solicite la Departamentul operațiunilor de piață (DOP), o să semnifice instituțiilor financiare,
anticipat, printr-un Comunicat anexa 2.1. care o să efectueze o transimisiune a sistemului de
plăți interbancare. Acest comunicat o sa fie transferat băncilor pînă la o oră satbilită de către
BNM, prin care nu se va efectua operațiunea de depozite overnight. Acestă convenție poate să
fie încheiată pe o perioadă nedeterminată de timp. Astfel, intr-un caz dacă unul dintre părți
dorește să fie anulată convenția cu privire la acceptarea depozitelor overnight și dacă cealală
parte acceptă desfășurarea acestui proces, atunci contractul poate fi reziliat in orice moment.
Putem observa un punct din regulamentul cu privire la acceptarea depozitelor overnight de către
BNM de la banci, prin care se supune și MAIB la astfel de condiții.

12
Regulament cu privire la operațiunile de piață monetară ale Băncii Naționale a Moldovei, aprobat prin HCA al
BNM, nr.188 din 25.09.2014. Monitorul Oficial al Republicii Moldova,2014, 293-296, art. 47.
13
Legea privind reglementarea valutară nr. 62 din 21.03.2008. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, 127-
130, art.13.
14
Legea privind reglementarea valutară nr. 62 din 21.03.2008. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, 127-
130, art.13.

31
 BC”Moldova-Agroindbank”S.A. se supune acestui regulament care prevede acceptarea
depozitelor overnight aprobat de către BNM, și iși efectuează operațiunea prin acordul său.
După cum putem ști, banca poate efectua doar o tranzacție de plasare a depozitului overnight la
Banca Națională a Moldovei. Un articol din legea cu privire la acceptarea depozitelor overnight
a BNM de la MAIB este prezentat din capitolul 4, p. 31. specifică:
31. Pentru a plasa depozite overnight, băncile efectuează transferul sumei depozitului overnight
prin ordin de plată, întocmit în conformitate cu actele normative în vigoare, indicând în rubrica
„Destinaţia plăţii” textul „Transfer pentru plasare în cont de depozit overnight la BNM”.15
Deci cum putem observa, MAIB se conduce după niște restricții determinate de către BNM
la capitolul atragerii depozitelor în contul său. Modul de efectuare a acestor operațiuni o obligă
să se supună la niște standarte prevăzute în regulament prin care se specifică acordul de
acceptare și atragere a depozitelor la termen și vedere care ajută în mare parte la capitolul
activelor, dar și a atragerii a depozitelor overnight.
Atragerea depozitelor bancare în cadrul băncii BC”Moldova-Agrondbank”S.A. este
efectuat și de către Departamentul Marketing.
Departamentul Marketing - este o subdiviziune imputernicită ce este destinată să
proiecteze, să avanseze și să distribuie produse și servicii în scopul de a împlini obiectivele
băncii. Orice strategie de marketing utilizată de bancă la atragerea de depozite este reflectată de
un ansamblu de procedee, tehnici și metode prin intermediul cărora o să ducă la promovarea
acestora în cadrul băncii. Un obiectiv principal care stă la baza funcționării bancare il reprezintă
optimizarea profitului. Pentru a optimiza profitul, serviciul de marketing vine cu o soluție nouă
cea de atragere a depozitele, rolul marketing-ului înainte de toate trebuie sa efectueze unii pași
ce o să atragă și o să satisfacă preferințele clientelei bancare ca mai apoi să poată primi
increderea clientului și după interesele băncii. Acest serviciu are ca scop de a accentua, de a
pune pe prim plan așteptările pe care clientela bancară mai apoi să facă o relație strîns legată de
bancă, ele pot fi: modul de asigurare a economiei clientului de inflație, în mare parte de a primi
un câștig, și de a avea o ofertă largă de depozite.
În Republica Moldova serviciul de marketing se orenteză permanent spre criteriul ca
clientul să fie deservit după cea mai bună atitudine.
Operatorii băncii trebuie să le ofere clienților rabdare, o informare de calitate, un aspect
pozitiv ce ține de înfățisare dar și de vestimenție, modul de convorbire să fie cât mai simplicit,
capacitatea de înțelegere și ascultare a persoanelor dar și să posede o cunoaștere aprofundată în
sistemul financiar.

15
Regulament cu privire la depozitele overnight acceptate de Banca Naţională a Moldovei de la bănci, aprobat prin
HCA al BNM nr. 65 din 27.03.2003, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, 84-86, art. 31.

32
 În ultima peroadă filialele băncii BC”Moldova-Agrondbank”S.A au fost asaltate de un
număr bine definit de persoane fizice în primul rând pentru fructificarea fondurilor disponibile,
astfel, multe din ele se efectuau ori în conturile de depuneri în formă deschisă ori prin certificate
de depozit, o uneltă de fructificare foarte atrăgătoroare pentru multă populație.
Clientela bancară este dornică de o calitate cît mai bună a servicilor cu o gamă largă de
produse, dar și cu o bobândă avantajoasă, prin care să își satisfacă cerința și necesitatea. Ca
orice bancă, ea își dorește ca produsele și serviciile pe care le prestează pe piața financiară să fie
efectuate cu success ca în așa mod să se promoveze în domeniul financiar. Coeziunea dintre
clientelă și instituția financiară prevede un principiu foarte însemnat și necesită să fie alimentată
pentru a oferi fidelitate clienților și pentru a mări cu aceștia o legătură pe o perioadă lungă de
timp. Procesul de atragere a noii clientelei bancare prevede a fi un proces mai anevoios, decât
menținerea celor care iși efectuează operațiunile de depozitare de ceva timp, în așa mod banca
recurge la al doilea principiu de a păstra clienții care îi sunt loiali. Însă nu trebuie să uităm de
faptul că orice client atît cei curenți cât și cei potențiali sunt egali și importanți pentru fiecare
activitae bancară, pierderea unui client care deține un cont de depozit sau alte operațiuni
efectuate în bancă atunci nu prevede a fi atît de riscantă, însă dacă are loc un număr mare de
pierderi a clienților atunci banca trebuie să aibă în vedere că poate avea probleme. Serviciul de
marketing în cadrul băncii BC”Moldova-Agrondbank”S.A își oglindește scopul printr-un
principiu și acela fiind că anume cheia păstrării devotamentului clientelei este cel de a-i menține
satisfăcuți. Dacă un client este mulțumit în mare parte de oferta depozitului pe care este oferită
de bancă, atunci el nemijlocit va dori să rămînă în conexiune cu banca, astfel, clientela va dori
să presteze și alte servicii pentru a-și satisface cerințele și desigur că o să recomandeze favorabil
și la alte persoane.
Este foarte important pentru serviciul de marketing să poată să perceapă comportamentul
clientelei și cum este privită hotărîrea finală de depunere și încredințare a mijloacelor bănești în
conturilde de depozit. În domeniul financiar- banar, clientela nu opteză doar pentru produs sau
pentru dobânda care i se oferă la depozite, dar și pentru banca cu care poftește să-și păstreze
economiile și nu doar economiile dar și să facă afaceri. Perceperea clientelei bancare este
esențială pentru orice department de marketing.
Un mediu important în Departamentul Marketing asupra atragerii depozitelor bancare îl
constituie mediul politico-legislativ.
Mediul politico-legislativ- reprezintă o capitol important în decurgerea pozitivă a unei
activități bancare. Legea bancară sabilește activitatea instituțiilor financiare prin unele prevederi
care se încadrează și asigurarea depozitelor. Toate mijloacele bănești și alte bunuri ale
clientelei care se țin la bancă, chiar și depozitele persanelor fizice și celor juridice, sunt

33
asigurate de către instituția financiară și pot să fie sechestrate și conformate doar prin mod legal
și potrivit procedurii întrevăzute de legislația în vigoare a Republicii Moldova.
Rolul activității de marketing în activitatea de atragere a depozitelor în cadrul băncii
BC,,Moldova-Agroindbank” S.A.
- Relație stabilă dintre bancă-client;
- Profitabilitatea (ține de satisfacerea nevoilor clientelei bancare în obiectiv cu intersele
băncii);
- Politica de publicitate a depozitelor (articole, oferte, reclamă);
- Oferta de produse depozitare (oferirea depozitelor în valută străină USD/EUR, oferirea
unor dobânzi avantajoase și oferirea unor depozite chiar și persoanelor fizice sau
juridice înainte și după pensionare);
- Concurența (implementarea unor produse noi pentru a distinge concurența, astfel ca
cumpăratorul să găsească acele elemente pozitive care să-i satisfacă gusturile).
Atragerea resurselor bănești în conturile de depozit se exectuă de către entități ale
instituției financiare:
- Departamentul Trezorerie – se ia in cazul clientelei bancare care dispune de niște
volume considerabile și efectuează repetat operațiunile de depozit (în anumite conturi
de depozit);
- Toate operațiunile facute în cadrul băncii care deține un volum de mijloace bănești
considerabile este negociată de către clientelă in raport direct cu retailerii. Tranzacția
se face de către executantul răspunzător de filială în baza prevederilor Grupului
Procesarea Tranzacțiilor;
- Departamentul Trezorerie - prezintă subdirecția imputerncită de executare a
operațiunilor privind depozitele overnight, acestea fiind depozitele pe un termen de o
zi (lucrătoare);
- Centrul de Afaceri, reprezentanțele băncii și filialele – aceasta se prevede în cazul
clienților comerciali sau retail care inchee convenții de cont curent sau la termen în lei
sau valută străină, în condiții generale ce sunt stabilite în Politica de preț ale instituției
financiare, pentru astfel de clientelă. Toate acordurile adiționale și operațiunile care
sunt efectuate în cont sau din contul de depozite la vedere sau la termen sunt
îndeplinite de către filială la o solicitare în formă scrisă a clientelei sau la acceptarea
prevederilor ce țin de plată elaborate și autorizate de către clientela bancară prin
dispozițiile care au fost stabilite.
Modul și structura de atragere a depozitelor în cadrul băncii este determină de unele
beneficii care face populația să fie influiențată într-o mod pozitiv, anume prin serviciile oferite

34
de către bancă. Rolul gestionării a resurselor depozitare în bancă este urmată de influiența lor
asupra altor operațiuni care sunt specificate în contextul de lichiditate și solvabilitate care
formează un sprijin pentru supravețuirea băncii în sistemul financiar. Astfel, ca banca să
supravețuiască pe piața financiară, ea trebuie să se supună unor restricții care o ajută la structura
dar și la modul de funcționare a ei.

2.2. Oferta de produse depozitare

Dat fiind faptul, pentru BC”MOLDOVA-AGROINDBANK”S.A. depozitele semnifică

cuantumul major al resurselor atrase, prin care sunt atrase de ea cu obligația de a fi rambursate
în anumite condiții care determină perioada și plata acestuia. Prin legea cu privire la instituțiile
financiare nr. 550-XIII din 21.07.95, BC”MOLDOVA-AGROINDBANK”S.A. este în drept de
a presta servicii pe piața interbancară, după cum putem observa pin art. 26 al prezentului Statut,
prin care i se perite să accepte depozite la vedere sau la termen, cu sau fără dobândă.
Structurarea operațiunilor de depozit în cadrul băncii MAIB, dar și în alte instituții
financiare din Republica Moldova, consistă din următoarele principii:
- de a accepta, a controla și apoi de a aproba actele persoanelor care este efectată
operațiunea de depozit;
- efectuarea imediată a operațiunei.
Fiecare principiu din aceste aspecte efectuate a operațiunilor de depozit se conduc după
unele reglementări prevăzute de legi, acte normative și nemijlocit de unele reglimentări interne
care sunt emise de către bancă.
MAIB oferă o gamă largă de produse depozitare la termen și la vedere, prin care poate să
avea posibilitatea fiecare persoană fizică fie în funcție de suma de care dispune și perioada
pentru care se optează.
Tipurile de depozite acordate persoanelor fizice:
Depozitul CAPITAL + este oferit persoanelor fizice care nu au atins încă vârsta de
pensionare, dar care dorește să tezaurizeze resurse bănești pînă la atingerea vârstei de
pensionare (aceasta se determină doar pînă la vârta de pensionare). Rata dobânzii este flotantă.
Plata la acest depozit o constituie 9.25% anual MDL și capitalizarea dobânzii anual este de 9%
MDL. Deține un termen lunar /capitalizat și cu un sold minim de 1000 MDL sau în valoare
străină de la 100 EUR sau USD. Termenul depozitului este de pînă la 3659 zile. Depunerile
suplimentare a acestui depozit se admit, însă prelungirea automată nu se efectuează.
Depozitul Junior Invest- se oferă pentru un plan de economisire pînă la vârsta atinsă de 18
ani. Dobânda se capitalizează lunar. Dacă se expiră termenul depozitului atunci suma și
dobânda depozitului se vor transmite la contul curent al depunătorului. Rata dobânzii a acestui

35
depozit este flotantă. Dobânda este de 9% anual în MDL și 3.6%/3.35% în USD/EUR.
Termenul de plată se face lunar. Soldul minim este de 100 MDL, sau de 50 USD/EUR.
Depunerile suplimentare a depozitului Junior Invest se admit, și nu prevede o prelungire
automată. Retrageri din cont nu se admit. Termenul depozitului pînă la 1825 zile.
Depozitul CLASIC (rata fiind flotantă) - este un depozit la termen, cu un termen de plată
lunară. Dobânda fiind de 9% anual în MDL și 4% / 3.75% în USD/EUR. Depuneri suplimentare
nu se admit și la fel retrageri din cont nu se efectuează. Soldul minim al depozitului CLASIC
este de în valoare națională începând de la 1000 MDL și în valoare străină de la 100 USD/EUR.
Termenul acestui depozit este de pînă la 1095 zile.
Depozitul Senior Clasic – la fel este un depozit la termen, cu o dobândă anuală de 8.5% în
MLD și 3.75%/3.50% anual în USD/EUR. Soldul minim a acestui depozit începe de la 1000
MDL sau 100 EUR/USD. Termenul de plată este determinat lunar, fără depuneri suplimentare.
Prelungirea automată a depozitului Senior Clasic nu se efectuează la fel și retrageri din acest
cont nu se admite. Termenul depozitului este oferit pînă la 740 de zile.
Depozitul Profitabil Senior – acest cont prevede depozite de economii on-line. Depozitul
dat se propune persoanelor fizice care sunt la vârsta de pensionare, deținătorii ai Cardului de
Pensie, emis de către MAIB. Dacă pensionarul dorește să deschidă un astfel de depozit el
trebuie să prezinte actul de identitate și legitimația de pensioner. Rata dobânzii acestui depozit
este flotantă. Termenul de plată se face lunar. Dobânda oferită annual este de 7.5% MDL.
Depuneri suplimentare se admit, însă prelungirea automată nu se efectuează. Retrageri din cont
nu se admit.
Depozitul Multiopțional (rata fiind flotantă)- este un depozit la termen. Dobânda acestui
depozit este de 4.5% în MDL anual pentru soldul minim de 1000 MDL și de 20000 MDL este
de 5.5%. Dobânda pentru soldul minim anual de 100 USD este de 1,15% și pentru 1000 USD
este de 1,5% iar pentru soldul minim anual de 100 USD este de 1% și 1,35% la 1000 EUR.
Termenul depozitului este de pînă la 180 zile cu un termen de plată lunară. Depuneri
suplimentare se admit. Prelungirea automată a acestui depozit se efectuează, și retrageri din
cont la fel se admit.
Depozitul CLASIC+ - este un depozit la termen cu o rată a dobânzii flotantă. Dobânda se
oferă anual pentru 5000 MDL este de 5% și 1000000 MDL de 5.5%. Dobânda anuală pentru
500 USD/EUR este de 1.75%/1.5% și la suma de 10000 USD/EUR este de 2% și 1.75%.
Termenul acestui depozit este pînă la 180 zile, iar perioada de achitare se face lunar. Depunerile
suplimentare se admit, fiind de 90 zile, cu o efectuare a prelungirii automate și cu admitere de
retragere din cont.

36
 Depozitul STABIL- un depozit cu rata fixă, cu un sold de 500 MDL. Rata dobânzii la acest
depozit este de 4% pentru 90 zile. Termenul de plată se face lunar. Depuneri suplimentare la
depozitul STABIL se admit, însă retragerile din cont se acceptă.
Pentru gestionarea eficace a resurselor bănești BC,,Moldova-Agroindbank” S.A. oferă
depozite și persoanelor juridice cu dobânzi atractive. Aceste depozite pot fi constituite în funcție
de monedă națională sau valută străină(EUR/USD) pentru diverse perioade sau sume
disponibile. MAIB oferă două tipuri de depozite penru persoanele juridice acestea fiind
CLASIC și CLASIC+.
Depozitul CLASIC (rata flotantă)- este un depozit la cu o dobândă anuală de 9.5% în
MDL. Soldul minim este de 25000/50000 MDL și 2000/5000 USD/EUR. Termenul de plată se
face lunar. Depunerile suplimentare a acestui depozit nu se admite și retrageri din cont nu se
execută.
Depozitul CLASIC+ (rata flotantă) – la fel este un depozit la termen, cu o dobândă anuală
de 3.5% în MDL. Soldul minim a acestui tip de depozit este de 200000 MDL. Termenul de
plată se face lunar. Termenul acestui depozit este de 365 de zile. Depuneri suplimentare se
admit și retrageri din cont nu se fac.
După cum observăm BC,,Moldova-Agroindbank”S.A. oferă o gamă largă de depozite
pentru atit persoanele fizice cât și celor juridice. Toate depozitele la termen sunt oferite cu o
dobândă avantajoasă, rata cărora diferă în funcție de termen. Banca oferă astfel de produse
deponentului pentru a-și depune mijloacele bănești într-un loc sigur dar si pentru o economisire.
Banca este interesată sa atragă depozite la termen, deoarece servesc drept caracter stabil și
permite instituției financiare să utilizeze sursele deponenților pe termen îndelungat.
Pentru a depune un depozit la bancă, persoana fizică trebuie să semneze un contract de depozit
bancar anexa 3 prin care iși aplică suma și termenul plasării unui a unui tip de depozit.
Spre exemplu, la data de 24 ianuarie 2016, BC”Moldova-Agroindbank”S.A filiala “Mihai
Eminescu” a fost incheiat un contract de depozit bancar “CLASIC +” cu o persoană fizică
Antonescu Lidia, în valoare de 1000 (EUR) pe o perioadă de 6 luni cu o dobândă de 1,75%
anual. Mai apoi, la data de 24 iulie 2016 a încheiat un alt depozit bancar “Senior Clasic” în
valoare de 15000 dolari (USD), cu o rată a dobânzii de 3,75% pe termen de 6 luni.
Deci, administrarea băncii perfectează convenția în două exemplare prin care o
inmatriculează în registrul de evidență a contractelor de depozit, după depunătorul semnează
contractul încheiat cu banca, iși depune mijloacele bănești în caserie și mai apoi primește un
exemplar al contractului de depozit. Acest contract prevede condiții generale a depozitului prin
care este semnat de către persoana autorizată și legalizată prin ștampila băncii. Prin contractul
de depozit bancar care prevede nr. 123498560992 a d-nei Antonescu Lidia, persoană fizică care

37
a depus la bancă sub formă de depozit în valoare de 1000 EUR, este înmatriculată sub formă
contabilă:
Debit cont 1001 “Numerar în caserie” – 1000 EUR.
Credit cont 2374 “Depozite la termen pe o perioadă scurtă de timp depuse de la
persoanele fizice”- 1000 EUR.
După ce a fost efectuat acest proces de depunere a mijloacelor bănești în casierie de la d-na
Antonescu Lidia, depunătorul este inmatriculat automat în baza de date a băncii și aceasta se
desfășoară doar o singură dată.
Dacă depunătorul dorește să deschidă mai multe conturi de depozit în bancă pe care il
satisface, atunci el are drept acord să o facă în una sau a mai multor filiale din cadrul băncii, și
depozitul poate să fie deschis in valută străină sau monedă națională. Toate actele necesare
pentru deschiderea unui cont de depozit bancar pot fi prezentate atit de deponent cât și de o altă
persoană care este imputernicită printr-un certificat obținut de la Biroul Notarial.
Pentru prezentarea documentelor de deschidere a unui cont de depozit pentru persoanele
fizice și cele juridice este necesar de:
- cerere de deschidere a unui cont de depozit; anexa 4.
- originalul și copia actului de identitate a deponentului;
- perntru persoanele juridice se emite o cerere de eliberare și încasare numerar în valută
străină și în valută națională pentru persoanele juridice este prezentată anexa 5 și 6.
Tot ce ține de păstrarea și asigurarea resurselor bănești a deponenților este determintă de
către Comitetul de Conducere a băncii și este hotărîtă în Politica procentuală a băncii.
Comitetul de Conducere – este reprezentat de una sau mai multe persoane ale băncii
împuternicite de stabili rata debânzii, cantitatea minimă a valutei dar și modul ratei dobînzii
care prevede a fi fixă ori flotantă. În cadrul BC”Moldova-Agroindbank”S.A rata dobânzii
pentru clientela bancară la depozite se fixează în procent anual.
Putem observa cum se formează dobânda determinată zilnic la un depozit, spre exemplu
depozitul CLASIC pentru persoanele fizice dar și cele juridice la o sumă depusă în cont de
200.000 MDL și 200.000 EUR pentru 180 de zile oferă o dobândă de 35,06 lei și 13,88 euro dar
și 14, 44 USD.
Banca emite niște condiții asupra efectuării operațiunilor de depozit, deci în aceste condiții
sunt determinate aplicare unor comisioane.
a) La notificarea resurselor bănești (MDL), care se transferă în alte conturi de depozit la
alte instituții financiare din Republica Moldova, se încasează un comision de 0,7% din
sumă;

38
 b) La retragerea parțială a resurselor bănești din conturile de depozit care sunt depozite la
termen, sau retragrea sumei totale a depozitului pînă la împlinirea perioadei care a fost
determinată, și nu în ultimul rând la obținerea sumelor în numerar din conturile
curente, se încasează comisioanele prescrise de bancă, putem să le urmărim după cum
sunt precizate:
- nu se determină comison /sau se efectuează operațiunea intr-u mod gratis, dacă –
se păstrează economiile deponentului în contul de depozit mai mult de 30 de zile
(1 lună).
- se determină 1% din totalul sumei de depozit care este în valută națională (MDL),
și 1% din suma depozitului care începe de la 6 EUR sau 6 USD dacă - deponentul
păstrează resursele sale mai puțin de 30 de zile (1 lună) în contuile de depozit a
băncii.
Putem observa din mai multe perspective politica de atragere a depozitelor în cadrul băncii
BC”Moldova- Agroindbank”S.A.:
- BC,,Moldova-Agroindbank” S.A face parte din lista participanților la Fondul de
garantare a depozitelor în sistemul bancar, în conformitate cu Legea privind
garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar Nr. 575 din 26.12.2003;
- a introdus serviciul Call Center, pentru a informa clientela bancară intr-un mod mai
ușor și mai accesibil privind oferta de depozite dar și a altor servicii ale băncii;
- BC,,Moldova- Agroindbank” S.A a oferit clientelei sale o gamă largă de depozite prin
care își poate păstra dar și acumula o dobândă avantajoase asupra economiilor sale,
astfel, putem specifica depozitele la termen oferite de la o lună pîn la 3 ani în monedă
națională dar și în valută străină;
- Banca deține activitatea de lider pe total sistem bancar din Republica Moldova la
atragerea depozitelor persoanelor fizice și celor juridice, putem menționa totalul de
depozite a an. 2012 care deține 19.83% pînă în 2015 cu 30.13%;
- Politica de atragere a resurselor bănești în conturile de depozit a BC,,Moldova-
Agroindbank” S.A este reglementată de către politicile și standartele interne emise de
către bancă;
- Pentru a atrage depozitele în conturile sale, MAIB a oferit un suport pentru deaspora la
depozitul de Economii pentru lucrătorii migranți, astfel, acest depozit poate fi efectuat
prin operațiunea de internet-banking, prin care deponentul poate vedea gratuit
informații privind starea depozitului. Ceea ce putem deduce o perspectivă la atragerea
de depozite în cadrul BC,,Moldova-Agroindbank” S.A.;

39
 - Depozitele la termen pot fi deschise prin mai multe scadențe, de la 3 luni (90 zile) pînă
la 1095 zile, iar ratele dobânzilor se diferă prin termenul de păstrare a mijloacelor
bănești în conturile de depozit;
- Banca deține 67 de filiale și 115 de agenții în întreaga țară, în așa mod fiecare
persoană fizică sau juridică poate avea acces la contul de depozit oriunde s-ar afla, și
indiferent de unde a fost deschis contul de depozit;
- Obiectivul format de BC,,Moldova-Agroindbank” S.A. prin atragerea de depozite se
axează pe obținerea unei strategii unice de atragere a resurselor deponenților în
conturile de depozit, prin efectuarea unei activități eficiente în domeniul financiar din
Republica Moldova, asupra unor factori care dețin cheltuieli.
Deci cum putem preciza că politica de atragere a depozitelor în cadrul BC,,Moldova-
Agroindbank” S.A. este formată din mai multe aspecte, una din ele fiind din partea deponenților
care le oferă un acces la conturile de depozit oriunde s-ar afla și este urmată de o dobândă
avantajoasă, iar din alt aspect este cel al băncii prin care se supune unor politici și standarte
interne la efectuarea operațiunilor de atragere a depozitelor dar și prin urmarea unui scop care
determină condițiile de asigurare a unui nivel optimal al unor consumuri, sau chiar a unor
activități de creditare sau de investire.
Dacă ne referim la oferta de depozite pe care o prestează MAIB atunci putem spune că ea
oferă o gama largă de depozite, în așa mod atrage un procent bine definit din populație prin
asigurarea mijloacelor bănești într-un loc sigur dar și prin posibilitatea obținerii veniturilor din
dobânzi atractive, prin acest factor pozitiv banca iși poate efectua alte activități care nemijlocit
necesită o atenție deosebită la activitatea de creditare, sau la alte operațiuni care prevăd risc.
Deci, îmbunătățirea practicii clientelei în raport cu banca trebuie privită ca o oportunitate pentru
realizarea unui beneficiu cu caracter competitiv, iar refacerea încrederii clientelei bancare
trebuie abordată în primul rând ca o prioritate strategică. Pentru a dobândi încrederea clienților
angajații băncii MAIB mai întii de toate întră în rolul deponentului îi cunosc și înțeleg nevoile,
mai apoi le oferă posibilitatea de a alege din oferta depozitelor un depozit pe care l-ar considera
avantajos aît pentru bancă cît și pentru depunător, după suma depusă, perioada acestuia și
desigur și dobânda pe care o oferă.
Clientul prezintă un barometru pronunțat asupra desfășurării activității bancare. Prezența
unui număr major de persoane fizice și persoane juridice la filialele băncii prevede calitatea
serviciilor prestate de bancă, în caz dacă unii clienți se retrag de la bancă aceasta prevede o
slăbiciune asupra unor servicii. În cazul BC,,Moldova-Agroindbank”S.A. este prevăzut o
dinamică foarte ridicată la clienți ceea ce dovedește încrederea pe care aceștea o au în
competența de efectuare a activității, prin nivelul calității colectivului dar și a ofertei de

40
depozite. În Republica Moldova concurența continuuă să se majoreze zi de zi, se crează noi
bănci și noi servicii prin care clienții au posibilitatea să aleagă dintre ele pe cea care îi satisface
cerințele și necesitățile, în acest caz BC”Moldova-Agroindbank”S.A. oferă o gamă deversificată
de depozite prin care orice persoană cu orice sumă disponibilă își poate crește economiile sale
în conturile băncii. Cum am specificat mai sus clientela bancară este o resursă productivă, ea
privește o contribuție particulară la realizarea calității, valorii și satisfacerii și concomitent se
înfățișează în calitate de adversar pentru bancă. Se poate observa din numărul atras a populației
la MAIB asupra depozitelor care constituie o creștere considerabilă, spre exemplu în an.2015
banca deține cea mai mare cotă pe sistemul bancar la depozitele atrase de la persoanele fizice
avînd o pondere de 30.1%, ceea ce putem spune că MAIB oferta de depozite este diversivicată
și cu aspecte atractive care tentează populația să-și atragă resursele bănești în conturile de
depozit. Prezența clientelei în bancă va rămîne permanent în centrul atenției, spionînd
comportamentul acestuia în modul în care instituția financiară își poate structura mai bine
activitatea, că anume ei fiind cea mai importantă parte a activității bancare, cei ce depun și
mențin în mișcare resursele sale și fără de care banca nu ar putea exista.

2.3. Analiza economică și financiară a portofoliului de depozite.

Soldul depozitele în masă monetară pe total sistem bancar din R.M s-a majorat în anul 2016
cu 9.2 % la sută stabilind o valoare de 54.8 miliarde de lei, conform rapoartului anual al Băncii
Naționale al Moldovei, astfel, putem observa că 68.8 la sută sunt persoanele fizice din total
depozite, iar persoanelor juridice de 31.0 la sută, și depozitele băncilor de 0.4 la sută16.
O creștere însemnată a depozitelor îi revine persoanelor fizice care a crescut cu 2.7 mlrd lei
(7.6 la sută), ceea ce ne spune despre o menținere a stabilității pe piața bancară. Referitor la
soldul depozitele persoanelor juridice care a imbucurat situația financiară majorîndu-se cu 2.0
mlrd. lei (13.2 la sută).
Potrivit calculelor efectuate de către BNM în perioada anului 2014 soldul total al
depozitelor la sfârșitul lunii septembrie constituia 57,8 miliarde lei: depozitele acceptate în lei
moldovenești totalizau 27,8 miliarde, iar cele în valută (recalculate în lei) – 30 miliarde lei,
putem spune că liderii la volumul de depozite atrase de la populație au rămas neschimbați și în
acest an, MAIB, Victoriabank și Moldindcombank totalizează aproximativ 60 % din totalul
depozitelor populației.
După cum putem observa în tabelul 2.1. are loc volmul total de depozite atrase în structură
de la populație, astfel putem observa evoluția și căderea acestora în tabelul 2.1
Taelul 2.1
16
TUDORACHE, D., PÎRJOL, T. Monedă, bănci, credit. București: Universitară, 2005, p. 166. ISBN 973-7787-
22-6.

41
 Structura depozitelor atrase de la populație pe total sector bancar din Republica.
Moldova în perioada a.a. 2012-2016 (%)

Structura depozitelor atrase de la populație pe sector bancar

Denumirea băncilor din R.M. 2012 2013 2014 2015 2016
BC”Moldova-Agroindbank”S.A. 19.83% 23.54% 24.41% 30.13% 36.02%
BC”Victoriabank”S.A. 18.08% 20.74% 18.76% 18.6% 16.00%
BC”Moldindconbank”S.A. 16.33% 16.74% 18.51% 24.55% 25.11%
Banca de Economii.S.A. 10.52% 10.84% 11.32% - -
BC”Banca Socială”S.A. 6.01% 6.12% 4.42% - -
Mobiasbancă GSG 4,32% 4.84% 5.84% 8.59% 7.01%
BC”ProCreditBank”S.A. 3.44% 3.93% 4.17% 4.5% 4.20%
BC”EXIMBANK-Gruppo 3.64% 3.83% 3.79% 5.36% 5.51%
Veneto Banca”S.A.
BC”ENERGBANK”S.A. 3.03% 3.19% 2.73% 2.9% 2.3%
BC”FinComBank”S.A. 2.92% 3.08% 2.75% 3.37% 3.03%
BC”UNIBANK”S.A. 1.02% 1.46% 1.91% - -
BC”COMERȚBANK”S.A. 0.95% 1.08% 0.95% 1.17% 1.30%

BCR Chișinău 0.24% 0.40% 0.26% 0.3% 0.11%

BC”EuroCreditBank”S.A. 0.13% 0.22% 0.17% 0.52% 0.22%

Sursa: elaborat de autor în baza, Rapoartelor anuale ale Băncii Naționale ale Moldovei
2012-2016 [online], [accesat 4 martie 2017]. Disponibil: http://bnm.md/md/annual_report.

Cea mai mare pondere la depozite acordate populației pe întreg sistem bacar îi revine băncii
BC,,Moldova-Agroindank” S.A. Astfel, putem observa că timp de 5 ani, banca crește
încontinuu, de exemplu în anul 2012 BC,,Moldova-Agroindank” S.A constituie 19,83% la
depozite din total sistem bancar, iar celelalte 12 bănci avînd un total de 80.17%, pînă în an.2016
care ajunge la 36.02% din total depozite atrase de la populație pe sector bancar, iar celelalte 10
bănci dețin un în total 63,98%.
Caracteristicile financiare ai sectorului bancar a notificat o desfășurare continuuă asupra
pieții, însă trebuie să menționăm că a avut loc cu excepția celor trei bănci care au rămas în
lichidare.
Putem observa în figura 2.3. cum are loc ponderea depozitelor atrase de la populație în cei
5 ani de activitate a BC,,Moldova-Agroindank” S.A.

42
 40,00%
35,00% 36,02%

30,00% 30,13%
25,00% 24,41%
23,54%
20,00% 19,83% Total depozite

15,00%
10,00%
5,00%
0,00%
2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: elaborat de autor în baza, Rapoartelor anuale ale Băncii Naționale ale Moldovei
2012-2016 [online], [accesat 4 martie 2017]. Disponibil: http://bnm.md/md/annual_report.

Figura 2.3. Diagrama dinamicii portofoliului de depozite

atrase de la populație al BC,,Moldova-Agroindbank”S.A.
în perioada 2012-2016. (%)

Deci, cum putem observa în tabelul de mai sus este prezentată dinamica portofoliului de
depozite atrase de la populație al BC,,Moldova-Agroindbank”S.A. în perioada 2012-2016. Dacă
ne referim la an.2015 confrom rapoartelor prudențiale, putem spune că banca a atras un volum
semnificativ de cleinți și depozite noi, astfel volumul total al depozitelor s-a majorat cu 2,55
mlrd lei și la data de 31.12.2015 a ajuns pînă la o valoare de 14, 064 mlrd lei.
Studiind mai aprofundat această bancă am constatat că din totalul volumului băncii,
respectiv depozitele persoanelor fizice a prezentat o sumă foarte considerabilă care a ajuns pînă
la 10,603 mlrd lei, însă cota acestora pe sistem cum o putem vedea în dinamică este de 30.13%
ceea ce ne spune de un moment pozitiv pentru bancă.
În perioada acestor 5 ani de activitate banca putem spune că banca și-a majorat portofoliul
de depozite pînă la 36,02% în an.2016 din total sector bancar avînd o valoare de 6,442 mlrd lei
și 7,812 mlrd în valută străină, ceea ce putem spune că este un record pentru sistemul bancar
național. Această evoluție impresionantă pe care o prevede BC”Moldova-Agroindbank”S.A la
portofoliul de depozite, ne arată încă odată că banca își menține funcția de lider pe total sector
bancar prin atragerea de mijloace a populației în conturile sale de depozit. Majorarea numărului
de depunători și a depozitelor atrase la această bancă se datorează împrejurărilor realizate pe
piața financiară, și desigur un factor important îl prevede credibilitatea față de care se bucură
BC”Moldova-Agroindbank”S.A prin faptul că reprezină o bancă sigură, puternică și cu o oferte
avantajoase.

43
 Dacă privim în figura 2.4. putem observa dinamica portofoliului de depozite acceptate în
lei și valută străină în perioada de anilor 2012-1016.

12000000

10000000 10277528
9552280
8477503
8000000 7948084

6000000 6294600 6404888

5872447
Depoziteîn lei
5010211
4557672
4000000 3872447

2000000

0
2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: elaborat de autor în baza, Rapoartelor anuale ale BC”Moldova-Agroindbank”S.A.

2012-2016[online], [accesat 4 martie 2017]. Disponibil: http://www.maib.md/ro/raportul-anual

Figura 2.4. Diagrama dinamicii portofoliului de depozite în valută străină

și în monedă națională al MAIB în perioada an. 2012-2016. (mln. lei)

Putem menționa că în figura 2.4. este prevăzută o creștere a portofoliului de depozite

acceptate în lei cât și în valută străină. BC”Moldova-Agroindbank”S.A. per asamblu se ține
lider și la această etapă, constituind o majorare a depozitelor acceptate în conturile ei.
Dacă privim asupra acestei dinamici putem spune că timp de 5 ani de activitate asupra
atragerii depozitelor în lei de la populație s-a mărit din anul 2012 pînă în an. 2016 cu 4,405,081
mln lei și în valută străină cu 4,075,640 recalculate în lei.
Aceste majorări ale soldurilor depozitelor acceptate în valută de la populație în data de
31.12.2016 pot fi justificate prin faptul că a avut loc aprecierea valutei străine în această
perioadă, dar și prin migrațiunea depozitelor a populației din lei în valută, astfel depozitele au
ajuns să fie mai atractive pe parcursul ultimilor cinci ani.
Calculînd aceste date am observat că în fiece an s-au majorat cu citeva milioane accepatate
de la populație, putem menționa că în decursul a cinci ani BC„Moldova-Agroindbank”S.A
deține cea mai mare pondere la depozite pe tot sistemul bancar din R.M.
Privind acestă dinamică putem spune că cea mai mare creștere o definește atragerea
depozitelor de la persoane în monedă națională, ceea ce vorbește că majoritatea populației
deține depozite în conturile acestei bănci în monedă națională.
Putem observa figura 2.5. care ne reprezintă dinamica portofoliului de depozite acordate
persoanelor fizice și celor juridice care arată o creștere constantă a portofoliului în ultimii 5 ani.

44
 12000000
11386969
10562926
10000000

8000000
8444853
7234212
6623415 Persoane fizice
6000000

4000000 4024819
30490763468719
2000000 2285988
1607400
0
2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: elaborat de autor în baza, Rapoartelor anuale ale BC”Moldova Agroindbank”SA

2012-2016 [online]. [accesat 10 martie 2017]. Disponibil: http://www.maib.md/ro/raportul-anual

Figura 2.5. Diagrama dinamicii portofoliului de depozite atrase de la

pers.fizice și celor juridice al MAIB în perioada a.a. 2012-2016 (mln. lei)

În figura 2.5. putem menţiona nivelul nesemnificativ al creşterii bazei depozitare a băncii
în anul 2016, care este marcat de evenimentele produse pe piaţa financiar-bancară a Republicii
Moldova. BC,,MOLDOVA-AGROINDBANK’’S.A. în an. 2016 a arătat cele mai bune
rezultate în sectorul bancar.
La 31.12.2016 total depozite au înregistrat 15,411,788 mln MDL, depozitele pentru
persoanele fizice au ajuns pînă la 11,386,969 mln MDL pentru persoanele fizice iar pentru
persoanele juridice constituit o sumă de 4,024,819 mln MDL, ceea ce putem menționa drept un
moment pozitiv pentru bancă.
Dacă ne referim la depozitele atrase de la populație putem observa pe dinamică că în
perioada de 5 ani de activitate din a.a. 2012-2016 ponderea cea mai mare îi revine persoanelor
fizice majorânduse cu 4,763,554 mln. Lei ceea ce spune că majoritatea persoanelor fizice dețin
depozite în conturile băncii și au încredere în puterea și siguranța ei.
Un avantaj prevăzut de către BC,,MOLDOVA-AGROINDBANK"S.A. în conformitate cu
Legea nr. 575-XV din 26.12.2003, privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul
bancar, este acela că banca garantează fiecărui deponent (persoană fizică) depozite în sumă de
6000 lei sau echivalentul în valută străină. Putem să spunem că acest plafon de acoperire este
foarte mic în comparațe cu alte state progresiste, de exemplu ca Statele Unite ale Americii care
deține o valoare de 100.000 de dolari USD.
Pentru a analiza ponderea depozitelor oferite la termen și vedere se va prezenta următoarea
figura 2.6.

45
 12000000
10846876
10000000
9177541
8000000 8365044
Depozitela
6000000 5890436 6237623 termen
4564812
4000000 3789267
2899005 3097160
2000000
1237680
0
2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: elaborat de autor în baza, Rapoartului anual ale BC”Moldova Agroindbank”S.A.

2012-2016 [online]. [accesat 2 aprilie 2017].Disponibil: https://www.maib.md/ro/raportul-anual

Figura 2.6. Diagrama dinamicii portofoliului de depozite atrase la

termen/vedere al MAIB în perioada a.a. 2012-2016(mln. lei)

În figura 2.6. este prezentată dinamica portofoliului de depozite al MAIB în perioada de

2012-2016. Deci putem menționa că depozitele la termen și cele la vedere sau majorat în fiece
an cu citeva mln. lei. Potrivit datelor primite pentru acești 5 ani banca a primit o valoare de
4,956,440 mln. lei atrase de la populație din an. 2012 pînă în an.2016 sub formă de depozitele la
termen, însă la depozitele atrase sub formă de depozite la vedere banca înregistrează o valoare
de 3,327,123 mln. Lei. ceea ce ne spune despre un moment pozitiv în activitatea băncii. În anul
2016 observăm o creștere considerabilă pînă la 10,846876 mlrd MDL la depozitele de termen,
și la depozitele la vedere s-a înregistrat o valoare de 4,564,812 mlrd lei. astfel, se vorbește
despre calitatea de produse oferite de bancă.
În dinamică se observă că depozitele sub formă de depozite la termen le depășește pe cele
la vedere, în așa mod putem spune că BC”Moldova Agroindbank”S.A. stabilește cele mai
avantajoase dobânzi la depozitele la termen, astfel majoritatea populației preferă să-și depună
economiile sale în mare parte la depozitele la termen, care prevăd a fi cu un profit mai mare la
economisire decât cele la vedere. Dacă ne referim la depozitele la termen într-o formă mai
profundă, ele respectiv sunt atrase pentru o perioadă predeterminetă ceea ce semnifică pentru
bancă un mijloc bănesc stabil și protejat, a cărei perioade este stabilită și cunoscută.
În continuare vom determina resursele depozitare în total active în perioada a. a. 2012-
2016 la BC"MOLDOVA-AGROINDBANK"S.A, astfel putem observa cum are loc ponderea
acestora în figura (2.7.)

46
 80,00%
75,80%
70,00%
66,92%
61,73% 64,13%
60,00%
52,90%
50,00%
40,00%
Depoziteîntotal active
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: elaborat de autor în baza, Informației privind activitatea economico-financiară a băncii

a.a. 2012-2016 [online]. [accesat 26 aprilie 2017]. http://www.maib.md/

Figura 2.7. Diagrama ponderei depozitelor în total active

în perioada a. a. 2012-2016 (%)

Pentru perioadele analizate la BC,,MOLDOVA-AGROINDBANK’’S.A, putem spune că

coeficientul depozite/ total active prevede o creștere dar și o scădere, spre exemplu în anul 2012
ajuge pînă la 61,73% ceea ce ne spune despre o menținere a raportului peste 50 la sută, și o
majorare ascendentă cu 5, 19 p.p. pînă în anul 2013, astfel putem spune despre o un rezultat
considerbail asupra băncii.
Dacă observăm următorul an 2014 este urmată de o scădere semnificativă cu 14,02 p.p față
de anul trecut 2013, și față de anul 2015 cu 11,23 p.p. ceea ce ne spune despre un factor negativ
asupra activității BC,,MOLDOVA-AGROINDBANK’’S.A. Scăderea acestui indice este
influiențată de doi factori însemnați, deci, poate fi în cazul micșorării totale a calității
depozitelor sau de majorarea activelor totale.
Anul 2016 prognozează fi un an cu beneficii asupra depozitelor/ total active, deoarece
prevede un rezultat bun de cel precedent cu 11, 67 p.p. asta vorbeste despre calitatea produselor
depozitare dar și numărul însemnat de atragerea a populației prin increderea asupra băncii.
După cum am menționat că anul 2016 a devenit unul mai productiv pentru MAIB la acest
capitol, acesta a prezentat că în cadrul său portofoliul de depozite prezintă un portofoliu sănătos
și prin acest aspect ea în mare parte își menține stabilitatea pe piața economico-financiară. Încă
odata putem spune că această bancă își ține funcția de lider în sistemul bancar, ceea ce poate
determina că produsele sale sunt cele mai profitabile.
Un alt indicator care necesită o atenție deosebită cât și o analiză o prezintă rata medie a
dobânzilor la depozitele acordate persoanelor fizice, care în perioada a cinci ani de activitate a

47
BC,,MOLDOVA-AGROINDBANK’’S.A. a înregistrat anumite modificări.
Astfel, putem observa în tabelul 2.2. analiza ratei dobânzii la depozitele la termen acordate
persoanelor fizice.
Tabelul 2.2
Analiza ratei medie a dobânzii aferente soldurilor depozitelor persoanelor fizice în
monedă națională și în valută străină în perioada a. a. 2012-2016 (%).
Nr. Anul Rata medie în Abatere Rata medie în Abatere
d/o Monedă națională valută străină
1 2012 8,65 * 3,65 *
2 2013 6,35 -2,3 3,79 - 0,14
3 2014 7,76 -1,41 2,22 1,75
4 2015 13,94 6,18 2,19 0,03
5 2016 14,90 0,96 2,17 0,02
Sursa: elaborat de autor în baza, Informației privind dezvăluirea activității de aceptare a depozitelor
a.a. 2012-2016 [online]. [accesat 30 aprilie 2017]. Disponibil: https://www.maib.md

După cum putem menționa în anul 2012 rata medie este de 8,65% conform anului următor
care prevede o rată de 6, 35% prezentând o scădere semnificativă de – 2,3 p.p. pentru moneda
națională și -0,14 pentru valuta străină. Desigur micșorarea ratelor la dobânzi este afectată de
mai mulți factori de diverse nivele, deci putem observa că în anul 2014 majorarea prevede a fi
triplă a ratei dobânzii care înregistrează o pondere de 13,94% și crește cu 6,18 p. p. pentru
moneda națională, ceea ce putem să spunem și de rata dobânzii în valută străină care ne arată o
revenire economică normală atestând 1,75 p.p.
În anul 2016 rata dobânzii crește însă nu atît de semnificativ înregistrând o valoare de 14,
90 % în majorare cu 0,96 p.p. pentru depozitele în monedă națională față de anul precedent,
dacă ne referim la rata dobânzii în valută străină la depozitele persoanelor fizice aceasta
reprezentă un nivel de 2,17 în micșorare cu 0,02 p.p față de anul 2015 care deținea o valoare de
2,19% , astfel putem spune că vorbim despre o creștere deși lentă însă cu caracter pozitiv.

Сapitolul III. DIRECȚII DE PERFECȚIONARE A ACTIVITĂȚII DE

DEPOZITARE BANCARĂ

48
 3.1. Ajustarea politicii dobânzii la conjunctura economică curentă

În prezent rolul și poziția băncilor pe piața economico-financiară este într-un raport cu

calitatea lor de intermediar esențial în legătura economii-investiții, o corelație hotărâtoare în
dezvoltarea economică. Pentru a-și extinde activitatea pe piață, băncile trebuie atragă capitaluri,
pe care mai apoi să le reîmpărțească, aceasta fiind ca un scop ce prevede operațiunea de
constituire a pasivelor bancare, astfel un produs important fiind cel de depozite. Verifcarea
depozitelor bancare se face cu ajutorul ratei dobânzii, dar nu trebuie să uităm că nivelul
depozitelor necesită corelat cu rentabilitatea plasamentelor, cu modul oportun de investiți cât și
de situația economică.
După cum cunoaștem pentru mijloacele atrase de la deponenți, banca plătește o dobândă,
ce diferă în dependență de unele aspecte economice, sociale și politice. Mijloacele bănești atrase
reprezintă elementul cel mai activ din totalul resurselor a unei bănci, pe seama acesteia instituția
financiară își poate înfăptui gradul de investiții în economie, fondurile proprii deținând o
pondere nesemnificativă în investițiile făcute de bănci. Dobânda este reprezentată ca o
remunarare pe care capitalistul o încasează pentru întribuințarea economiei proprii.
În mediul contemporan sau evidențiat două categorii de optici care se referă la dobândă:
- dobânda cu un înțeles restrâns – acesta prevede a fi acel surplus care îi revine
posesorul capitalului oferit cu împrumut, din retribuirea capitalului împrumutat, ca
recompensă pentru oferirea dreptului de utilizare a numerarului pe o perioadă de timp
determinată;
- dobînda cu înțeles larg – prevede a fi acel excedent care i se atribuie posesorului cu
orice fel de capital întrebuințat în condițiile normale. La acestă categorie i se atribuie
și aspectul de dobândă sub diferite forme de plasamente pe perioade scurte și medii de
timp pentru depozitele la termen cât și la vedere, pentru alcătuirea de bunuri.
Politica de formare a dobânzilor la depozitele oferite de bancă influiențează constitutiv
clienții bancari dar și depunerile resurselor bănești în conturile sale, în așa mod provoacă
deciziile manageriale în strategia sporirii profitabilității băncii. Constituirea ratei de bază la
depozite este prezentat ca un capitol secționat în strategia esențială a instituției bancare.
Dobânda la depozite servește anume la creșterea profitabilității băncii dar și menținerea
fezabilității ei, astfel, după obținerea scopului propus banca se oferă de a atrage clientela
bancară sau de a combate concurența. Dacă e să privim dintr-un punct de vedere a acestui
capitol, atunci putem spune cu cât este mai mică marja între rata dobânzii la depozite dar și la
credite, cu atât devine mai senzorială banca la schimbarea ratei dobânzii la depozite pe piață.

49
 După cum știm rata dobânzilor la depozite pentru clientela bancară este formată în
procente anuale. Ea se determină în conturile de depozit după anumite funcții:
- suma depozitului;
- tipul valutei în care a fost deschis depozitul;
- perioada de plasare a depozitului;
- rata dobânzii;
- condițiile atestate la produsul de depozit.
Deosebim unii factori care influiențează în admiterea hotărîrilor ce privesc determinarea și
schimbarea ratelor dobânzii pentru toate tipurile de clientele retail, astfel putem să îi observăm
în enunțurile de mai jos:
- prețul mijloacelor pe piața financiară;
- rata de refinanțare a Bancii Naționale a Moldovei, desigur se mai prevede a fi și ratele
de refinanțare CHIBID și CHBOR, dar nu în ultimul și rata inflației;
- starea dar și tendințele pieții ce privesc depozitele bancare;
- strategia instituției financiare ce se refera la depozitele bancare acordate persoanelor
fizice dar și agenților economici;
- costul pericolelor pe care banca le ia asupra sa;
- intențiile dar și proiectele ce privesc modul de atragere a depozitelor;
- nemărgnit se ia în considerare și cadrul legislativ.
Cum am menționat mai sus dobânda la termen în valută străină dar și în monedă națională
se calculează din numărul efectiv de zile după termenul în care se stabilește dar și luând drept
principiu anual de 365 de zile calendaristice.
Dobânda prevede a fi apelativă cu conceptul de capital dar și cu aspectele de timp și risc.
Aceste concepte și aspecte sunt reflectate în cele mai strînse contexte ce prevăd rata dobânzii.
Trebuie să știm că fiecare activitate prevede un risc anume, astfel dacă ne referim la rata
dobânzii acesta la fel își prevede riscul său. Sfera în modificare în care operează băncile stîrnesc
noi oportuntăți de afaceri, dar cum am accentuat anterior implică unele riscuri multilatrale și cu
caracter diferit care efectiv prevăd a fi o declanșare pentru abordările menagementului bancar,
pe care instituția financiară necesită să le gestioneze cât mai recomandabil pentru a rămâne pe
piață și a lupta cu concurența dar și pentru a majora câștigurile și locul acesteia pe piața
economico-financiară. Dacă ne axăm pe riscul ratei dobânzii atunci putem spune că ea reprezntă
un constituinet din ansamblul riscurilor pe piață, care determină riscul inmatriculării de pierderi
sau chiar a neîndeplnirii câștigurilor evaluate, care se ivesc ca consecință a oscilațiilor pe piață
ale ratei dobânzii.
Sunt prevăzuți unii factori care majorează riscul ratei dobânzii:

50
 - volatilitatea ratei dobânzii;
- necorespunderea între termenele dobânzilor la plasamente dar și a celor bonificate la
depozite.
Pericolul ce este prevăzut la ratele dobânzii se îvește în timpul în care plasamentele pe
termen scurt sunt subvenționate de instituția financiară din mijloacele pe un termen scurt, iar
ratele dobânzii se măresc peste nivelul care îl deține o bancă, consumurile cu dobânzile aferente
depozitelor unei bănci se măresc cu un nivel mai mare decît veniturile care vin de la dobânzile
aferente activelor, și în așa mod reduce venitul net din dobânzi dar și puterea băncii coboară.
Dacă ratele dobânzii se micșorează sub nivelul prealabil de bancă, atunci deosebirea între
veniturile din dobânzi și consumurile cu dobânzi va avea un nivel mai mare atunci puterea
băncii se va întări concordant. Sunt prevăzute doi indicatori de gestionare a riscului rate
dobânzii acestea fiind GAP-ul de diferență care gestionează pasivele și activele în
supravegherea veniturilor nete din dobânzi și asigurarea acestora contra oscilațiilor ratei
dobânzii și administrarea debitului de numerar pe perioadă scurtă, și al doilea indicator de
sensibilitate a băncii la modificarea ratei dobânzii care prevede calcularea ca o relație la un
moment dat între pasivele și activele sensibile la oscilația ratei dobânzii.
O parte din pasive, cum ar fi disponibilitățile din conturile curente, sunt cunoscute ca niște
componente care poartă o rată fixă și care conțin venituri din dobânzi mici sau nu atât de
importante. Dacă privim asupra depozitelor pe termen lung atunci putem la fel să spunem că au
o rată a depozitelor fixă, însă depozitele bancare care au o perioadă scurtă de timp dar și
depozitele interbancare fac parte din categoria elementelor cu rata dobânzii sensibilă.
Sunt determinați unii factori care influențează venitul net din dobânzi:
- reformarea nivelului ratei dobânzii- fluctuația ratei dobânzii poate influența sau nu
venitul net din dobânzi aceasta depinde în mare măsură de sistemul portofoliului dar
și desigur de valoarea Gap-ului;
- modificarea marjei dobânzii- spre exemplu în R.M. și în economia românească au
avut loc adesea astfel de perioade unde banca centrală pentru ca să verifice inflația
decisivă dobânda de refinanțare, a stabilit un instrument pentru bănci prin creșterea
dobânzii la depozite;
- reformări ale volumului pasivelor- aici se poate determina anume venitul net din
dobânzi care fluctuează direct proporțional cu modificările din volumul pasivelor
purtătoare de dobânzi care aduc profituri, indiferent de rata dobânzii;
- reformări în compoziția portofoliului- orice fluctuație a compoziției portofoliului
schimbă în randament venitul net din dobânzi. Administrația băncii poate
experimenta o analiză pin micșorarea ratei pasivelor într-un mod senzitiv și anume

51
 prin substituirea certificatelor de depozit pe scadențe mai lungi cu depozite
overnight de la alte instituții financiare.
Putem afirma că riscul ratei dobânzii este una dintre amenințările însemnate pentru orice
bancă, și ea trebuie să fie determinată de unele căi de supravețuire. Spre exmplu studiind mai
profund riscul ratei dobânzi la BC,,Moldova-Agroindbank”S.A. am observat ca managementul
riscului de piață la această bancă este înfăptuit prin intermediul unui sistem intern de estimare,
restrângere, monitorizare dar și evaluare a ratei dobânzii. Banca tratează prudent, problema
gestionării riscului ratei dobânzii, în anumite condiții care sunt de tip actual cu o incertitudine
sporită, însoțită de situația economică nu atât de îmbucurătoare ce este privită atât în perioadă
de timp cât și magnitudine, care determină desfășurarea devaforabilă a condițiilor
macroeconomici, ce presupune volatilitatea ridicată a ratelor dobânzii. Gestionarea riscului de
piață la elementul ratei dobânzii are ca scop monitorizarea și păstrarea în caracteristici asumați a
emiterilor pe elementele cu caracter financiar din portofoliu paralel cu imbunătățirea
productivității atestate investițiilor.
Depozitele ce sunt purtătoare de dobânzi generează prețuri bancare cu efecte asupra
rentabilității activității bancare. Deci, un management competent trebuie să ia în considerare
anume să gestioneze cu maximal de grijă raportul dintre active și pasivele purtătoare de
dobânzi, prin modul ratei dobânzii. Astfel, putem menționa că anume un management dinamic
al ratei dobânzii, este indispensabil pentru ca instituția finaciară să-și determine un set de
politici adecvate anume la acest capitol a ratei dobânzii, dar și a veniturilor și consumurilor cu
dobânzile, în caz dacă se prevede a fi o situație gravă banca să poată să se manifeste presiunii a
unor condiții asupra nivelului ratei dobânzii.
Pentru a nu admite un astfel de pericol asupra ratelor dobânzii la depozite, putem enumera
unele căi sau unele implementări ce ar reduce acest risc dar și ar maximiza profitul băncii:
- o politică ce prevede tarifele la produsele noi a depozitelor bancare, aplicarea unor
instrumente moderne de acoperite a riscului ratei dobânzii;
- acoperirea pericolului de ristituire prealabilă sau chiar de renegociere a ratei
dobânzii la portofoliul depozitelor cu dobânzi fixe;
- potrivit normei că dobânda se rîdică odată cu riscul fondurilor plasate, se poate
evalua că anume mărirea trimestrială a nivelului de garantare a depozitelor bancare
va deține un factor pozitiv asupra tendinței de reducere a dobânzilor;
- dobânzile la depozite trebuie să fie destul de stimulative și atractive pentru deponenți
pentru ca ei să fie satisfăcuți de produsul bancar ca să-și păstreze economiile sale;
- de a limita perioadele portofoliului de active și de a stabili unele dobânzi atractive la
certifictele de depozit pe perioadă lungă pentru a atrage mai multe depozite cu o

52
 scadență scurtă achitînd mai mult pentru depozite cu scadența mai lungă față de cele
pe termen scurt.
Prin astfel de metodă va impulsiona ca banca să dobîndească inițial profituri mici prin
plasamente în investiții financiare într-un interval scurt achitând în mare parte la depozitele
bancare cu scadența lungă față de cele care sunt cu o perioadă scurtă de timp. În așa mod,
instituția financiară va dobândi prin plasamente în investiții fnanciare pe o perioadă scurtă de
timp mai mult decât cele care sunt cu scadența mai lungă numai în caz dacă rata dobânzii
curente constituie un nivel mai ridicat decât sunt prevăzute ratele la termen. Spre exemplu,
depozitele cu scadența lungă sunt mai avantajoase pentru o bancă în caz dacă supravețuiesc sub
ratele la termen atunci instituția financiară va păgubi.
În această ordine de idei, putem spune că dobânda este un instrument important în
activitatea băncii, astfel, după cum știm ea este oferită la depozitele bancare pentru atragerea
clientelei în scopuri de păstrare a economiilor în conturile bancare. Deci, între dobânzile interne
expermentate de către instituțiile financiare, rata dobânzii la depozite reprezintă un principiu
semnificativ sau major pentru nivelul general al dobânzilor interne.

3.2. Experiențe privind strategiile bancare în domeniul depozitelor utile

pentru practica națională

În practica internațională sunt prevăzute niște tehnici și strategii la depozite prin care
băncile dețin un nivel râdicat la acest capitol. La etapa actuală, băncile necesită să aplice o
politică mai aspră, adică să adopte niște strategii bine determinate. Dacă privim asupra practicii
și experienței bancare atunci putem spune că sunt stabilite trei strategi de bază, prin care fiecărei
dintre ele este caracteristic o anumită strategie de preț.
Distingem următoarele trei strategii stabilite în sfera politicii de depozit:
a) I-a strategie – servește strategiei prețului unic și prețului diferit;
b) II-a strategie – servește strategiei prețului de fructificare și prețului de penetrare;
c) III-a strategie – servește strategiei prețului de redobândire și a prețului de transfer.
În prima strategie este prezentat modul în care are loc atingerea funcției concurentului de
pe piață în sistemul creșterii rețelelor de filiale, de adaptare și avansare a produselor și servicilor
cu caracter activ sau tip modernizat ce determină întreaga imagine a activitățiilor instuțiilor
financiare, la fel se poate de accentuat și modul de fixare a unor rate atractive a dobânzilor la
depozitele bancare, și nu în ultimul rând majorarea consumurilor pentru reclamă, putem spune
că este vorba despre o strategie ce și-o poate realiza doar băncile mame sau băncile mari.
Strategia de preț ajunge a fi complicată cînd sunt clienți care se pot îndrepta spre alte servicii
sau chiar spre alte bănci, astfel se pot determina două tipuri de strategii de concurență:

53
 - strategia prețului unic – este practicată în situațiile unor servicii care nu se deosebesc
între bănci și cînd se poftește la majorarea volumului;
- strategia prețului diferit – are loc atunci cînd între serviciile bancare sunt prevăzute
unele produse diferite, aceasta fiind caracteristic băncilor, banca trebuie să fie la curent
cu avantajele concurențiale și să asocieze prețul cu profitul pentru a atrage populația.
În a doua strategie este reprezentată în condiții în care o bancă nu concurează cu nici un
superior a cadrului prevăzut dar se profilează în unul sau mai multe gene de servicii bancare
înlocuite, ca exemplu prestarea de servicii în mod telefonic sau prin intermediul internetului.
După cum cunoaștem scopul ce îl prezintă această strategie este cel de atragere a clientelei
bancare.
În așa tip de situații sunt determinate două tipuri de strategii de preț, după cum urmează:
- prețul de fructificare – se vorbește despre fixarea unui preț înalt pentru a valoriza
beneficiul inovației produsului. Dacă ne refermin la conturile de depozit ele sunt
destinate să garanteze valorificarea economiilor fie a întreprinderilor sau a populației
pe o perioadă mai lungă de timp. În așa mod și șansele mai limitate acordate titularilor
ce ține de efectuarea din cont prin anumite încasări sau operare de plăți, spre exemplu
unele bănci practică unele restrângeri ce prevăd retragerile. O metodă certă de
fructificare la depozitele bancare reprezintă contractul sau înțelegerea dintre depunător
și bancă privind scadența și alți factori de depunere. Un exemplu îl avem de la băncile
engleze care comunică ca să fie informate cu sapte zile înainte pentru anumite
retrageri mai semnificative din conturile de depozite, însă, de fapt nu sunt specificate
aceste precizări;
- preț de penetrare – prevede nivelele mai reduse de preț, care își are ca scop de a
acapara piața, aici sunt specicicate volumurile operațiilor sau tranzacților care stabilesc
costurile, după capturarea pieții prețutile se vor majora.
În a treia strategie se vorbește că banca nu necesită și nu recomandă noi produse și
servicii, însă va folosi pe cele alese și de celelalte instituții financiare, desigur cele care sunt
productive. O astfel de strategie este utilizată de către majoritatea băncilor. În caz dacă are loc
un dificit de sistematizări sau obișnuiri, prețul servicilor cu caracter inactiv desemnându-se ori
ca preț de redobândire sau ca preț de transfer.
Managemenul bancar evidențiază și legătura universală îndeplinită prin circuitul
comunicării între subsectorul depozitelor bancare cu celelalte subsectoare din sistemul bancar,
atît a mijloacelor operative cât și a modului strategic. După cum am specificat în cele spuse de
mai sus că anume activitatea băncilor pun accent pe interes stabil sau continuu asupra relației
dintre fonduri și plamente. Obiectivul de bază a băncilor este cel de a dobândi câștig, iar asta

54
vine anume din diferența veniturilor relizate din dobânzile la depozite și spezele inseminate din
costurile mijloacelor atrase. Putem observa relația dintre ansamblul evaluat și celelalte
subsectoare prin modul înraurit pe care atragerea mjloacelor, o posedă asupra activității a
celorlalte domenii. Stabilitatea activă și cea pasivă din bilanțul contabil reprezintă corelația
dintre depozitele atrase, după cum cunoaștem că ele sunt ponderea dar și investirile
reprezentanțelor sau filialelor. De aici se rezultă și relația dublă, de precizare, dintre depozitele
bancare și creditele acorate de către departamentul anumit, intr-un mod direct, prin grad de
filială, cât și prin mod indirect, prin interludiul reîmpărțirii mijloacelor de evaloare, diagnozare
dar și de formare a ansamblului financiar-bancar către centrala băncii pe care o deține fiecare
țară. Pentru garantarea câștigului asupra așteptărilor acționarilor, prevede a fi o legătură
constantă între dobânzile la credite și la depozite. O altă relație însemnată o determinăm între
sistemul de Depozite lei (moneda națională) și Serviciul Operațiuni Valutare, acesta nemijlocit
participând la totalul plasamentelor atrase. Volumul acestor două feluri de mijloace alcătuind în
ansamblu o latură însemnată a totalului mijloacelor, prin modul asigurării stabilității
plasamentelor și resurselor, deci fiecare mărire sau micșorare a volumului mijloacelor valutare
duce spre nevoia majorării sau reducerii în despăgubire a nivelului depozitelor bancare, ceea ce
poate face numai prin politica dobânzilor. Această legărută o putem găsi și între Serviciul
Decontări Interbancare, totalitatea acestora prezentând decontări în tranzit, astfel de serviciu la
fel face parte din resursele atrase de către o bancă, afectând indispensabilul de resurse de
depozit și micșorând prețul mediu al resurselor. Legătura prezentă între Serviciul Virament și
Serviciul Depozite a fost determinată, depozitele persoanelor juridice înființându-se și
închiindu-se prin contactul cu contul curent al clientelei anumite. Se prevede și un raport între
Serviciul Depozite și Caserie în care are loc o legătură indirectă, mijloacele atrase de la depozite
stabilizând în balanță lichiditățile din operațiunile de numerar. Trebuie specificat și legătura
între Serviciul Depozite cu Serviciul Contabilitate Proprie, care supraveghează întotdeauna
obținerea veniturilor și spezele băncii, ponderea acesteia obținându-se din dobânzile
plasamentelor. O conexiune importantă o prevede și cea dintre Serviciul Depozite cu Serviciul
Informatică care presupune modificarea, gestionarea dar și siguranța datelor și funcțiile aferente
operațunii evaluate, și desigur, relația acesteia cu departamentul contablitate a băncii. Influența
mutuală între cadrul depozitelor, ca un mjloc semnificativ pentru resursele băncii dar și a
celorlalte activități trebuie privită de către grupa care menține managementul la un nivel de
reprezentanță dar și la nivelul deplin al instituție financiare, luîndu-se mereu în considerare
obiectivele propuse dar și de atingerea lor.

55
 Dacă urmărim activitatea sistemului bancar ale statelor înalt dezvolatate în ultimii ani,
putem specifica patru tendințe care ar putea fi implementate și în Republica Moldova la
dezvoltarea cadrului de depozite:
- prima tendință – presupune majorarea volumului depozitelor pentru persoanele fizice,
ceea ce reprezintă o influență asupra condițiilor de tip macroeconomic, dar și reducerea
indicatorului mediu al inflației, majorarea veniturilor persoanelor fizice, precum și o probă
a măririi încrederii în sistemul bancar ca rezultat al introducerii sistemelor de garantare a
depozitelor;
- a doua tendință – prevede creșterea concurenței. Prin implementarea sistemelor de
garantare a depozitelor va provoca reformarea organizări pieții bancare. Se va sesiza
fenomenul de disființare a monopolului. Dacă vorbim despre rata dobânzii atunci putem
spune că s-a menținut caracterul neomogen al ratei dobânzii la depozite ceea ce duce la o
egalizare a cotelor de piață, și într-un mod neobișnuit la dezvoltarea instituțiilor financiare
mici, a celor prevăzute la risc dar și la pierderea stabilității sistemului bancar;
- a treia tendință – prevalarea depozitelor mari, se determină la depunerile persoanelor
fizice, acesta prezintă o influență se micșorează diferențele de termen ale filialei la modul
de atragere a mijloacelor și ca rezultat va mări eficacitatea constituirii capitalului bancar;
- a patra tendință – prevede creșterea termenului la scadență, aici se poate determina
desfășurarea depunerilor de la un an pînă la trei ani (1-3 ani) dar și mai mult, astfel,
dovedește încă odată sporirea calități pasivelor dar ș a produselor bancare. Din experiența
bancară engleză, depozitele se raportează la sume foarte evidente cum ar fi peste 10.000
lire, acestea fiind atrase de către instituțiile financiare în situații tratate de fiecare caz
aparte.
Dacă ne axăm pe sistemele bancare străine, atunci putem spune că activitățile ale noilor
state cu economiile de piață, dar și a țărilor care fac parte din C.S.I., prin modul lor de avansare
grabită din ultimii zece ani, nu izbutesc să atingă nivelul pe care îl predomină în țările bine
dezvoltate și cu o economie bine pusă la punct, atât ca volum al resurselor disponibile, cât și ca
varietate și natură a serviciilor bancare. La acest capitol se vorbește despre riscul extins al
operațiunilor, care deține o perioadă prea scurtă atât la resursele atrase la termen cât și a
departamentului de acoradare acreditelor, care prezentă factorii definitorii ale managementului
sistemul bancar al statelor cu economii tranzitive. Factorul prim al acestei cauze este
determinată de instabilitatea dar și progresarea insuficientă a sferelor economice reale.
Sistemele bancare a acestor țări nu sunt în măsură să acorde credite cu scadențe mai lungi
sectorului real al economiei, oricât s-ar fi dorit, și anume din cauza insuficienței de resurse

56
atrase de la populație după termenul de prelungire, se mai specifica și riscul extins al
operațiunilor financiare, cât și din
cauza factorului inexistent a unei baze legislative și juridice adecvate.
Prin prezența acestor factori dar și a lipsei de durată a activității sistemelor finanaciar-
bancare ale noilor țări cu economii de piață, acestea utilizează activ metodologii și soluții ale
managementului, practică experiența pozitivă economisită de sistemele financiare ale țărilor
industralizate în urma unor ani și anume: principiul de management al capitalului bancar, un
comportament care gestionează depozitele bancare particulare și corporative, de fixare a
dobânzilor, introducerea ansamblurilor de procedee, metode și operațiuni pentru atragerea
mijloacelor disponibile și de rentabilizare a gestiunii lor, concomitent micșorarea cheltuielilor și
maximizarea rentabilității capitalului propriu.
Dacă vorbim despre sistemul bancar din Republica Moldova, ea se clasează în rîndurile
țărilor cu cele mai înalte dobânzi la depozitele bancare, ceeea ce denotă costul înalt al
mijloacelor atrase de către bănci. În timp ce veniturile din Republica Moldova sunt evocativ
mai mici decât media pe Uniunea Europeană, deținem o rată de economisire brută mult mai
înaltă pe când rata de economisire bancară prevede a fi cea mai mică din teritoriu. Această
relevă o analiză constantă că de și populația deține resurse, aceasta prevede a fi o reticiență în
modul de plasare a economiilor în conturile băncii. În așa mod, pentru a atrage resurselor în
conturile de depozit de la persoanele fizice și cele juridice, băncile sunt obligate de a stabili așa
dobânzi. Putem menționa că rata de economisire la nivelul Uniunii Europene este de 11,5%, în
România este de 9,4% iar Republica Moldova deține o pondere de 9 %, ceea ce putem specifica
încă odată că R.M. face parte dintre statele cu cele mai mari dobânzi. Unele țări care fac parte
din Centru Europei, rata dobânzii în ultimii ani a fost într-un trend de micșorare. Această
descreștere este urmată de niște factori care vorbește despre preschimbările în comportamentul
consumatorilor cât și de convergența economică cu zona euro, sau chiar a unui nivel foarte
micșorat la rata dobânzilor. Putem să deducem din cele spuse de mai sus că, o strategie bine
definită în sistemul bancar ale țărilor cu o economie tranzitivă rezidă din modul de aplicare a
managementului dar și a unei practici bancare eficace.
În cadrul pieților bancare dezvoltate, o sursă fundamentală a depozitelor agenților
economici o determină depozitele pe certificate negocabile, în valoare de o anumită sumă, în
astfel de mod, marele corporații practică unele instrumente bancare ale managementului
lichidității prentru a constata surplusurile soldurilor conturilor de desponibilități care dintre ele
fac parte depozitele la cerere, ca mai apoi să aibă posibilitatea de a investi în certifcatele
negociabile. Aceste operațiuni constă dintr-o variație de aspecte, ele fiind: raportarea zilnică a
soldurilor depozitelor, procesarea achitărilor pe clienți, putem să mai adugăm la acest sector și

57
investirea de overnight a surplusurilor în conturile de desponibilități, structurarea de depozite
pentru angajați, cât și managementul trezoreroiei.
Nivelul depozitelor bancare este precizat sugestiv de modul de garantare a acestora, în
primul rând de rata de garantare sau chiar de mărimea absolută garantată, astfel, plafonarea
asigurării depozitelor poate stîrni dispersia depozitelor, cantitatea numărului de tranzacții
bancare și scăderea posibilităților băncii de a susține și ajuta afaceri mari.
Pentru a păstra echilibrul sistemului bancar prin înlăturarea spaimei bancare și retragerea
masivă a depozitelor în unele cazuri de recesiune financiară, totalitatea țărilor lumii au introdus
sisteme de garantare a depozitelor.
Potrivit unor date ale Forumului European de Garantare a Depozitelor din lume în anul
2007 s-au implementat sisteme de garantare a depozitelor în circa 98 de țări, și alte 21 sunt într-
un proces de efectuare. Este prezent un obiectiv general, însă fiecare țară are tehnici
caracteristice de executare a unor planuri de asigurare a depunătorilor. După astfel de sisteme
de garantare internaționale implementate și în sistemul bancar al Republicii Moldova ar duce la
o dezvoltare mult mai rapidă și mult mai profitabilă asupra atragerii de depozite cât și a
încrederii în sistemul bancar.
Deosebim mai multe forme de garantare:
- structurate/ mutuale;
- sisteme de garantare publice - din aceste fac parte unele state ca Japonia, Canada dar și
Statele Unite ale Americii;
- sisteme de garantare private – fac parte țările Norvegia, Finlanda și Germania;
- sisteme cu garantare integrală a depozitelor;
- sisteme cu garantare parțială a depozitelor.
Asigurarea facultativă se aplică predominant în statele asiatice dar și cele africane, cu o
abatere de la unele țări cum ar fi Elveția și Germania, unde activează împreună de cea benevolă
și o schiță indispensabilă. O mare parte dintre state, în mărmea echilibrării se introduc și
dobânzile calculate cât și neplătite deponenților.
Sistemul mutual prezintă extinderea solidară pentru toate instituțiile financiare membre ce
țin de acoperirea consumurilor necesare și de satissfacere cerințelor băncilor care se află în
condiții de faliment.
Sistemul asigurării structurate – se vorbește despre un asigurator care să conducă și să
supravegheze fondul de asigurare format prin contribuția băncilor asigurate. Se crede că o țară
deține un benejiciu natural prin funcția de asigurator al rezervelor bancare, însă nu se poate
spune astfel și de sistemul de garantare privat care nu ar avea puterea de asigurare un teritoriu
deplin.

58
 Conform unor statistici, unele state cum ar fi Turcia, Mexic și Japoni pe un termen lung de
timp se garanta rambursarea depozitelor absolută, privilegiile acestor asigurări rezidă că anume
falimentele bancare erau aproximativ înlăturate, astfel predomină și pericolul produs hazardului
moral, deoarece se are loc agravarea ordinii de piață atît din partea clientelei bancare, cât și a
instituțiilor financiare care sunt îmbărbătate să subvenționeze planuri hazardate, fapt ce
demonstrează cauza abandonarii la garantarea totală a depozitelor bancare dintre țările
enumerate de mai sus. Recesiunile bancare din unele state ca Japonia, Koreia, Filipine,
Norvegia și altele după introducerea unor metode și tehnici de garantare confirmă că prezența
unui sistem nu poate supraveghea absolut producerea falimentelor bancare.
Una din procedeele de stabilire a limitelor de contrabalansare este fixarea lor în baza
volumului mediu a depozitelor, aici putem să oferim Republicii Moldova o metodă de
implementare asupra cadrului de depozite, după cum sa oferit FMI propune determinarea limitei
în esența dublă a indicilu PIB.
Spre exemplu dacă are loc o recesiune sistematică, se vorbește despre un mijloc de
garantare deplină, astfel putem observa cum are loc desfășurarea precesului de rezoluție pentru
constituirea limitei garantări depozitelor:
- nu e necesară garantarea absolută;
- este necesară garantarea absolută;
- nu este practică garantarea absolută- aici se mai împarte și în două categorii ce de
faliment cu caracter accelerat și faliment cu caracter încet.
După astfel de factori se precizează modul de desfășurare a recesunilor în toate statele, și
dacă recesiunile sunt organizate garantarea absolută este indispensabilă, iar dacă nu are loc o
criză atunci nu se impune.
În așa mod pentru a nu accepta consecința negativă al recesiunilor bancare în fenomenul de
gestiune a depozitelor bancare, în situații prezente sau nu, a unor sisteme de asigurare, este
neapărat utile unele condiții cum ar fi verificarea continuuă a băncilor, promovarea
comportărilor printr-un mod mai atent al depunătorilor prin modul selecționării băncilor dorite.
În prezent băncilor le sunt impuse unele restricții cum ar fi păstrarea unui plafon de
garantare a depozitelor ca în situați cum ar fi depozitele unei bănci pot ajunge a fi indisponibile,
în așa mod acest plafon să asigure achitarea acestora pentru fiecare deponent. Într-un sens mai
restrîns, pentru a menține încrederea populației în sistemul bancar dar și de a ajunge la o mai
mare consecvență pe piețile financiare Comisia Europeană impune un plafon de 20.000 euro
pentru anul 2008, pentru anul 2009 deține un plafon în valoare de 50.000 euro iar din anul 2010
pînă în prezent (2017) ajunge pînă la 100.000 euro pentru toate țările care fac parte din europa.

59
Însă după cum cunoaștem evoluția țării în Republica Moldova, plafonul de garantare a
depozitelor pentru persoanele fizice ajunge la o valoare de 6000 lei (monedă națională).
În linii generale, putem spune că gestiunea efectivă a depozitelor bancare poate fi
desfășurată doar numai printr-o politică individuală ce ține de depozite, unde tehnicile de
gestionare sunt caracteristice în dependență de specificul depozitului și de pătura depunătorilor,
sunt enumerate mai multe tipuri de aspecte la acest subsector ce prevăd depozitele, însă ce ține
de încrederea persoanelor fizice șia a agenților economici în cadrul sistemului bancar este
element esențial ce va defini clientela de a efectua procesul de depuneri în conturile de depozite
ale băncilor.

3.3. Perfecționarea garantării depozitelor bancare prin prisma normelor

interne

Stabilitatea financiară reprezintă o valoare esențială în orice economie a unui stat. O

componentă al plasei de protecție a unei stabilități financiare este prezența unui sistem de
garantare a depozitelor. La momentul actual, atribuțiile Fondului de Garntare a Depozitelor din
Sistemul Bancar al Republicii Moldova se reduce doar la compensarea retribuțiilor pentru
depozitele acordate persoanelor fizice, în situații în care ele ajung să fie indisponibile. În
cazurile unor amenințări cum ar fi echilibrul financiar atât la nivel endogen cât și exogen, se
solicită o reformă specifică la acest compartiment, prin armonizarea legislației naționale cu
experiențe adecvate atât împrumutate de la FMI, cât și de la Derectivele Uniunii Europene ce
vizează sistemul de garantare a depozitelor în sistemul bancar.
Mecanismul de garantare a depozitelor prezintă un mijloc de asigurare a unui cerc
financiar-bancar sigur, conținând ca obiectiv semnificativ prin ocrotirea depunătorilor și
păstrarea stabilității cadrului bancar prin înlăturarea unei senzații de panică bancară și retragerii
masive de depozite în cazuri de recesiuni financiare.
Pentru a spori încrederea trebuie nemijlocit de a elabora niște reglimentări care ar ajuta și
ar diminua spaima deponenților în sistemul bancar. Dacă privim în cadrul Uniunii Europene
acestea prevăd două proiecte de lege asupra prevederilor Directivei 2014/49/UE al
Parlamentului European și Consiliului asupra garantării depozitelor care este transpusă în
legislația românească și care ar fi bine practicată și în Republica Molova. În așa mod aceste
două proiecte reglimentează sectorul general de constituire și activare a schemelor privind
garantarea de depozite, iar cel de-al doilea plan armonizează activitatea Fondului de garantare a
depozitelor, care după cum știm în Republica Moldova, la etapa actuală, prevede a fi cel mai
sigur proiect de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Aceste două proiecte de asigurare a
depozitelor bancare, se fac intr-un mod public sau privat, după cum știm este prezent cel oficial

60
BNM, iar asigurarea se poate face prin fuziunea acestora din diverse țări membre sau care se
află dincolo de granițe. Astfel, o latură din contribuția anuală a reprezentanțelor de credit se pot
cuveni ca aranjamente de plată intr-un număr maxim de 30 la sută din mijloacele financiare
disponibile planului de garantare a depozitelor. Trebuie să specificăm și perioada de plată a
compensațiilor către depunători care se scade de la 20 zile lucrătoare la 7 zile.
Dispozițile Directivei 2014/49/UE supraveghează, cu autoritate, înlăturarea deosebirilor
din legislațiile statelor membre în sectorul schemelor de garantare a depozitelor bancare care au
influiență directă asupra gradului de asigurare a depunătorilor garantați. În acest sens, pentru
Republica Moldova ar fi bine o astfel de implementare atât în procesul politic cât și cel
economic, după cum se cunosc acești factori de inovație create de către Legea privind planurile
garantări a depozitelor privesc următoarele puncte forte:
- cunoașterea a două sisteme de administrare a planului de garantare a depozitelor, la fel
se vorbește despre un regim politic sau privat;
- reglimentarea dreptului structurilor instituționale de asigurare și al schemelor
condiționate prin contracte de garantare, se mai aplică și schițe cu administrare de
regim privat și de a folosi cunoașterea oficială cu planuri de garantare a depozitelor, în
cazuri în care îndeplinesc dispozițile prevăzute.
Prin această schemă se mai reglimentează procedura cunoașterii oficiale de garantare a
depozitelor supravegheată privat, a băncii centrale, indicată ca autoritate cu competențe de
monitorizare a acestei categorii de planuri de asigurare a depozitelor din diverse țări membre,
sau a implementării unor planuri transfrontaliere. Trebuie de specficat, că prin această schemă
de lege se necesită un sistem explicit de monitorizare pe fundament continuu, de către BNM a
R.M., a funcționării planurilor de garantare a depozitelor oficial prevăzute pe teritoriul
Republicii Moldova și care sunt supravegheate într-un mod privat.
Cel de-al doilea act normativ provenit din acestă Directivă, este proiectul de Lege ce
vizează Fondul de garantare a depozitelor bancare.
Un plan bine elaborat de garantare a depozitelor poate reduce cadența falimentelor din
sistemul bancar, dar și de a rezolva subiecte provocate de acestea, intr-o formă accelerată și cu
pagube minime, nefiiind supusă riscurilor unei activități ai pieții financiare și desigur a
economiei în general. Prin această sechemă de garantare a depozitelor de către stat este
reprezentată ca una dintre cele mai vechi sisteme de reglimentare microprudențială, care a fost
constituită în SUA după ce a avut loc Marea Despresiune. Trebuie să știm, că o astfel de formă
a fost introdusă pentru a se lua în considerare buna activitate a sistemului financiar ca un întreg,
de unde decurge și aspectul său macroprudențial. Într-un mod mai specific garantarea
depozitelor se cunoaște ca o formă tradițională de stabilitate bancară.

61
 Prin asigurarea depozitelor, autoritățile exclude o latură din hazardul moral prezent pe
piață, și elimină parțial existența fenomenului de panică bancară. Această formă participă la
stimularea agonisirilor, la promovarea concurenței în activitatea bancară și protejează
redistribuirile costurilor falimentelor din sistemul financiar.
Conceptul de asigurare a depozitelor se relatează la angajamentele unor oficialități cum ar
fi guvernul, organele de conducere a unor instituții, banca centrală și desigur societatea bancară,
care asigură calitatea depozitelor posedate de depunători la bănci cât și rambursarea acestora,
intr-o formă parțială sau deplină, în situații de faliment a unei bănci.
O soluție pentru sporirea încrederii în sistemul bancar din Republica Moldova este că prin
acest mecanism de garantare a depozitelor este cea mai benefică formă de plasare care prevede
a fi sigură prin care depunătorii sunt asigurați contra micșorării prețurilor activelor deținute.
- Utilitatea suportului de garantare a depozitelor în Republica Moldova;
Dacă vorbim despre literatura de specilitate, se cunosc diverse puncte de vedere cu privire
la utilitatea existenței unui suport de garantare a depozitelor ca formă al plaselor de fiabilitate în
cadrul sistemului bancar-financiar. Unii specialiști în domeniu confirmă că este util un astfel de
sistem. Putem să observăm un exemplu prin care s-ar putea întilni orice bancă cu o astfel de
situație, dacă o un număr masiv de depunători cer să-și retragă economiile sale în aceeași
perioadă, banca va fi impusă să-și vîndă o parte din activele lichide, în deficit, pentru a ocoli
fenomenul de faliment. Depunătorii aleg să-și retragă resursele, fără de a ține cont de urmările
asupra valorii băncii adică într-un sens mai larg nu estimează efectul procesului lor. Aceste
retrageri pot provoca o spaimă în cadrul băncii, dar și de a destabiliza pe deplin sistemul
bancar- financiar, ca mai apoi depunpătorii orientându-se spre alte instituții financiare stabile și
mai solide.
Dat fiind faptul că o altă parte din experți care cred că un asemenea sistem nu este oportun,
ei afirmă că garantarea depozitelor de către consiliul de miniștri sau de către banca centrală,
provoacă managerii instituțiilor financiare șă-și ia angajamentul pentru prevenirea riscurilor
mult mai serioase și de a micșora incitația cadrului privat, pentru a-și asigura propriul echilibru
financiar. Acest sistem de garantare a depozitelor ocrotește depunătorii de un posibil faliment al
băncii, însă restrînge încrederea lor de a monitoriza bonitatea băncii în care-și păstează fonurile.
După cum sunt prevăzute foarte multe exemplificări istorice, procesul de molipsire în rândul
depunătorilor pot fi rapid declanșate de factorii absurzi sau neraționali, de unele impacturi
dăunătoare asupra economiei care ar avea puterea de a manipula depunătorii de a-și retrage
depozitele din cadrul băncilor, chiar și de la acele sigure și cu o activitate productivă, producând
o recesiune finaciară critică cu rezultate semnificative asupra pieții economice.
- Procesul de garantare a depozitelor în cadrul bancar din Republica Moldova.

62
Acest sistem de garantare a depozitelor a fost fondat și în Republica Moldova în anul 2004 în
baza Legii Republicii Moldova nr.575-XV din 26.12.2003 ce privește asigurarea depozitelor a
persoanelor fizice din sistemul bancar. Sistemul de garantare este format ca persoană juridică de
drept public, și prevede un scop, în clauzele și restricțiile prevăzute de prezenta Lege,
asigurarea depozitelor pentru persoanele fizice din instituțiile financiare privelegiate de către
Banca Națională a Moldovei. La crearea acestor forme ale sistemului, sunt stabilite și prevăd o
îndatorare de a face parte filialele, băncile dar și reprezentanțele băncilor externe, care sunt
licențiate de către BNM. După cum cunoaștem mărimea plafonului de garantare constituie
6 000 lei. Însă, mărimea curentă a plafonului de garantare nu pare a fi atât de adecvată. Prin
astfel de proces prevede un obstacol considerabil în atragerea depozitelor bancare în cadrul
sistemului bancar a sumelor esențiale de numerar posedate de persoanele fizice, care ar putea
servi la finanțarea cadrului real al econmiei. Trebuie de specificat, că îndatoririle Fondului de
garantare a depozitelor în cadrul bancar (FGDSB) din R.M. se rezumă la art, 19-(1) din Legii
Republicii Moldova nr.575-XV din 26.12.2003 ce vizează garantarea depozitelor persoanelor
fizice. Prin acest articol se suevedențiază modul de compensare a plăților depozitelor în unele
situații în care acestea ajung a fi indisponibile, și desigur nu fost complinite în anii din urmă.
Dacă vorbim despre acest fond din Republica Moldova, putem spune cu părere de rău, că
în comparație cu alte țări dezvoltate, are îndatorări de a supraveghea activitatea bancară și de a
interveni în cazuri de recesiuni pentru a compensa plata depozitelor în situați dacă acestea ajung
a fi indisponibile. Trebuie de urmat și în Republica Moldova după cum este prezentată practica
altor state, atribuțiile și sarcinile acestui Fond pot și trebuie să fie răspîndite, prin țelul unei
gestiuni a stabilități financiare.
- Modificări recente ce vizează FGDSB în UE și România.
Uniunea Europeană supraveghează asigurarea deponenților a fiecărui departament de
credit aparte dar și asigurarea echilibrului sistemului bancar în sistemul său. Funcționarea
reprezentanțelor de credit este aprobată în conformitate cu Directiva 95/19/ CE al Parlamentului
European și a Guvernuilui ce vizează modul de garantare a depozitelor. Corespuns acestei
Directive, fiecare stat- membru a Uniunii Europene a asigurat înființarea și recunoașterea
oficială în regiunea sa a unei sau a mai multor planuri de garantare a depozitelor. La fel se mai
adaugă la acesă Directivă o astfel de dispoziție, și anume că nici o instituție creditară, care are
acord de
a efectua activitatea bancară, nu este în drept de a atrage depozite dacă nu face parte din una
dintre planurile de garantare.
Unile sfaturi ale Fondului Monetar Internațional pentru UE ce vizează garantarea
depozitelor, specifică:

63
 Fenomenul de armonizare a ansamblului de asigurare a depozitelor în UE susține anume
pe înglobarea financiară cât și pe activitatea pieții interne. În prezent, acest sistem care prevede
deosebiri substanțiale în aranjamente de acoperire, de fixare a prețurilor și subvenționare din
Fondul de asigurare a depozitelor naționle, determină faptul că nu sunt prezente factori de
concurență echitabile. Un model caracteristic prezintă o modificare diferențiată în sistemul UE
ce preved depozitele bancare în filialele băncilor străine cât și a reprezentanțelor, depozitele în
băncile străine fiind acoperite de către fondul de asigurare a depozitelor din statul care provine
instituția financiară, în condiția de a face parte din planul de asigurare a depozitelor din statul
gazdă în unele situații cum ar fi dacă acoperirea prevede a fi mai mare sau mai intensă în cadrul
de admnistrare.
Un exmplu preluat de la România pentru Republica Moldova poate fi cel de a întroduce în
legislație o mulțime de prevederi ce vizează introducerea mijloacelor de stabilizare, ca
instrumente la ordinul oficalităților de supraveghere pentru rezolvarea circumstanțelor în care
sunt prezente amenințări la adresa echilibrului financiar. În anul 2012 au fost reglementate trei
mari ordini de procedee de stabilizare, ce prevede și modul de funcționare a Fondului de
garantare a depozitelor în sistemul bancar din România, astfel putem să le urmărim după fiecare
mod de funcționare: transferul integral sau parțial de active sau pasive ale unei unități de credit
către una sau mai multe unități eligibile; introducerea Fondulu de garantare a depozitelor în
sistemul bancar în funcție de administrator împuternicit și, după situație, acționar la o unitate de
credit care prevede a fi cu dificultăți, dacă înainte a avut loc luarea metodele de suprimare a
drepturilor la vot ce ținând de acționariatul care posedă supravegherea asupra unităților de
credit problematice; și următorul element vizează transferul de active și pasive de la o unitate de
credit către o sucursală ce se stabilește în acest obiectiv, FGDSB profesând în funcție de
acționar unic.
Astăzi, în Republica Moldova plafonul de acoperire este foarte mic, conținând 6000 lei
(286 euro), comparativ cu alte state cum ar fi Ucraina care deține o valoare de 800 euro, în
Rusia și Serbia acest fond garantează 3000 euro, dacă vorbim despre Bulgaria care asigură o
sumă de 5000 euro, 20.000 euro pentru majoritatea țărilor din europa care își posedă plafonul de
acoperire printr-o valoare de 20.000 euro, de exemplu Italia care deține o valoare de 103 mii
euro, Franța cu – 70 mii euro, se include și Danemarca cu 40 mii euro, toate statele ce fac parte
din UE au admis un plafon de garantare într-o valoare de 100.000 mii euro, la astfel de sistem a
fost inclusă și România, și dacă ne axăm pe Statele Unite ale Americi aceasta constituie
100.000 dolari USD.
După cum observăm din cele specificate anterior referitor la plafonul de acoperire în
fiecare stat, putem să spunem că Republica Moldova se află pe ultimul loc care prezintă cea mai

64
mică valoare la Fondul de garantare a depozitelor pe sistem bancar dintre toate țările enumerate.
Astfel, pentru a face ca Republica Moldova să se afle la un nivel cu țările dezvoltate ce privește
îmbunătățirea cadrului de depozite în cadrul bancar, putem enumera unele soluții care ar ajuta
în mare parte la creșterea, dezvoltarea dar și încrederea în sistemul bancar.
- este necesară aplicarea Directivei 2014/49/UE care supraveghează, cu autoritate,
înlăturarea deosebirilor din legislațiile statelor membre în sectorul schemelor de
garantare a depozitelor bancare care au influiență directă asupra gradului de asigurare
a depunătorilor garantați;
- este necesară existența Derivatei 94/19/CE a Parlamentului European care vizează
sistemul de asigurare a depozitelor prin armonizarea legislației naționale la acest
compartiment;
- maximizarea treptată a plafonului maxim de garantare a depozitelor până la o sumă
totală de 25 salarii medii pe economie;
- lărgirea schemei de asigurare și asupra altor categorii de depozite atât a persoanelor
fizice cât și a agenților economici;
- introducerea unei formule de calcul a contribuțiilor care să ia în considerație pagubele
stârnite a toturor băncilor în parte;
- fixarea unor clase de pericol luând în cosiderare indicii caracteristici ai modului de
funcționare bancare corelați cu realitatea financiară economică autohtonă;
- este necesară supravegherea continuuă a instituțiilor financiare, care ar avertiza
încurajarea acestora în activități hazardate cât și avansarea comportamentului prudentă
ce ține de depunătorii în modul de optare a băncilor care le sunt mai bine potrivite atât
la servicii cât și la calitatea lor;
- după cum cunoaștem este stabilit un fond de garantare a depozitelor pentru persoanele
fizice, astfel trebuie de implementat și un sistem pentru persoanele juridice care
conține din totalul depozitelor înmatriculate în sistemul bancar o ocupare de circa 80
la sută;
- la o baza de activări normale a cadrului de garantare a depozitelor sunt determinați
mai mulți factori, unul care se consideră a fi mai însemnat îl reprezintă legăturile de
cooperare cu autoritățile de supraveghere bancară din cadrul țării. Conform unor idei
ale specialiștilor în domeniu din Republica Moldova, BNM controlează într-un mod
strict instituțiile financiare din cadrul sistemului bancar autohton, legătura acestei
organ cu Sistemul de garantare a depozitelor sunt foarte slabe și dure. Acesta prezintă
un dezavantaj considerabil ce ține de sistemul de de garantare, astfel trebuie de
implementat o conlucrare eficientă între autoritatea BNM și FGDSB în scopul

65
 reformării calitative și într-o formă accelerată a sistemului autohton de garantare a
depozitelor bancare;
- extinderea plasei de asigurare a depozitelor de la persoanele fizice spre cele juridice,
în deosebi IMM, împreună cu extinderea sarcinilor sistemului cu unele progresiste,
care decurge din practica altor state dezvoltate la acest cadru de de depozite;
- este necesară introducerea activă a acestui Fond în cadrul sistemului bancar, în
procesul de gestiune a stabilității economice și financiare, astfel, va întări viabilitatea
sistemului bancar și va aproba în perspectivă de a trece peste amenințările atât pe plan
mondial cât și pe cel național;
- propunerea unor măsuri legale de intervenție timpurie a sistemului de garantare în
scopul prevenirii recesiunilor și păstrării stabilității economice finanicare;
- acest Fond de garantare a depozitelor este cea mai benefică formă de plasare care
prevede a fi sigură prin care depunătorii sunt asigurați contra micșorării prețurilor
activelor deținute.
În așa mod, scopul esențial prevede maximizarea treptată a plafonului de asigurare a
depozitelor bancare, paralel cu mărirea contribuțiilor trimestriale ale instituțiilor financiare din
suma depozitelor asigurate. Alte soluții ce ține de procesul de garantare a depozitelor cât și cel
de încredre în sistemul bancar vizează implicarea activă a Fondului de garantare a depozitelor în
cadrul sistemului financiar-bancar, de a crea unele procedee care ar diminua teama și frica
deponenților în bănci pentru a nu pune fondurile sale sub perne dar de a depune în conturile de
depozite ale instituțiilor financiare.
Prin realizarea acestor sarcini enumerate de mai sus va ajuta la:
- menținerea stabilității financiare;
- la micșorarea expunerii la riscuri cum ar fi dificitele care ar putea să influiențeze
majorarea nivelului de încredere în cadrul bancar din partea depunătorilor;
- asigurarea cât și protejarea depunătorilor, a activelor dar și a plasamentelor clientelei
bancare;
- la fel de a scădea din expunerile la pierderi din clienți care sunt în calitate de
deponenți și a societății în mnimizarea riscurilor morale;
- întărirea pieții interne pentru produsele și serviciile bancare, în paralel cu menținerea
situațiilor concurențiale echitabile.
Într-un sens mai restrâns, ca procesul de atragere a depozitelor să se majoreze în cadrul
sistemului bancar, se poate remarca influient existența fondurilor de garantare a depozitelor
pentru menținerea stabilității sectorului financiar, deoarece se cunoaște că funcționarea acestora
participă la creșterea încrederii populației, îndeosebi a depunătorilor asigurați în cadrul bancar.

66
Un exemplu îl putem determina din anii 90 care au diminuat încrederea persoanelor fizice cât și
a agenților economici în sectorul bancar, privitor unui caz cum ar fi o parte dintr-o valoare
imensă a resurselor bănești ale populației o perioadă lungă de timp contribuia la investiții în
sectorul economic al statului. Odată cu implementarea acestui sistem de garantare a depozitelor
în sistemul bancar al Republicii Moldova, dinamica volumului la depozite față de PIB a crescut
considerabil, astfel înregistrând 52,6 % în 2015, însă acest indice în perioada a trei ani din
2001-2003 cînd încă nu fusese introdusă această schemă de garantare a constituit deci 18,3%
22,6% și 23,8%.
Influiența considerabilă a fondurilor de garantare a depozitelor rezidă din faptul că în unele
perioadele de timp cum ar fi predominarea factoriilor de tensiune a instabilității bancare se
deteriorează unui motiv și acela fiind a retragerilor masive de depozite din cadrul bancar, pe
când introducerea unor astfel de sisteme de garantare diminuează senzațiile de spaimă dintre
rândurile depunătorilor. Plățile asumate de instituțiile financiare pin introducerea sistemelor de
garantare a depozitelor nici nu pot fi asemuite cu urmările care pot fi decurse din motivul
retragerilor în masă a depozitelor atât din unitățile financiare cu dificultăți, cât și din cadrul
bancar în general. În multe țări suma-limită de garantare a depozitelor prevede o impact
favorabil asupra stabilității economico-financiare. Cu alte cuvinte, plafonul înalt de garantare a
depozitelor în sistemul bancar formează un imbold decisiv pentru pentru depozitarea resurselor
a persoanelor fizice cât și a celor juridice, pe cînd plafonul deținut la un nivel scăzut permite
asigurarea depozitelor a unui număr mai nuanțat de depunători. De asemenea, poate fi specificat
impactul pozitiv a sistemelor de garantare a depozitelor asupra echilibrului financiar la nivel de
țară. Pe lângă asigurarea depunătorilor de persoane fizice, numeroase țări sunt garantate
depunerile agenților economici aici ce vorbește despre menajele și organizațiile mici,
consecvența financiară a cărei stabilește progresul economic financiar al statului.
Schemele de garantare a depozitelor îi protejează pe depunători de obligația esimărilor
sistematice a condițiilor financiare a instituțiilor, în care și-au depus fondurile sale, situații care
nu sunt deloc simple pentru populația care dețin cunoștințe aprofundate în acest sector financiar.
E bine de știut, că astfel de scheme de garantare a depozitelor prevăd numeroase beneficii
pentru sistemul bancar, însă nu are capacitățile de a găsi soluții penru toate problemele
financiare întîlnite în cadrul băncii. Experiența și calculele elimentare susține că aceste sisteme
de garantare nu au capacitatea de a acoperi într-o formă integrală pierderile și pagubele aduse de
recesiunele financiare dintr-un motiv neînsemnat al lipsei de mijloace indispensabile. Un
exemplu prevăzut de la Statele Unite ale Americii, unde fenomenul de faliment care deține un
număr conglomerat de condiții financiare, cum ar fi Citigroup –unde activele înregistrează o
valoare de 960 mlrd. de dolari USD, ar putea exista efecte dezastruoase, findcă marjele

67
Corporației de Garantare a Depozitelor se mărginesc doar la o valoare de 30/35 mlrd. dolari
USD.
Reieșind din cele spuse anterior, o măsură neapărată pentru o activitate normală a
instituțiilor financiare o prezintă disponibilitatea sistemelor de protecție pentru funcționarea ei.
Asemenea sisteme sunt prezente aproape în majoritatea statelor cu economii pe piață și
înfăptuiesc două metode interdependente.
Acest sistem de garantare a depozitelor prevede desigur unele avantaje cât și unele
dezavantaje, astfel putem observa cum are loc aceste principii.
Un avantaj îl prevede cel de acoradare a unui ajutor financiar instituțiilor bancare care sunt
la etapa unor condiții financiare critice.
Un alt avantaj ce este determinat de către acest sistem îl prezintă asigurarea depunătorilor
de pierderea integrală a mijloacelor sale bănești, prin plata de compensări de garantare a
depozitelor bancare.
Acest sistem de garantare a depozitelor prezintă o multitudine de măsuri care prevede
asigurarea depozitelor în situații de faliment a băncilor. Astfel, acest sistem în Republica
Moldova are la bază unele norme, ele fiind: aderarea neapărată la schema de garantare a
depozitelor; micșorarea pericolelor pentru investitiori în situații de genul cînd instituțiile
financiare nu izbutesc să-și execute obligațiile; prevede o transparență a sistemului de asigurare
a depozitelor la fel vizează și constituirea cumulativă a mijloacelor financiare a Fondului de
Garantare a Depozitelor din conturile contribuțiilor achitate într-o formă sistematizată de
instituțiile bancare care i-au parte la schemele de garantare a depozitelor bancare.
Un dezavantaj însemnat al acestor sisteme de asigurare a depozitelor bancare deci îl
determină sursă a hazardului moral. Instituțiile financiare se consolează în subvenționarea unor
scheme hazardate. Asigurarea depozitelor se implică direct la majorarea volumului resurselor
bănești atrase de către instituțiile financiare, element care duce la asumarea unor pericole cu
caracter ridicat și scaderea odinii de piață a băncilor. Însă, dacă aceste sisteme nu sunt bine
calculate, ele pot lua parte la fenomenul de faliment cât și la recesiunile financiar –bancare
periodice.
La fel, este prezent și un pericol cum ar fi că depunătorii ajung să fie mai nepăsători ce ține
de riscurile asumate de către bănci, fenomen ce poate avea drept urmări reducerea ordinilor de
piață. Luând în considerație faptul că pe piața economică- financiară activează instituțiile
bancare supuse unor primejdii cum ar fi încrederea depunătorilor în restituirea totală a
depozitelor, astfel provoacă nepăsarea lor față de echilibrul și fiabilitatea instituției bancare. În
așa mod, în stabilirea unei instituții financiare potrivite, depunătorii cercetează mai mult

68
principiul de rată a dobânzii dacă este mai mult mărită decît la alte bănci, dar se cunoaște că
cele mai mari rate a dobânzii o prevăd doar bănca- problemă.
Un alt dezavantaj al acestor sisteme de garantare a depozitelor îl prevede anume faptul că
nu toate varietățile de depozite fac parte din aceste sisteme de garantare. În unele cazuri cum ar
fi cea de faliment a unei instituții bancare, pierderile acestuia sunt acoperite din contul
persoanelor care dețin mijloacele sale în bancă. Mai mult de atât, în situații de falimente
bancare, la baza suportărilor stă anume instituțiile bancare –mame care sunt bine supravegheate,
fiindcă deficitele insitituțiilor falimentate sunt recuperate din conturile contribuțiilor care le
prevede acestea.
Deși există la etapa actuală SGD eficiente, în mare măsură evoluția acestora în prezent nu
a dus la săvârșirea scopurilor așa cum și-au propus în ceea ce vizează stabilirea încrederii
depunătorilor cât și a stabilității sectorului financiar în timpul unor cazuri problematice. Astfel,
pentu a garanta o finanțare completă, SGD trebuie să dețină 1,7% din totalul depozitelor
eligibile, după un termen de tranziție de minim nouă ani. În condiții în care aceste resurse
finanicare se manifestă a fi insuficiente în situați în care o instituție financiară nu își poate
reprezenta obligațiile, ea trebuie să urmeze unii factori care urmează să fie specificați în
rândurile de mai jos.
Următorul factor este determinat un exemplu care ar contribui la perfectarea specificului
de bancă care necesită să achite contribuți enorme de până la 0,6% din depozitele eligbile, dacă
crede a fi neapărat. Ca rezultat, fondurile din urmă și cele noi vor înregistra 80% din
subvenționarea SGD, iar cele anterioare va constitui 30%. O altă latură a acestui SGD o prevede
etapa de protecție pentru înlăturarea implicării contribuabililor prin unele mijloace alternative a
subvenționării. Acest mijloc va deveni optim de operaționare după nouă-zece ani. Prin scopul
propus și adoptat a mecanismului la obligațiile formate de plată a schemelor, el va recalibra în
calitate de depozit acoperit, și fără de a reduce gradul de asigurare.
Dacă ne referim la sistemele de garantare a depozitelor acestea nu i-au în seamă nivelul
pericolelor asumate de către instituțiile financiare asistente la acestă schemă. Aceast element
determină niște condiți critice care se poate duce spre un factor economic periculos cel de
faliment a unei instituții bancare. În acestă caz se poate de specificat exemplul Turciei care
primele de garantare spre deosebire de alte țări sunt mișcătoare și se deosebesc după supunerea
la pericole a unei bănci. Deci, dacă nivelul suficienței capitalului expus la pericol este egal sau
întrece 8%, această primă de garantare alcătuiește 0,25%, însă în unele situații cum ar fi
neatingerea valorii de 8% menționat de Comitetul Basel acestă primă de asigurare înregistrează
0,26%. La fel este necesar de specificat în Comitetul Federal de Asigurare a Depozitelor
(CFAD) al Statelor Unite ale Americii a recomandat un sistem de verificare a garantării

69
depozitelor, format pe un pericol anume. În acest context, primele de protejare a instituțiilor
bancare vor fi deosebite anume prin supunerea lor la pericol. Putem urma acest exemplu și
pentru Republica Moldova, că anume băncile asistate la acest sistem vor fi permanent
supravegheate de CFAD, prin raportul stabilirii riscurilor a dificitelor potențiale, fiind într-un
mod amănunțit verificate situațiile economice, la fel se vor controla rapoartele financiare cât și
documentările distinctive căpătate de la oficialitățile competente.
Din cele expuse de mai sus putem concluziona faptul că sistemul de garantare a
depozitelor din Republica Moldova este asemănător cu fondurile de garantare a depozitelor din
majoritatea statelor specificate mai sus. Spre deosebire de schemele de garantare depozitelor din
alte state, cadrul autohton al Republicii Moldova prevede a fi mult mai restrâns și mai ușor,
fiindcă sistemul bancar la etapa actuală este constituit din 11 bănci comerciale, astfel, este mai
simplu de controlat. Această schemă de garantare a depozitelor era nemijlocit necesară pentru
Republica Moldova pentru a întări încrederea populației in cadrul bancar, care a avut de pătimit
foarte mult pe seama fenomenului de faliment ce a pornit odată cu conferirea primelor licențe,
căci după cum se cunoaște de la declararea independenței pînă la momentul actual au căzut în
faliment 18 instituții financiare, la fel se include la acest compartiment și 5 sucursale străine.
Reeșind din neajunsurile specificate mai sus, sistemul de garantare a depozitelor din
Republica Moldova este nevoit de a fi sistematizat în obiectivul eliminării acestor fenomene
tensionate. Astfe, Fondul de Garantare a Depozitelor va trebui să ia în vedere aceste
implementări noi care au fost menționate în sistemul de garantare a depozitelor internaționale și
de a le pune în practica sistemului bancar autohton. Și dacă toate acestea necesită costuri majore
oricum se merită de a realiza aceste reformări. Ar fi necesar ca Guvernul Republicii Moldova să
intervină cu soluții de sistematizare a funționării acestor sisteme. Un element principal a acestui
aspect îl prevede anume faptul că Republica Moldova nu are încheiate acorduri de cooperare cu
alte state, acesta lasă un semn asupra modernizării de funcționare.
Ca răspuns a acestor principii, sistemele de garantare a depozitelor au apărut ca o rezolvare
asupra recesiunilor financiare care sunt evedențiate în ultimul timp pe întreg sistem. Dacă
vorbim de Republica Moldova sistemul de garantare a depozitelor a fost implementat ca
răspuns la fenomenul de faliment bancar care au luat loc pînă în anul 2004. Ce ține de schemele
de garantare a depozitelor sunt niște procedee multilaterale și implementarea lor vizează deseori
adaptarea unor sentințe complicate de politică. Nu este prezentă o anumită metodă universală
pentru constituirea unei schițe de garantare a depozitelor, fiecare stat trebuie să ia în cosiderare
procesul său de reglimentare, de calitate și de nivelul sistemului finanicar care îl deține. Cum
am specificat de mai multe ori în acest context, băncile sunt prezentate ca niște instituți
caracteristice care se frănesc și există anume din contul resurselor atrase și sprijină serviciile

70
financiare de intermediere a debiturilor resurselor bănești din economia unui stat. În așa mod,
pentru asigurarea stabilității cadrului bancar cât și protejarea fiecărei sucursale în parte,
prevede în primul rând scopul asigurării interselor depunătorilor. Protecția intereselor
depunătorilor prin introducerea sitemelor de garantare a depozitelor în cadrul bancar vizează un
factor substanțial pentru menținerea stablității sistemului bancar, fiindcă însăși activitatea ei
implică asigurarea credibilității sectorului bancar, stimularea atragerii resurselor bănești în
conturile de depozite pe perioade lungi, avansarea procesului de înlăturare a recesiunilor
finanicare de lichiditate, cât și scăderea consumurilor a instituțiilor bancare dar și a statului prin
supravețuirea sectorului bancar în condiții de crize.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

71
 La etapa actuală, atragerea resurselor este o schemă foarte bine abordată de către
specialiștii competenți în domeniul economic care doresc să aducă stabilitatea financiară în
forma lor de existență. După practicile și experiențele băncilor s-a determinat că mijloacele
bănești nu prevăd doar proprietatea de acumulare, astfel ele necesită o permanență mișcare ca
mai apoi să asigure o sporire. Într-un mod mai explicit, posibilitatea prin care tezaurizările
resurselor bănești generează mijloacele adăugătoare prevede a fi mult mai esențială și mai
promițătoare. Astfel, această posibilitate este determinată de depozitele bancare care sunt
constituite de către populație prin modul de atragere a unei rate atractive de dobândă.
În baza analizelor desfășurate vizând perspectivele depozitelor bancare în procesul de
activitate economică s-au ajuns la fomarea unor concluzii:
1. Rolul băncilor în economiile moderne prevede atragerea unui număr colosal de depozite în
bancare de la deponenți, deoarece existența unui volum în masă monetară corelată cu
nevoile economiei participă pozitiv la sporirea sectorului economic-financar. După cum se
cunoaște, depozitele bancare prezintă un instrument de accelerare a stabilității financiare,
datorită lor de poate face investiții pe piață cât și de a sprijini activitatea de creditare pentru
peroanele care au nevoie la moment de lichidități.
2. Pentru ca băncile să își desfășoare activitatea de atragere a depozitelor pe piața economică,
ele nemijlocit necesită să dobândească acordul din partea autorității competente a Băncii
Naționale ale Moldovei, astfel, funționarea tuturor instituțiilor financiare are la baza sa
politica, standartele interne cât și un cadru normativ impus de BNM ce ține de procesul de a
exercita operațiuni și a întreține fonduri. În scopul de a funcționa activ pe piață, banca nu
are nevoie doar de un cadru legislativ bine pus la punct ci și de un instrument ce derijează
activitatea ei într-un mod mai productive, astfel, departamentul marketing vine cu diverse
obiective care necestă o atenție deosebită, cea de cunoaștere a noilor necesități ale clientului,
de a realiza produse și servicii noi și de a lansa pe piață depozite care sunt solicitate de către
deponenți, la fel de a determina o schemă de afaceri și un set de scopuri în realizarea lor.
3. În rezultatul evaluării portofoliului de atragere a depozitelor a sistemului bancar autohton
cât și a unei bănci în special, s-a determinat atît aspecte pozitive cât și negative, ponderea
acestora în dinamică prevede atât maximizări cât și minimizări în mare parte depinde de
circumstanțele băncilor dar și a diverșilor factori de influiență economică. Se cunoaște că
situația economică din Republica Moldova prevede a fi cu unele dificultăți la acest capitol,
deoarece majoritatea deponenților nu au încredere în sistemul bancar în așa mod preferând
să țină banii sub “piernă”, de aceea se recurge din partea băncilor la unele soluții, una fiind
cea de atragere a resurselor bănești prin metoda ratei de dobândă atractivă.

72
 Concluziile elaborate de către autor prezintă modul de rezolvare a problemei științifice
esențiale referitor la determinarea modului în care instituțiile bancare sunt capabile de a atrage
resurse bănești prin mecanismele de depozite ca rezultat pentru stabilitatea finnciară, la fel se
determină factorii de incidență asupra valorii de mijloace atrase, precum și restricțiile de
reducere a valorii de propolsie a acestor mijloace în câmpul real al economiei.
Soluționarea problemei cruciale subscrise temei analizate a determinat elaborarea unor
recomandări:
1. Discurajarea deponenților în sistemul bancar prevede a fi un factor important pentru
instituțiile finaniciare, ca răspuns la această discurajare bancile au recurs la o metodă
benefică atât pentru ea cât și pentru deponenți, rezultatul acestia fiind cel de dobândă
atractivă. Însă acest mijloc nu a determinat un număr mare de depunători, astfel s-a recurs la
un alt fel de mecanism de atragere acel fiind de garantare. Deci studiind practica
internațională, se observă o diferență colosală între nivelul de garantare a depozitelor în
Republica Moldova și cele din străinătate. O propunere în acest sens este majorarea
nivelului de garantare pînă la 50 de mii de lei pentru suma depozitelor la termen constituită
la toate băncile din Republica Moldova. Acestă modificare v-a îmbunătăți încrederea în
sistemul bancar, și v-a atrage după sine o plasare mai benefică a resurselor disponibile și la
o rată a dobânzii mai inferioară.
2. Un fator benefic ce îl dețin statele cu o economie bine dezvoltată prevede la baza sa un șir
de mecanisme și strategii care o dirijează într-un mod coerent și progresist. După aceste
strategii de îmbunătățire trebuie să se conducă și sectorul bancar din Republica Moldova.
Unele tendințe elaborate de aceste țări progresiste prevede majorarea volumului de depozite
a perosoanelor fizice care deține o influiență asupra situațiilor de tip macroeconomic;
creșterea concurenței; prevalarea depozitelor mari- acesta în sens mai restrâns va mări
eficacitatea constituirii capitalului bancar; prevede creșterea termenului la scadență, astfel
dovedește încă odată sporirea calități pasivelor dar ș a produselor bancare. Un exemplu
preluat de la băncile engelze îl prevede cel de depozite care se raportează la sume foarte
însemnate cum ar fi peste 10.000 lire, acestea fiind atrase de către instituțiile financiare în
condiții de faliment sau de recesiune bancară.
3. O soluție eficace în obținerea unui câștig bancar major, îl reprezintă micșorarea cheltuielilor
bancare. În așa mod, o recomandare pentru instituțiile bancare ce prevede un remediu pentru
depozitele bancare ar fi aplicarea convențiilor de depozit bancar în formă electronică. În
prezent, aceste convenții sunt determinate doar prin formă scrisă. Prin acestă soluție se va
spori modul de atragere a unui volum mai mare de depozite, deoarece orice client și-ar dori
să își aleagă depozitul prin intermediul internetului, fără de a avea obligația să se prezinte la

73
 bancă. Astfel, este necesară implementarea unui astfel de serviciu care ar avea posibilitatea
de deschidere a unui cont de depozit, fără prezența unui intermediar.
4. Prin păstrarea depunătorilor actuali a instituției bancare se poate recomanda procesul de
loterie. De exemplu, dacă un deponent depune în contul său de depozit o valoare mai mare
de 60 de mii de lei MDL pe o perioadă mai mare de un an, la finalul simestrului depozitului
să se ofere posibilitatea de a înscrie contul său într-un cont recent determinat pentru o altă
perioadă de depunere și în așa mod să ia parte la loterie. În situații de câștig a loteriei,
depunătorul va beneficia de o rată a dobânzii de 1,5% peste rata stabilită în convenție
pentru întreg termen al depozitului.
5. La fel se poate specifica ca o cale de eficentizare a depozitelor prevăzută de posibilitatea de
rambursare a creditului prin debitarea contului de depozit. Astfel de dispoziții trebuie să fie
atașate în convenția de credit la directiva- modalități de rambursare a creditului și în
convenția de depozit a punctului care prevede – consumuri operaționale la depozit, dacă o
asemenea clauză este prevăzută în dispozițiile depozitului bancar. Odată cu încheierea
depozitului la bancă pentru rambursarea creditului este prezent și contactarea creditului într-
o formă concomitentă cu debitarea resurselor din contul de depozit al băncii. Dacă vorbim
despre această formă de eficientizare putem spune că politica de creditare și de depozit
trebuie nemijlocit corelată între ele prin clauzele de vigoare a creditului cu efectuarea
consumurilor de pe contul de depozit, prin care sunt stabilite astfel de operațiuni benefice.
6. O modalitate eficientă în atragerea unui volum major de depozite bancare în cadrul
instituțiilor financiare prevede un proiect determinat de bancă prin care spune că dacă un
client bancar îndeamnă un prieten să își deschidă un depozit în monedă națională sau valută
străină, are posibilitatea de a se bucura de o rata a dobânzii în mărime de 0,7% din suma
deținută de persoana pe care a propuso. O astfel de metodă v-a ajuta să majoreze volumul la
depozite atrase în conturile băncilor, cât și de a fi benefică pentru proprii săi clienți.
7. Un factor care condiționează atragerea de resurse, cum am specificat anterior, s-a dovedit a
fi cel de depozite bancare, pentru a accelera acest proces, trebuie să cunoaștem că sunt
necesare unele implementări atât preluate de la statele progresiste cât și de a implementa o
metodă a unei corelații restrânse dintre BNM și a FGD în sectorului bancar autohton. În
fiecare sistem bancar trebuie să existe un sistem de garantare a depozitelor care este creat
prin obiectivul de a menține în protecție și fără frică depozitele societății. Trebuie de urmat
practicile internaționale care se conduc după Derivatele 94/19/CE ce cuprind unele tendințe
de schimatizare și armonizarea nivelului de garantare a depozitelor.
BIBLIOGRAFIE

74
 I. Acte normative

1. CONSTITUŢIA din 29.07.1994. Informaţii despre actele juridice adoptate întru executarea

actului juridic iniţial. Publicat: 12.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 1.

2. Regulament cu privire la operațiunile de piață monetară ale Băncii Naționale a Moldovei,

aprobat prin HCA al BNM, nr.188 din 25.09.2014.

3. Regulament cu privire la deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la băncile

licenţiate din Republica Moldova.

4. Regulamentului cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi circulaţie a certificatelor

bancare de depozit şi a cambiilor bancare, abrogată prin HBN38 din 24.09.15, MO302-
305/06.11.15 art.2221.

5. Regulamentul cu privire la exigenţele faţă de administratorii băncii, aprobat prin HCA al

BNM nr.134 din 01.07.2010

6. Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar Nr. 575 din
26.12.2003.

7. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.1995.

8. Legea cu privire la instituțiile financiare Nr. 550 din 21.07.1995.

9. Legea privind reglementarea valutară nr. 62 din 21.03.2008.

II. Lucrări științifice

10. BADEA, L., DRĂGOI, V., SOCOL, A., DRIGĂ, I. Managementul riscului bancar.
București: Economia, 2010, p. 500. ISBN 978-973-709-487-2.

11. BEJAN, Anastasia. Simpozionul internaţional al tinerilor cercetători. Semnalele pieții

bancare privind siguranța plasamentelor în depozite: conf. șt. intern., 28-29 aprilie 2010.
Ch.: ASEM, 2010, pp. 282-284.

12. BRUEGGEMAN, William. Real estate finance and investment. London: McGraw-Hill
Education, 2010, p. 355. ISBN 978-007-337-7339.

13. BRUTU, Mădălina. Managementul afacerilor internaționale/ management comparat.

București: Economia, 2007, p. 255. ISBN 1-8499-7-094.

14. CHUDHRY, Moorad. The principles of banking. London: Wiley, 2012, p. 359. ISBN 978-
04708-252-11.

15. COVALIUC, Margareta. Administrarea eficientă a depozitelor – premisă a echilibrului

bancar. In: 60 de ani de învățămînt economic superior în Republica Moldova: prin inovare
și competivitate spre progres economic: conf. șt. intern., 27-28 sept. 2013. Ch.: ASEM,
2013, vol.2, pp 80-83. ISBN 978-9975-75-674-7.
16. CUCU, Mariana. Sistemul de garantare a depozitelor: beneficii și costuri pentru sistemul
bancar. In: Conferința științifică internațională. Dezvoltarea durabilă a României și a

75
 Republicii Moldova în contextul European și mondial: conf. șt. intern., 22-23 sept. 2006.
Ch.: 2006, vol.2, pp 63-65.

17. CUCU, Mariana. Garantarea depozitelor ca mecanism de asigurare a stabilității sistemului

bancar. Economica, 2006, nr. 4, 93-97.

18. DEDU, Vasile. Gestiunea bancară. București: Pitești, 1999, p. 255. ISBN 1-884-996-09.

19. DICOV, Irina. Bazele activității Bancare. Chișinău: A.S.E.M. 2000, p. 34. ISBN 1-455-
234-3.

20. DICOV, Irina. Managementul bancar. Chișinău: A.S.E.M, 2000, p. 25. ISBN 45-5433-100-
21.

21. DICOV, Irina. Tendinţe şi probleme în dezvoltarea serviciilor bancare. In: Reformele
economice în Republica Moldova şi Româmia: realizări, tendinţe, probleme: simpozion
ştiinţific, conf. șt. intern., 24-25 sept. 1998. Ro.:1998, vol.1, pp 290-292.

22. DICOV, Irina. Asigurarea depozitelor - condiţie necesară a fiabilităţii băncii. Economica,
1998, nr.1, 86-90.

23. DRĂGHICI, C., MIHAI, D., MICU, C. Managementul relațiilor cu clientul. București:
Pitești, 2010, p. 100. ISBN 1-84-997-371.

24. ERHAN, Florin. Introducere în studiul analizei tehnice: București: Economia, 2000, p. 223.
ISBN 973-590-556-6.

25. FOTESCU, Stanislav. Asigurarea depozitelor bancare - imperativ al economiei de

tranzacție. Profit, 2001, nr. 11, p.28.

26. GAFTONIUK, Simona. Practici bancare internaționale. București: Economica, 2017, p.

230. ISBN 117-805-634.

27. GHILIC-MICU, Bogdan. Strategii pe piața de capital. București: Economica, 2002, p. 288.
ISBN 973-59-071-27.

28. GÎRLEA, Ion. Oprimizarea managementului activității de depozitare în cadrul băncilor

comercile. In: Creșterea economică în condițiile globalizării. conf. șt. intern și practic., 17-
18 octombrie. 2013. Ch.: 2013, pp. 141- 148.

29. GRIGORITA, Cornelia. Activitate Bancară. Ed. a III-a, Chișinău: Cartier, 2005, p.418.
ISBN 9975-79-356-8

30. HARȚULARI, C., PAUL, M., PĂUN, R. Analiza, diagnoza și modelarea sistemelor
fnanciar-bancare. București: ASE, 2004, 337 p. ISBN 973-594-557-6.

31. HELFERT, Erich A. Tehnici de analiză financiară. București: BMT, 2006, p.560. ISBN
978-606-26-0307-6.

32. HUDGINGS, Sylvia. Bank management and financial services. New York: McGraw-Hill
Education, 2012, p. 300. ISBN 978- 0078-0346-71.

76
33. ILIE, Mihai. Tehnica și managementul operațiunilor bancare. București: Expert, 2003, p.
627. ISBN 973-8177-91-X.

34. ISĂRESCU, Mugur Constantin. Reflecții economice. București: Expert, 2006, p. 240. ISBN
978-3-319-27254-2.

35. MADURA, Jeff. International Financial Management. New York: Cengage Learning,
2014, p. 244. ISBN 978-113394-783-7.

36. MANOLESCU, Gh., DIACONESCU, A. Managementul bancar. București: Economia,

2001, p. 287. ISBN973-582-466-3.

37. MOLOȘAG, Marin. Studiu comparativ privind serviciile bancare. Chișinău: Tacis, 2002, p.
39. ISBN 978-9975-3065-6-0.

38. NEGREA, Bogdan. Evaluarea activelor financiare. București: Economica, 2006, p. 787.
ISBN 973-709-218-X.

39. NIȚU, Ion. Managementul riscului bancar. București: Expert, 2000, p. 288. ISBN 973-
8177-06-2.

40. OBOROC, Iurie. Adaptarea sistemului de garantare a depozitelor bancare din Republica
Moldova la cerinţele Uniunii Europene. In: Racordarea sistemului financiar la exigenţele
integrării europene: conf. șt. intern., 1-2 aprilie 2004. Ro.: 2004, pp.153-155.

41. PAVALACHI, Elena. Simpozionul științific al tinerilor cercetători. In: Analiza statistică a
depozitelor bancare 2013-2015: conf. șt. intern., Ediția a 13-a 24-25 aprilie 2015. Ch.:
ASEM, 2015, vol.2. pp 104-105. ISBN 978-9975-75-749-2.

42. PEARCE, John. Strategic management. London: McGraw-Hill Education, 2014, p. 211.
ISBN 978- 007-786-251-0.

43. PETRAȘ, Mihai. Eficientizarea managementului dinamicii și structurii depozitelor bancare.

Finanțe, Consultant, 2006, nr. 2, 40-42.

44. PUIU, Alexandru. Strategiile bancare una din cauzele crizei economice a României, ediția a
doua. Pitești: Independența economică, 2003, p. 382. ISBN 973-99972-8-7.

45. ROXIN, Luminiţa. Opinii privind garantarea depozitelor bancare. Finanțe, credit,
contabilitate, 1997, vol.3, nr. 2-3, 42-51.

46. SAUNDERS, Anthony. Financial markets and insttutions. Londra: McGraw-Hill

Education, 2014, p. 70. ISBN 978-0077-861667.

47. STANCU, Ion. Finanțe, ediția a treia. București: Economica, 2002, p. 1056. ISBN 978-973-
709-320-2.

48. STEVENSON, William. Operations management. London: McGraw-Hill Education, 2014,

p. 233. ISBN 978-0078-241-08.

77
49. STOICA, Maricica. Gestiunea bancară. București: Lumina Lex, 2002, p. 264. ISBN 973-
588-512-3.

50. STOICA, Maricica. Managementul bancar. București: Economica, 1999, p. 224. ISBN 973-
590-193-5.

51. ȘARCO, Ina. Simpozionul științific al tinerilor cercetători. In: Rolul fondului de garantare
a depozitelor – premiză a echilibrului bancar: conf. șt. intern., 25-26 aprilie 2013. Ch.:
ASEM, 2013, vol.1. pp. 81-85.

52. TEKLEMARIAM, Hailu. An assesement of advertising practice in Awash international.

Germania: LAP LAMBERT Academic Publishing, 2017, p. 455. ISBN 978-3330-06-8554.

53. TIMOTHY, W. Koch., MACDONALD, S. Bank management. New York: South-Western

College, 2009, p. 88. ISBN: 978-023-4655-780

54. TUDORACHE, D., PÎRJOL, T. Monedă, bănci, credit. București: Universitară, 2005, p.
512. ISBN 973-9262-77-5.

55. TURLIUC, Vasile. Moneda si Credit. București: Economica, 2005, p. 304. ISBN 973-709-
06.

III. Surse statistice

56. Informații privind dezvăluirea activității de acceptare a depozitelor trimestrul IV 2012

[ online].[citat 4 aprilie 2017]. Disponibil: https://www.maib.md.

57. Raport annual 2012-2016. [online]. [citat 20 aprilie 2017]. Diponibil: https://www.maib.md.

58. Informaţie privind guvernanţa Băncii. [online]. [citat 20 aprilie 2017]. Disponibil:
https://www.maib.md.
59. Informaţie privind prestarea serviciilor şi oferirea produselor bancare 2016. [online]. [citat
22 aprilie 2017]. Disponibil: https://www.maib.md.
60. Raport anual 2016 a structurei a depozitelor pe sectorul bancar [online]. [citat 3 mai 2017].
Disponibil: https://www.bnm.md.

78
 ADNOTARE
la teza de master cu tema
„ Perspectivele activității de depozitare bancară”
Autor: Andriuță Doina
Teza a fost elaborată în anul 2017, la catedra Bănci și activitate bancară, ASEM, Chișinău,
și este formată din introducere, 3 capitole, concluzii și recomandări, bibliografia cuprinde 60 de
denumiri, 5 anexe, 62 pagini a conținutului de bază, 2 tabele, 6 figuri și 4 formule.
Cuvintele-cheie: bancă, depozit bancar, stabilitate financiară, garantare a depozitelor,
faliment, investiții pe piață și în activitatea de creditare, propolsia mijloacelor bănești.
Domeniul de studiu prevede studierea principiilor din domeniul bancar, cu care se
confruntă instituțile financiare la etapa actuală prin scopul de atragere a depozitelor.
Scopul și obiectivele cercetării rezidă din modul de determinare a capacităților de atragere
în masă a unui volum colosal de depozite, care influiențează pozitiv asupra stabilității financiare
cât și la diverse investiții, la fel de a identifica unele oportunități de eficientizare a acestora.
Obiectivele cercetării. Prezenta lucrare pevede un obiectiv de cercetare, astfel determinând
procesul de atragere a depozitelor în conturile băncilor, la fel perspectivele acestora în secetorul
bancar autohton, iar în calitate de subiect a acestei analize apar instituțiile bancare și capacitățile
acestora de atragere.
Metodologia cercetării. Baza informativă a acestei lucrări o determină unele date statistice
preluate din rapoartele financiare anuale ale BNM dar și, în special, a MAIB, a datelor statistice
a Departamentului de Statistică și Sociologie din Republica Moldova, la fel și documentări
financiare. Sau urmat de-a lungul acestei cercetări și valoarea imensă de opinii și lucrări
teoretice a unor specialiști autohtoni, români și englezi ce vizează aspectele teoretice ale
depozitelor bancare.
Elemente de inovație. Au fost implementate în baza autorului unele căi de perfecționare
prin care ar ajuta la atragerea unui volum mai înalt de depozite dar și unele soluții pentru
sporirea încrederii în sistemul bancar, la fel au fost specificate și unele practice și reglimentări
internaționale care ar putea fi introduse și în sectorul bancar din Republica Moldova.
Originalitatea științifică sunt reliefate prin sinteză abordări conceptuale și dezvoltarea
unor idei cât și difiniții proprii ce reflectă perspectivele depozitelor în cadrul bancar.
Contribuția personală a autorului constă în propunerea unor mecanisme de analizare a
propolsiei resurselor bănești în economie.
Concluzii și recomandări. Republica Moldova necesită o creștere economică, astfel au
fost implementate unele soluții atât preluate din practica internațională cât și din partea
autorului care vine cu recomandări de îmbunătățire a acestui cadru de atragere a depozitelor.

79
 ANNOTATION
to the master thesis with the theme
“ The prospects of banks deposit activity”
Author: Andriuţă Doina
The thesis was elaborated in 2017, at the department of Banks and banking activity,
ASEM, Chisinau, and consists of introduction, 3 chapters, conclusions and recommendations,
the bibliography includes 60 names of surces, 5 annexes, 62 pages of basic content, 2 tables, 6
figures and 4 formulas.
Key words: bank, bank deposit, financial stability, deposit guarantee, bankruptcy, market
investment, lending activity and the propulsion of money.
The field of study envisages the study of the banking principles, which the financial
institutions face on present stage with the purpose of attracting deposits.
The purpose and objectives of the research lie in the way the mass attraction capacity of a
colossal volume of deposits, which positively influences on financial stability and various
investments, also to identify some opportunities to make them more effective.
Research objectives. The present paper aims at a research objective, thus determining the
process of attracting deposits in the accounts of banks, as well as their prospects in the our
banking sector, and as the subject of this analysis appear the banking institutions and their
attraction capacities.
Methodology of research. The informative basis of this paper determines some statistical
data taken from the annual financial reports of the NBM and, in particular, MAIB, of the
statistical data of the Department of Statistics and Sociology of the Republic of Moldova, as
well as financial documentation. Or followed in the course of this research and the immense
value of opinions and theoretical works of our, Romanian and English specialists on the
theoretical aspects of bank deposits.
Elements of innovation. There have been some ways of improving the ways of attracting a
larger volume of deposits, but also solutions for increasing confidence in the banking system, as
well as some practical and international adjustments that could be introduced in our sistem.
The scientific originality is illustrated by conceptual approaches and the development of
ideas and their own differentials reflecting the prospects of deposits within the banking system.
The personal contribution of the author consists of proposing mechanisms for analyzing
the propolis of the money resources in the economy.
Conclusions and recommendations. The Republic of Moldova needs economic growth, so
some solutions have been implemented both from international practice and from the author
who comes up with recommendations to improve this framework for attracting deposits.

80
 Anexa1

CERERE DE ADERARE LA SERVICIU ESCROW

_____________________________________________________________________________

UNITATEA:______________________________________________________________

1. CUMPĂRĂTOR 1:__________________________________________________________
ID CLIENT 2:____________________________________________________________
COD FISCAL (IDNO):____________________________________________________
NR. CONT CURENT 3:___________________________________________________

61. VÂNZĂTOR 4:____________________________________________________________

ID CLIENT 5:____________________________________________________________
COD FISCAL (IDNO):_____________________________________________________
NR. CONT CURENT 6:____________________________________________________
Prin prezenta cerere solicităm aderarea la serviciu ESCROW prin deschiderea contului
special ESCROW pe numele Cumpărătorului pentru efectuarea tranzacţiei conform
Contractului ESCROW.

Declarăm că datele completate sunt corecte şi suntem responsabili de legalitatea

operaţiunilor.

Data__________________________ Data__________________________
_____________________________ _____________________________
Nume, Prenume Cumpărătorului Nume, Prenume Vânzătorului
_____________________________ _____________________________
Semnătura Semnătura
Data__________________________
______________________________
Nume, Prenume Consilier Clientelă
____________________________________
Semnătura Agent ESCROW (Banca)
(de primire a cererii)

Se completează de către Bancă:

NR. CONT ESCROW 7:_______________________________________________________

1 Denumirea completă a Cumpărătorului.

2 Codul numeric al Cumpărătorului în sistemul informatic al băncii.
3Se va indica numărul contului curent al Cumpărătorului.
4 Denumirea completă a Vânzătorului.
5 Codul numeric al Vânzătorului în sistemul informatic al băncii.
6Se va indica numărul contului curent al Vânzătorului.
7Se va indica numărul contului ESCROW deschis pe numele Cumpărătorului

81
 Anexa 2

CONTRACT
de depozit overnight
nr. ____________
“__”______________200_

Banca Naţională a Moldovei în continuare BNM, reprezentată prin

_______________________, şi banca comercială _____________________, în continuare
"Banca", reprezentată prin Preşedintele:_____________________, au încheiat prezentul
contract în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la depozitele overnight
acceptate de BNM de la bănci (în continuare Regulament), aprobat de Consiliul de
Administraţie al BNM prin hotărârea nr. 65 din 27 martie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 84-86 din 16 mai 2003), în vederea
următoarelor:

1.Obiectul contractului
1.1 Prezentul contract, în cadrul relaţiilor corespondente stabilite, determină raporturile dintre
părţi privind acceptarea/plasarea depozitului overnight în contul de depozit overnight al Băncii
deschis la BNM şi rambursării de către BNM a depozitului plasat.

2. Condiţiile de acceptare a depozitelor overnight

2.2 Depozitul overnight se consideră depozitul cu termen de o zi.
2.3 Volumul depozitelor overnight acceptate de către BNM nu este limitat.
2.4 Banca poate efectua zilnic o singură tranzacţie de plasare a depozitului overnight la BNM.
2.5 Data plasării depozitului overnight este considerată data înregistrării sumei depozitului în
contul de depozit overnight al Băncii la BNM.
2.6 Pentru depozitul plasat overnight BNM plăteşte Băncii o dobândă la rata depozitului
overnight, stabilită de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei în vigoare la
data plasării depozitului.
2.7 Dobânda pentru depozitul plasat overnight se achită de către BNM la data scadenţei.
2.8 Termenul depozitelor plasate overnight nu poate fi prelungit.
3. Modul de acceptare a depozitului overnight
3.1. Pentru a plasa depozitul overnight Banca efectuează transferul sumei depozitului overnight
printr-un ordin de plată, întocmit în conformitate cu actele normative în vigoare, indicând în
rubrica „Destinaţia plăţii” textul „Transfer pentru plasare în cont de depozit overnight la BNM”.
3.2. Ordinul de plată pentru plasarea depozitului overnight se expediază de către bancă pe
parcursul zilei operaţionale SAPI şi se procesează de către BNM pe parcursul etapei
„Operaţiuni overnight” a Programului zilei operaţionale a SAPI.
3.3. BNM în baza ordinului de plată va înregistra mijloacele băneşti transferate, în contul de
depozit overnight al băncii în registrele BNM.
4. Rambursarea depozitului plasat overnight
4.1 Rambursarea depozitului plasat overnight în contul de decontare al Băncii în SAPI (contul
Loro) se efectuează de către BNM la începutul etapei „Efectuarea plăţilor şi a compensării” a
Programului zilei operaţionale SAPI, în prima zi operaţională următoare după ziua plasării
depozitului.
4.2 În cazul plasării de către Bancă a depozitului overnight în ziua operaţională anterioară
zilelor de odihnă sau de sărbătoare, BNM va plăti Băncii dobânda pentru termenul de facto al
depozitului păstrat la BNM.
4.3 Dobânda la depozitul overnight se calculează din data înregistrării sumei în contul de
depozit

82
overnight al Băncii la BNM, până la data rambursării sumei din contul de depozit overnight la
BNM în contul de decontare al Băncii în SAPI (contul Loro). Pentru ziua în care BNM transferă
suma depozitului în contul de decontare al Băncii dobânda nu se calculează.
4.4 Dobânda pentru depozitele plasate overnight se calculează la rata depozitului overnight în
vigoare la data plasării.

5. Restricţii şi penalităţi
5.1. În cazul în care, depozitul plasat overnight şi dobânda aferentă n-au fost transferate de către
BNM în contul de decontare al Băncii în SAPI (contul Loro), în prima zi operaţională
următoare
după ziua acceptării depozitului, BNM va plăti Băncii o penalitate în mărime de 0,05% de la
suma restantă, pentru fiecare zi de întârziere.
5.2. În cazul comiterii de către Bancă a încălcărilor specificate în Regulament, BNM va
suspenda
dreptul Băncii de a utiliza facilitatea depozitului overnight în conformitate cu prevederile
Regulamentului.

6. Termenele şi condiţiile de acţiune a contractului

6.1. Termenul de acţiune a contractului se stabileşte pe o perioadă nelimitată de timp din data
semnării de către părţi.
6.2. Contractul poate fi reziliat în orice timp la iniţiativa uneia dintre părţi, după achitarea
integrală
a depozitului, dobânzii şi penalităţii, dacă acestea există, cu notificarea prealabilă a celeilalte
părţi,
cu 3 zile lucrătoare până la desfacerea contractului.

7. Litigii
7.1. Divergenţele care apar în procesul executării condiţiilor prezentului contract, vor fi
soluţionate de către părţi pe cale amiabilă.
7.2. Litigiile apărute se soluţionează în modul stabilit de legislaţia în vigoare. Prezentul contract
este întocmit în 3 exemplare, fiecare din ele avînd aceeaşi valoare juridică.

ADRESELE ŞI DATELE DE IDENTIFICARE ALE PĂRŢILOR SEMNATARE:

Banca Naţională a Moldovei Banca

Mun. Chişinău, bd. Renaşterii 7Adresa
___________________Preşedintele Băncii

___________________Numele şi prenumele

L .Ş. L. Ş

83
 Banca Naţională a Moldovei
__________________________________________________________

7 Renaşterii Ave., Chişinău, Republic of Moldova MD2006

Tel. (3732) 227473, 220472, fax (3732) 220 189, telex 163213

Băncilor licenţiate

COMUNICAT

din ___ _________________ 200_

(data)
Banca Naţională a Moldovei Vă informează că __ ____________________ 200_
(la data/în perioada)
nu acceptă depozite overnight de la bănci.

_________________________________________
( Persoana autorizată a BNM, numele şi prenumele)

84
 Anexa 3
CONTRACT DE DEPOZIT

Încheiat astăzi ..................

la ......................................

I. PĂRŢILE CONTRACTANTE
1.1. S.C. ..................................................................................................... S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu
sediul social în (localitatea) ......................, str. .......................................... nr. .......................,
bloc ................, scara ................, etaj ............., apartament ........., judeţ/sector ........................,
înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului .........................................., sub nr. ........................
din .................................., cod fiscal nr. .......................... din ................................., având contul
nr. ............................. deschis la ................................, reprezentată de ...................................... cu
funcţia de .........................................., în calitate de deponent, pe de o parte, şi
sau
1.1. Asociaţia/Fundaţia ........................................................................................................................, cu
sediul în (localitatea) ...................................................., str. .................................. nr. ............,
bloc ............, scara ..........., etaj ............, apartament ..........., sector/judeţ .................................,
înregistrată în registrul persoanelor juridice prin Sentinţa civilă nr. ..............................................
din ...................................... a Tribunalului .........................., codul fiscal nr. ...............................
din ......................, având contul nr. .................... deschis la .................................., reprezentată
de ................................, cu funcţia de ......................., în calitate de deponent, pe de o parte, şi
sau
1.1. Întreprinderea/Asociaţia ................................................................................................................, cu
sediul în (localitatea ................................................., str. ....................................... nr. .........,
bloc ........, scara ........, etaj ........, apartament ..........., sector/judeţ ........................., posesoarea
autorizaţiei nr. ................... din ................... eliberată de Primăria ............................, codul fiscal
nr. ....................................... din ............................., având contul nr. ............................, deschis
la ............................. reprezentată de ....................., cu funcţia de ........................., în calitate de
deponent, pe de o parte, şi
sau
1.1. D ......................................................, domiciliat în ........................................................................,
str. ............................ nr. .............., bloc .........., scara .........., etaj .........., apartament ...............,
sector/judeţ ..........................., născut la data de (ziua, luna, anul) ............................................... în
(localitatea) ............................, sector/judeţ ........................, fiul lui ........................................... şi
al ........................, posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria ............ nr. .........................
eliberat de ........................................, cod numeric personal .................................., în calitate de
deponent, pe de o parte, şi
1.2. Banca .................................................. sucursala/filiala/agenţia ................................................... cu
sediul în ..................... str. ................................. nr. ........., sectorul/judeţul ............................,
reprezentată prin ................................ având funcţia de ...................... şi ....................................
având funcţia de .......................... în calitate de depozitar, pe de altă parte,
au convenit să încheie următorul contract de depozit bancar, cu respectarea următoarelor clauze:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
2.1. Constituirea unui depozit în valoare de (în cifre şi litere) .................................. lei/altă monedă.
2.2. Suma de mai sus se va înregistra în contul de depozit deschis de depozitar (bancă), pe numele
deponentului, prin depunere în numerar/ordin de plată, din contul său indicat mai sus, în termen
de ........................ de la încheierea şi semnarea prezentului contract.
III. DURATA CONTRACTULUI
3.1. Depozitul se constituie pe termen de ............................... începând de la data încheierii şi semnării
prezentului contract.
IV. PREŢUL ŞI MODALITĂŢI DE PLATĂ
4.1. La depozitul constituit, potrivit prevederilor prezentului contract, se va acorda de către depozitar
(bancă) o dobândă de .................... % pe an.
4.2. Dobânda poate fi diminuată sau majorată de la data hotărâtă de Consiliul de administraţie al băncii,
în raport de fluctuaţia pieţei financiar-bancare şi va fi adusă la cunoştinţa deponentului prin afişare
la sediul acesteia/prin presa de largă difuzare.
sau
4.2. Dobânda stabilită de bancă la data constituirii depozitului rămâne neschimbată până la terme-nul
pentru care s-a constituit depozitul.

85
4.3. a) In cazul desfiinţării depozitului înainte de expirarea termenului pentru care acesta a fost constituit,
se acordă dobânda la vedere practicată de bancă în acel moment.
b) In situaţia prevăzută la lit. a), banca este îndreptăţită să recupereze din contul de disponibilităţi,
precum şi din valoarea iniţială a depozitului, după caz, diferenţa de dobândă calculată în plus.
4.4. Dobânda se plăteşte de către bancă lunar/la expirarea termenului pentru care s-a constituit
depozitul.
sau
4.4. Dobânda lunară neîncasată pentru depozitul constituit potrivit prevederilor prezentului contract se
păstrează într-un cont de disponibilităţi separat, care este la dispoziţia titularului şi la care se acordă
dobânda la vedere practicată de bancă.
sau
4.4. Dobânda - se calculează lunar şi se capitalizează.
4.5. În cazul în care, la expirarea termenului, deponentul nu a solicitat desfiinţarea depozitului şi nici nu
s-a încheiat un act adiţional de prorogare a termenului sau un nou contract de depozit, suma care
face obiectul prezentului contract se consideră un nou depozit, pe acelaşi termen şi în aceleaşi
condiţii cu cel iniţial, a cărui sumă va fi egală cu:
a) depozitul sus-menţionat - cu plata lunară a dobânzilor;
b) depozitul sus-menţionat - la care se adaugă dobânda aferentă - cu plata dobânzii la expirare.
V. LITIGII:
5.1. Părţile au convenit că toate neînţelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din
interpretarea, executarea sau încetarea acestuia să fie rezolvate pe cale amiabilă de reprezentanţii
lor.
5.2. În cazul în care nu este posibilă rezolvarea litigiilor pe cale amiabilă, părţile se vor
adresa ..................................................................................................................................................
........
VI. CLAUZE FINALE
6.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act adiţional încheiat între părţile contractante.
6.2. Prezentul contract, împreună cu anexele sale care fac parte integrantă din cuprinsul său, reprezintă
voinţa părţilor şi înlătură orice altă înţelegere verbală dintre acestea, anterioară sau ulterioară
încheierii lui.
6.3. În cazul în care părţile îşi încalcă obligaţiile lor, neexercitarea de partea care suferă vreun prejudiciu
a dreptului de a cere executarea întocmai sau prin echivalent bănesc a obligaţiei respective nu
înseamnă că ea a renunţat la acest drept al său.
6.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de .............. exemplare, din care ...........................
astăzi ........................., data semnării lui.

DEPONENT

DEPOZITAR

86
 Anexa 4

CĂTRE
_____________________________________________
(numele, prenumele conducătorului filialei băncii)

BC „Moldova-Agroindbank”S.A.,
filiala nr.______________________________________
_____________________________________________
(adresa)

CERERE DE DESCHIDERE A CONTULUI

Prin prezenta ,_________________________________________________________________,

(denumirea titularului de cont)
situată pe adres_______________________ a tel/fax ,_________________________________,
e-mail_______________________________________, codul fiscal (IDNO)_____________,
pentru efectuarea operaţiunilor, rugăm de a ne deschide următoarele conturi:
1.____________________________ 4.______________________________________________
(denumirea şi valuta contului) (denumirea şi valuta contului)
2.____________________________ 5._____________________________________________
(denumirea şi valuta contului) (denumirea şi valuta contului)
3.____________________________ 6._____________________________________________
(denumirea şi valuta contului) (denumirea şi valuta contului)

În acest scop, anexăm următoarele documente (de indicat documentele prezentate pentru deschiderea
contului):
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
Conturile curente deschise vor fi luate la evidenţă de Inspectoratul Fiscal de Stat Teritorial:____
Declar pe propria răspundere că datele din Cerere şi documentele prezentate sunt veridice.
Am luat cunoştinţă de Tarifele băncii în vigoare, de condiţiile în care se vor efectua operaţiuni
în cont şi ne obligăm să le respectam.
Conştientizăm că prevederile Contractului Universal Bancar şi a „Condiţiilor Generale Bancare
pentru Persoane Juridice/ Agenţi Economici” se extind şi asupra conturilor deschise în baza
prezentei cereri.
Semnăturile autorizate ale titularului de cont:
Conducător:_____________________________ / Numele, prenumele /
(semnătura)

Contabil şef:_____________________________ / Numele, prenumele / L.Ș.

(semnătura)
Sau Persoana autorizată / împuternicită:)_______ / Numele, prenumele /
semnătura)

87
 MENŢIUNILE BĂNCII
Documentele privind deschiderea contului au fost verificate. "__________ "____ anul 20__
De deschis următoarele conturi:
1. ______________________ 4.__________________________
(denumirea şi valuta contului) (denumirea şi valuta contului)

2._______________________ 5.__________________________
(denumirea şi valuta contului) (denumirea şi valuta contului)

3._______________________ 6. _________________________
(denumirea şi valuta contului) (denumirea şi valuta contului)

88
89