Sunteți pe pagina 1din 49

MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA Academia de Transporturi, Informatica si Comunicatii Catedra Economie si Informatica TEZA DE LICENTA TEMA : ANALIZA

POLITICII DE CREDITARE IN CADRUL BANCII COMERCIALE ,,BANCA SOCIALA,,SA FILIALA UNGHENI. la specialitatea ,,Finante si Banci,, Studenta :Ina Gaidau _____________________ _________________2012 Conducator stiintific: Oboroc Iurie, lector superior _____________________ _________________2012

Admis pentru sustinerea publica Sef catedra:

Chisinau 2012

CUPRINS Introducere................................................................................................................ 3 Capitolul I Conceptul si caracteristica politicii de creditare a bancii comerciale................................................................................................................. 5 1.1 Politica de creditare a bancii si mecanismele ei de realizare. .................................................................................................................................. 5 1.2 Principiile politicii de creditare........................................................................ 12 Capitolul II Particularitatile politicii de creditare la nivel macroeconomic si la nivel de banca comerciala........................................................................................18 2.1 Politica de creditare la nivel macroeconomic (BNM) ........................................................................................................................ .........18 2.2 Particularitatile politicii de creditare la nivel de banca comerciala................................................................................................................23 Capitolul III Analiza politicii de creditare a BC,,BANCA SOCIALA,,SA.........................................................................................................28 3.1 Analiza politicii de creditare la nivel de banca..................................................28 3.2 Particularitatile politicii de creditare in cadrul filialei BC,,BANCA SOCIALA,,SA.Ungheni................................ .....................................................41 Incheiere..................................................................................................................52 Bibliografie .........................................................................................................53 Anexe.......................................................................................................................54

INTRODUCERE Tema tezei de licenta este : ,,Analiza politicii de creditare in cadrul Bancii Comerciale BC,,Banca Sociala,,SA filiala Ungheni". Tema abordata este o tema mult prea ampla pentru a cupride toate informatiile si nuantele, dar pe masura posibilitatii lucrarea formeaza un nucleu al mecanismului de politica creditara.Astfel am abordat instrumentul principal al activitatii bancare,creditarea. Banca, fiind cea care minuie acest instrument si de minuirea adecvata a acesteia, depinde starea economica si bunastarea multor persoane,atit fizice cit si juridice. Creditarea este un progres al economiei ce da posibilitati debitorului, pentru a-si dezvolta o afacere si pentru a avea un profit.Desigur si persoanelor fizice le da posibilitati de a investi intr-o activitate sau pentru a-si permite unele luxuri, pe baza salariului ,cu dobinda minima si intr-o perioada de timp in care creditul poate fi rambursat fara probleme. In urma studierii mai multor pareri pe baza acestei teme si analizarii diferitor surse de informati s-au format urmatoarele concluzii si rezultate. Prima idee este ca studierea politicii de creditare nu trebuie sa fie o insiruire plictisitoare de fapte si cu siguranta ca a studia si a insusi despre acest subiect implica memorizarea unor termeni noi, si intelegerea unora dintre cele mai dificile probleme economice cu care se confrunta sistemul financiar-bancar din Republica Moldova, si anume: care sunt principiile si limitele posibilitatilor de acordare a creditelor,fara ca acestea sa devie problematice,si desigur fara a incalca regulamentele politicii de creditare in Banca Comerciala. Politica de creditare este locul cel mai potrivit pentru a face toate precizarile necesare in legatura cu etica profesionala si conflictele de interese. Respectarea normelor (scrise sau nu) ale eticii profesiunii de bancher este esentiala pentru castigarea sau pastrarea increderii clientilor si a altor parteneri in probitatea personalului bancii. Este un parametru esential al imaginii bancii si, cel mai adesea, se fac simtite efectele negative, ale nerespectarii acestor norme de etica. In vederea asigurarii unui nivel minim formal al respectarii acestor norme, politica de creditare trebuie sa precizeze lista activitatilor interzise personalului, limitele operatiilor cu personalul, normele de transferare a informatiilor intre toate compartimentele . Orice banca isi asuma riscuri cind acorda credite si in mod cert toate bancile inregistreaza pierderi la portofoliul de credite atunci cind unii dintre debitori nu-si onoreaza obligatiile. Oricare ar fi insa nivelul riscurilor asumate pierderile la portofoliul de credite pot fi minimizate daca operatiunile de creditare sunt organizate si gestionate cu profesionalism. Din acest punct de vedere cea mai importanta functie a conducerii bancii este de a controla calitatea portofoliului de credite, aceasta deoarece slaba calitate a creditelor este cauza principala a
3

falimentelor bancare si chiar pot genera crize economice (dupa 2007 SUA). Pentru a depasi deficientele sistemice si procedurile de acest gen care duc la pierderi din activitatea de creditare bancile trebuie sa creeze si sa implementeze politici de creditare performante si sa angajeze /pregateasca personal cu profesionalism iresprosabil care sa respecte disciplina acestor norme. Pentru aceasta este necesar sa existe feedback prin care conducerea bancii sa fie informata despre eficacitatea procesului de control a calitatii creditului astfel incit celel cu probleme sa fie colectate si corectate si in timp. Pentru ca o politica bancara de creditare sa se dovedeasca a fi utila trebuie sa indeplineasca conditii de formulare corecta si continut complect. In elaborarea ei trebuie sa se acorde atentie anumitor obiective bancare. Capitolul I ,,Conceptul si caracteristica politicii de creditare a bancii comerciale,,se imparte in doua subcapitole: 1. 1Politica de creditare a bancii si mecanismele ei de realizare. 1.2Principiile politicii de creditare. Acest capitol poarta caracter teoretic si este expus in baza cercetarilor si a studiilor proprii. Capitolul II ,,Particularitatile politicii de creditare la nivel macroeconomic si la nivel de banca comerciala'' se imparte in doua subcapitole: 2.1 Politica de creditare la nivel macroeconomic (BNM) 2.2Particularitatile politicii de creditare la nivel de banca comerciala. Acest capitol reprezinta caracteristica agentului economic si a situatiei economico-financiara a intreprinderii pentru ultimii 3 ani. Capitolul III Analiza politicii de creditare a BC,,BANCA SOCIALA,,SA. 3.1 Analiza politicii de creditare la nivel de banca 3.2 Particularitatile politicii de creditare in cadrul filialei BC,,BANCA SOCIALA,,SA.Ungheni Acest capitol va include analiza si descrierea fenomenelor si proceselor bancare ce tin de politica bancii comerciale unde a avut loc practica de licenta.

CAPITOLUL I Conceptul si caracteristica politicii de creditare a Bancii


Comerciale. 1.1 Politica de creditare a bancii si mecanismele ei de realizare. Politica de creditare determina sarcinile si proritatile activitatii de creditare a bancii,mijloacele si metodele de realizare a acesteia,precum si principiile si modul de organizare a procesului de creditare in banca in conformitate cu strategia generala de activitate ,fiind o conditie necesara pentru elaborarea unui sistem de documentare ce regleaza procesul de creditare. Politica de creditare urmeaza: - sa includa directive sau formulari succinte si nicidecum instructiuni; - sa determine clar si fara echivoc obiectivele creditarii; - sa contina reguli de realizare a unor obiective concrete; - asigurarea metodologica de realizare a acesteia. Politica de creditare minutios elaborata ,aprobata si sustinuta de conducerea bancii,adusa la cunostinta tuturor angajatilor incadrati in activitatea de creditare este un factor important al functionarii sistemului de gestiune a riscului creditar. Responsabili pentru elaborarea si perfectionarea politicii de creditare sunt directorii si conducerea superioara.Aceiasi sunt responsabili de dezvoltarea culturii de creditare a bancii si asigurarea indeplinirii obiectivelor creditarii.De aceea politica de creditare determina regulile generale si reperele activitatii de creditare si contribuie la formarea culturii de creditare. Politica de creditare este elaborata luind in calcul strategia bancii si politica ei in domeniul gestiunii riscurilor.Ea determina urmatoarele directii principale ale activitatii de creditare: - standardele si criteriile obiective de care trebuie sa se conduca lucratorii bancari raspunzatori de eliberarea creditelor si gestiunea portofoliului de credite; - actiunile de baza ale persoanelor implicate in adoptarea deciziilor strategice in domeniul creditarii; - principiile controlului calitatii gestiunii activitatii de creditare a bancii si functionarii serviciului de audit extern si intern. Politica de creditare este necesara in vederea asigurarii actiunilor succesive,diversificarii activitatii bancii, delegarea imputernicirilor si stabilirea obligatiunilor de serviciu al lucratorilor subdiviziunilor creditare In lipsa unei politici de creditare adecvate si modului realizarii ei,este imposibila implementarea regulilor de creditare unie pentru toti colaboratorii bancii.In virtutea acestui fapt ,politica de creditare expusa in scris si modul corespunzator de realizare a ei constituie temelia intregului proces de creditare.La ideal,responsabil pentru elaborarea politicii de creditare si standardelor,instructiunilor si normativelor corespunzatoare este comitetul pentru politica de creditare,format pe linga consiliul de directori. Politica de creditare este bazata pe capacitatea angajatilor bancii de a alege corect si argumentat sectorul economiei care ar fi rational de creditat in timpul
5

respectiv,precum si ,,clientul sau,,,pornind de la solvabilitatea lui si de la alti factori importanti pentru banca in cazul solutionarii intrebarii despre eventuala creditare.Politica de creditare este determinata , de asemenea,de produsele creditare de care dispune banca la moment sau doreste se le posede pe viitor. De exemplu,referitor la intreprinderi este vorba de credite pe termen scurt (pentru suplimentarea mijloacalor circulante si credite investitionale pe termen lung (pentru largirea,modernizarea,reutilarea productiei ,introducerii inovatiilor tehnicostiintifice). Un element esential al politicii de creditare este organizarea controlului in banca (controlul corectitudinii utilizarii standardelor de creditare in cazul solutionarii chestiunii imprumuturilor pentru potentialii debitori;controlul respectarii imputernicirilor unor anumiti lucratori bancari;controlul general al starii portofoliului de credite al bancii si in particular,al creditelor problematice.) Elaborarea politicii de creditare necesita formularea de catre conducerea bancii a obiectivelor creditarii si coincidenta acestora cu sarcinile si strategia generala a bancii.Dupa stabilirea obiectivelor creditarii se elaboreaza politica de creditare a bancii si standardele si instructiunile de creditare ,ele permit angajatilor bancii sa efectueze operatiunile de creditare in comformitate cu politica de creditare a bancii. La finele etapei initiale de elaborare a politicii de creditare,standardelor si instructiunilor,documentele respective urmeaza a fi redactate de lucratorii experimentati ai bancii. Ei apreciaza claritatea expunerii,corectitudinea logica si practica.Dupa analiza recomandatiilor si propunerilor expuse de experti,comitetul pentru politica creditara (sau consiliul de directori,comitetul de creditare)aproba politica si instructiunile de rigoare. Politica de creditare urmeaza a fi revazuta si modificata sistematic in vederea introducerii atit a modificarilor de ordin ale bancii respective,cit si a celor externe ale intregului sistem bancar. De aceea continutul politicii de creditare si standardele si instructiunile corespunzatoare sunt ajustate la modificarile survenite in conjunctura pietei.Politica de creditare poate include limitele de imprumut,modul si uneori,anumite reguli de creditare a bancii respective.De exemplu,politica de creditare stabileste limitele interbancare ale riscurilor pentru un debitor sau poate fi stipulata regula,potrivit careia sunt oferite imprumuturile. Asadar,politica de creditare poate prevedea creditele sa fie oferite doar in scopuri bine definite si realiste,care sunt reflectate in documentele de imprumut,in baza carora se ia decizia de oferire a creditului.Politica de creditare poate stipula ,de asemenea,si faptul ca imprumuturile acordate pentru finantarea operatiunilor sau domeniilor cu un risc sporit,neavind legatura cu activitatea de baza a debitorului,se ofera in cazuri exceptionale,necesitind o coordonare speciala. Scolarizarea lucratorilor bancari cu politica de creditare,cu instructiunile corespunzatoare este unul din elementele primordiale de implementare a politicii de creditare a bancii. Politica de creditare determina directiile principale ale activitatii de creditare.Politica de credit include urmatoarele momente cheie:
6

organizarea activitatii de creditare; gestiunea portofoliului de credite; principiile repartizarii imputernicirilor; criteriile generale de selectare a creditelor; limitele diverselor directii de creditare(contractele de credit); rezervari la pierderile de credit; In compartimentul ,,Organizarea procesului de credit,,se stabilesc imputernicirile lucratorilor bancari resonsabili de creditare.Obligatiunile de baza ale lucratorilor sectiei de credit includ:incheierea contractelor de credit,culegerea informatiei necesare,pregatirea documentatiei de credit,evaluarea nivelului de risc(rating-ului)si deservirea curenta-supravegherea imprumutului pina la rambursarea lui.In compartimentul privind portofoliul de credite urmeaza a include limitele si normativele,ce determina cuantumurile maxim admisibile ale riscurilor pentru un debitor,in functie de rating-ul acestuia.Cu cit rating-ul este mai mare ,cu atit suma totala a creditului care poate fi acordata debitorului respectiv este mai mica.In plus,banca trebuie sa limiteze suma totala a creditelor acordate debitorilor particulari,determinind suma respectiva in raport cu capitalul propriu al bancii, ompartimentul,,Activitatea curenta cu creditele,, reflecta modul perfectarii documentatiei de creditare si cartoteca debitorului,calcularea rating-ului-nivelului de risc,activitatea pentru restabilirea creditelor nefunctionale,la care este stopata calcularea dobinzii si creditele compromise,trecute la pierderile in bilant. In compartimentul,,Clasificarea rezervelor,,se stabilesc caracteristicile imprumutatorilor ce necesita formarea rezervelor pentru acoperirea eventualelor pierderi. In ,,Politica de creditare,,se stipuleaza cadrul posibilelor abateri de la politica de creditare.Astfel,este organizat procesul de creditare,scopul caruia este formarea unui portofoliu de credite stabil si eficace. Modul si metodele de realizare a politicii de creditare sunt prezentate tipizat intr-un sir de documente: 1. Politica de creditare; 2. Standardele de creditare; 3. Instructiunile de creditare; Aceste trei documente pot fi comasate intr-un document general,,Indrumar al politicii de creditare.Daca politica de creditare stabileste directiile si reperele generale,apoi standardele si instructiunile de creditare regleaza detaliat activitatea lucratorilor subdiviziunilor responsabile de creditare.Ele corespund exigentelor politicii de creditare,fiind indrumare pentru lucratorii bancari. Standardele creditarii nu sunt instructiuni de creditare.Pentru bancile care activeaza comform principiului structurii functionale,standardele creditarii se reflecta in regulamentele subdiviziunilor structurale respective,care realizeaza anumite functii in cadrul politicii creditare.Acelasi lucru se refera si la alte standarde ale activitatii bancare.De aceea,in cazul trecerii de la structura functionala la cea organizatorica ,orientata la serviciile si produsele bancare,standardele necesita a fi reflectate intr-un document aparte.Standardele creditarii e rational sa includa specimenele documentelor folosite de lucratorii
7

creditari,anchete pentru furnizarea informatiei financiare de la debitorii existenti si potentiali,lista actiunilor intreprinse de colaboratorii bancii,responsabili de creditare,in procesul incheierii contractului de credit si lista creditelor ce necesita atentie sporita.Asadar,standardele creditare sunt un document mai detalia comparativ cu politica de creditare,dar totodata mai putin detaliat in comparatie cu instructiunea.Sarcina acestora consta in determinarea actiunilor pentru realizarea politicii de creditare. Standardele de creditare reprezinta un document de care se conduce orice lucrator bancar ce opereaza asemenea gen de activitate in cadrul bancii. Standardele creditare pot cuprinde urmatoarele momente de baza: - modul de culegere si analiza a informatiei financiare; - cerintele fata de asigurari,garantii si cautiuni; - standardele administrative si reguli de organizare a procesului de creditare; - modul de analiza a solvabilitatii debitorului; - cerinte fata de perfectarea documentelor; - reguli privind tipurile specifice de creditare(de exemplu,ipotecare sau pentru consum). Specimenele documentelor pot fi incluse in standardele creditarii in scopul standardizarii circulatiei documentelor pe banca.Astfel,specimenele documentelor pot include:contractul de credit,contractul de gaj,contractul de cautiune,etc. Continutul si structura standardelor creditarii se deosebesc de la o banca la alta,dar,de regula,ele cuprind urmatoarele momente de baza: - descrierea sistemului imputernicirilor creditare in banca respectiva; - lista imprumuturilor care este acceptabila pentru banca si a celor nedorite.De exemplu, banca poate recomanda acordarea imprumuturilor personale garantate prin imobil,iar in acelasi timp sa limiteze volumul creditarii cu gajarea de catre debitor a hirtilor de valoare etc.; - raioanele geografice acceptabile pentru expansiuna creditoare a bancii.De exemplu,banca poate limita sfera activitatii de creditare la orasul in care-si are sediul sau la un raion rural.O banca dezvoltata se poate orienta in activitatea sa la dezvoltarea relatiilor creditare cu clientii atit la nivel national,cit si la nivel international; - regulile privind acordarea imprumuturilor angajatilor bancii,procedurile de percepere a datoriilor expirate,privind overdraftul etc. Standardele creditarii contin doar recomandari generale si nu vor incatusa initiativa angajatilor.De exemplu,in pofida interdictiei de acordare a creditelor intreprinderilor avind o situatie financiara instabila,lucratorul creditar poate acorda credit unei firme mici cu o garantie suplimentara in forma de proprietate privata a patronului ceea ce garanteaza rambursarea creditului .Standardele creditarii stabilesc parametrii optimi de organizare a activitatii de creditare , responsabilitate personala.etc. O parte componenta a asigurarii metodice a procesului realizarii politicii de creditare sunt totalitatea instructiunilor de creditare.Instructiunea de creditare reprezinta descrierea actiunilor consecutive de realizare a algoritmului procedurii de creditare.Cu alte cuvinte ,ea se refera la o anumita directie a activitatii de
8

creditare si este totodata o indicatie a actiunilor practice.Instructiunea ce corespunde unei anumite proceduri de creditare poate fi prezentata prin descrierea schematica a actiunilor succesive cu indicarea executorilor responsabili si a imputernicirilor acestora. De exemplu,instructiunile pot indica care vor fi etapele procedurii de perfectare a documentatiei de creditare ,pasii concreti in vederea monitoringului creditelor,sau actiunile intreprinse pentru urmarirea creditelor problematice. Modul de creditare ,prevazut in instructiunile bancare,determina etapele concrete ale procesului de creditare si asigura desfasurarea lui in conformitate cu cerintele politice de creditare. Politica de creditare necesita supravegherea permanenta a tuturor creditelor,adica evidenta sistematica a achitarii sumei de baza si dobinzii.In instructiuni poate fi stipulat ca informatia privind achitarea de catre debitori a datoriei curente se va furniza lunar,ea fiind analizata din punct de vedere al achitarilor in timp util.In cazul depistarii incalcarilor categoria curenta de risc a debitorului urmeaza a fi revazuta.In instructiunile privind creditarea se expun masurile curente de control al stariii creditelor,acordate in conformitate cu prevederile politice generale de creditare. Practica bancara din ultimii ani demonstreaza ca elaborarea poliicii de creditare va include:stabilirea strategiei,aprobata de consiliul de directori si pregatirea unui Indrumar detaliat privind politica creditara,care ar asigura realizarea directivelor strategice ale activitatii bancii in domeniul respectiv.Pregatirea unui asemenea document este de competenta comitetului de politica creditara,obligatiunilor functionale ale carui includ controlul indeplinirii cerintelor documentului respectiv. Indrumarul este un document confidential,deoarece el cuprinde strategia si metodele politicii creditare a bancii.Nu toti angajatii bancii au acces la acest document,ci numai cei implicati in procesul de creditare.In linii mari,Indrumarul privind politica creditara reflecta toate etapele procesului de creditare,incepind cu culegerea informatiei si analiza solvabilitatii debitorului pina la analiza si auditul creditar,inclusiv procesul de recuperare a pierderilor la imprumuturi. Indrumarul privind politica de creditare este cel mai eficient mecanism de realizare a politicii de creditare.Acest document : este temelia controlului si supravegherii organizarii procesului de creditare in banca; - este un material informativ si instructiune pentru colaboratorii subdiviziunilor creditare; -este un instrument al controlului executarii cerintelor instructiunilor de creditare pentru conducatorii sectilor de credit; - stabileste exigentele,in baza carora se efectuieaza analiza si auditul creditar de catre lucratorii sectiilor; - simplifica modificarea politicii de creditare existente si modul de realizare a acesteia. Atentie deosebita si controlul suplimentar in procesul realizarii politicii de creditare a bancii comerciale urmeaza sa se acorde lucrului cu imprumuturile problematice.Angajatii bancii sunt obligati,in primul rind,sa reliefeze semnele
9

timpurii,sa evite eventualele perderi pe viitor si sa ia decizii adecvate pentru deservirea creditelor problematice in cedrul politicii de creditare a bancii.In cazul in care problemele devin reale si rezolvarea lor este iminenta,lucratorii sectiei de credit,in baza Indrumarului privind politica de credit,urmeaza sa gasesca solutii pentru depasirea crizei prin reabilitarea sau lichidarea imprumutului respectiv. Politica creditara a bancii comerciale evidentiaza cercul clientelei prin determinarea faptului ce riscuri si in ce volum sunt acceptabile pentru banca.O intrebare centrala de diminuare a riscurilor este evaluarea calitatii si nivelului de risc al operatiunilor cu activele bancii si in primul rind al riscului creditar. Lucratorii bancari responsabili de creditare trebuie sa cunoasca cerintele de perfectare si evidenta a documentatiei.Un sistem bine organizat,cu o evidenta si contabilitate stricta au un rol primordial.In aceasta ordine de idei,o atentie sporita se va acorda ducerii cartotecii informatiei creditare.Aceasta este evidenta interna,cronologica,multilaterala a relatiilor bancii cu clientela.Continutul cartotecii iese din cadrul relatiilor pur creditare si are drept scop inregistrarea oricaror genuri de activitate intre parteneri (cu exceptia relatiilor de incredere). Caracterul multilateral al cartotecii este necesar pentru determinarea rentabilitatii sau riscului deservirii complexe a clientului.Pentru bancile noastre deservirea complexa a clientelei este un moment de perspectiva,cu toate ca exista experienta de formare a dosarelor si istoriilor de credit ale potentialilor debitori.Primele contin documente despre operatiunile anterioare ale bancii cu clientul respectiv,iar istoriile de credit sunt rezultatul cautarilor si activitatii analitice si contin informatii despre relatiile clientului cu alte organizatii de imprumut.Cu toate acestea,mentionam necesitatea implementarii deservirii complexe a clientelei in comformitate cu standardele mondiale. Continutul cartotecii informatiei creditare poate cuprinde: -copiile corespondentei intre banca si client; -inscrierile lucratorilor bancari in calitate de raport detaliat privind contractele lor cu clientul; - copiile documentelor analizei creditare si aprobarii imprumutului,pregatite de angajatii bancii ,ce contin semnaturile colaboratorilor care au aprobat imprumuturile,iar in cazul refuzului de acordare a creditului-motivele refuzului; - copiile contractelor de credit,ale altor documente si acorduri ,limitarile de primire a valutei straine si altei documentati legate de relatiile cu clientul; - copiile darilor de seama privind analiza rentabilitatii relatiilor cu clientul. Pornind de la conditiile confedentialitatii,accesul lucratorilor bancari la cartoteca este limitat.Cartoteca analizei creditare,de regula ,se afla in sectia corespunzatoare ,iar lucratorii bancari pot avea acces la ea in functie de necesitate.

1.2 Principiile politicii de creditare


Principiile politicii de creditare reprezinta baza procesului de creditare,prin urmare,cu cit aceste principii sunt mai mult insusite,cu atit mai efectiva este activitatea bancii de pe pozitiile asigurarii ei cu lichiditati si profitabilitate. In practica bancara, principiile se clasifica in doua categorii: generale si
10

specifice. Prin principii generale ,subintelegem acele principii care sunt comune pentru politica creditara a BN,care se efectueaza la nivel macroeconomic,si pentru politica creditara a bancii comerciale concrete.Principiile politicii de creditare a bancii stimuleaza cointeresarea economica a subiectilor realitatilor de creditare in rezultatele cele mai bune ale activitatii sale pe de o parte ,si au o mare importanta la realizarea politicii de creditare pe scara larga.Principala problema a politicii de creditare este asigurarea folosirii creditului in corespundere cu esenta lui.Astfel ,politica de creditare apare in calitate de metoda de realizare a principiilor sale.Totodata,calitatea politicii de creditare se determina,in primul rind,de nivelul de indeplinire a principiilor sale. Principalele principii generale ale politicii de creditare a bancii comerciale sunt: temeinicia stiintifica, optimalitatea, eficacitatea,unicitatea,unitatea,adica legatura trainica a elementelor politicii de creditare,deoarece numai politica de creditare stiintific: -temeinica,elaborata tinind cont de realitatile vitale obiective si factorii subiectivi ce o determina, permite o expunere mai completa a intereselor statului,bancii,personalului ei si clientilor.Astfel,numai politica de creditare stiintific-temeinica,in mare parte,corespunde acelor scopuri,pe care banca le pune in fata sa la o anumita etapa de dezvoltare. Prin urmare, numai politica de creditare stiintific-temeinica constituie o politica optimala,cea mai eficienta, preferabila pentru banca. Principiile specifice ale politicii de creditare a bancii comerciale sunt: rentabilitatea,profitabilitatea (deoarece scopul principal de functionare a oricarei banci comerciale este primirea profitului maximal posibil),precum si siguranta(pentru ca o banca tinde sa primeasca profit nu cu orice pret,ci tinind cont de realitatea pietei pe care ea isi desfasoara activitatea sa). In general,respectarea principiilor numite anterior constituie o conditie importanta pentru majorarea eficacitatii politicii de creditare a bancii comerciale.Complexitatea larga a posibilitatilor la reglementarea relatiilor de creditare,de asemenea indica problema variantei optimale a politicii de creditare. Astfel, politica de creditare optimala a bancii comerciale poate fi determinata ca politica,care asigura bancii acoperirea cheltuielilor si aducerea profitului,profitului net (principiul rentabilitatii).Intr-adevar,prioritatile in activitatea bancara,la general,si politicii de creditare,in parte,constau in asigurarea sigurantei si profitabilitatii operatiunilor de creditare a bancii comerciale.In general,respectarea anume a acestor principii ale politicii de creditare a bancii comerciale,pot fi considerate ca criteriile politicii de creditare efective ,optimale. In plan teoretic este nacesar de diferentiat optimalitatea statica si optimalitatea dinamica.Optimalitatea statica este legata de atribute,cum sunt,de exemplu,nivelul dezvoltarii bancii,numarul operatiunilor si serviciilor acordate de banca,iar,optimalitatea dinamica prevede elaborarea acelorasi parametri,in planul de perspectiva,luind in consideratie modificarile posibile.Optimalitatea statica se determina ,de regula, pe baza bilantului,care permite primirea informatiei necesare despre proportiile formate pe perioada expirata ,structura surselor de mijloace si
11

investitii. Dar aceasta nu este indeajuns pentru alegerea celei mai bune variante,deoarece bilantul nu contine alternative.De aici apare necesitatea elaborarii documentelor de planificare (business-plan,planul de marketing, documentul de planificare a politicii de creditare,etc.) ,care stau la baza activitatii oricarui subiect al economiei,inclusiv bancile. Referitor la activitatea bancii,cercetarea politicii de creditare a bancii comerciale determina directiile analizei activitatii ei,printre care: - determinarea calitatii clientului,nivelului lui de solvabilitate; - durata perioadei de creditare; - pretul creditului,nivelul ratei dobinzii; - conditiile specifice,cum sunt,de exemplu,inlesnirile; - nivelul cheltuielilor,legate de perceperea imprumutului. Se poate presupune ,ca politica optimala a bancii comerciale este politica,in rezultatul carei venitul bancii,profitul ei tind spre infinit,iar cheltuielile si riscul la minimum. In general problema optimizarii relatiilor economice in societate cuprinde complexul de intrebari economice si financiare dificile,incepind de la elaborarea criteriilor gospodaririi optimale la nivelul subiectilor economici (inclusiv bancile)si finisind cu perfectionarea structurii reproductiei sociale. Politica de creditare optimala,elaborata tinind cont de factorii interni si externi de dezvoltare a bancii,exploatarea situatiei bancii si clientilor ei ,folosirii modelarii,metodelor economico-statistice,instrumentelor matematice si altele permit determinarea celei mai adecvate politici pentru etapa concreta de dezvoltare a bancii.Cunoasterea incorecta a realitatii duce la elaborarea politicii neadecvate sau la consecinte negetive pentru banca.De aceea,la fiecare caz concret,luarea deciziei administrative trebuie sa includa compararea veniturilor posibile de la modificarea politicii si pretul acestei modificari. Pentru maximizarea profitului de la realizarea politicii bancare (inclusiv politica depozitara,a dobinzilor,creditara etc.) banca trebuie sa implice metoda sistemica,adica sa foloseasca toate elementele politicii bancare in comunitate,in interconexiune,variind instrumentele lor de realizare atita timp,pina cind nu va fi gasita solutia optimala.In special ,in domeniul politicii de creditare aceasta solutie va determina cea mai buna combinatie a standardelor de credit,adica a cerintelor puse la baza elaborarii politicii de creditare a bancii comerciale (inclusiv: normativele economice si alte cerinte din partea BNM sau a altor organe de supraveghere bancara,de asemenea si normele din interiorul bancii:nivelul minim de solvabilitate a potentialului client,perioada de creditare etc.) Astfel,politica de creditare poate fi eficienta,optimala numai in cazul,daca ea este elaborata luind in consideratie principiile politicii de creditare si asigura realizarea lor in practica.Abordari analogice se folosesc si la elaborarea politicii depozitare optimale si politicii dobinzilor optimale care,in mare masura,determina politica de creditare a bancii comerciale si influenteaza aceasta politica. Politica de creditare optimala are o influenta pozitiva asupra dezvoltarii
12

economiei,dar pentru implementarea ei in viata,pentru atingerea scopurilor de baza si folosirea complexului intreg de metode ce se contin in arsenalul politicii de creditare,este necesar de o activitate orientata spre un scop anumit. Deci,consideratiile de mai sus permit de a arata metoda generala de elaborare a conceptului politicii optimale a bancii,dar pentru elaborarea practica a ei va fi nevoie de o analiza mai profunda,la baza careia stau diversitatea factorilor care determina eficienta politicii de creditare a banci comerciale. Eficienta,optimalitatea politicii de creditare a bancii trebuie sa fie apreciata luinduse in consideratie urmatoarele principale criterii,la baza carora stau principiile de creditare:adecvarea riscului de management pentru asigurarea raportului optimal a rentabilitatii si lichiditatii pentru banca la etapa concreta de dezvoltare a ei. Totodata,analizind eficienta politicii de creditare la nivelul bancii comerciale, trebuie de luat in consideratie ,ca in ansamblul (la nivel macro-si microeconomic) politica de creditare poate fi eficienta,optimala numai atunci, cind la elaborarea ei au fost luate in consideratie la maximum interesele societatii,subiectilor ce gospodaresc in economie . Organele de supraveghere bancara (Banca Centrala,firmele de audit, organele fiscale etc.)analizeaza politica de creditare a bancii de pe pozitiile , in primul rind al disponibilului si, in al doilea rind , al calitatii,adica in ce masura se respecta principiile politicii de creditare. Anume din acest motiv principiul unitatii interdependenta elementelor politicii de creditare a bancii comerciale , stabileste necesitatea studierei acestei legaturi reciproce pentru a determina locul si rolul politicii de creditare in activitatea bancara.Intr-adevar ,principiile politicii de creditare sunt foarte unite intre ele. Astfel,incalcarea unui principiu poate duce la incalcarea celorlalte principii.Aceasta interdependenta a principiilor politicii de creditare a bancii determina necesitatea analizarii lor in comun si totodata studierea elementelor separate ale politicii bancare la general. Astfel,vom examina ,partial unele din aceste elemente. Politica de depozit a bancii (in sens ingust,este o parte integranta a politicii de creditare in general)reprezinta politica cu privire la atragerea mijloacelor de depozit si administrarea eficienta a lor.Politica de depozit a bancii este strategia si tactica bancii cu privire la atragerea mijloacelor depunatorilor,precum si a altor creditori si determinarea combinatiei celei mai efective a surselor de mijloace pentru banca respectiva.Scopul politicii de depozit este de a satisface necesitatile bancii cu lichiditati,pe calea cercetarii active a mijloacelor imprumutate,in masura necesitatii.De asemenea ,politica de creditare nu poate fi privita separat de politica dobinzilor a bancii.Scopurile politicii de creditare la nivel microeconomic sunt greu de determinat .Cu toate acestea se considera ca politica de credit a unei banci concrete este menita sa asigure o rentabilitate maximala a bancii, prin urmare ea trebuie sa fie orientata spre maximizarea profiturilor operationale si minimizarea cheltuielilor operationale.Astfel,eficienta activitatii unei banci comerciale depinde, in mare masura,de faptul cit de eficienta este politica dobinzilor ei. In practica politica dobinzilor a bancii este privita din punct de vedere a
13

maximizarii profiturilor ei.Aceasta poate fi atinsa prin diferite metode ,si anume: 1) Pe calea dezvoltarii ulterioare si perfectionarea metodelor existente de percepere a dobinzii ,pentru ca rata dobinzii care a fost stabilita ,in primul rind,sa ia in consideratie situatia reala pe piata serviciilor bancare,in al doilea rind sa oglindeasca in masura cit mai mare conditiile contractului dintre banca si client, si in al treilea rind,sa asigure rentabilitate activitatii bancii. 2) Pe calea majorarii volumului de venituri obtinut din dobinzi pe seama diversificarii serviciilor prestate de banca.Aceasta directie poate fi caracterizata ca extensiva,legata de majorarea volumului de operatiuni si servicii (venitul pe aceste operatiuni poate fi stabilit in forma de procent de la suma operatiunii),in rezultatul careia creste venitul total din procente a bancii. Astfel, dezvoltarea politicii dobinzilor ,majorarea eficientei este legata de perfectionarea formelor existente de percepere a dobinzilor ,de majorarea numarului de operatiuni efectuate de banca ,de asemenea de dezvoltarea ulterioara a metodelor de reglare indirecta din partea statului a bancilor comerciale . Construirea politicii dobinzilor eficiente a oricarei banci nu are sens fara o coordonare reciproca ,optimizarea elementelor politicii bancare,care (politica) trebuie sa ia in consideratie ,in primul rind,realizarea atrageri pe calea cea mai optima a mijloacelor banesti libere (inclusiv ale populatiei) pe conturile depozitare , in al doilea rind ,primirea profitului de catre toate subdiviziunile bancii ce asigura activitatea normala a bancii comerciale,la general,in al treilea rind,asigurarea garantiei sociale-economice de aparare a deponentilor. Exista anumite principii pe care trebuie sa se bazeze formarea politicii dobinzilor optimale,si anume: 1. Nivelul cotelor procentuale la operatiunile bancii comerciale trebuie de stabilit ,in mod nemijlocit,in dependenta de cererea pentru credite. Astfel,orice crestere a cererii,determina nivelul de majorare a cotelor procentuale atit la operatiunile active,cit si la cele pasive a bancii. 2. Marimea cotelor procentuale trebuie sa ia in consideratie si termenul de pastrare a mijloacelor in conturile depozitare,iar pentruoperatiunile de creditare -termenul pentru care se acorda imprumutul. 3. Marimea cotei procentuale trebuie sa ia in consideratie necesitatea asigurarii rentabilitatii activitatii bancare , excluderea sau minimizarea posibilitatii de lucru a bancii in conditiile cind exista riscul dobinzilor mari. Analiza activitii de creditare a bncilor comerciale din Republica Moldova n trimestrul III 2010 Portofoliul de credite total al bncilor comerciale din Republica Moldova la situaia din 30.09.2010 a constituit 24.374,2 mln. lei (~2.028,5 mln. USD), n cretere cu 3,9% comparativ cu situaia din 30.06.2010 i cu 8,7% comparativ cu situaia din 31.12.2009. Ponderea soldului creditelor in totalul activelor bancilor comerciale constituie 59,65% (la situaia din 31.12.2009 acest indicator a fost 56,19%). Soldul creditelor acordate n valut strin constituie 42,81% din totalul portofoliul de credite al bncilor, iar la situaia din 30.09.2009 acest indicator a
14

nregistrat o valoare de 45,04%. Structura portofoliului de credite a bncilor comerciale este urmtoarea: Liderii pieei privind mrimea portofoliului de credite sunt urmtoarele bnci: Nr.ord. Banca Ponderea pietei 20,95% 15,29% 12,34% 10,72% 10,55% Portofoliu de credite (mln.lei) 5,105 3,726 3,007 2,613 2,572

1.Moldova Agroindbank 2.Victoriabank 3.Moldindconbank 4.Banca de Economii 5.Eximbank

Deci, aceti 5 participani ai pieei dein 69,84% din creditele acordate de bncile comerciale din Republica Moldova. Calitatea portofoliilor de credite (fondul de risc) variaz de la banc la banc - de la 2,92% pentru Procredit Bank, pn la 20,34% pentru BCR Chisinau. Fondul de risc mediu pe sistem este de 9,42%. Liderii calitii portofoliilor de credite sunt urmtoarele bnci: Nr.ord.Banca Fondul de risc Portofoliul de credite (in mln. lei) 1.ProcreditBank 2.Universalbank 3.Comertbank 4.Banca Sociala 5.EuroCredit Bank 2,92% 3,07% 4,04% 7,09% 7,23% 892 192 220 121 123

De asemenea, ca un factor a calitii portofoliilor de credite este raportul dintre suma creditelor expirate i n stare de neacumulare i portofoliul de credite. Cea mai rea situaie este la urmtoarele bnci: Nr.ord. 1. 2. 3. 4. 5. Banca Fondul de risc % 45,43% 45,01% 25,40% 19,56% 18,29%
15

BCR Chisinau Eximbank Unibank Energbank Fincombank

Cea mai bun situaie este nregistrat la Universalbank - doar 0,35% din portofoliu sunt credite expirate i n stare de neacumulare. Bncile comerciale din Republica Moldova au obinut n trimestrul III al anului 2010 venituri din activitatea de creditare n sum de 775 mln. lei (~64,5 mln. USD), iar pe parcursul a primelor 9 luni ai anului 2010 - 2.297 mln. lei (~191 mln. USD). Rentabilitatea portofoliilor de credite a bncilor n mediu este de 12,86% anual, n scdere cu 0,23% comparativ cu situaia din trimestrul II 2010. Liderii rentabilitii portofoliilor de credite sunt: Nr.ord. Banca Rentabilitatea Portofoliul de credite (in portofoliului de credite mln. lei) 1. 2. 3. 4. 5. Universalbank Procredit Bank EuroCreditBank Comertbank Banca Sociala 24,22% 22,52% 18,54% 17,19% 14,36% 192 892 121 220 1835

Cea mai mic rentabilitate a portofoliului de credite este la Eximbank - 7,31% anual (cauza fiind trecerea anumitor credite n stare de neacumulare, deoarece ponderea creditelor expirate i n stare de neacumulare fiind de 45,01%). O rentabilitate mic "real" a portofoliului de credite poate fi urmrit n cazul BC "Victoriabank" S.A. - 12,97% anual, ponderea creditelor expirate i n stare de neacumulare n total portofoliu de credite fiind de 10,04%. Durata medie de formare a portofoliilor de credite proprii n mediu este de 383 zile. Suma creditelor acordate de bncile comerciale n trimestru III al anului 2010 este de 5,6 mlrd. lei (~466 mln.USD). Liderii pieii n acordarea creditelor n trimestru III 2010 sunt: Nr.ord. Banca Suma creditelor Portofoliul de acordate in trimestrul II credite (in mln. lei) 2010 (in mln. lei) 1.Moldova Agroindbank 1613 2.Moldindconbank 3.Victoriabank 4.Banca de Economii 5.Banca Sociala 942 740 558 501 5.105 3.007 3.726 2.613 1.835

16

Dac analizm preul creditelor acordate n trimestrul III 2010 observm Cea mai mare rat medie a dobnzii la creditele ipotecare acordate le-a nregistrat Procredit Bank-ul - 25,35% anual. - pentru credite de consum: Nr.ord. 1. 2. 3. 4. 5. Banca Unibank Universalbank EuroCreditBank Moldova Agroindbank Victoriabank Fondul de risc % 45,43% 45,01% 25,40% 19,56% 18,29%

Cea mai mare rat medie a dobnzii la creditele de consum acordate le-a nregistrat Banca de Economii - 27,65% anual. CAPITOLUL II Particularitatile politicii de creditare la nivel macroeconomic si la nivel de banca comerciala. 2.1 Politica de creditare la nivel macroeconomic(BNM). Politica creditar reprezint politica bncii centrale (n unele state i a guvernului) care,cu ajutorul unor instrumente specifice precum influena ofertei de moned i a ratei dobnzii, urmrete s asigure prin intermediul creditului echilibrul general economic.Pe teritoriul Republicii Moldova politica monetarcreditar este elaborat i promovat de catre Banca Naional a Moldovei,fiind unicul organ mputernicit prin lege cu funciile de realizare a politicii monetarcreditare,astfel BNM indiferent de alte verigi ale puterii executive,pune n funciune instrumentele politicii monetar-creditare. Activitatea Bncii Naionale pe piaa monetar-creditar este ndreptat spre meninerea lichiditii sistemului bancar la un nivel optimal, prin gestionarea flexibil a instrumentelor de reglementare monetar,prin meninrea unui nivel optim al creditelor adecvat fluctuaiilor pieei monetar-creditare i evoluiei mediului macroeconomic. Banca Naional a Moldovei utilizeaz un spectru larg de instrumente monetare: operaiuni de pia deschis, operaiuni de depozit, faciliti de lombard, credite overnight i depozite overnight, rezerve obligatorii. Banca Naional a Moldovei promoveaza o politica a ratelor la instrumentele sale aplicate pe piaa financiar intern, innd cont de conjunctura pieelor monetar i valutar, avnd la baz analiza situaiei n economia naional, dinamica proceselor inflaioniste i ateptrile prognozate ale indicatorilor macroeconomici. La promovarea politicii ratelor, BNM utilizeaz metoda coridorului, cea mai nalt rat se aplic la creditele overnight, iar cea mai joas la depozite overnight. Rata REPO de cumprare pe termen de dou luni a VMS este considerat rata de
17

baz a BNM, care servete reper pentru determinarea ratelor la celelalte instrumente cuprinse n coridorul ratelor. innd cont de faptul c BNM continu deservirea creditelor acordate pe termen lung pentru realizarea unor programe de stat, BNM determin i rata de dobnd pentru creditele pe termen lung (mai mult de 5 ani). Astfel obiectivele politicii monetar-creditare pot fi permanente (utilizarea deplin a forei de munc,stabilitatea preurilor,echilibrul balanei de pli) sau temporare (mbuntirea structurii sectorului agricol, dezvoltarea reelei rutiere). ntruct acest echilibru este fundamentat pe echivalena cererii i ofertei de bunuri i servicii,politica creditar este menit s influeneze indirect fluxul cheltuielelor printr-o aciune n trei trepte: asupra mijloacelor lichide ale bncilor; prin intermediul mijloacelor lichide bancare asupra capacitii de credit a bncilor,deci asupra volumului creanelor bancare; prin intermediul acordrii de credite,decii prin influena volumului creanelor bancare,asupra volumului plilor,implicit al cheltuielelor: n consecin: politica creditar nu poate dirija singur evoluia economiei,ceea ce implic o coordonare a msurilor de politic macroeconomic: politica creditar este capabil n principiu numai s modifice volumul cheltuielelor globale i s influeneze repartiia cheltuielelor ntre diferitele entiti sau grupe de entiti economice; avnd n vedere caracterul indirect al influenei,este necesar s se aib n vedere un decalaj n timp ntre msurile de politic creditar i efectele vizibile asupra cheltuielilor. Instrumentele uzuale ale politicii creditare sunt: plafonarea creditelor; majorarea- diminuarea rezervelor minime obligatorii ale bncilor comerciale la banca central,prin care este influenat lichiditatea bancar,operaiunile swap cu srtintatea, vnzarea- cumprarea de titluri de valoare ctre i de la entitile nebancare,vnzarea-cumprarea de titluri de valoare pe termen lung ctre i de la entitile bancare,politica creanelor: -datoriilor,cotingenarea refinanrii (manevrarea administrativ a lichiditilor bncilor prin lrgirea sau restngerea gamei valorilor mobiliare acceptate de banca central pentru refinanare,adic pentru preschimbarea lor n bani).Majorarea sau restngerea lichiditii bncilor influeneaz activitatea economic,aceasta sporind sau micornd oferta de credite bancare. De regul, se admite urmtoarea structur dat a instrumentelor: 1. instrumente indirecte, utilizate de ctre BNM n relaiile cu bncile i ali operatori financiari, aceste instrumente neviznd direct agenii economici nefinanciari (populaia, nterprinderile). Tradiional, n aceast categorie intr instrumentele care permit controlul, fie al costului, fie al cantitii monedei centrale precum i a creditelor centrale. 2. instrumente directe, care sunt msuri viznd nemojlocit consumatorii de credite i destinatarii finali de moned. n aceast aceast categorie intr contingenarea
18

creditelor i controlul valutar (aciunea asupra cantitii ), precum fixarea administrativ ale unor rate ale dobnzilor lacredite sau la depozite (aciunea asupra costului). Aceast distincie se bazeaz pe ideea c instrumentele indirecte corespund unei aciuni asupra pieelor, iar instrumentele directe constituie msuri autoritare. Politica de diversificare face parte din politica bancilor comerciale. Ea este inscrisa in deciziile luate la nivelul cel mai inalt al conducerii bancilor comerciale, dar totodata se acorda o larga autonomie unitatilor teritoriale. Este vorba deci de includerea diversificarii produselor si serviciilor bancare in programele strategice ale bancilor comerciale. La cele mai multe din aceste banci, diversificarea produselor si serviciilor este inscrisa ca un obiectiv prioritar. Diversificarea produselor si serviciilor apare ca urmare a faptului ca actualmente, bancile comerciale din Moldova sunt banci de afaceri si banci de dezvoltare. Ca urmare a acestei diversificari a produselor si serviciilor, in bancile comerciale a fost necesara o reorganizare si restructurare a compartimentelor functionale, care au devenit mai transparente si eficace pe langa faptul ca sunt in mai mare masura anexate pe nevoile clientilor, ceea ce a contribuit in final la reducerea costurilor. Prin diversificarea produselor si serviciilor, bancile comerciale contribuie din plin la infaptuirea politicii financiar-monetare si valutare a tarii. Astfel, diversificandu-se instrumentele de plata utilizate la bancile comerciale, poate fi diminuat sau chiar eliminat blocajul financiar. Prin participarea la licitatiile valutare, bancile comerciale contribuie la stabilirea zilnica a raportului dintre moneda nationala si valutele straine (deci a cursului valutar). Temperand cererea de credite (fie macar pentru faptul ca nu exista destule resurse), bancile comerciale contribuie la limitarea inflatiei. La aceasta reducere a inflatiei contribuie si faptul ca bancile acorda diferentiat credite, in functie de gradul de bonitate al agentilor economici. Cooperarea mai mare intre banci faciliteaza operatiunile de investitii si de imprumut, realizandu-se studii de fezabilitate si participand la elaborarea si punerea in aplicare a proiectelor de investitii si de creditare. Tot in cadrul relatiilor de cooperare se poate aprecia ca se va pune un accent mai mare pe problemele de intermediere financiara si bancara. Bancile comerciale se sprijina in activitatea de creditare, nu atat pe capitalul propriu (care are o pondere mica), cat mai ales pe capitalul de piata financiarmonetara. Sub acest raport se poate afirma ca banca este o institutie ce lucreaza cu banii altora. Cererile de credite sunt asa de mari, incat capitalul propriu si fondul de rezerva nu pot face fata. Capitalul si fondurile proprii sunt numai "plamadeala" in care au loc complexe operatiuni bancare. Aceastea folosesc si ca o prima de asigurare pentru acoperirea riscurilor ce le implica plasamentele fiecarei banci. Considerand ca banca este numai o institutie care imprumuta, ea trebuie mai intai sa-si asigure resursele de alimentare cu fonduri care, ulterior, sa fie utilizate drept credite. Preocuparea de a constitui resurse este tot atat de importanta ca acea de a le plasa, deci de a acorda creditele. Agentii economici pot fi in urmatoarele
19

raporturi fata de banca: - au capital disponibil care cauta plasament si fructificare; - au nevoie de capital pentru activitatea curenta sau pentru investitii, pe care il cauta in schimbul fructificarii. Banca are menirea si de a lega agentii economici sau persoanele fizice cu spirit intreprinzator, cu persoane fizice sau juridice care dispun de mijloace banesti. Resursele bancii pot fi diferite in functie de provenienta, scop, conditii, termen, piata monetara. Ele constituie obligatii ale bancii de aceea sunt inscrise in partea dreapta a bilantului, deci in pasiv. Operatiunile bancare legate de constituirea resurselor se mai numesc din aceasta cauza operatiuni pasive. Prin faptul ca lucreaza cu resurse straine, raspunderea bancilor este mult mai mare. Aceasta se rasfrange si asupra celor care au dat capitalul spre plasare, pentru ca riscul apartine si acestora. Dupa modul de constituire a resurselor in economiile de piata, bancile pot fi de depozite de rescont, bancii de emisiune si de inscrisuri financiare, obligatiuni, inscrisuri ipotecare, banci de emisiune (banca centrala). Relaxarea creditarii interbancare si scaderea ratei dobanzii de pe piata londoneza LIBOR sunt conditiile esentiale pentru evitarea extinderii crizei financiare mai departe de 2009, considera analistii Coface, estimind o perioada intre 18 si 24 luni in care efectele crizei se vor observa in Europa. Criza financiara, reflectata in Europa printr-o criza a creditului, a dus la cresterea indicelui intarzierilor de plata ale companiilor monitorizate de Coface cu 36% in primele noua luni ale acestui an. Blocajul asupra creditului bancar, incetinirea activitatii si scaderea brusca a nivelului de incredere intre agentii economici sunt primele consecinte ale crizei din Europa observate de analistii Coface, ce au dus la scaderea ratingurilor pentru Marea Britanie, Irlanda si Islanda. "Pe lista neagra sunt acum Italia si Franta", sustin reprezentantii companiei. "Durata de intindere a crizei la nivel international este conditionata de relaxarea creditarii interbancare in urmatoarele saptamani si de scaderea ratei LIBOR. Daca aceste doua situatii vor avea loc, vom avea recesiune doar in 2009, daca nu, atunci vom fi intr-o situatie cu mult mai grava", a spus directorul Coface pe Romania, Cristian Ionescu. Propagarea crizei, asemanatoare prin extindere cu cea din 2001, este mai redusa fata de crizele anterioare, in principal pe fondul rezistentei din tarile emergente. Cu toate acestea, "presiunea asupra conditiilor de creditare este mai puternica din cauza componentelor financiare foarte specifice ale crizei financiare", mai spun analistii Coface. Efectele crizei actuale se vor mentine, la fel ca in cazul crizelor precedente, pe o perioada cuprinsa intre 18 si 24 de luni, estimeaza Coface, insa companiile vor reusi sa se adapteze noilor conditii din piata, in ciuda temperarii cresterii economice. Totodata, Coface considera ca nu se vor observa si alte efecte negative asupra unor "probleme sub presiune", ca explozia de credit pe noi instrumente financiare. "Canalul initial al crizei a fost piata de imobiliare, care a lovit putenic companiile
20

din tarile in care erau situatii critice pe cale sa explodeze, cum ar fi Marea Britanie si Irlanda, insa agravarea crizei financiare a descoperit noi canale de transmisie si a ajuns in prezent si la zona euro, afectand Italia si Franta", a declarat economistul-sef al Coface, Yves Zlotowski. In aceste conditii, impactul crizei asupra Marii Britanii s-a observat asupra consumului si a cheltuielilor companiilor, numarul de falimente al companiilor inregistrand o crestere de 14% in primele sase luni din 2008. In Irlanda, tara aflata in recesiune, incidentele de neplata ale companiilor au crescut cu 75% in prima jumatate a acestui an, observa Coface. Urmatoarele tari care vor resimti puternic efectele crizei sunt Italia si Franta, sustin analistii companiei. "In Italia, riscurile companiilor se deterioreaza in contextul unei cresteri anemice, crescand costurile si blocand creditarea. Ratingul Italiei a fost pus sub supraveghere negativa", se arata in comunicatul Coface. si ratingul Frantei a fost pus sub supraveghere negativa, dupa ce criza a lovit, in prima faza sectorul transporturilor, al constructiilor si cel imobiliar. "Aceasta deterioare a fost cauzata in special de dificultatile cu care se confrunta companiile in accesarea creditelor si, de asemenea, pe fondul incetinirii activitatii", a spus responsabilul Coface pentru Franta, Olivier Cazal. 2.2 Particularitatile politicii de creditare la nivel de banca comerciala. Bncile,precum i alte instituii financiare,acioneaz ca intermediar, atrgnd depozite de la cei care au un surplus monetar i punnd aceste fonduri la dispoziia celor care au un deficit al disponibilitilor monetare.n acest mod,este creat o legtur reciproc avantajoas ntre cei care economisesc i cei care mprumut. Intermedierea financiar, reprezentnd interfaa dintre cei care economisesc i cei care apeleaz la mprumuturi,are mai multe efecte benefice. n conformitate cu analiza tradiional,agenii debitori i creditori se ntlnesc,prin intermediul a dou circuite de finanare: - finanare direct:sub forma tranzaciilor bilaterale ntre agenii excedentari,pe piaa titlurilor(n cazul subscrierii directe la aciunile i obligaiunile emise); - finanare indirect sau prin intermediari,situaie n care un intermediary dinanciar (IF) se intercaleaz ntre debitori i creditori.Rolul IF const n aceea c ei confer compatibilitate cererii i ofertei exprimate de agenii de economie,transformnd caracteristicile datoriilor i creanelor agenilor nefinanciari. Dac se iau n considerare trei caracteristici ale datoriilor sau creanelor (i anume:termenul,rata dobnzii i riscul), atunci un intermediar financiar poate fi definit ca un organism care asigur transformarea a cel puin uneia dintre caracteristicile respective,astfel: - transformarea scadenelor (sub forma finanrii pe termen lung,pe baza unor resurse lichide);
21

- transformarea ratelor de dobnd fix(de exemplu,mprumuturi cu rat variabil finanate pe baza resurselor cu rat fix a dobnzii); - transformarea riscurilor,finanarea creditelor pentru investiii la nivelul ntreprinderilor cu resurse imediat exigibile i fr risc. Analiza economic modern explic existena intermedierii financiare prin motive care sunt specifice i bncilor,respective: a)reducerea costului tranzaciilor; b)reducerea asimetriei informaiilor; c)asigurarea lichiditii economiei. Intermediarii financiari permit reducerea costului de tranzacionare prin realizarea unor importante economii.Astfel,pe masur ce cantitatea de produse financiare sporete,costul unitar al produciei se diminueaz.Economiile provin i din avantajele pe care intermediarii financiari le obin din specializarea lor.Atunci cnd un intermediar financiar se specializeaz ntr-un tip de activitate sau ntr-un sector de activitate,aceast situaie i permite oferirea de servicii mai puin costisitoare i adaptate la nevoile clientei. Totodat, nregistrarea unor importante economii rezult i din gama diversificat de servicii ofertei clientelei.Acesta este motivul pentru care bncile caut s diversifice oferta de produse,astfel inct s fie optimizate costurile de intermediere.Se explic astfel,existena bncilor universale,care ofer o larg palet de servicii financiare i care obin importante economii din acestea.Ansamblul factorilor menionai acioneaz n acelai sens,respective reducerea costului datorit diversificrii produselor i serviciilor oferite. Referitor la reducerea asimetriei informaiilor,trebuie menionat relaia dintre debitori i creditori,n sensul c acetia din urm dein mai multe informaii dect primii.Intermediarii financiari permit reducerea asimetriei de informaii i contribuie la o mai bun alocare a resurselor din economie.Aceast funcie a intermediarilor provine din aceea c rolul lor le confer un avantaj informaional n raport cu finanarea direct. n primul rnd, IF pot dispune de informaii privare,care pe piaa de financiar nu se vehiculeaz.De exemplu,dac o ntreprindere solicit o cerere de finanare,atunci banca are posibilitatea evalurii clientului,ntruct gestioneaz conturile sale i poate obine informaii importante cu privire la cifra de afaceri,rentabilitate i grad de ndatorare.Printr-o asemenea cunoatere a clientului su,banca mpiedic disimularea informaiilor nainte de semnarea contractului i reduce,astfel,asimetria de informaii,ceea ce conduce la selecia advers (aceasta reprezentnd o situaie independent de aciunea contracandidailor). De exemplu,pe piaa creditului,bancherul ignor caracteristicile exacte ale proiectului de investiii pe care ntreprinderea urmrete s l finaneze. Totodat,intermediarul financiar garanteaz confidenialitatea informaiilor,ceea ce poate constitui un avantaj decisive pentru creditori.Datorit
22

acestei caracteristici,intermediarii financiari dispun de un avantaj comparative cu finanarea realizat pe pia. Bancile comerciale sunt pilonul central al intermedierii pe pietele financiare internationale, oferind o gama larga de servicii cum ar fi tranzactii financiare (cumpararea / vanzarea de valuta, plati si decontari internationale), garantii bancare, monitorizare etc. (mai putin expertiza manageriala). Veniturile in cazul acestor institutii sunt formate din dobanzile incasate de pe urma creditelor acordate si din comisioanele / spezele bancare percepute pentru diferitele operatiuni financiare realizate. Principalele cheltuieli in cazul bancilor sunt formate din dobanzile platite deponentilor, la care se adauga cheltuielile curente, cheltuielile cu provizioanele etc. Pentru banci, acordarea de credite reprezinta principala activitate comerciala. Spre deosebire de celelalte institutii de intermediere, care inregistreaza un numar limitat de tipuri de active, asa cum am vazut mai sus, bancile au in structura activelor un portofoliu mult mai diversificat. Creditele reprezinta principalul activ al bancilor si, de asemenea, reprezinta principala sursa de venituri. Putem privi banca drept o fiinta cu doua brate. Pe de o parte, un brat primeste depozite din partea celor cu excese de fonduri, iar pe de alta parte, ea acorda credite celor care gasesc oportunitati de investitie profitabile. Din diferenta dintre dobanzile incasate de catre banci si cele platite de catre acestea rezulta profitul brut al activitatii bancare de creditare. Daca din aceasta diferenta se scad cheltuielile de administratie si de intretinere ale bancii, ca si impozitele legale, ceea ce ramane este profitul net sau castigul net bancar. Creditul bancar reprezinta solutia de baza pentru investitiile agentilor economici, fiind in esenta, mai ales la nivelul economiilor emergente, calea de realizare a restructurarii economice si a relansarii afacerilor. Activitatea de creditare este cel mai important plasament bancar, cu o pondere mare in activul bilantier si deci de calitatea portofoliului de credite depinde stabilitatea bancii si realizarea nivelurilor necesare indicatorilor activitatii bancare privind solvabilitatea si lichiditatea. In cazul unui portofoliu slab de credite acordate, acea banca ar putea pierde depozite, datorita veniturilor mici sau a riscurilor prea mari pe care lear putea aduce acest tip de amplasamente; fara depozite o banca nu poate sa continue sa finanteze creditele sale si sa indeplineasca angajamentele sale. De aceea, este vital ca o banca sa abordeze cu atentie portofoliul de credite pentru a-i asigura soliditatea sa. Diferenta intre bancile comerciale si celelalte institutii depozitare (casele de economii, bancile mutuale sau uniunile de credit) consta in rolul fundamental pe care bancile comerciale il au in platile si decontarile internationale, marea diversitate a activelor (instrumentelor) oferite, forma de organizare (bancile comerciale sunt organizate sub forma societatilor pe actiuni servind intereselor actionarilor). Bancile comerciale sunt de doua tipuri: banci cu amanuntul ("retail banks" - pentru persoane fizice) si banci pentru companii ("company banks")
23

adresate in principal companiilor. Cea de a doua categorie de banci este mai mult implicata pe pietele financiare internationale. O categorie aparte de banci comerciale implicate in finantarea internationala sunt bancile de import - export, care acorda facilitati de finantare firmelor exportatoare: credite de prefinantare, credite furnizor / cumparator, credite de export, garantii bancare, credite de scont, credite de accept etc. CAPITOLUL III.Analiza politicii de creditare a BC,,BANCA SOCIALA''SA.
3.1 Analiza politicii de creditare la nivel de Banca.

Bancile comerciale se sprijina in activitatea de creditare, nu atat pe capitalul propriu (care are o pondere mica), cat mai ales pe capitalul de piata financiarmonetara. Sub acest raport se poate afirma ca banca este o institutie ce lucreaza cu banii altora. Cererile de credite sunt asa de mari, incat capitalul propriu si fondul de rezerva nu pot face fata. Capitalul si fondurile proprii sunt numai "plamadeala" in care au loc complexe operatiuni bancare. Aceastea folosesc si ca o prima de asigurare pentru acoperirea riscurilor ce le implica plasamentele fiecarei banci. Considerand ca banca este numai o institutie care imprumuta, ea trebuie mai intai sa-si asigure resursele de alimentare cu fonduri care, ulterior, sa fie utilizate drept credite. Preocuparea de a constitui resurse este tot atat de importanta ca acea de a le plasa, deci de a acorda creditele. Agentii economici pot fi in urmatoarele raporturi fata de banca: - au capital disponibil care cauta plasament si fructificare; - au nevoie de capital pentru activitatea curenta sau pentru investitii, pe care il cauta in schimbul fructificarii. Banca are menirea si de a lega agentii economici sau persoanele fizice cu spirit intreprinzator, cu persoane fizice sau juridice care dispun de mijloace banesti. Resursele bancii pot fi diferite in functie de provenienta, scop, conditii, termen, piata monetara. Ele constituie obligatii ale bancii de aceea sunt inscrise in partea dreapta a bilantului, deci in pasiv. Operatiunile bancare legate de constituirea resurselor se mai numesc din aceasta cauza operatiuni pasive. Prin faptul ca lucreaza cu resurse straine, raspunderea bancilor este mult mai mare. Aceasta se rasfrange si asupra celor care au dat capitalul spre plasare, pentru ca riscul apartine si acestora. Dupa modul de constituire a resurselor in economiile de piata, bancile pot fi de depozite de rescont, bancii de emisiune si de inscrisuri financiare, obligatiuni, inscrisuri ipotecare, banci de emisiune (banca centrala). Actualmente bancile comerciale din tara noastra au caracter universal si resursele de creditare sunt formate din: Pasive interne compuse din: disponibilitati si depozite in lei ale clientilor bancii; - depozite ale persoanelor fizice romane; - sume in tranzit intre unitatile bancilor; - depozite publice guvernamentale si asimilate acestora (depozitele si 24

- disponibilitatile persoanelor juridice romane care sunt unitati bugetare); - pasive interbancare care cuprind disponibilitatile (finantarea interbancara) si credite interbancare (refinantare BNR); - fondurile proprii ale bancii (capitalul social, fondul de rezerva, de risc, alte fonduri). Pasivele externe concretizate in disponibilitati la vedere si depozitele in valuta ale persoanelor fizice si juridice, nerezidente,reflectate in conturile: imprumuturi de la banci externe; depozite ale bancilor externe; depozite ale persoanelor fizice; disponibilitati (in lei) ale nerezidentilor; creditori din operatiuni cu strainatatea; Alte pasive inclusiv disponibilitatile si depozitele in valuta ale rezidentilor persoane fizice si juridice. In principal, constituirea resurselor se face prin centrala, apoi se repartizeaza pe unitati operative ale fiecarei banci. Intrucat este abia in formarea resurselor este interzisa unitatilor operative. Planul de creditare este un plan operativ care se intocmeste trimestrial de catre unitatile teritoriale ale bancilor comerciale si de catre departamentele de creditare din centralele acestor banci. Programul se intocmeste pe categorii (tipuri) de credite si sectoare de activitate. Se tine seama de graficele de acordare si rambursare care sunt anexa la contractul de credit. Aceste grafice se intocmesc in functie de cererile agentilor economici si previziunile fiecarei banci. Elaborarea programului de credite se face in functie de echilibrul financiar al agentului economic (lichiditate, solvabilitate, nivelul datoriilor) capacitate manageriala, profitabilitatea afacerii, asigurarea realizarii productiei si valorificarii rentabile a acesteia. Necesarul de credite se stabileste pe agentii, filiale, sucursale, centralizandu-se de fiecare data. Programul de credite pe centrala bancii comerciale reprezinta, de fapt, suma corectata a necesarului de credite a programelor unitatilor operative. Dupa ce analizeaza necesarul din teritoriu, departamentul (de credite) din centrala stabileste plafoanele care sunt aprobate de comitetul de credite al bancii. Aceste plafoane sunt apoi repartizate unitatilor teritoriale. BC BANCASOCIALA S.. a fost fondat n 1991 i peste cinci ani a obinut licena de la Banca Naional a Moldovei privind efectuarea tuturor operaiunilor bancare. Fiind successor al ex-Bncii de Stat , n prezent BC BANCA SOCIALA S. este o banc sut la sut privat cu o reea de subdiviziuni pe tot teritoriul rii, care include 20 filiale i 46 reprezentane. Banca deservete att clienii persoane fizice, ct i cei corporativi din toate ramurile economiei rii. Banca Mrii Negre pentru Comer i Dezvoltare (BSTDB) este o instituie financiar internaional, fondat de ctre urmtoarele ri: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Gheorghia, Grecia, Moldova, Romnia, Russia, Turcia i Ukraina. Oficiul Central al Bncii Mrii Negre este amplasat n oraul Thessaloniki, Grecia. Banca susine dezvoltarea economic i colaborarea regional, prin acordarea mprumuturilor, liniilor de credit, investirea n capital i
25

emiterea garaniilor ntru implementarea proiectelor ce in de finanarea comerului n sectoarele publice i private ale rilor-membri. Actualmente capitalul social al Bncii a crescut pn la 4,85 mlrd dolari SUA. Banca Mrii Negre pentru Comer i Dezvoltare are rating-ul de lung durat Baa1 cu perspective pozitive i rating-ul de scurt durat P2 al ageniei Moodys. BC,,BANCA SOCIALA,,SA. Dispune de urmatoarele filiale si agenii in orasele: Chiinu , Balti, Cueni ,Drochia, Edine, Fleti, Hnceti,Orhei, Rezina,Taraclia,Ungheni,tefan Vod,Soroca. Functiile sectiilor si serviciilor in BS,,BANCA SOCIALA,SA. SECTIA :Persoanelor fizice;Persoanelor juridice;Schimb valutar;Sectia credite;Sectia contabilitate; SECTIA:PERSOANE FIZICE . Creditarea :Carduri bancare de credit, Credite Social, Credite ipotecare, Retail credite, Autocredite. Depozite :Depozite urgente OPTIMAL cu dobnzile compuse. Depozite pn la retragere. Operaiunile valutare :Express Transferuri internaionale. Cecuri nominative i de cltorie. Operaiuni de convertire si schimb valutar. Transferuri :cu/fr deschiderea conturilor curenteEfectuarea si achitarea platilor bancare in valuta straina, conform contractului, invoisului. Operaiuni cu valori mobiliare :Serviciile de brokeraj si dealing. Safeuri bancare :Banca garanteaza anonimatul clientilor si secretul valorilor Dvs. Carduri bancare :Carduri bancare Cirrus/Maestro, MasterCard Standart, Business si Gold. Proiecte de salarizare si studentesc. Taxe i impozite :Banca efectueaza incasarea diferitor plati si taxe. Servicii comunale :Primirea platilor comunale pentru: locuinta, gaz, telefon, energie electrica, paza, serviciile TV. Tarife :pentru serviciile bancare prestate persoanelor fizice. Banca ofer urmtoarele servicii persoanelor fizice: - Deschiderea i deservirea conturilor n lei i valut strin persoanelor fizice(rezideni i nerezideni); - Depozite convenabile n valuta naional i strin cu condiii flexibile;Acordarea creditelor: credite ipotecare (pentru procurarea, construcia i reparaia capital a fondului locativ), credite pentru procurarea autoturismelor, credite fr gaj - multiopional "Social", pentru procurarea mrfurilor de folosin ndelungat, completarea conturilor personale de card, plata pentru studii; - Servicii de dealer i brokeraj pentru achiziionarea valorilor mobiliare de stat i corporative; - Transferuri internaionale prin intermediul sistemelor : "Western Union", "ANELIK", "Posta rapid", "Migom", "UNIStream", "InterExpress", "Blizko", "Contact", "MoneyGram", "", " ", "", "PrivatMoney", "Coinstar", SWIFT ect;
26

- Cumprarea i vnzarea valutei strine; - Cumprarea i vnzarea cecurilor de cltorie pentru dolari SUA "American Express", cecurile personale Citibank New York; Deservirea de decontare i cas n valut naional i strin, complexul deplinde servicii bancare existente pe piaa financiar a rii. - Decontrile prin intermediul cardurilor sistemului Europay, emise de ctre BC "BANCA SOCIALA" SA, achitarea cardurilor "Visa"; - Acceptarea valorilor i documentelor la pstrare n tezaurul cu casete; - Incasarea plilor pentru serviciile comunale, consumul de energia electric, gaze naturale, utilizarea SUN TV i pentru alte servicii; - Consultaiile gratuite pentru toate tipurile de servicii bancare. SECTIA: Persoanelor juridice - Creditarea :Credite antreprenorilor si pentru ntreprinderi mijlocii. Credite prin intermediul proiectelor speciale. Acordarea garantiilor bancare. - Depozite :Depozitele la termen pentru agentii economici. - Operaiuni valutare :"Relaii corespondente internaionale. Operaiuni documentare (acreditive, garantii, incaso). Operaiuni internaionale. - Servicii :BC Banca Sociala SA ofera gam larg de servicii clientilor corporativi. - Tarife de deservire :Tarifele pentru deservirea persoanelor corporative. - Documentele necesare pentru deschiderea conturilor curente Lista documentelor necesare pentru deschiderea conturilor curente, rezidentilor si nerezidenti ai RM - persoane juridice. - Deservirea de cas n valut :Lista serviciilor acordate agentilor economici de catre Banca in valuta straina. - Transferuri urgente :Executarea ordinelor de plata referitoarer la transferurile urgente, imediat dupa ce a fost decontata suma din contul platitorului. - Operaiuni cu valorile mobiliare Serviciile de brokeraj si dealing. Servicii electronice :Sistemul achitarilor electronice Client-Banca, Internet-Banca. Solutia Oficiul - managerul mobil. Sistemul Telebank si Extrase. ncasri :Efectuarea incasarilor, livrarea si pastrarea valorilor banesti de la intreprinderi, organizatii si institutii. BC BANCA SOCIAL SA ofer urmtoarele servicii clienilor corporativi: -Deschiderea i deservirea conturilor n lei i valut strin ale persoanelor juridice rezidenilor i nerezidenilor; -Deservirea de cas la nivelul cel mai nalt; - Pli programate - Debitarea direct - Depozite convenabile n valuta naional i strin cu condiii flexibile de amplasare; - Acordarea creditelor i susinerea investiional a businessului; -Servicii de dealing privitor la procurarea hrtiilor de valoare; - Decontrile accelerate n lei i valute strine;
27

-Efectuarea operaiunilor de convertire a valutei la tarife minimale; -Cumprarea i vnzarea valutei strine; -Operaiunile cu cardurile bancare ale sistemului Europay, emise de BC BANCA SOCIAL SA; -Spectrul larg de servicii prestate de ctre Direcia incasri; -Consultaiile referitor la toate tipurile de servicii bancare. -Safeuri individuale n casete metalice. SECTIA DE CREDITE Carduri bancare de credit, Credite Social, Credite ipotecare, Retail credite, Autocredite. -Credite pentru persoane fizice: -credit social; credite pentru studii; - credit pentru procurarea marfuri; - credit pentru procurarea automobilului; - credit pentru procurarea imobilului; - credite pentru persoane juridice; - credite antreprenorilor si pentru ntreprinderi mijlocii. - credite prin intermediul proiectelor speciale. - acordarea garantiilor bancare. SECTIA DE SCHIMB VALUTAR - Operaiunile valutare; - Express Transferuri internaionale.; - Cecuri nominative i de cltorie; Operaiuni de convertire si schimb valutar; Capitalul Social al Bancii constituie 57641100 lei. Acionarii, care dein cota substanial n capitalul Bncii la data de 01.03.2012: BS-LEASING GRUP S.A. 24,46% Luni, Mai 17, 2010 Banca Mrii Negre pentru Comer i Dezvoltare (BSTDB) a acordat BC BANCA SOCIAL S.A. credit n sum de 8 mil dolari SUA pentru finanarea dezvoltrii business-ului, de care vor beneficia ntreprinderile corporative, inclusiv mici i mijlocii i clienii individuali, prin oferirea serviciilor financiare de calitate. Acordarea noului credit este rezultatul istoriei creditare de succes a BC BANCA SOCIAL S.A., innd cont de linia de credit n sum de 4 mil Euro, acordat de ctre BSTDB n anul 2007. Riscul este propriu activitii bancare. Bncile au o influen special asupra fluxurilor bneti din economie. n structura resurselor bancare cota mijloacelor atrase (adic strine) este deosebit de mare. Materializarea riscurilor n sfera bancar poate avea consecine negative pentru ntreaga economie. De aceea, activitatea bancar este supus reglementrii i controlului din partea statului. Intrarea n business-ul bancar se confrunt cu dificulti ce in de creterea n permanen a nivelului capitalului minim de gradul I, de cerinele deosebite fa de reputaia conductorilor bncii etc. Cerinele BNM fa de acordarea licenelor
28

pentru efectuarea activitilor financiare au drept scop primar de a reduce riscul n cadrul sistemului bancar. Riscul urmeaz a fi evaluat i n msura posibilitilor redus i / sau diminuat. ntru realizarea acestei sarcini BNM stabilete pentru bncile comerciale normative economice obligatorii, despre realizarea crora bncile raporteaz periodic (zilnic, lunar etc.). Cu privire la normativele BNM Pe lang normativele obligatorii stabilite de ctre BNM BANCA SOCIAL a creat i n decurs de mai muli ani ine baza analitic proprie, cu privire la indicii macroeconomici, coeficienii bncii, sistemul bancar. Acest fapt face posibil calcularea i urmrirea dinamicii coeficienilor, raporturilor suplimentare. Astfel, managementul BANCA SOCIAL dispune de o evaluare deplin i multilateral a riscurilor bancare. Administrarea riscurilor n BANCA SOCIAL se efectueaz printr-un complex de decizii, realizat n structura organizatoric a bncii de ctre factorii de decizie n cadrul bazei normative, regulamentelor, procedurilor elaborate privind efectuarea diverselor operaiuni. Dar i cel mai perfect sistem de prevenire a riscurilor funcioneaz sub controlul i influena factorului uman. Administrarea (inclusiv administrarea riscurilor) reprezint o activitate subiectiv, care se bucur ntr-o msur mai mare sau mai mic de succes. Contientiznd acest lucru BANCA SOCIAL acord o atenie deosebit nstruirii personalului, ridicrii nivelului lui de calificare, cultivrii spiritului corporativ. n BANCA SOCIAL a fost creat i activeaz Comitetul pentru administrarea activelor i pasivelor (ALCO), Comitetele de credit din cadrul BC BANCA SOCIAL SA i al filialelor etc. n banc a fost implementat sistemul de delimitare a funciilor. Cu ct e mai mare suma tranzaciei spre realizare i / sau riscul aferent, cu att este mai nalt nivelul de luare a deciziei finale. n procesul de desfurare a activitii sale banca este supus mai multor riscuri, n structura crora se evideniaza, n special: Lichiditatea bncii ca rezerv se urmarete zilnic. Banca calculeaz normativele BNM conform principiului I (lunar) i II (lichiditatea curent - zilnic). n mod tradiional partea substanial a activelor se plaseaz n HVS i alte active de o lichiditate nalt. Banca n permanen asigur respectarea cerinelor privind rezervele obligatorii. Banca are acces la piaa interbancar de resurse, n caz de necesitate atrage i/sau plaseaz resursele. Banca efectueaz calcularea i verific lichiditatea ca flux. Evaluarea operativ a fluxurilor bneti poteniale (intrate n i iesite din banc) se efectueaz zilnic. Urmrirea structurii activelor i pasivelor bncii n funcie de termenele rmase pn la rambursare se efectueaz lunar n decursul mai multor ani. Pentru obinerea unei evaluri mai reale a lichiditii ca flux se aplic teoria soldului minim constant aferent mijloacelor la vedere. n cadrul bncii s-a
29

acumulat baza de date necesar, se calculeaz un ir de indici statistici. Banca determin decalajul cumulativ dintre fluxul i scurgerea de mijloace n dependen de 9 perioade de timp. Rezultatul obinut ne indic asupra necesitii ajustrii politicii bncii n domeniul atragerii i plasrii mijloacelor. Suficiena capitalului se determin prin: a) depairea mrimii minime a capitalului de gradul I (stabilit prin hotrrea Consiliului de Administraie al BNM); b) respectarea coeficientului CNT / activele bncii ponderate la risc. De aceea, administrarea n acest domeniu se realizeaz, n special, prin: - asigurarea activitii profitabile a bncii, inclusiv i prin administrarea factorilor care influeneaz asupra venitului net al bncii; - formarea n volum necesar a fondului de rezerv al bncii; - luarea deciziei privind emisiunile noi de aciuni ale bncii, rscumprarea aciunilor etc.; - luarea deciziei cu privire la participarea bncii n capitalul altor instituii financiare din RM (asemenea participri ar scdea nivelul evalurii capitalului normativ total al BANCA SOCIAL); - politica de dividende a bncii (capitalizarea, plat, neplat; volumul i / sau nivelul). Cu ct e mai nalt nivelul dividendelor, cu att e mai mare diminuarea capitalului bncii, dar, n acelai timp, se ridic nivelul evalurii aciunilor ei; - diversificarea activelor bncii; - asigurarea n structura activelor a unei asemenea mrimi a componenei lichiditii, care va condiiona realizarea cerinelor BNM, cerinelor interne ale BNCII SOCIALE i, n acelai timp, nu va manifesta o influenare esenial asupra rentabilitii bncii; - luarea deciziei de ctre management privind structura portofoliului de credit; - asigurarea unui nivel calitativ nalt al portofoliului de credite; - luarea deciziei privind eliberarea de ctre banc a garaniilor, obligaiilor cu privire la eliberarea creditului, asumarea riscurilor aferente acreditivelor etc.; -alegerea diferitor tipuri de asigurare aferente creditelor (creditele acordate, spre exemplu, sub gajul depozitului pecuniar sau HVS au coeficientul zero de ponderare la risc); optimizarea activelor bncii (inclusiv n partea minimizrii activelor care nu genereaz venit) Administrarea acestui risc, n special, se realizeaz prin: respectarea cerinelor stipulate n regulamentele BNM, regulamentele i procedurile interne ale BNCII SOCIALE ce in de creditare, mecanismul de luare a deciziilor cu privire la acordarea creditelor, obligaiilor privind eliberarea creditelor, acreditivelor; - prognosticarea dinamicii i structurii portofoliului de credite, a capitalului normativ total al bncii, raporturilor etc.; -alegerea unor sau altor tipuri de asigurare aferente creditelor; -diversificarea creditelor dup ramuri, valute, tipuri de asigurare etc.; -stabilirea pentru filiale a limitei sumelor creditelor spre acordare de sine stttor. Deciziile privind eliberarea creditelor, suma crora depete limita admis pentru
30

filiale sunt prezentate spre examinare Comitetului de credit al BC BANCA SOCIAL SA; - deciziile cu privire la creditele mari i creditele acordate persoanelor afiliate in de competena exclusiv a Consiliului Bncii; - n decurs de o perioad ndelungat banca deine i ine la control actualitatea informaiei privind persoanele n interconexiune i persoanele afiliate. Aceast informaie permite evaluarea deplin a nivelului de risc aferent creditelor; banca practic forme mixte de asigurare a rambursrii creditelor acordate; n cazul acceptrii gajului n calitate de asigurare a rambursrii creditelor acordate banca utilizeaza sistemul de coeficieni de cretere. Evaluarea preului de pia al gajului oferit bncii se efectueaz de ctre experii independeni; clasificarea creditelor se efectueaz n corespundere cu cerinele BNM, regulamentele i procedurile interne ale BANCA SOCIAL (2% standarde, 5% - supravegheate, 30% - substandarde, 60% - dubioase, 100% compromise). Formarea fondului de risc aferent creditelor se efectueaz n volum deplin; respectarea limitelor referitor la suma maxim a creditelor acordate unei persoane (unui grup de persoane n interconexiune), la suma total a creditelor mari, la suma datoriilor nete la creditele cele mai mari acordate la 10 persoane, la suma maxim a creditului acordat unei persoane afiliate, la suma total a creditelor acordate persoanelor afiliate, la creditele acordate; angajailor etc.; - aplicarea sistemului de monitorizare asupra creditelor eliberate; - informarea organelor de urmrire despre creditele dubioase i compromise, adresarea n instanele judectoreti. n aceast activitate este implicat Direcia credite problematice i secia juridic a bncii; aciunile serviciului de securitate al bncii. Administrarea riscului valutar se efectueaz, n special, prin: - prognosticarea cursurilor valutare, alegerea poziiei lungi sau scurte aferente poziiei valutare deschise; stabilirea cursului intern de cumprare / vnzare a valutelor strine; - efectuarea operaiunilor pe pia interbancar ce in de cumprarea / vnzarea valutelor strine clienilor la licitiile interne; - reglementarea structurii i dinamicii activelor valutare (inclusiv volumul creditelor n valuta strin) i a obligaiilor valutare (nu numai conform volumului, ci i conform valutelor); - stabilirea mrimii determinate pentru ratele dobnzii aferente creditelor, depozitelor etc.; respectarea cerinelor normativelor aferente poziiei valutare deschise pentru fiecare valut strin, precum i pentru toate valutele strine; - stabilirea limitelor interne pentru efectuarea unor operaiuni valutare; - hedging-ul aferent operaiunilor forward (se aplic n scopul minimizrii
31

pierderilor). Riscul aferent dobnzilor Banca asigur administrarea continu a acestui risc, n special, prin: - stabilirea mrimii pentru ratele dobnzii aferente activelor i obligaiilor bncii; - alegerea tipului ratei dobnzii (flotant sau fix); evaluarea structurii activelor lucrative i a structurii obligaiilor contra plat, ntreprinderea msurilor orientate la maximizarea raportului activele lucrative / obligaiile contra plat; - determinarea i verificarea lunar a dinamicii marjei dobnzilor i a marjei nete a dobnzilor, a spread-ului, a gap-ului cumulativ absolut, precum i a unui ir de indici relativi ai riscului aferent dobnzilor, tendinelor lor. BANCA SOCIAL efectueaz calculele necesare pentru evaluarea riscului aferent dobnzilor pe parcursul mai multor ani; prezentarea informaiei cu privire la riscul dobnzilor (cel puin o dat trimestru) spre examinare comitetului ALCO, conducerii bncii, cu ajustarea ulterioara a politicii bncii n domeniul atragerii i plasrii resurselor (structura, volumul etc.), precum i n domeniul ratelor dobnzii aferente unor tipuri de active i obligaii ale bncii. Materializarea acestui risc poate condiiona diminuarea venitului net i a capitalului bncii, precum i reducerea valorii economice a bncii. Administrarea acestui riscurilor operationale se realizeaz, n special, prin: - dublarea bazei de date, existena serverului de rezerv etc.; -existena bateriei pentru alimentarea nentrerupt cu energie (UPS), generatoarelor de avariere (att n sediul central al bncii, ct i n filiale); -limitarea accesului la informaie att la nivel tehnic, ct i la nivel de program; -aplicarea n cadrul sistemului Client-Banc a semnturii electronice, certificate de standardul internaional; - utilizarea mijloacelor de program liceniate antivirus; - rennoirea permanent a mijloacelor tehnice, perfecionarea mijloacelor de program, etc. Securitatea bncii este asigurat prin mai multe niveluri de protecie (inclusiv serviciul narmat de paz, sistemul video de supraveghere, sistemul de semnalizare, sistemul de permise pentru intrarea n sediul bncii etc.) DEPOZITE DepoziteCLASICE depozitului OPTIMAL n valuta strin (dolari SUA i EUR) depozitul "Roada de aur" depozite Clasice n valuta naional i strin (USD/EUR). Depozitul de tip nou ANIVERSARE 20 ANI de la BC BANCA SOCIALA S.A. Depozitele la termen pentru agentii economici sunt acceptate n dependen de suma i termen n urmatoarele condiii: depozitului OPTIMAL n valuta naional n MDL de la 5% -10% anual, rat flotant
32

n EURO de la 2% - 4% anual, rat flotant n USD de la 2% - 4% anual, rat flotant. In caz de retrageri anticipate sunt prevzute penaliti n mrime de 0,05 la sut din suma retras pentru fiecare zi calendaristic pn la scadena depozitului. Beneficiind de o bogat experien la efectuarea decontrilor internaionale, BC "Banca Social" SA propune clienilor Bncii colaborare n domeniul operaiunilor documentare i anume: - Achitri prin intermediul incasoului documentar. BC "Banca Social" SA este gata de a activa la solicitarea clienilor sau a corespondenilor si n calitate de banc remitent pentru incasourile de export i in calitate de banc incasatoare pe incasourile de import. n lucrul cu incasourile documentare n valuta strin BC "Banca Social" SA se conduce de Regulile Uniforme pentru Incaso, publicaia nr. 522 a Camerei Internaionale de Comert, Paris, Franta, ediia a.1995. Reprezentnd un angajament ferm al bncii de a achita vinztorului o sum anumit contra prezentrii n termenii stabilii a documentelor conforme condiiilor acreditivului, acreditivul documentar elimin pentru exportator riscul ca cumprtorul mrfii va deveni insolvabil sau nu va accepta s achite marfa livrat. Diversitatea formelor i metodelor de valorificare a acreditivului permite elaborarea unei scheme optime a tranzaciei, care ar reflecta interesele ambelor pari participante. Beneficiind de contacte de afaceri stabile cu contragentii si din strintate, BC "Banca Social" SA poate evolua: -pe operaiunile de export - n calitate de banc avizatoare, confirmtoare sau domiciliatoare; -pe operaiunile de import - n calitate de banc emitent i s asigure confirmarea acreditivului de una din bncile sale corespondente. n lucrul cu acreditivele documentare n valuta strin BC "Banca Social" SA se conduce de Regulile si Uzanele Uniforme pentru Acreditive Documentare, publicaia nr.600 a Camerei Internaionale de Comer, Paris, Frana, ediia a.2007. Asigurarea angajamentelor contractuale prin intermediul garaniei bancare. Garania bancar reprezint unul din cele mai importante instrumente de indeplinire a obligaiilor contractuale din cadrul operaiunilor de comer internaional. La emiterea scrisorii de garanie banca se angajeaz n mod expres de a achita beneficiarului o sum anumit n cazul, n care principalul nu ii va onora obligaiile contractuale. n baza contractului de import-export specialitii pe operaiunile cu garanii ai BC "Banca Social" SA V vor elabora proiectul scrisorii de garanie n conformitate cu standardele i practicele internaionale i vor efectua eliberarea garaniilor de plat i contractuale att pe baz acoperit ct i fr acoperire cu condiia ncheierii acordurilor corespunztoare cu Direcia de Creditare a Bncii. n lucrul cu garaniile bancare n valuta strin BC "Banca Social" SA se conduce de Regulile Uniforme pentru Garanii cu Achitarea la Prezentarea Cererii, publicaia nr.758 a Camerei Internaionale de Comer, Paris,Frana, ediia a.2010.
33

n prezent operaiunile documentare ocup un loc binemeritat n afacerile i decontrile clienilor notri. n general, acest moment ine de extinderea posibilitilor acestei forme de decontri i anume, au devenit n realitate posibile acreditivele n cadrul liniilor de credit cu postfinanare i garaniilor, confirmate de ctre bncile de nivelul nti. Majorarea de ctre BERD a sumei liniei pentru finanarea comerului acordat bncii noastre de la 1 mln. pn la 4 mln. dolari SUA i a termenelor de garantare a tranzactiilor pn la 2 ani a acordat noi posibiliti clienilor pentru extinderea volumului operaiunilor efectuate. Banca ofera informaie suplimentar privind posibilitile de extindere a spectrului de operaii de decontare din cadrul contractelor de import-export i s V recomandm aspecte de aplicare i combinare a formelor documentare de decontare n scopul desemnrii condiiilor de plat cu grad optim de flexibilitate, protecie i comoditate. Banca efectueaz decontri internaionale att n form de transfer bancar, ct i de operaiuni documentare, fapt care condiioneaz minimizarea riscurilor tranzaciilor economice externe. Transferurile n valut strin se efectueaz prin reeaua conturilor corespondente ale Bncii deschise n cele mai mari bnci din strintate. Transferurile internaionale sunt reglementate de ctre Banca Naional a Moldovei. n corespundere cu regulamentul valutar, persoanele juridice pot efectua pli numai n baza documentelor confirmtoare (conturi, contracte, permisiuni ale BNM). BC BANCA SOCIAL S.A. ofer clienilor si servicii de perfectare i deservire a tranzaciilor de export i import bilaterale i multilaterale la toate etapele, inclusiv examinarea proiectelor de contracte i elaborarea schemei de plat, precum i participarea la decontri sau acordarea asigurrii tranzaciei n temeiul cererii clienilor Bncii. Utilizarea instrumentelor de finanare a comerului permite reducerea signifiant a riscurilor comerciale i financiare n procesul de efectuare a operaiunilor de export-import ale clienilor n vederea diminurii cheltuielilor i optimizrii fluxurilor financiare. Banca ofer clienilor si produse i servicii n domeniul finanrii comerului i efecturii decontrilor internaionale: Finanarea importului finanarea clienilor n form de deschidere a acreditivelor i/sau a garaniilor bancare (n caz de necesitate, confirmarea acestora de ctre bncile mari din strintate), organizarea decontrilor i finanarea tranzaciilor de import cu atragerea bncilor i organizaiilor financiare internaionale; In scopul satisfacerii cerintelor clientilor si extinderii spectrului de servicii cu cecuri nominative in diferite valute straine, BC BANCA SOCIALA S.A. a initiat vinzarea cecurilor nominative in dolari canadieni Royal Bank of Canada. Aceste cecuri pot fi utilizate in decontarile internationale pentru marfuri si servicii, studii, serviciile medicale, serviciile consulare ale Ambasadei
34

Canada la eliberarea vizelor/emigratiei, ect. Fiind unul din lideri in domeniul operatiunilor cu cecuri nominative in Moldova, BC BANCA SOCIALA S.A. emite si accepta spre plata la incasso cecurile in dolari SUA, Euro si in alte valute straine. BC "BANCA SOCIALA"S.A. A semnat cu BERD acordurile de imprumut pentru 5 mln. EURO si 1 mln dolari SUA. Chisinau, 2 august, Presedintele BC Banca Sociala S.A. Vladimir Suetnov si Directorul BERD, Directorul Departamentului de Credit al acestei banci Jean-Marc Peterschmitt au semnat concomitent doua acorduri:de imprumut BERD pentru 5 mln. EURO pe termen de 5 ani si de acordare a 1 mln. dolari SUA pentru promovarea comertului in cadrul unui program special al BERD - (PFC). Comunicatul de presa din discursul Presedintelui BC Banca Sociala S.A. Vladimir Suetnov: ...Pe parcursul a mai multor ani BC "BANCA SOCIALA" SA conlucreaza fructuos cu institutiile financiare internationale, utilizand creditele acordate pentru realizarea mai multor proiecte ale agentilor economici: din anul 1997 conform liniei creditare a Bancii Mondiale pentru dezvoltarea sectorului privat mai mult de 3 ani; - conform liniei creditare specializate a Fondului International de Dezvoltare a Agriculturii FIDA pentru finantarea producatorilor agricoli mici si mijlocii si infrastructurii agrare; - conform liniei creditare a proiectului investitional al Bancii Mondiale pentru finantarea investitiilor si serviciilor in localitatile rurale RISP. S-au incheiat cu succes negocierile cu Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare referitor la obtinerea liniei creditare pentru businessul mic si mijlociu in marime echivalenta de 5,0 mln EURO si in cadrul Programului de finantare a intreprinderilor comerciale in suma de 1,0 mln dolari SUA. BERD extinde optiuni de finantare in sustinerea IMM-urile din Moldova Un imprumut de 5,8 milioane EUR ii va permite BC Bancii Sociale SA sa sustina intreprinzatorii locali. Intreprinderile mici si mijlocii din Moldova vor avea mai mult acces la finantare in urma unui imprumut de 5 milioane EUR acordat de BERD BC Bancii Sociale SA (BS). BS, una dintre cele mai mari banci private ale acestei tari din Europa de Sud-Est, a carei orientare strategica este cea de oferire a imprumuturilor IMM, mai este si recipienta Programului de Facilitare a Comertului (PFC) a carui valoare este de $1 milion. Acesta va oferi sustinere clientilor bancii ce au de efectuat tranzactii legate de comertul international. Banca Sociala va folosi fondurile obtinute de la BERD pentru acordarea imprumuturilor cu durata medie si lunga cu o valoare maxima de 500.000 EUR intreprinzatorilor si companiilor ce au planuri de dezvoltare si crestere. PFC va sustine dezvoltarea comertului exterior al Moldovei, incluzindu-i si pe clientii BS. Jean-Marc Peterschmitt, director la BERD, departamentul Credite, a afirmat ca provocarea cheie pentru orice economie in crestere este prezenta unui sector privat puternic si al unui comert international robust. Astfel, IMM-urile din Moldova reprezinta o componenta cruciala a tranzactiei tarii catre economia de piata. In pofida faptului ca cererea din partea companiilor locale de finantare pe termen de
35

durata medie si lunga este in crestere, una din problemele cu care se confrunta intreprinzatorii moldoveni in ziua de astazi este ca bancile locale de obicei ofera imprumuturi de durata mai scurta. D-nul Peterschmitt a mai adaugat ca imprumuturile de mai lunga durata oferite de BS ar trebui sa sustina cresterea si sa promoveze competitia in sectorul bancar. Asigurarea IMM-urilor cu finante de lunga durata, impreuna cu dezvoltarea comertului international, sunt cei mai importanti factori in dezvoltarea lor solida si stabila, a adugat D-nul Suetnov. Fodata in 1991, Banca Sociala angajeaza circa 933 de lucratori in 18 filiale si 66 de unitati pe teritoriul Republicii. BERD este cel mai mare investitor in Moldova, cu investitiile de aproximativ 180 milioane EUR in 36 proiecte. BC BANCA SOCIAL S.A. colaboreaz activ cu instituiile financiare strine n direcia primirii liniilor de creditare folosite de banc pentru creditarea agenilor economici, persoanelor fizice i finanrii comerului extern. Banca are ncheiate contracte de credit cu: EBRD n sum de 5 mln.EUR creditarea businessului mic i mijlociu. EBRD n sum de 3 mln.EUR creditarea businessului mic i mijlociu. EBRD n sum de 5 mln.EUR finanarea proiectelor i programelor investiionale pe termen mijlociu i lung i finanarea mijloacelor circulante. EFSE n sum de 5 mln.EUR creditarea businessului micro i mic. EFSE n sum de 3 mln.EUR creditarea ipotecar. EFSE n sum de 1 mln.EUR creditarea businessului micro i mic. EFSE n sum de 5 mln.EUR creditarea ipotecar. EBRD n sum de 5 mln.EUR creditarea businessului mic i mijlociu. Black Sea Trade and Development Bank n sum de 8 mln.USD creditare general. Rural Investment and Services Project(RISP) creditarea sectorului agrar si obiectelor de antreprenoriat rural. International Fund for Agricultural Development (IFAD) - creditarea sectorului agrar si obiectelor de antreprenoriat rural. Commerzbank, Germany, Frankfurt am Main n sum de 1,5 mln.lei finanarea comerului. The Bank of New York SUA n sum de 0,5 mln.USD finanarea comerului. EBRD n sum de 4 mln.USD finanarea comerului. Perfecionarea continu a structurii organizatorice a Bncii n scopul conformrii ei imaginii de banc modern cu abilitatea de a deservi clienii la un nivel calitativ i de a le acorda un spectru complet de servicii. Perfecionarea sistemului controlului intern al bncii n scopul ridicrii nivelului de protecie a bncii mpotriva riscurilor.
3.2 Particularitatile politicii de creditare in cadrul filialei BC,,BANCA

SOCIALA,,SA.
36

BC,,BANCA SOCIALA,,SA.fiind parte integrant a sistemului bancar, in pofida existenei mai multor dificultii legate de efectele de criz care au afectat att economia, ct i activitatea sferei bancare, n 2010 a opus rezisten impasului, meninndu-i poziiile de banc stabil i fiabil printre bncile leader din Moldova. In decursul perioadei de activitate de 20 ani a inregistrat o crestere dinamica a indicatorilor principali,a atins rezultate pozitive in realizarea obiectivelor strategice principale pentru 2010. In ratingul de fiabilitate a bncilor efectuat de ctre revista independent economico-financiar pentru oamenii de afacere din Moldova, BC,,BANCA SOCIALA,,SA. i-a confirmat din nou reputaia de instituie financiar stabil, intrind in grupul de cele mai de succes bnci din Moldova i conform rezultatelor de activitate pentru 2010 a fost recunoscut banc leader, ocupind locul I in cel mai extins grup de bnci i locul III n sistemul bancar din Moldova . In conformitate cu rezultatele activitii, la ceremonia de premiere a Bncii Anului The Banker Awards 2010 care a avut loc la 2 decembrie 2010, i n Londra, BC BANCA SOCIAL S.A. a fost recunoscut de ctre revista The Banker Banca Anului 2010 in Moldova. In pofida situaiei de nsprire continu a cerinelor fa de activitatea bancar,in perioada de 20 ani de functionare BC BANCA SOCIAL S.A. a asigurat respectarea limitelor, cerinelor normative stabilite de ctre BNM, nregistrnd o cretere stabil a indicilor principali i meninndu-i poziiile pe piaa serviciilor bancare. Nu a fost o excepie i anul 2010. - Capitalul normativ total a crescut cu 19% i a atins cifra de 428 mil.lei. - Capitalul social a crescut cu 35 mil. lei i a totalizat peste 100 mil.lei.Majorarea Capitalului social a fost efectuat n dou etape prin desfurarea emisiunilor suplimentare din contul mijloacelor bneti ale acionarilor (15 mil.lei) i al profitului nerepartizat al Bncii din anii precedeni (20 mil.lei), care prin hotrrea Adunrii generale a acionarilor privind rezultatele activitii pentru anul respectiv
37

a rmas n dispoziia Bncii, fiind orientat spre dezvoltarea acesteia. Acest fapt a permis in 2010 repartizarea sumei de 20 mil. lei proporional existenei aciunilor la fiecare acionar, mrind numrul de aciuni cu drept de vot cu 25%. Creterea Capitalului social a fost legat de faptul c n 2010 BNM a modificat cerinele normative n conformitate cu care volumul acestuia la 31.12.2010.nu trebuia sa fie mai jos de 100 mil.lei, iar mrimea capitalului de gradul I: incepind cu 31 decembrie 2011-cel putin 150 mil.lei; incepind cu 31 decembrie 2012 -cel putin 200 mil.lei. Suficienta capitalului a inregistrat peste 29% (normativul fiind cel putin 12 %), fapt care denot proporionalitatea caracterului riscant al activelor i capitalului Bncii. Meninerea lichiditii a fost asigurat la nivel de: lichiditate pe termen lung -0,68 (normativul -cel putin 1,0),curenta- 31 %(normtivul -cel putin 20 %).Suma totala a activelor a crescut cu 15,0%,depasind cifra de 2,8 miliarde lei,inclusiv 81 % active ,,lucrative,, . Cresterea activelor a fost insoit de cresterea obligatiilor pina la 2,3 miliarde lei(cu 14 %), inclusiv 76% reprezint depozitele (ale persoanelor juridice- 32% i persoanelor fizice- 44 % ) In perioada de raportare au fost efectuate platile planificate ale BERD (451,2 mii dolari SUA si 107,1 mii Euro) i obinute noi resurse in sum de 3,5 mil.Euro. Ca rezultat, volumul imprumuturilor interbancare a crescut cu 7 mil. lei. Volumul investitiilor in valori mobiliare a atins circa 400 mil.lei i a crescut de la inceputul anului cu 27%. Conform rezultatelor activitii pentru 2010 venitul net a totalizat 54 mil.lei., fapt ce a asigurat formarea in volum deplin a fondurilor i rezervelor necesare. Rentabilitatea activelor (ROA) a atins nivelul de 2,05 %,rentabilitate capitalului (ROE)- 12,17 % . Rezultatele pozitive obinute aferente indicilor principali de activitate att n grupul de bnci, ct i sistemul bancar, nu permit colectivului Bncii nici o
38

autolinitire sau relaxare. Banca mai are de soluionat careva probleme ce in de organizarea lucrului n unele direcii ale activitii bancare. Conducerea Bncii le cunoate i pentru a asigura i menine stabilitatea financiar, a evita riscurile sporite i problemele pe viitor pune sarcini n faa colectivului i realizeaz strategia de activitate elaborata. In pofida riscurilor inalte ,creditarea ramine si in continuare cel mai important serviciu al Bancii,extinderii caruia s-a atras o atentie sporita. In 2010 la fel ca i n 2009 BC BANCA SOCIAL S.A. a asigurat creterea stabil a portofoliului de credite (in 2009 cu 13,3 %,2010 cu 17,7% .Acest fapt a permis i n decurs de 2 ani cresterea cotei Bancii pe piaa creditelor cu 1,7 puncte procentuale (de la 5,7 pina la 7,4%).Creterea portofoliului de credite n 2010 a nregistrat peste 284 mil.lei i la finele anului a atins circa 2 miliarde lei. Activizarea creditrii este legat ntr-o anumit msur de o oarecare revigorare a economiei Moldovei dup criza financiar, precum i de colaborarea activ a Bncii cu institutele i fondurile internaionale (Banca Marii Negre pentru Comert si Dezvoltare (BSTDB),Banca Europeana pentru in Reconstructie si Dezvoltare(EBRD),Fondul European pentru Europa de SudEst(EFSE),liniile RISP,FIDA pentru sustinerea activitatii antreprenorial localitatile rurale). Resursele acordate de institutele financiare internaionale, precum i participarea Bncii n proiectele RISP i FIDA asigur satisfacerea necesitatilor clientilor cu resurse pentru dezvoltarea bisinessului propriu la conditii acceptabile(termene lungi de creditare ,costul releti ieftin al creditelor specificate) .Banca, la rindul su, optimizeaz repartizarea resurselor disponibile i minimizeaz riscurile de credit prin diversificarea portofoliului de credite conform surselor. Din contul resurselor acordate de ctre institutele financiare internaionale, n 2010 au fost creditate circa 25 % din portofoliul de credite .In anul curent a fost iniiat asimilarea resurselor Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare(IBRD)in cadrul proiectului pentru ridicarea competitivitatii(PAC).
39

Creditele acordate in cadrul acestui proiect sunt orientate spre meninerea i dezvoltarea activitii de export a ntreprinderilor din Moldova, care fiind destul de ieftine, cu destinaii multiple i termene lungi ( pina la 8 ani ) sunt foarte atractive pentru clieni. Politica creditar promovat a condiionat acordarea n decursul anului 2010 a imprumuturilor in sum de peste 1 miliard lei. In pofida inspririi de ctre Banca Naional a Moldovei a normativelor pentru datoriile maxime,Banca a asigurat respectarea cerintelor normative stabilite privind limitarea plafonului expunerilor ,,mari'' si expunerilor persoanelor afililiate. In pofida structurii de credit sunt : - dupa scadente prevaleaz i n continuare ponderea creditelor pe termen mediu 58 %.Cota creditelor pe termen scurt si lung s-a stabilit respectiv la nivel de 24% i 11%; - dupa directivitatea industriala mai bine de jumtate (57%) revine creditelor comercial-industriale i circa o ptrime (22%) creditelor acordate intreprinderilorindustriei alimentare si in scopuri agricole; - cota creditelor valutare in echivalent in lei a diminuat puin, ceea ce la rndul su reduce riscurile valutare ale Bncii. In scopul minimizarii riscurilor aferente activitatii creditare in perioada de raportare Banca: - a intreprins msuri in vederea limitarii creditarii intreprinderilor,activitatea carora este cel mai mult supusa riscurilor (intreprinderile vinicole,agricole),i a persoanelor fizice fr asigurarea cu gaj ( creditarea express); - a stabilit limite pentru acordarea overdrafturilor (credite pe termen scurt fara asigurare materiala pentru diferenta de timp la intrarea mijloacelor in cinturile clientului); - a ridicat coeficientul minim de acoperire cu gaj -de la 1,2 pina la 1,3; - a inasprit cerintele referitoare la participarea personala a banefeciarului de credit in proiectul creditat de la 10 pi n la 20 %, iar cele aferente creditelor ipotecarepina la 50%.
40

Ca rezultat al masurilor intreprinse cota creditelor eliberate agricultorilor s-a redus cu peste 3 puncte procentuale,intreprinderile vinicole- cu 1,2 In puncte procentuale,cota creditelor de consum acordate persoanelor fizice- cu 0,5 puncte procentuale. pofida msurilor ntreprinse, calitatea portofoliului s-a nrutit nesemnificativ, clasificarea medie a investiiilor creditare a crescut de la 6,9 % pina la 7,34% (in cadrul sistemului bancar- 8,42%) Inrutirea calitii portofoliului de credite al Bncii a fost condiionat, n primul rnd, de impactul negativ al crizei financiare mondiale. Instabilitatea preurilor i cererii pentru producia agricol, problemele ntreprinderilor vinicole cauzate de limitarea importului produciei n Federaia Rus, creterea preurilor la lubrifiani de la nceputul anului cu circa o ptrime au provocat inrutirea situaiei financiare in deosebi a agricultorilor, a intreprinderilor de prelucrare a producie agricole, inclusiv a celor vinicole. Calitatea portofoliului de credite a fost afectat i de procesele judectoreti de durat intentate in vederea perceperii silite a datoriilor in legtur cu reorganizarea sistemului executorilor judectoreti. Cota creditelor neperformante a crescut in decursul anului de la 10,2 % pina la 10,9% . Strategia de dezvoltare a Bancii pentru 2011 si anii urmatori prevede activizarea creditrii, ceea ce necesit elaborarea unor produse de credit noi competitive, destinate pentru businessul lucrativ din Moldova, meninerea clientelei de baz i atragerea clienilor noi, cu oferirea spectrului integru de servicii ale bncii, ridicarea calitii activitii creditare. Examinind vectorul internaional ca o component important n dezvoltarea sa, Banca a depus eforturi n vederea restabilirii poziiilor sale de pn la criz pe pia, o atenie deosebit atrgnd necesitilor clienilor care desfoar activitate economic extern la efectuarea operaiunilor de conversiune, finanarea operaiunilor de comer i transferurilor internaionale. La situaia din 01.01.2011 reeaua bncilor corespondente includea 23
41

bnci strine din rile CSI i rile occidentale. Anul 2010 poate fi considerat an de iniiere a liberalizrii operaiunilor valutare n Moldova, fapt care a servit drept impuls pentru creterea numrului de operaiuni valutare. In pofida situaiei financiare create pe piaa internaional i intern, anul 2010 a fost remarcat de o cretere a volumului de pli valutare ale clienilor. Volumul plilor in favoarea clientilor Bncii a crescut n mediu comparativ cu 2009 cu 33 %, iar al plilor in numele clientilor -circa in jumatate (48 %). De asemenea, a crescut substanial i volumul operaiunilor de comer, att prin intermediul licitaiei interne, ct i prin intermediul reelei CSV a Bncii. Pentru deservirea de schimb valutar a clienilor n cadrul sistemului Bncii fnctioneaza 61 de CVS, prin intermediul crora n 2010 au fost cumprate circa 5O mil.dolari SUA,peste 30 mil.Euro si 360 mil.ruble rusesti,de asemenea au fost vindute 4 mil. dolari SUA si a cite 7 mil.Euro si ruble rusesti. La licitaia intern de la persoanele juridice ale Bncii a fost procurat/vndut valut strin n numerar n sum echivalent cu 300 mil. dolari SUA (93,5 mil.dolariSUA/ 194 ,9 mil.dolari SUAde la persoanele fizice - 150 mil.dolari SUA ,depind cu circa o treime volumul anului 2009. Temeiul dezvoltarii Bancii este cresterea bazei de clienti ,inclusiv a numrului de clieni ce efectueaz operaiuni de transfer. La inceputul anului Banca a intreprins un ir de msuri n acest sens n vederea consolidrii i dezvoltrii portofoliului exportatorilor/importatorilor, fapt care a condiionat atragerea n 2010 a peste 240 clienti noi, care efectueaz operaiuni economice externe. S-au remarcat momente pozitive de nviorare n baza de clieni i in subdiviziunile regionale ale Bncii. Banca a depus eforturi in vederea dezvoltarii businessului retail, in special a transferelor internationale,a comertului cu cecuri nominale si de calatorie ,a operatiunilor de schimb valutar ale persoanelor fizice care ocup un segment substanial al pieei n sectorul bancar din Moldova. Cota BC BANCA
42

SOCIAL S.A. printre operatorii autohtoni ai sistemelor de transferuri internaionale ale persoanelor fizice a nregistrat 12,3% n 2010, ceea ce denot un rezultat bun n sfera respectiv. In Banc acionau 14 sisteme operative, inclusiv 2 sisteme au fost deschise in 2010 PrivatMoney i Coinstar. Volumul total al transferurilor persoanelor fizice a indicat in echivalent in dolari SUA circa 150 mil. dolari SUA in decursul anului, ceea ce depete de 1,3 ori nivelul anului 2009. De cea mai mare cerere se bucur sistemul ,,UniStream'' ,, '' , ,,Contact ''. Segmentul transferurilor internaionale rmne prioritar i n subdiviziunile teritoriale, ceea ce este un factor pozitiv n dezvoltarea businessului retail n toate filialele Bncii. In 2010 Banca a Inceput s ofere clienilor si un serviciu nou emiterea cecurilor nominale n dolari canadieni, oferind i n continuare serviciile de cumprare/vnzare a cecurilor de cltorie American Express. Acordind in 2010 o atenie deosebit activitii cu cardurile, Banca a continuat activ lucrul in vederea implementrii cardurilor ca instrument contemporan de decontare financiara pentru persoanele juridice si fizice. In decursul anului au fost emise peste 4 mii de carduri. Numrul total de carduri active a atins cifra de 40 mii. Au fost incheiate peste 40 de contracte pentru deservirea salarial i numrul total de proiecte salariale a atins cifra de 300. Se constat o dinamic a creterii decontrilor aferente operaiunilor fr numerar, rulajul crora a crescut n mediu cu 50 %. Cea mai mare cretere a fost nregistrat n Euro - 70%, suma medie de cumprare fiind 370 Euro. Concomitent cu creterea rulajului, cu o treime a crescut i numrul operaiunilor fr numerar n valut naional i strin, depind n decursul anului cifra de 5 milioane de operatiuni. inind cont de modificrile introduse de MasterCard, incepind cu 15 aprilie 2010 i anume autorizarea efectuarii operatiunilor prin internet cu cardurile Maestro,se estimeaz o cretere a numrului de carduri i operaiuni, in deosebi in strintate. Aceast inovare va extinde evident cercul utilizatorilor care efectueaz plati electronice prin Internet, ceea ce este contemporan i foarte convenabil.
43

In pofida creterii decontrilor fr numerar prin intermediul operaiunilor de card, decontarile cu numerar ocupa si in continuare un nivel inalt. In 2010 rulajul de cas la venituri a atins cifra de circa 5 miliarde lei, iar la cheltuieli 4 miliarde lei.Totodat, intrrile zilnice medii ale ncasrilor din comer au totalizat 11 mil.lei,iar eliberrile mijloacelor bneti 15 mil.lei.Deopotriv cu direciile indicate mai sus de activitate cu numerarul, in 2010 a fost transportat un surplus de numerar in BNM in sum de 150 mil.lei. i realizat bncilor comerciale in sum de 526 mil lei. A fost primit numerar de la BNM in sum de 30 mil.lei, din alte bnci comerciale n sum de 112 mil.lei. Transportarea i ncasarea oportun i sigur a numerarului la filiale, subieci economici, CSV, alimentarea cu numerar a automatelor bancare i alte obligaii aferente deservirii clientelei au fost asigurate de ctre serviciul de ncasare al Bncii dotat cu mijloace avansate de protecie. De o cerere deosebit faa de produsele bancare se bucur serviciile de aceptare a platilor comunale si ale altor plati de la populatie. Acesta este un lucru foarte voluminos de procesare, aranjare in brouri i expediere a bonurilor de plat. n decursul anului operatorii Bncii au procesat circa 1 milion de bonuri. In prezent se intreprind msuri n vederea elaborrii i implementrii unui pachet mai avansat software pentru acceptarea platilor comunale cu utilizarea metodei de plat prin Internet si automatele bancare. In conformitate cu licenele Bncii Naionale a Moldovei i Comisiei Naionale a Pieei Financiare, concomitent cu activitile financiare tradiionale, Banca acord clienilor si i operatiuni si servicii specifice-operaiuni cu valori mobiliare de stat i operaiuni de brokeraj cu valori mobiliare corporative. Reeaua de filiale a BC BANCA SOCIAL S.A. include 20 filiale si 44 reprezentante,precum i Banca Centrala- cea mai mare subdiviziune care ofer ntregul spectru de servicii bancare. Prin intermediul subdiviziunilor sale Banca deservea la finele anului 2010 circa 84 mii clienti,inclusiv persoane juridice 11 mii, persoane fizice 73 mii. In 2010 au deschis conturi noi circa 12 mii clienti.Clienii deserveni au efectuat operaiuni bancare prin mai bine de 207 mii
44

de conturi analitice efective deschise in Banca. Dispunind de unul din cele mai bune sisteme de deservire la distanta, Banca promoveaz activ acest serviciu printre clieni. In decursul anului numrul participanilor sistemului Banca-Client a crescut cu 161 clieni i la 31.12.2010 a atins cifra de 557 clienti. Avantajul acestui sistem const n aceea c operatiunile principale la conturi pot fi efectuate fara vizitarea filialelor prin intermediul complexului software,,Client-Banca'' , care este una din cele mai avansate i convenabile versiuni ale sistemului de deservire bancar la distan. Unul din obiectivele importante spre realizare in 2011 este tranziia la standardele internaionale de raportare financiar (SIRF), ceea ce va permite Bncii de a mbunti calitativ interconexiunea cu institutele financiare internaionale in aspect de deschidere a noilor linii de dezvoltare a businessului. Implementarea tehnologiilor informaionale avansate asigur nivelul relevant al securitii informaionale a Bncii, minimizeaz riscurile operaionale i tehnologice, de asemenea permite Bncii de a acorda clienilor produse bancare contemporane solicitate pe piaa serviciilor bancare. In aceste scopuri, Banca a conectat in 2010 un ir de filiale la canalele de comunicaii de fibr optic, ceea ce a permis de a mri viteza schimbului informaional de 3 ori. S-a realizat complexul de msuri necesare pentru crearea Nordului de Rezerva al Serverului Bancii,s-au procurat si modernizat circa 100 unitati de computer ,server,retea si comunicatii. inind cont de necesitateaasigurarii continuitatii functionarii sistemelor si serviciilor informationale ale Bncii, la respectarea incontestabil a nivelului necesar al securitii informaionale, n 2011 s-a planificat:

implementarea serviciilor Internet aferente deservirii bancare la distan a persoanelor fizice;

-extinderea ulterioara a canalelor de comunicatii la utilizarea liniilor de fibr optic; -conectarea Nordului de Rezerva al Serverului Bancii i alte msuri. Activitatea stabil i laborioas a Bncii nu poate fi conchis fr specialiti de
45

calificare nalt. Sarcina principal n acest domeniu este meninerea permanent a unei echipe puternice de profesioniti care ntrunete specialiti cu experien bogat de munc i absolveni tineri ai instituiilor de nvmnt financiar. Ctre finele anului 2010 efectivul de personal al BC BANCA SOCIAL S.A. a inregistrat cifra de 841 angajai, vrsta medie fiind 38 ani. n 2010 pentru instruirea specialitilor de toate nivelurile a fost orientat suma de 230 mii lei, nivelul profesionist fiind perfecionat de mai bine de 220 specialiti. Anul 2010 a fost pentru Banc un an benefic. Banca i-a meninut situaia financiar stabil i reputaia de instituie financiar stabila,corecta si universala.

INCHEIERE
46

Am ferma convingere, ca conducerea si colectivul bancii, semnand la 2 august 2005 cu BERD acordurile privind linia creditara si programul de promovare a comertului, au inaintat fata de sine sarcini reale, incadrandu-se in dezvoltarea in continuare a programului de sustinere a businessului mic si mijlociu. Acest fapt este important indeosebi in prezent, cand tara noastra, si noi, cetatenii ei, urmeaza sa demonstram bunastarea noastra fata de societatea internationala. Colaborarea stransa cu investitorii straini cunoscuti contribuie la pastrarea si extinderea serviciilor pietei, atenueaza concurenta acerba, fapt ce genereaza micsorarea costului serviciilor si atrage in banca intreprinzatori noi. Mai mult, participand in cadrul programului Bancii Europene, Banca Sociala impreuna cu clientii va face inca un pas in Europa si va obtine un potential suplimentar de a influenta pozitiv asupra dezvoltarii economiei in republica: aceasta presupune solutionarea problemelor ce tin de plasarea fortei de munca, de sfera sociala si multe alte probleme, rezultate din dezvoltarea a intreprinderilor mici si mijlocii. Deficitul banilor lungi a impiedicat reinzestrarii intreprinderilor noi de productie care functioneaza si in constructie, celor din special in sfera prelucratoare, implementarii proiectelor de plantare a livezilor si viilor, de asanare si valorificare a celei mai mari bogatii a noastra pamantul. Banca si-a constituit baza proprie de clienti ca o temelie a businessului. Cu ajutorul liniei creditare a BERD, clientii bancii, indeosebi intreprinderile mici si mijlociilor vor putea extinde prezenta lor pe piata. Stabilirea relatiilor reciproc avantajoase cu clientii este scopul principal al politicii de clienti a bancii. Totodata, in baza acestei conceptii, suntem dispusi sa conlucram si cu clientii altor banci. Avantajul principal al liniei creditare a BERD pentru agentii economici: - extinderea volumului resurselor pe termen lung (creditarea businessului mic si mijlociu pe termen pana la 3,5 ani, atat in valuta, cat si in lei), majorand respectiv perioada de creditare si micsorand rata dobanzi la creditele pe termen mediu; - posibilitatea creditarii nu numai a proiectelor investitionale, dar si directionarea creditelor spre completarea mijloacelor circulante ale debitorilor. -Indiscutabil, semnarea acordului bilateral privind finantarea comertului in marime de 1,0 mln dolari SUA, va dezvolta larg posibilitatile clientilor nostri la efectuarea operatiunilor comerciale internationale, fapt ce ofera bancii sansa de a utiliza operatiunile documentare internationale (acreditive, garantii) confirmate de BERD. Evaluand chibzuit faptul, ca deservirea complexa a clientilor participanti ai activitatii economice externe este imposibila fara prestarea serviciilor conform operatiilor documentare, Banca largeste si consolideaza in permanenta legaturile cu bancile straine, majorand esential volumul liniilor creditare pentru confirmarea operatiilor documentare. Insa, atractivitatea liniei oferite de BERD tine nu doar de sporirea volumului de
47

operatiuni efectuate de banca, dar si de tarifele acceptabile (fapt important pentru clienti), de posibilitatea utilizarii de catre clienti a diverselor forme de finantare a proiectelor comerciale, fara dezafectarea (sau cu dezafectarea partiala) mijloacelor. Extinderea spectrului acestor servicii pe piata va permite importatorilor locali si exportatorilor, clientilor BC "BANCA SOCIALA" SA sa reduca riscurile sale si sa se inalte pe o treapta noua in cadrul relatiilor internationale cu partenerii straini de afaceri. Conducerea si specialistii bancii sunt dispusi sa colaboreze cu parteneri fiabili intru valorificarea liniilor noi creditare in conditii reciproc avantajoase!

48

BIBLIOGRAFIE 1.Ionescu c. Lucian ,,Bancile si operatiunile bancare'' Editura Economica, Bucuresti 1996. 2.Basno,Cezar,Dardac,,Moneda.Credit.Banci''Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1997. 3.Gutu,Corneliu,,Economie,,Editura Economica,Chisinau 2002. 4.Gust,Marius,,Management bancar''Editura Independenta Economica,Bucuresti 1999. 5.Turliuc ,Vasile, Cocris,,Monede si Credit'' Editura Ancarom,Iasi 1998. 6.Yves Zlotowski,,Coface'' Editura 2009 7.,, '' din 28. 10 .2011 8.Regulamentul cu privire la creditarea imprumutatorilor in BC,,BANCA SOCIALA,,SA. Din 02.09 2011

49