Sunteți pe pagina 1din 53

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Raport practica de producţie

B.C. “Modindconbank” S.A.

Chişinău – 2012

1
CUPRINS

• INTRODUCERE…………………………………...…………………………….4

• CAPITOLUL 1 : CARACTERIZAREA GENERALĂ A

STRUCTURII ŞI ORGANIZĂRII ACTIVITĂŢII BĂNCII

1.1. Statutul şi structura organizatorică a băncii ...………………..………………6

1.2. Sistemul informaţional al băncii ……………………………………………….7

1.3. Resursele băncii şi modul formării …………………………………………….8

• CAPITOLUL II: SISTEMUL MANAGERIAL AL B.C.

“MOLDINDCONBANK” S.A.

2.1. Analiza organelor de conducere……………... .……………..………………..12

2.2. Managementul Resurselor Umane ....................................................................14

2.3. Personalul. Politica de motivare a personalului …..............…………………..15

• CAPITOLUL III: ANALIZA FINANCIARĂ A ACTIVITĂŢII

ECONOMICE

3.1. Organizarea şi ţnerea activităţii contabile ..... .……………..………………...17

3.2. Rapoartele financiare ale băncii..........................…..............…………………..18

3.3. Evaluarea Activităţii Economice ........................................................................21

3.4. Activităţi de marketing. Poziţia pe piaţa interbancară ....................................22

• CAPITOLUL IV: ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICE

EXTERNE

4.1. Funcţiile departamentului relaţii externe …... .……………..………………..24

2
4.2. Analiza corespondenţei economice ......................…..............………………….24

4.3. Operaţiunile valutare .......................................................................................... 25

4.4. Operaţiunile de facilitare a comerţului internaţional .......................................28

4.5. Operaţiuni cu cecuri ...........................................................................................30

• STUDIU DE CAZ : PARTENERIATUL BC «MOLDINDCONBANK»


S.A. CU BĂNCILE ASIATICE. PERSPECTIVĂ DE VIITOR..........31

• CONCLUZII …....……………………………………………...………………….37

• BIBLIOGRAFIE ….………………………………………………........................39

• ANEXE …..………………………………………………………………………..40

3
INTRODUCERE

Banca Comercială "Moldindconbank" S.A. este una din cele mai vechi şi mai mari
bănci din Moldova. Încă decînd şi-a început activitatea în calitate de filială a Stroibank-
ului din URSS, sarcinile de bază ale Băncii erau finanţarea construcţiilor obiectelor
industriale, întreprinderilor complexului energetic şi magistralelor de transport.

Din 25 octombrie 1991, banca a fost reorganizată în Banca Comercială pe Acţiuni


pentru Industrie şi Construcţii - BC "Moldindconbank" S.A. Reorganizarea nu a
reprezentat doar schimbarea denumirii şi a structurii organizatorico – juridică, dar şi
lărgirea semnificativă a serviciilor prestate cu scopul de a transforma banca într-o
instituţie financiară universală.
Performanţele băncii depinde activitatea perfectă a fiecărei secţii, departament, iar
coordonarea operaţiunilor active şi pasive, modul organizării tipurilor de operaţiuni cu
valută, pot fi soluţionate doar la aplicarea unui management modern şi efectiv. Pentru
aceasta managerii trebuie să cunoască mai multe aspecte ale activităţii băncii, nu doar a
acelui departament de care răspund. Astfel aceasta confirmă actualitatea studierii
activităţii B.C. “Moldindconbank” S.A. şi a prezentului raport atît sub aspect teoretic cît
şi practic.
Scopul cercetării constă în întărirea cunoştinţelor teoretice acumulate la universitate cu
exemple practice şi acaparării deprinderilor de lucru în cadrul băncii, şi anume în cadrul
Direcţiei Relaţii Externe.
Pentru a realiza scopul cercetării, pe parcursul practicii de producţie care a avut loc la
B.C. “Moldindconbank” S.A. au fost realizate următoarele obiective: perfecţionare a
cunoştinţelor teoretice în domeniul relaţiilor economice internaţionale, întărirea
deprinderilor de lucru în cadrul băncii, studierea actelor normative juridice şi a
regulamentelor interne şi aplicarea acestora în activitatea de zi cu zi, elaborarea şi
completarea documentelor bancare, formarea şi dezvoltarea abilităţii de comunicare cu
clienţii şi lucrătorii bancari.
Scopul, sarcinile si metodologia cercetării au determinat structura raportului practicii de
producţie care constă din : introducere, 4 capitole ce reflecta conţinutul de baza al
cercetării, un studiu de caz privind analizarea potenţialelor relaţii cu băncile asiatice,

4
bibliografie şi anexe care integrează în sine o mică parte a informaţiei practice aferente
activităţii băncii. Fiecare capitol reprezintă o descriere a unui segment din activitatea
băncii, iar întreaga lucrare redă aspectul general de activitate al B.C. “Moldindconbank”
S.A.
Capitolul I „Statutul şi structura organizatorică a băncii” cuprinde analiza statutului,
studierea sistemului informaţiona, cît şi analiza resurselor B.C. “Moldindconbank” S.A.
şi modul formării acestuia.
În Capitolul II „Sistemul managerial al BC „Moldindconbank” S.A.” cuprinde
studierea structurii organizatorice şi de conducere a B.C. “Moldindconbank” S.A. Analiza
managementului resurselor umane, şi studierea personalului şi politica de motivare a
acestuia.
În Capitolul III „Analiza financiară a activităţii economice” se analizează principiile de
evidenţă bancară. Se face analiza particularităţilor de evidenţă a rapoartele financiare ale
băncii, şi analiza activităţii de marketing.
În Capitolul IV „Analiza activităţii economice externe a BC „Moldindconbank” S.A.”
se analizează funcţiile direcţiei relaţii externe a băncii. Analizarea corespondenţei
economice, precum şi studierea operaţiunilor valutare, operaţiunilor de facilitare a
comerţului internaţional şi a operaţiunilor cu cecuri.
Bazele teoretice şi metodologice ale activităţii bancare au fost cercetate în
regulamentele BNM şi regulamentele interne ale băncii.

5
CAPITOLUL 1 : CARACTERIZAREA GENERALĂ A
STRUCTURII ŞI ORGANIZĂRII ACTIVITĂŢII BĂNCII

1.1. Statutul şi structura organizatorică a băncii

Banca Comercială "Moldindconbank" S.A. este una din cele mai vechi şi mai mari
bănci din Moldova. Banca şi-a început activitatea la 1 iulie 1959 în calitate de filială a
Stroibank-ului din URSS, sarcinile de bază ale căreia erau finanţarea construcţiilor
obiectelor industriale, întreprinderilor complexului energetic, magistralelor de transport.

La 25 octombrie 1991, conform deciziei Adunării Constituitive, banca a fost


reorganizată în Banca Comercială pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii - BC
"Moldindconbank" S.A. Reorganizarea nu a reprezentat doar schimbarea denumirii şi a
structurii organizatorico – juridică, dar şi lărgirea semnificativă a serviciilor prestate cu
scopul de a transforma banca într-o instituţie financiară universală.

Banca este organizată conform legislaţiei Republicii Moldova in vigoare şi este


constituită ca societate pe acţiuni. Denumirea completă a Băncii este: Banca Comercială
“Moldindconbank” S.A, iar denumirea prescurtată a Băncii este: B.C. “Moldindconbank”
S.A. Sediul Băncii este în Republica Moldova, mun. Chişinău, str. Armeneasca 38, cod
postal MD-2012. Banca desfăşoară activităţile financiare prevăzute de lege, în baza
Licenţei (Anexa 1), eliberată de organul public abilitat (Banca Naţională a Moldovei).

Banca este independentă de organele puterii şi administraţiei publice centrale şi locale,


ia propriile decizii de orice natură legate de activitatea pe care o desfăşoară, în interesul
acţionarilor şi în conformitate cu legislaţia în vigoare din Republica Moldova. Banca îşi
desfăşoară activitatea pe baza autogestiunii şi autofinanţării integrale şi este titulară a
dreptului de proprietate asupra bunurilor sale.
Statutul B.C. “Moldindconbank” S.A. corespunde legislaţiei şi este format din 14
capitole care conţin informaţii despre: titular şi adresa juridică a băncii, forma juridică de
organizare (Dispoziţii generale); capitalul băncii şi valori mobiliare ale băncii; statutul
juridic al acţionarilor; operaţiunile băncii; resursele de creditare ale băncii; organele de
conducere şi control; tranzacţii de proporţii şi tranzacţii cu conflict de interese; profituri

6
şi dividende; evidenţa contabilă şi sistemul de raportare; protecţia drepturilor clienţilor
băncii şi secretul bancar; relaţii cu personalul; reorganizarea şi lichidarea băncii.
B.C. “Moldindconbank” S.A. dispune de o structură organizatorică divizională,
ilustrarea grafică a structurii organizatorice este efectuată prin organigramă (Anexa 2),
care arată nivelurile de conducere şi structurile de raportare. Gradul de control
managerial corespunde piramidei organizaţionale „înaltă”, respectiv structura
organizatorică are mai multe nivele de raportare. Astfel banca are o structură
organizatorică bine determinată şi echilibrată.
1.2. Sistemul informaţional al băncii

Sistemul informaţional al Băncii poate fi definit ca acea componentă a


managementului, care încorporează totalitatea resurselor informaţionale create, prelucrate
şi transmise pe fluxuri şi circuite informaţionale, precum şi a tehnicilor şi mijloacelor de
procesare a acestora în vederea creşterii rapidităţii şi fiabilităţii actului decizional.
În cadrul activităţii băncii, informaţia joaca un rol de legătură între elementele umane şi
materiale, fără de care nu ar fi posibil nici un fel de acţiune ordonată şi subordonata
scopului propus.
Sub aspect conceptual atributul informaţional se referă la tot ce înseamnă informaţie,
inclusiv la valorificarea şi transportul acesteia la utilizatori. Sistemul informaţional al
băncii permite:
a. culegerea informaţiei la orice nivel;
b.sistematizarea informaţiei;
c. prelucrarea şi analiza informaţiei;
d.transmiterea informaţiei la diferite nivele;
Perioada şi calitatea informaţiilor este un caracter indispensabil al sistemului
informaţional al băncii, iar unitatea şi calitatea sistemului informaţional determină nivelul
de performanţă al acesteia.
Un sistem informaţional vizează atât aspectul organizatoric al acestuia, cât şi cel tehnic.
Realizarea unei informări complete şi de calitate, precum şi valorificarea integrală a
informaţiei poate fi posibilă doar în cadrul unui sistem conceput ca un ansamblu integrat,
care cuprinde: proceduri, metode şi mijloace folosite atât pentru generarea şi păstrarea
datelor, cât şi pentru transformarea lor în informaţii, inclusiv echipamente, asigurarea cu

7
programe, operaţiile executate de om sau cu mijloace tehnice, datele structurate pe criterii
de eficienţă, ca şi metodele de folosire raţională a lor.
Prin urmare, sistemul informaţional al băncii reprezinte un ansamblu complex,
organizat de oameni, maşini, programe, procedee şi activităţi practice, concretizate în
compartimente cu legături informaţionale, alcătuind cadrul organizatoric prin intermediul
căruia se elaborează şi se folosesc informaţiile. Altfel spus, sistemul informaţional al
băncii constituie un angrenaj care percepe informaţiile, le transformă într-o formă
susceptibilă de a fi utilizată de fiecare treaptă de conducere, transmite şi prelucrează
deciziile, urmăreşte efectele aplicării acestora, atât în timpul execuţiei, cât ţi după
terminarea acţiunii lor.
La moment banca aplică sisteme informaţionale care permit prelucrarea informaţie
pentru efectuarea transferurilor internaţionale, gestionarea conturilor curente la distanţă
de către client, eliberarea şi monitorizarea creditelor şi depozitelor, efectuarea
tranzacţiilor cu BNM.
1.3. Resursele băncii şi modul formării

Pentru a putea desfăşura activitatea financiară Banca are nevoie de resurse. Resursele
băncii pot fi create din resursele proprii (capitalul propriu) şi resursele atrase.
Capitalul propriu (capitalul acţionar) al băncii este constituit din capitalul social,
surplusul de capital (capitalul suplementar), profitul nedistribuit, capital de rezervă şi alte
fonduri proprii de rezervă.
Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite de la acţionari în contul
achitării acţiunilor şi va fi egal cu produsul valorii nominale a acţiunilor plasate şi
numărul acestora.
Capitalul social poate fi majorat sau micşorat în baza hotărîrii Adunării generale a
acţionarilor. Majorarea capitalului se va produce prin emiterea suplementară a acţiuni sau
prin vărsarea mijloacelor băneşti în scopul majorării valorii nominale a acţiunilor
existente. Micşorarea capitalului acţionar se va efectua în baza diminuării valorii
nominale a acţiunilor sau în baza răscumpărării de către bancă a acţiunilor de la acţionari
în vederea lichidării.

8
Surplusul de capital este format din contul diferenţei de preţuri în urma plasării
acţiunilor şi a valorii nominale atît la prima emisiune, cît şi la celelalte emisiuni
suplimentare.
Profitul nerepartizat reprezintă profitul acumulat pe parcursul anului de gestiune după
impozitare şi plata dividendelor. La sfîrşitul anului de gestiune, repartizarea profitului se
va aproba prin majoritatea voturilor Adunării generale a acţionarilor. Profitul poate fi
distribuit în scopul lărgirii reţelei bancare prin deschiderea de filiale, reprezentanţe;
pentru achitarea dividendelor acţionarilor ce deţin acţiuni ordinare; ca investiţii în noi
tehnologii bancare; pentru extinderea operaţiunilor şi serviciilor bancare etc.
Fondurile proprii de rezervă ale băncii sunt de mai multe tipuri: fond de rezervă,
fondul de risc, fondul de reevaluare a mijloacelor fixe, fondul de stimulare economico-
materială şi alte fonduri cu destinaţie specială. Fondurile proprii au ca obiectiv asigurarea
solvabilităţii, lichidităţii şi protejării împotriva riscului de credit şi a ratei dobînzii,
riscului valutar şi a altor riscuri.
Cel mai important este Fondul de rezervă (Capital de rezervă) care este format prin
defalcările anuale din profitul net pînă la atingerea mărimii prevăzute în statutul băncii.
Volumul defalcărilor se stabileşte de Adunarea generală a acţionarilor. Capitalul de
rezervă este plasat de bănci în active cu lichiditate înaltă, care asigură folosirea acestora
în orice moment (valori mobiliare de stat). Capitalul de rezervă este folosit numai în
cazul insuficienţei de profit şi se repartizează pentru acoperirea pierderilor băncii sau
plata dobînzii sau a altor venituri aferente obligaţiunilor plasate de ea.
Autorităţile bancare impun băncilor o serie de norme privind capitalul necesar pentru
constituirea, funcţionarea băncilor şi respectarea cotei normative a capitalului.
Banca Naţională a Moldovei reglementează băncile prin Regulamentul „cu privire la
suficienţa capitalului ponderat la risc” privitor la menţinerea şi formarea unui anumit
nivel al capitalului normativ total (Anexa 3), capitalului minim şi suficienţei capitalului
ponderat la risc. Astfel conform legislaţiei B.C. „Moldindconbank” S.A. trebuie să deţina
un capital minim de 100 mil. lei. Iar suficienţa capitalului ponderat la risc nu trebuie să
fie mai mică de 12%.
Din categoria resurselor atrase, fac parte depozitele persoanelor fizice şi juridice, cât şi
resursele internaţionale.

9
 Depozitul bancar reprezintă o sumă de bani depusă la bancă, pe o perioadă definită
pentru care banca plăteşte deponentului o dobîndă.

Depozitele reprezintă o sursă sigură de resurse bancare pe termen lung şi scurt. Banca
deserveşte fluxurile băneşti ale agenţilor economici şi oferă clienţilor săi depozite la
condiţii avantajoase, ca o alternativă rentabilă pentru utilizarea fondurilor disponibile în
vederea plasării acestora la termen.

La finele anului 2011, depozitele persoanelor juridice au constituit 1.388,4 mil. lei, fiind
structurate în felul următor : depozite la termen 534,3 mil. lei, sau 38,5% din totalul
depozitelor şi depozite la vedere 854,1 mil. lei, sau 61,5% din totalul depozitelor.

BC "Moldindconbank" SA pune la dispoziţie o serie de depozite cu avantaje unice pe


piaţă. Astfel, Condiţiile politicii procentuale a depozitelor persoanelor fizice sunt depend
de tipul depozitului, termenul acestuia şi valuta în care se efectuează depozitul (Anexa 4).

Suplimentar, depozitele persoanelor fizice oferă:

 posibilitatea obţinerii unui credit preferenţial;


 posibilitatea completării cu sumele primite prin sistemele de transferuri băneşti
unidirecţionale fără prezenţa obligatorie a deponentului;

 posibilitatea obţinerii gratuite a unui card bancar pentru transferul dobînzii.

Depozitele se garantează în conformitate cu Legea nr. 575-XV din 26.12.2003


privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar.

 Credite din contul resurselor organismelor financiare internaţonale


Resursele internaţionale atrase sunt de 2 tipuri:
- Din partea Instituţiilor Financiare Internaţionale (BERD, FMO, BSTDB etc.)
- Şi prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova.

BC „Moldindconbank” SA conlucrează cu organismele financiare internaţionale pentru a


oferi condiţii avantajoase pentru finanţarea proiectelor investiţionale. Fiecare dintre

10
aceste organizaţii internaţionale oferă credite pentru dierite tipuri de activităţi. De
exemplu:

 Recreditarea din mijloacele financiare din cadrul Proiectului de Investiţii şi


Servicii Rurale, finanţat de Agenţia Internaţională de Dezvoltare (DLC- RISP1)
Creditarea gospodăriilor ţărăneşti, întreprinderilor de producţie agricolă,
prelucrare, comerţ şi servicii din spaţiul rural, Asociaţiile de Economii şi
Împrumut ale Cetăţenilor;

 Proiectul de Investiţii şi Servicii Rurale, finanţat de Agenţia Internaţională de


Dezvoltare (RISP - 2) - Creditarea persoanelor fizice sau juridice angajate în
activitatea de antreprenoriat cu excepţia oraşelor Chişinău şi Bălţi;

 Adaptarea la Secetă în cardul proiectului DLC-Secetă-RISP 2 - Creditarea


persoanelor fizice sau juridice înregistrate sub orice formă juridică angajate în
activitatea de antreprenoriat cu excepţia oraşelor Chişinău şi Bălţi;

 Recreditarea din mijloacele financiare în cadrul Proiectului de Finanţare Rurală


şi Dezvoltare a Întreprinderilor Mici (DLC -FIDA 1) - Beneficiază de sub-
împrumuturi întreprinderile mici şi mijlocii cu profil agricol de orice formă
organizatorico-juridică din toate unităţile teritoriale, cu excepţia or. Chişinău şi
Bălţi;

 Recreditarea din mijloacele financiare din cadrul Acordului de Împrumut,


semnat între Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW), Republica Moldova şi SA
„Sudzucker Moldova” (DLC-KfW-Sudzuker Moldova) – Creditarea
întreprinderilor private de orice formă organizatorico-juridică; etc.

Banca are o largă listă de resurse din partea organizaţiilor internaţionale fiind în continuă
schimbare, şi căutare de noi parteneriate, şi noi acorduri cu partenerii străini.

11
CAPITOLUL II: SISTEMUL MANAGERIAL AL B.C.
“MOLDINDCONBANK” S.A.

2.1. Analiza organelor de conducere

Organele de conducere şi control ale băncii sunt:


1. Organul suprem de conducere - Adunarea Generală a Acţionarilor
Băncii;
2. Organul de conducere - Consiliul Bancii;
3. Organul executiv - Comitetul de Conducere;
4. Organul de control – Comisia de cenzori.
Adunarea Generală a Acţionarilor este organul suprem de conducere al Băncii.
Adunarea Generală a Acţionarilor poate fi ordinară anuală şi extraordinară.
 Adunarea Generală ordinară anuală a Acţionarilor se întruneşte nu mai
devreme de o lună şi nu mai tîrziu de 2 luni de la data primirii de către organul
financiar abilitat a dărilor de seamă anuale ale Băncii. Termenul de întrunire a
Adunării Generale extraordinare a Acţionarilor se stabileşte prin decizia organului
care a convocat-o.
Adunarea Generală a Acţionarilor este deliberativă dacă acţionarii prezenţi la ea
reprezintă mai mult de o jumătate din acţiunile cu drept de vot. Adunarea Generală a
Acţionarilor este prezidată de Preşedintele Consiliului Bancii sau de o altă persoană
aleasă de Adunarea Generală.
Chestiunile ce se vor discuta şi hotărîrile ce se vor adopta la Adunarea Generală a
Acţionarilor trebuie să corespundă subiectelor incluse în agendă. Dezbaterile şi hotărîrile
Adunării Generale a Acţionarilor trebuie să fie consemnate în procesul-verbal al
Adunării, care se întocmeşte în cel puţin în două exemplare. Fiecare exemplar al
procesului-verbal este semnat de Preşedintele Adunării Generale şi de Secretarul Adunării
Generale. Procesul-verbal al Adunării Generale a Acţionarilor, potrivit hotărîrii Adunării
Generale, se autentifică de Comisia de Cenzori sau de notar, după caz.
Consiliul Bancii este organul de administrare a Băncii, care supraveghează activitatea
ei, elaborează şi asigură aplicarea politicii Băncii. Consiliul Bancii este subordonat
Adunării Generale a Acţionarilor. Membrii Consiliului Bancii sunt aleşi de către
Adunarea Generală a Acţionarilor pe o perioadă de 4 (patru) ani şi este format dintr-un

12
număr de 9 (nouă) membri. Membrii Consiliului pot fi realeşi de un număr nelimitat de
ori. Adunarea Generală a Acţionarilor poate revoca Consiliul Bancii înainte de terminarea
mandatului.
Controlul activităţii economico-financiare a Băncii este exercitat de către Comisia de
Cenzori, care se subordonează numai Adunării Generale a Acţionarilor. Controlul
obligatoriu se efectuează o dată pe an şi priveşte activitatea economico-financiara a
Băncii în anul financiar încheiat.
Controlul extraordinar se efectuează de Comisia de Cenzori din iniţiativă proprie, pe
baza hotărîrii Adunării Generale a Acţionarilor sau a Consiliului de Administraţie.
Comisia de Cenzori este alcătuită din 3 (trei) membri, numiţi de Adunarea Generală a
Acţionarilor. Cel puţin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat în condiţiile
legii sau contabil-expert. Cenzorii trebuie să fie acţionari ai Băncii, cu excepţia
contabililor-experţi. Nu pot fi cenzori membrii Consiliului Bancii şi ai Comitetului de
Conducere, alţi salariaţi ai Băncii şi alte persoane cărora li se interzice prin lege deţinerea
funcţiei de cenzor. Comisia de cenzori se întruneşte în şedinţe ordinare o dată în trimestru
şi în şedinţe extraordinare, la convocarea consiliului băncii sau a doi membri ai săi.
Comisia de Cenzori controlează modul în care sunt respectate de Bancă actele
normative aplicabile şi prezintă Consiliului Bancii rapoarte în această privinţă. De
asemenea, aceasta stabileşte proceduri interne de evidenţă şi control pentru Bancă, în
temeiul regulamentelor Băncii Naţionale a Moldovei, şi supraveghează respectarea lor.
Rapoartele Comisiei de Cenzori se remit Comitetului de Direcţie şi Consiliului de
Administraţie. Raportul de activitate al Comisiei de Cenzori se prezintă Adunării
Generale a Acţionarilor.
Pe baza rezultatelor controlului efectuat, Comisia de Cenzori are dreptul să solicite
convocarea Adunării Generale extraordinare a Acţionarilor şi să-i prezinte anumite
rapoarte cu privire la situaţiile şi/sau neregulile constatate.
Atribuţiile Comisiei de Cenzori pot fi delegate, în baza hotărîrii Adunării Generale a
Acţionarilor, unei companii de audit cu renume. Delegarea către compania de audit a
atribuţiilor Comisiei de Cenzori nu exonerează Banca de efectuarea controalelor de audit
obligatorii conform legii.
2.2. Managementul Resurselor Umane

13
Ritmul, direcţiile şi calitatea dezvoltării băncii depind hotărîtor de caracteristicele
factorului uman (vîrsta, calificarea profesională, moralitatea, parametrii psihologici,
structură etc.), astfel importanţa factorului uman, a resurselor umane pentru bănci este
primordială, calitatea şi pregătirea personalului determină evoluţia băncii pe piaţă. Deci
funcţionarea adecvată a băncii depinde de faptul dacă personalul are pregătirea
profesională şi aptitudini necesare obţinerii rezultatelor pozitive pentru bancă. Ca urmare
banca oferă o atenţie deosebită managementului resurselor umane, care include
următoarele aspecte: planificarea personalului; recrutarea şi selecţionarea personalului;
conducerea personalului; remunerarea şi recompensele; formarea profesională şi
dezvoltarea personalului; disciplina personalului şi administrarea acestuia.
Politica şi activitatea în domeniul resurselor umane este strîns corelată cu strategia
Băncii în ansamblu. Majorarea volumelor de activitate, extinderea reţelei de filiale şi
agenţii, îmbunătăţirea indicatorilor cantitativi şi calitativi, în mare măsură se datorează
echipei de profesionişti care activează în Bancă.

Pentru acoperirea necesarului de personal se perfecţionează continuu procesul de


angajare, care oferă posibilitatea să fie selectate persoanele cu cel mai înalt potenţial,
specialişti experimentaţi de la alte bănci, din sectorul real al economiei sau absolvenţi cu
reuşite excelente, ai instituţiilor superioare de învăţămînt superior din ţară şi de peste
hotare.

2.3. Personalul. Politica de motivare a personalului

Într-o companie prestatoare de servicii, cum sunt şi băncile comerciale, elementul-cheie


în procesul de îmbunătăţire a calităţii serviciilor oferite clienţilor îl reprezintă personalul
acesteia. Fără implicarea angajaţilor în demersul calităţii, nici o teorie sau idee formulată
şi susţinută de conducerea de vîrf a organizaţiei nu poate fi pusă în practică.

În cadrul unei bănci, formarea personalului are două funcţii importante : utilitatea şi
motivarea. Teoretic, programele de pregătire contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor,
deprinderilor, aptitudinilor şi comportamentului angajaţilor ceea ce se reflectă în
realizarea performantă a sarcinilor de lucru. Pe de altă parte, instruirea conferă oamenilor
sentimentul de încredere în competenţele lor profesionale, stăpînire de sine şi creşterea

14
satisfacţiei în muncă. B.C. „Moldindconbank” S.A oferă anual posibilităţi de specializare,
şi de angajare petru personalul său, fiind ghidată în conformitate cu legile Codului
Muncii al Republicii Moldova.

Banca a acordat numeroase posibilităţi angajaţilor săi pentru dezvoltarea potenţialului


şi formarea carierii. Politica Băncii este de a promova în primul rînd personalul di cadrul
Băncii, astfel, pe parcursul anului 2010, au fost promovaţi, din rezerva de personal, 21 de
persoane.

Banca continuă să investească şi să-şi valorifice capitalul uman prin instruirea


personalului, astfel încît în 2011, 297 de angajaţi au urmat cursuri de instruire, dintre care
– 60 de conducători ai subdiviziunilor Băncii. Personalului Băncii li s-a acordat şansa de
aparticipa la training-uri, seminare cu diferite tematici, din diferite ţări ca Marea Britanie,
Grecia, Austria, Irlanda, Rusia, Ucraina, etc. Anual sunt investite sume imense pentru
instruirea personalului, astfel încît în 2011 au fost investite 334,7 mii lei, de 1,6 ori mai
mult decît în anul 2010.

Deasemenea, un loc important îl ocupă motivarea şi antrenarea personalului , ale cărui


performanţe trebuie recompensate şi încurajate.Totuşi recompensele nu trebuie să vizeze
doar partea materială a lucrurilor deoarece banii nu determină întotdeauna oamenii să
lucreze cu mai multă hărnicie. Pentru a se oţine rezultatele care se doresc, managerii
bancii coordoneaza munca pentru ca să dobândească participarea reală, efectivă a
oamenilor la executarea ei. Personalul Băncii este încurajat de respectarea Codului
Muncii, ceea ce face ca angajaţii să fie trataţi şi remuneraţi conform normelor în vigoare.

Motivarea reprezintă procesul mişcării unora din membrii organizaţiei pri. alţii de a
acţiona în direcţia obţinerii, atingerii atât a obiectivelor individuale cât şi cele
organizaţionale.

Motivaţiile desemnează acele elemente – formale sau informale, de natură economică


sau moral-spirituală – pe care proprietarii şi managerii le administrează salariaţilor firmei
satisfacându-le anumite necesitaţi individuale şi de grup, pentru a-i determina ca, prin
atitudinile, eforturile, deciziile, acţiunile şi comportamentele lor să contribuie la
desfăşurarea activităţilor şi îndeplinirea obiectivelor firmei.

15
Angajaţii B.C. „Moldindconbank” S.A fiind motivaţi de salariile lunare, bonusurile
trimestriale (mărimea şi existenţa bonusului depinde de munca fiecarui angajat), condiţii
prielnice de muncă cît şi privilegii pentru femeile însărcinate. Acestea fiind strict
respectate conform legilor în vigoare.

CAPITOLUL III: ANALIZA FINANCIARA A ACTIVITĂŢII


ECONOMICE

3.1. Organizarea şi ţinerea activităţii contabile

16
Evidenţa contabilă se duce în baza Politicii de contabilitate, care reprezintă o totalitate
de principii, convenţii, reguli, metode şi procedee, aprobate de conducerea BC
„Moldindconabank” SA.
Politică de contabilitate a fost elaborată în conformitate cu cerinţele:
a) Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară şi Standardele
Internaţionale de Contabilitate revizuite în 2007;
b) Planului de conturi al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii
financiare din Republica Moldova, din 26.03.1997 cu modificările ulterioare;
c) Regulamentului Băncii Naţionale a Moldovei privind organizarea
contabilităţii în băncile din Republica Moldova nr.238 din 10.10.2002 cu
modificările ulterioare;
d) Codului Fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 cu modificările ulterioare;
e) Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.338 din 21.03.2003;
Scopul politicii de contabilitate constă în asigurarea tuturor utilizatorilor de rapoarte
financiare cu informaţii relevante şi credibile privind situaţia patrimonială, financiară a
băncii şi rezultatele activităţii acesteia, necesare pentru analiza datelor şi luarea deciziilor.
a) Politica de contabilitate se precizează la începutul fiecărui an de gestiune
de către Direcţia contabilitate şi se aprobă de către Consiliul de administraţie al Băncii
Organizarea şi asigurarea ţinerii contabilităţii în mod continuu, inclusiv a evidenţii
analitice şi sintetice se face în baza regulamentelor şi procedurilor interne ale băncii şi în
conformitate cu planul de conturi în băncile licenţiate din Republica Moldova, evidenţa
contabilă se face în mod electronic prin intermediul unui sistem informaţional
performant, care permite valorificarea informaţiei contabile la moment şi în dinamică.
Evidenţa contabilă în bancă este ţinută în conformitate cu cerinţele Standardelor
Internaţionale de Contabilitate şi este ţinută în limba de stat, şi moneda naţională.
Banca întocmeşte bilanţul sintetic zilnic, lunar şi anual pe toată Banca, filialele Băncii
de sine stătător întocmesc bilanţul sintetic, iar bilanţul totalizat conţine bilanţurile tuturor
filialelor.
În fiecare zi trebuie să fie format şi tipărit bilanţul contabil desfăşurat pe toate conturile,
unde soldurile şi rulajele din evidenţa analitică trebuie să corespundă datelor din evidenţa

17
sintetică. Înregistrările contabile efectuate greşit se corectează în ziua depistării acestora,
cu permisiunea contabilului-şef sau persoanei împuternicite, prin stornarea operaţiunii
contabilizate greşit în baza documentelor de corectare - nota de contabilitate întocmită în
baza documentelor justificative.
3.2. Rapoartele financiare ale bancii

Raportul privind rezultatele financiare (Anexa 5) se întocmeşte potrivit unui


formular unic, unde se reflectă analiza veniturilor, cheltuielilor şi profitului obţinut prin
segmente de activitate, repartizarea profitului net, pierderile înregistrarea şi modul de
acoperire sau de recuperare a acestora.

Rapoartele sunt prezentate pe suport de hîrtie sau pe bandă magnetică. Toate


rechizitele rapoartelor trebuie să fie completate, iar în caz că banca nu are nimic de
reflectat referitor la anumite activităţi din raporturi, categoria respectivă trebuie să fie
egală cu zero obligatoriu.

Fiecare raport este semnat de către două persoane oficial autorizate de către
Consiliul băncii, precum şi de executorul responsabil. În raport sumele se rotungesc pînă
la 1 leu, iar mijloacele în valută străină se recalculează în lei moldoveneşti la cursul
oficial al BNM la data gestionării. Banca întocmeşte şi prezintă următoarele rapoarte
financiare: FIN 1 Bilanţul, FIN 2 Contul de profit şi pierderi, Raportul privind situaţia
fluxurilor de trezoreriei, Situaţia modificărilor capitalului propriu şi Notele explicative
la rapaortele financiare anuale.

FIN 1 Bilanţul (Anexa 6)

Reprezintă bilanţul băncii la sfîrşitul perioadei de comunicare a datelor. El are


menirea de a reflecta starea financiară a băncii la data gestionară. În Bilanţul contabil se
vor indica conturile claselor active, obligaţiuni şi conturile de capital. În
B.C. „Moldindconbank” SA există un sistema operaţional modern la care fiecare
persoană responsabilă din cadrul băncii poate vizualiza informaţia necesară sau poate
perfecta operaţiuni în dependeţă de necesitate. La sfîrşitul zilei se întocmeşte bilanţul
zilnic pe baza documentelor primare.

18
Activul bilantier cuprinde mijloacele economice precum si rezultatele nete sub
forma pierderilor. Tratarea pierdirilor ca elemente de activ se intemeiaza pe faptul ca ele
reprezinta mijloace economice consumate dar neacoperite, neproduse prin veniturile
obtinute, altfel spus, cheltuielile care nu ajung in faza de realizare economica.

Pasivul bilantului cuprinde sursele de finantare si rezultatele sub forma


profitului; in calitate de pasiv, profitul reprezinta surse de finantare create ca excedent al
veniturilor in raport cu cheltuielile acoperite.

Planul de conturi in vigoare a fost elaborat in baza standartelor internationale,


regulamentelor si experientei evidentei contabile. Planul de conturi are următoarea
structura : Clasa l – Active; Clasa 2 – Obligatiuni; Clasa 3 - Capitalul actionar; Clasa 4 –
Venituri; Clasa 5 – Cheltuieli; Clasa 6 - Conturi conditionale; Clasa 7 - Conturi
memorandum.

Conturile claselor "Active" si "Cheltuieli" sunt active, conturile claselor "Capitalul


actionar", "Obligatiuni", "Venituri" sunt pasive. Pentru evidenţierea de clase a grupelor de
conturi este folosit principiul ierarhic, care a reflectat cu ajutorul sistemului de notaţie
numerice. Pentru notarea conturilor concrete se foloseşte numarul din 4 cifre. Prima cifra
a numarului contului reprezinta clasa contului, indicînd aparienenta la active, obligatiuni,
capitalul actionar, venituri, cheltuieli, conturi condiţionale sau conturi memorandum. A
doua clasa şi a treia reprezintă grupa contului care grupează conturi cu apartenenţa
economică omogenă. A patra cifra reprezinta obiectul concret al evidentei. In cadrul
acestei structuri, fiecare grupa poate include 9 conturi. Soldurile conturilor claselor
"Venituri" şi "Cheltuieli" se folosesc pentru intocmirea "Dării de seama cu privire la
venituri si cheltuieli". Pentru clasele 1, 2, 3, 4, 5 evidenta e dubla. Evidenţa se tine prin
inscrierea operatiunilor la debitul/creditul contului şi trecerea la scaderi prin
contabilizarea inversa. Pentru evidenta valorilor si documentelor importante in activitatea
bancii sau consemnate la aceasta sunt destinate conturile memorandum. Evidenţa acestor
conturi este simplă. Evidenta pe conturile memorandum se ţine dupa sub forma: Intrare /
Ieşire/ Sold.

19
Pe lîngă faptul că bilanţul băncii reprezintă documentul contabil principal al
băncii el este şi un puternic mijloc de reclamă pentru potenţialii clienţi.

Raportul privind situaţia fluxurilor de trezoreriei (Anexa 7)

Este divizat pe următoarele tipuri de activităţi : operaţională, de investiţii,


financiară. Gruparea fluxurilor de trezorerie asigură utilizatorii de rapoarte financiare cu
informaţii care le permit să aprecieze influienţa tipurilor de activităţi asupra situaţiei
financiare a băncii, mărimii mijloacelor băneşti, precum şi evelurea interconexiunii
genurilor de activitate specificate.

Fluxurile mijloacelor băneşti din activitatea operaţională include : suma veniturilor


şi cheltuielilor aferente dobînzilor, suma impozitului pe venit, suma conturilor Nostro şi
Loro în BNM şi B.C. „Moldindconbank”, suma creanţelor privind leasingul financiar,
suma depozitelor şi împrumuturile overnight.

Activitatea investiţională include: suma dividendelor şi a dobînzilor primite,


procurarea HV investiţionale, suma veniturilor din realizarea HV, investiţii, cumpărarea-
vînzarea activelor pe termen lung.

Activitatea financiară cuprinde informaţia despre emiterea acţiunilor, achitarea


datoriilor subordonate şi dividendele plătite.

Situaţia modificărilor capitalului propriu (Anexa 8)

Conţine informaţia despre suma acţiunilor simple şi privilegiate la începutul anului


şi emiterea noilor acţiuni, surplus de capital al băncii la începutul anului şi răscumpărarea
acţiunilor. Deasemeni conţine profitul net al băncii şi suma dividendelor declarate, suma
profitului nedistribuit al băncii şi suma capitalului acţionar total.

Notele explicative la rapaortele financiare anuale

Aceste includ informaţii despre metode de evaluare a conturilor privind portofoliul


de credite şi formarea fondului de risc, suma împrumuturilor primite şi eliberate, structura
capitalului şi distribuirea portofoliului şi informaţii despre emisia băncii.

20
3.3. Evaluarea Activităţii Economice

Banca este obligată să prezinte raportul de profit şi pierdere, în care veniturile şi


cheltuielile se grupează în dependenţă de conţinutul lor şi reflectă sumele principalelor
tipuri de venituri şi cheltuieli.
Principalele tipuri de venituri, ce apar ca rezultat al operaţiunilor băncii, includ:
dobînda, plata pentru serviciile prestate, comisioanele şi rezultatele serviciilor prestate de
dealing.
Principalele tipuri de cheltuieli, ce apar ca urmare a operaţiunilor băncii, includ:
dobînda, comisioanele, defalcările pentru reduceri pentru pierderi la active şi
provizioanele pentru pierderi la angajamente condiţionale, cheltuielile legate de
micşorarea valorii de bilanţ a investiţiilor şi cheltuielilor generale administrative.
Cea mai mare parte a veniturilor îi revine activităţii creditare care ocupă o mare parte
din totalul veniturilor şi o cotă esenţială în total active. O nouă sursă a veniturilor devine
activitatea pe piaţa valorilor mobiliare, în special activitatea investiţională în hîrtiile de
valoare de stat.
O deosebită atenţie se atrage la gestionarea portofoliului de credite, care s-a majorat în
2011, la valoarea netă cu 1.561,8 mil. lei şi a atins nivelul de 4.390,3 mil. lei sau cu 55,2
% mai mult faţă de anul 2010.

În special evaluarea activităţii băncii se face în baza anumitor coeficienţi cum ar fi: rata
de lichiditate, capitalul ponderat la risc, indicele de eficienţă etc.

Veniturile totale ale BC „Moldindconbank” S.A. obţinute pe parcursul anului 2011 au


constituit 725,3 mil. lei, majorîndu-se faţă de anul precedent cu 15,6 % sau cu 98 mil. lei.

Din suma totală a veniturilor, 69,6 % sau 505,2 mil. lei revine veiturilor aferente
dobînzilor, care s-au majorat cu 13 % sau 58,1 mil. lei. Contribuţia cea mai amre în acest
sens au avut-o veniturile aferente dobînzilor şi comisioanelor la creditele acordate
clienţilor. În baza majorării veniturior aferente dobînzilor stă creşterea esenţială a
portofoliului de credite a Băncii. Veniturile neaferente dobînzilor au constituit 220,2 mil.
lei şi s-au majorat cu 22,2 % sau cu 40 mil. lei.

21
Cheltuielile aferente dobînzior au însumat 255 mil. lei, înregistrînd o majorare de 1,0
faţă de anul 2010. Cheltuielile neaferente dobînzilor au constituit 255,1 mil. lei, fiind în
creştere faţă de anul 2010 cu 62,9 mil. ei.

Venitul net al Băncii aferent dobînzii a atins voulmul de 250,2 mil. lei, în 2011 ceea ce
e cu 55,8 mil. lei mai mult decît în anul 2010.

Beneficiul Băncii la finele anului 2011 a cinstituit 111,3 mil. lei şi s-a majorat cu 52,8
mil. lei comparativ cu anul 2010.

Indicatorii rentabilităţii în anul 2011 au înregistrat creştere, deci:

 Rentabilitatea Activelor (ROA) – 31.12.2011 = 1,8%

31.12.2010 = 1,1 %

 Rentabilitatea capitaluli acţionar – 31.12.2011 = 14,9%

31.12.2010 = 8,6%

3.4. Activităţi de marketing. Poziţia pe piaţa interbancară

Marketingul reprezintă strategia de creare, promovare şi realizare a


produselor/serviciilor. Marketingul bancar presupune utilizarea unui set de instrumente cu
scopul satisfacerii necesităţilor clienţilor şi obţinerii profitului.
Importanţa activităţii de marketing (MK), din multitudinea celorlalte activităţii în
cadrul economiei integrale demult a fost percepută şi perfecţionată de către ţările
avansate. Actualmente orice tip de activitate economică este pusă în faţa unor dure
condiţii de concurenţă, care direct sau indirect afectează longitivitatea şi performanţele
agenţilor economici. Astfel unul din instrumentele care considerabile poate schimba
vectorul performanţelor, în cazul nostru a băncilor comerciale, este elaborarea şi aplicarea
corectă a unei politici de marketing orientată spre satisfacerea necesităţilor
consumatorului, specificul pieţei consumatorului, situaţiei economice în ţară şi mulţi alţi
factori care impun consumatorul involuntar să-şi creeze un stil de comportament adecvat
situaţiilor apărute.

22
Orice strategie de marketing se bazează pe mixul de marketing care include cele
patru politici ale mixului clasic:
1. Politica de Produs
2. Politica de Preţ
3. Politica de Distribuţie
4. Politica de Promovare
În cadrul B.C. „Moldindconbank ” S.A. activitatea de MK este asigurată de către Secţia
de MK, care este subordonată Comitetului de direcţie. Funcţiile acestei secţii se compun
din :

- întocmeşte proiectul planului de acţiune de marketing corelat cu bugetul de


venituri şi cheltuieli al băncii;
- propune conducerii băncii obiective de reclamă şi publicitate la nivel local;
- efectuează în permanenţa monitorizarea pieţei băncii locale.
Ca urmare a unur politici de marketing performante B.C. „Moldindconbank” S.A. se
poziţionează printre primele trei cele mai puternice bănci din Republica Moldova.

CAPITOLUL IV: ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICE

EXTERNE

23
4.1. Funcţiile Direcţiei Relaţii Externe

Direcţia Relaţii Externe este o structură funcţional subordonată Departamentuui


Trezorerie, subordonată Preşedintelui Comitetului de Conducere al Băncii şi nemijlocit
Vicepreşedintelui Comitetuui de Conducere al Băncii responsabil de administrarea şi
gestionarea activităţii Departamentului Trezorerie.

Sarcinile Direcţiei Relaţii Externe sunt:

 Atragerea resurselor de la instituţiile financiare internaţionale şi gestiunea lor;

 Stabilirea relaţiilor de corespondenţă şi deschiderea conturilor corespondente


(NOSTRO, LORO) în scopul derulării decontărilor internaţionale ale Băncii şi
clienţilor săi;

 Implimentarea şi administrarea sistemelor de transferuri băneşti rapide pentru


plăţile persoanelor fizice;

 Organizarea activităţii punctelor de schimb valutar ale Băncii în conformitate cu


actele normative interne şi ale BNM;

 Administrarea activităţii Băncii în domeniul operaţiunilor cu cecuri de călătorie,


nominative şi Tax Free.

4.2. Analiza corespondenţei economice

Pe parcursul anilor Banca a optimizat în continuare reţeaua sa corespondentă cu marile


instituţii financiare internaţionale, avînd peste 50 corespondenţi bancari, din peste 18 ţări.
Un segment important în activitatea Băncii pe plan internaţional reprezintă colaborarea
cu organismele financiare internaţionale ca : Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD), Compania Olandeză de Dezvoltare şi Finanţare (FMO), Banca Mării
Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare (BSTDB).

Printre Băncile corespondente se numără:

The Bank of New York Mellon New York, USA

24
Commerzbank AG Frankfurt am Main, Germany

Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG, Vienna, Austria

VTB Bank (Deutschland) AG Frankfurt am Main, Germany

Sberbank Moscow, Russian Federation

VTB Bank Moscow, Russian Federation

Oschadbank Kyiv, Ukraine

Romanian Commercial Bank Bucharest, Romania

SWIFT, corespondenţa deschiderii/închiderii coturilor, stabilirea relaţiilor de


parteneriat, negocierea cu partenerii, transmiterea informaţiei despre BC
„Moldindconbank” SA.

4.3. Operaţiunile valutare

B.C. „Moldindconbank” deserveşte atît persoane fizice, cît şi pe cele juridice.


Persoanele juridice pot efectua plăţi peste hotare numai prin virament, însoţite de
documentele ce confirmă necesitatea efectuării acestor plăţi. Deasemenea persoanele
juridice pot să cumpere valută străină , numai pentru efectuarea plăţilor permise din
străinătate şi în cazul rambursării creditelor în valută. Banca stabileşte cursurile de
vînzare-cumpărare a valutei în tranzacţiile cu persoanele juridice, cursurile pot fi unice
pentru toţi clienţii sau individuale în funcţie de valoarea tranzacţiei, diferenţa dintre
cursul de cumpărare şi cursul de vînzare constituie comisionul băncii, lista acestor cursuri
este accesibilă pentru clienţi. Cursul de cumpărare se stabileşte zilnic printr-o poziţie
semnată de conducătorul băncii şi se legalizează prin ştampila băncii. Cumpărarea
sumelor ce depăşeşte valoarea de 50,000 de dolari SUA se efectuează cu permisiunea
BNM, iar la vînzarea valutei străine persoanelor fizice nu li se eliberează permisiunea de
a scoate valuta peste hotare.
Pentru prevenirea spălării banilor în cazul în care suma tranzacţiei este de cel puţin
50,000 lei moldoveneşti (conform cursului oficial al leului moldovenesc faţă de valuta
străină stabilit de Banca Naţională a Moldovei, valabil pentru ziua efectuării operaţiunii),

25
indiferent de faptul că, tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai
multe operaţiuni casierul va face identificarea şi verificarea identităţii persoanei fizice.
În cazul efectuării unor operaţiuni de schimb valutar a unei sume mai mari de 500 de
dolari SUA, persoanele fizice trebuie să prezinte actul de identitate în scopul combaterii
spălării banilor.

Pentru ca bancă să poată deschide case de schimb valutar, banca printr-un aviz în scris
comunică BNM hotărîrea cu trei zile înainte de a deschide casa de chimb valutar. Avizul
va conţine: sediul casei de schimb valutar; dotarea tehnică şi documentară, care trebuie să
corespundă cerinţelor stabilite de BNM; asigurarea serviciului de pază.

Casa de schimb valutar are dreptul să efectueze aşa operaţiuni ca: operaţiuni de
cumpărare a valutei în numerar şi a cecurilor de călătorie de la persoane fizice din contul
mijloacelor lor proprii; operaţiunea de vînzare a valutei în numerar şi a cecurilor de
călătorie de la persoanele fizice din contul mijloacelor lor proprii; operaţiuni de schimb
valutar în numerar pe o altă valută; operaţiuni de schimb valutar prin intermediul
cardurilor.

O modalitate de efectuare a transferului internaţional de fonduri este utilizarea


transferului rapid de numerar, care ţine de efectuarea transmiterii mesajelor monetare
fără deschiderea contului, conturilor la B.C. „Moldindconbank” S.A. de către
participanţii la transfer – persoanele particulare.

Transferurile Băneşti rapide pentru persoanele fizice se efectuează în conformitate


cu prevederile următoarele acte legislative şi normative ale Republicii Moldova:

 Legea nr.190 din 26 iulie 2007, cu privire la prevenirea şi combaterea


spălării banilor şi finanţării terorismul;

 Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriu Republicii


Moldova, aprobt prin HCA din 13.01.1994, proces verbal nr.2.

 Instrucţiunea privind transferarea / scoaterea din Republica Moldova a


mijloacelor băneşti de către unele categorii de persoane fizice, aprobată prin
HCA al BNM nr.184 din 13.07.2006;

26
 Proceduri interne privind aplicarea în subdiviziunile B.C.
„Moldindconbank” S.A., a prevederilor Regulamentului BNM privind
reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova, aprobate de
Comitetul de Conducere al Băncii, procesul-verbal nr.13 din 23 februarie
2007.

Pentru efectuarea transferului internaţional rapid de numerar B.C.


„Moldindconbank” S.A. deserveşte 16 sisteme de transferuri băneşti precum : Strada
Italia, Trabex, Money Gram, Western Union, Zolotaya Korona, Unistream, Leader, Ria
Money Transfer, Contact, Bîstraia Pocita, Anelik, Blizko, Avers, Turkiye Express,
BESxpress, Grecia Transfer.

Transferurile băneşti internaţionale, care sunt expediate spre Republica Moldova


din parte cetăţenior moldoveni care se află la muncă peste hotare, au o importanţă majoră
pentru economia ţării. Potrivit datelor Băncii Mondiale volumul transferurilor băneşti ale
migranţilor moldoveni constituie 25-30% din PIB-ul ţării. Conform datelor BNM în 2011
volumul transferurilor băneşti, expediate în Modova de peste hotare prin intermediul
sistemului bancar, şi anume prin intermediul sistemelor de transferuri băneşti, a constituit
1 276,61 mil. USD, majorîndu-se în coparaţie cu anul 2010 cu 204,37 mil. USD sau cu
19%.

Volumul transferurilor primite de peste hotare prin intermediul BC


„Moldindconbank” S.A. în anul 2011 a constituit 194,9 mil. USD înregistrînd o creştere
de 38% sau 53,45 mil. USD în comparaţie cu datele anului 2010. Datorită volumului
sporit de transferuri băneşti internaţionale, cota de piaţă a BC „Moldindconbank” S.A. în
sectorul respectiv la finee anului 2011 a ajuns la 15,25 %.

Fig. 1.

27
BC „Moldindconbank” S.A. acordă o atenţie sporită acestui segment al pieţei şi
optimizează permanent serviciile de transferuri băneşti internaţionale în colaborare cu
băncile străine şi sistemele de transferuri băneşti rapide oferite de Bancă, clienţii au
posibilitatea de a expedia şi de a primi transferuri din orice colţ al lumii.

În anul 2011, în scopul promovării serviciilor băneşti şi de a premia clienţii fideli,


Moldindconbank a lansat campania promoţională „Primeşti bani! Cîştigi automobil!”. În
perioada 20 octombrie 2011 – 20 decembrie 2012, clienţii care au efectuat sau au primit 5
transferuri de bani în sumă de la 2 000 lei (echivaentul în valută straină), prin intermediul
sistemelor de transferuri băneşti, în oricare subdiviziune a BC „Moldindconbank” S.A.,
beneficiază de dreptul de participare la tragerea a sorţi, premiul mare fiinf un automobi
Skoda Fabia.

4.4. Operaţiunile de facilitare a comerţului internaţional

Pentru facilitarea comerţului internaţional banca oferă pentru clienţii săi aşa zisele
operaţiuni de decontare.

Decontarea este o operaţiune economică confirmată documentar, care constă în


executarea plăţii contravalorii bunurilor şi serviciilor primite sau livrate prin intermediul
diferitelor tehnici de plată, sau virarea cu titlu gratuit a unor mijloace băneşti cu
destinaţie special.

28
Decontările bancare - reprezintă relaţiile privind transferul de fonduri şi plăţile apărute
între băncile comerciale şi clienţii acestora.
Toate transferurile şi decontărie se efectuează în baza sistemului SWIFT (Society for
Worldwide Interbank Financial Telecommunication - organizaţie care efectuează
transferuri electronice de fonduri între bănci din ţări diferite.)

Transferul prin sistemul SWIFT constituie o tehnică computerizată de transmitere a


mesajelor. Sistemul SWIFT este practic o reţea de comunicaţii prin intermediul căreia sunt
transmise informaţii, în baza cărora se pot efectua plăţi de la o bancă la alta, se derulează
tranzacţii cu devize, sunt vehiculate informaţii aferente operaţiunilor de incaso, acreditiv, se
corelează conturi etc.

Formele de decontari internaţionale utilizate de BC „Moldindconbank” SA sunt


următoarele:

 acreditivul documentar;
 incaso-ul documentar;

 scrisoarea de garanţie bancară.

Acreditivul documentar este un instrument de plată de care comerţul internaţional nu s-


ar mai putea dispensa în zilele noastre. El permite punerea la dispoziţie şi apoi plata unei
sume date atât timp cât sunt respectate condiţiile stabilite în prealabil. El poate de
asemenea servi finanţării exporturilor.

În cazul incaso-ului documentar banca exercită funcţia de agent fiduciar şi de


intermediar între exportator şi importator. Ea îi prezintă importatorului, la instrucţiunile
exportatorului sau ale băncii sale, documentele care dovedesc expediţia unei mărfi sau
efectuarea unei prestaţii, şi încasează în schimb suma care i se datorează sau un efect de
schimb acceptat.

Garanţia bancara reprezintă un angajament irevocabil asumat de o bancă de a plăti o


sumă în cazul în care un terţ nu îşi respectă obligaţiile de livrare de marfa, prestare de
servicii sau de plată. Garanţia constituie un angajament prin ea însăşi, independent de
contractul încheiat între creditor şi debitor

29
4.5. Operaţiuni cu cecuri

Diversitatea în domeniul deservirii cecurilor în valute străine a contribuit la


consolidarea poziţiei de lider pe acest segment al pieţei. BC „Moldindconbank” S.A.
comercializează şi aceptă spre încasare cecuri de călătorie în dolari SUA şi EURO emise
de companiile străine, inclusiv American Express, care constituie o modalitate sigură şi
comodă de plată, de transportare şi păstrare a valutei.

De asemenea, Banca încasează cecuri nominative în diferite valute şi emite cecuri


nominative în dolari SUA şi EURO, care pot fi utilizate pentru efectuarea atît a plăţilor
comerciale, cît şi a celor necomerciale.

Începînd cu anul 2003 şi pînă în prezent, Moldindconbank continuă să fie agentul


exclusiv a Companiei Tax Free Global Blue, pe teritoriul Republicii Moldova. Prin
acceptarea cecurilor Tax Free, Banca oferă clienţilor rambursarea sumei taxei pe valoarea
adăugată, pentru mărfurile procurate peste hotare în centrele comerciale din reţeau „Tax
Free Shopping”.

CAPITOLUL V . STUDIU DE CAZ : Parteneriatul BC „Modindconbank” S.A.


cu Băncile Asiatice. Perspectivă pentru viitor

30
Daca tendinţele actuale continuă, Asia va avea jumatate din producţia economică
mondială pînă în 2050 şi aproximativ trei miliarde de oameni vor putea avea venituri
egale cu cele ale europenilor, se arată în raportul intitulat "Asia 2050: Realizarea
secolului asiatic".

Un nou studiu estimează că Singapore va deveni caminul celor mai bogaţi locuitori în
2050 cu un PIB de 137.710 dolari. Asia va beneficia de cel mai mare număr de bogătaşi
din lume, iar Singapore va fi cap de afiş.

Hong Kong, Taiwan, şi Coreea de Sud se vor descurca la fel de bine, potrivit analizei,
care estimează ţările ce vor găzdui cei mai bogaţi locuitori în 2050. În mare masură,
aceştia au ajuns deja la un nivel superior. PIB-ul Singapore este estimat de Knight Frank
şi Citi Private Wealth's 2012 Wealth Report la 56.532 dolari (2010), cel mai mare din
lume, în funcţie de puterea de cumpărare. Norvegia se situează pe locul secund, cu un
PIB pe cap de locuitor de 51.226 dolari, urmată de SUA (45.511 dolari), Hong Kong
(45.301 dolari) şi Elvetia (42.470 dolari). (FMI a situat Singapore pe locul 3 la nivel
mondial în 2010 - 2011 în funcţie de PIB, în spatele Qatarului şi Luxemburgului, care nu
au fost incluse în raportul Knight Frank).

În 2050, Wealth Report estimează că cei mai bogaţi cetăţeni se vor regăsi în Asia:
Singapore (PIB 137.710 dolari), Hong Kong (116.639 dolari), Taiwan (114.093 dolari) şi
Coreea de Sud (107.752 dolari).

Pentru prima dată în istoria modernă, Asia a devenit cea mai bogată regiune a lumii,
arată un studiu al Credit Suisse – Global Wealth Report 2012, citat de „Wall Street
Journal” şi preluat de Adevarul.ro.

Asia a întrecut Europa în ultimele 12 luni, în timp ce nivelul de bogăţie al gospodăriilor


la nivel mondial a scăzut, în medie, cu 5,2%. Europa a cunoscut cea mai abruptă cădere,
de 14%, din cauza crizei financiare care s-a abătut asupra zonei euro din 2008.

Chiar dacă şi Asia a fost afectată de criza financiară, scăderea în această parte a lumii a
fost de doar 1,9%.

31
Beijingul se bucură de rezerve foarte mari de lichidități. China se bucură și de Rezervele
valutare ale Chinei au crescut de peste şapte ori începând din 2004 şi sunt în prezent de două ori
mai mari decât suma necesară pentru a cumpăra aurul deţinut de toate băncile centrale din lume,
potrivit Bloomberg.

La sfârşitul anului 2012, rezervele valutare ale Chinei se situau la 3.300 de miliarde de dolari.
Fondurile în monedă străină ale guvernului de la Beijing au depăşit prima dată în 2004 valoarea
aurului deţinut de băncile centrale. Raportat la 2004, preţul aurului a urcat pe piaţa internaţională
de 2,6 ori până la sfârşitul lunii februarie, în timp ce deţinerile înregistrate s-au modificat doar
uşor, potrivit datelor FMI şi Consiliului Mondial al Aurului. În perioada 2004-2012, rezervele
valutare ale Chinei au crescut de 7,2 ori, notează Bloomberg.

Dolarii ajunşi în China în urma schimburilor comerciale sunt vânduţi băncilor, care îi vând mai
departe băncii centrale, sporind astfel rezervele. Procesul a fost alimentat de exporturi, China
depăşind în 2009 Germania pentru a deveni cel mai mare exportator din lume. Circa două treimi
din rezervele Chinei sunt în dolari, iar un sfert în euro, afirmă Yao Wei, economist din Hong
Kong al grupului francez Societe Generale.

China încurajează în prezent companiile şi populaţia să păstreze sume mai mari în valută,
strategie cunoscută ca „ascunderea valutei la populaţie“, astfel că rezervele statului ar putea să
„scadă gradual“, a spus Yang. Activele din rezervele Chinei reprezintă 30,2% din cele la nivel
global, faţă de 14% în 2004, arată datele Bloomberg. Totalul Chinei este de trei ori mai mare faţă
de Japonia, situată pe locul doi în lume. În 2004, Japonia controla circa 24% din rezervele la nivel
mondial. Rezervele valutare ale Chinei depăşesc 3.300 de miliarde de dolari, iar economia
ţării este puternic orientată spre export.

Un raport al Băncii Mondiale concluzionează că Asia va face faţă fără nicio problemă
oricărei reduceri de cerere sau oricărei eventuale retrageri a lichidităţilor de către băncile
europene. Deci putem spune cu fermitate că parteneriatul cu B.C. „Moldindconbank”S.A.
cu băncile asiate este o perspectiv de viitor, care va aduce profit nu doar băncii ci şi ţării
noastre, deoarece tot mai mulţi clienţi din ţară se vor concentra pe piaţa asiatică.

Pentru aceasta este nevoie de un studiu amănunţit a pieţei interbancare din Asia, iar
pentru asta ne vom axa anume pe ţările cu economia dezvoltată şi anume ţări ca China,
Singapore şi Japonia.

32
Deseori în sistemul bancar se întîmplă ca băncile să fie doar o singură verigă dintr-un
lanţ întreg, de aceea studiu se va axa anume pe băncile asiatice corepondente cu
partenerii noştri şi desigur cele cu care lucrează ţările învecinate precum, Rusia, Lituania,
Letonia, Ucraina, Romînia, se vor selecta băncile mari, cu perspectivă de viitor.

Una dintre marile bănci cu un potenţial înalt pentru un parteneriat de succes şi de lungă
durată este Bank of China, cu scopul de excelenţă, susţinerea creşterii economice şi
construirea unei bănci de primă clasă internaţională, este una dintre cele mai mari şi mai
vechi Bănci din China. Ea a fost fondată în 1912 de către Guvernul Republicii din China,
pentru a înlocui Banca Guvernului Chinei Imperiale. Este cea mai veche bancă din China
încă în existenţă. De la înfiinţarea sa până în 1942, aceasta a emis bancnote în numele
guvernului împreună cu "Big Four" ale acelei perioadei: Banca Fermierilor din China,
Bank of Communications şi Banca Centrală a Republicii China. Deşi iniţial a funcţionat
ca banca centrală chineză, în 1928 Banca Centrală a Chinei se înlocuieşte în acest rol.
Ulterior, BOC a devenit o bancă pur comercială.

Strategia de bază a acesteia fiind grupul mare transnaţional bancar axându-se pe


activitatea bancară comercială şi furnizarea de servicii diversificate integrate atât în ţară,
cât şi în străinătate.

Bank of China va accelera ritmul de a consolida baza de afaceri interne. Între timp, cu
ocazia globalizării economice caracterizată prin legături mai strânse între economia
Chinei şi a economiei mondiale, Bank of China va face eforturi viguroase în extinderea
afacerilor transnaţionale şi transfrontaliere pe baza nevoilor clienţilor, astfel încât să
creeze un nou model la nivel global de dezvoltare integrat, cu un lanţ de servicii extinse
pe piaţa Chinei.

Banca are deja deschise filiale în Rusia, Italia, Germania, Ungaria, ceea ce va face c
parteneriatul dintre Moldindconbank să fie unul de durată şi cu succese petru ambii
parteneri.

O altă bancă cu un potenţial ridicat pentru o extindere a parteneriatului este China


Construction Bank. Este una dintre cele "big four" bănci din Republica Populară

33
Chineză. În 2011 a fost a doua mare bancă din lume, după capitalizarea de piaţă şi 13-a
cea mai mare companie din lume. Banca are aproximativ 13,629 sucursale pe piaţa
internă. În plus, aceasta susţine filiale în străinătate, în Frankfurt, Hong Kong,
Johannesburg, New York, Seul, Singapore, Tokyo, Melbourne, Sydney şi, o filială
deţinută în întregime la Londra. Totalul activelor sale a ajuns la 8700 miliarde RMB, în
2009.

Este o bancă comercială lider în China, oferind o gamă completă de produse bancare şi
servicii comerciale. Afacerea este formată din trei segmente de activitate principale:
servicii de corporate banking, servicii bancare personale şi operaţiuni de trezorerie. Sunt
printre liderii de piaţă în China, într-o serie de produse şi servicii, inclusiv împrumuturi
ipotecare rezidenţiale, de infrastructură şi carduri bancare.

Au o bază de clienţi extinsă, cu relaţiile bancare stabilite cu multe dintre cele mai mari
grupuri de afaceri şi companii lider în industriile care sunt de importanţă strategică pentru
economia Chinei. La sfârşitul anului 2011, Banca avea o retea de sucursale 13,581 şi sub-
filiale în China continentală, menţinute de sucursale în străinătate, în Hong Kong,
Singapore, Frankfurt, Johannesburg, Tokyo, Seul, New York, Ho Chi Minh City şi
Sydney, precum şi birouri reprezentative în Taipei şi Moscova, şi filialele aflate în
proprietatea multiple, cum ar fi Asia de CCB, CCB Leasing financiar, International BCC,
Trust CCB, chino-german Bausparkasse, Londra CCB, Asset Management principal
CCB. Grupul oferă servicii complete financiare pentru clienţii săi.

Această bancă cu siguranţă va fi o oportunitate fructuoasă pentru BC


„Moldindconbank” S.A., oferindu-i un pachet complet de clienţi, şi deschizîndu-u ni
orizonturi pentru viitor.

Banca Industrială şi Comercială a Chinei Ltd. (ICBC) este cea mai mare bancă din
lume prin capitalizarea profitului şi a pieţei. Este una dintre "Big Four" al băncilor
comerciale de stat a Chinei (celelalte trei fiind Bank of China, Banca Agricolă a Chinei,
şi China Construction Bank). Ea a fost fondată ca o societate cu răspundere limitată, la 1
ianuarie 1984. În martie 2010, a avut active de RMB 12550000000000 (US 1900

34
miliarde dolari), cu peste 18.000 de puncte de vânzare, inclusiv 106 sucursale de peste
mări şi agenţi de la nivel global. În 2011, s-a clasat pe locul numărul 7 privind Forbes
Global 2000 lista celor mai mari companii publice din lume.

La sfârşitul anului 2011, ICBC a avut 408,859 de angajaţi în statutul de plată. ICBC a
furnizat o gamă largă de produse şi servicii financiare 4,110,000 clienţilor corporativi şi
282 de milioane de clienţi individuali, prin 16648 puncte de vânzare din China, 239
filiale de peste mări şi o reţea globală mai mult de 1669 de bănci corespondente, precum
şi servicii bancare prin internet, telefon si auto-Banking. ICBC a stabilit prezenţă
puternică prin funcţionarea sa şi de expansiunea rapidă a pieţelor din întreaga lume.

La sfârşitul anului 2011, activele totale a ajuns la RMB 15,476.868 miliarde de euro,
reprezentând o creştere de RMB 2,018.246 miliarde de euro, sau 15,0% faţă de sfârşitul
anului precedent; Total pasive a ajuns la RMB 14,519.045 miliarde de euro la sfârşitul
anului 2011, până RMB 1,882.08 miliarde de euro, sau 14,9 % fata de anul anterior.
Având o creştere de 25,6% faţă de anul precedent, în profitul net a RMB 208445000000,
în 2011, ICBC a apărat poziţia sa ca bancă din lume cu cele mai profitabile. Randamentul
activelor totale medii şi randamentul capitalurilor proprii medie ponderată pe picior de
egalitate cu standardul internaţional, au fost la 1,44% şi, respectiv, 23,44%. Rezultatul pe
acţiune a crescut de RMB 0.12 de la un an mai devreme la RMB 0.6. Raportul dintre
creditele neperformante a scăzut la 0,94 la sută, în scădere cu 0,14 puncte procentuale
faţă de anul precedent. Soldul creditului rău şi raportul ", atât a scăzut", în cei doisprezece
ani la rând.

China fiind o ţară cu multiple posibilităţi are un sistem bancar de invidiat, din care am
avea multe de învăţat, cu un număr impresionant de bănci de primă clasă, Pentru o
perspectivă de viitor acestea sunt cele mai indicate alegeri în materie de parteneri bancari
din China. Deoarece sunt nişte profesionişti în adevăratul sens al cuvîntului.

Singapore oferă o listă impresionantă de bănci majoritatea fiind filialele băncilor mari
din lumea întreagă, de aceea oricare bancă de pe teriroriul Singapore-ului va putea oferi
BC „Moldinconbank”S.A. parteneriatul necesar pentru o extindere a relaţiilor sale.

35
Precum şi că Singapore are o mulţime de bănci guvernamentale, care pot fi partenerii
unei afaceri fructuase şi cu care afacerea va prospera de a an la an. De asemenea situaţia
economică favorabilă a acestui stat, oferă o multitudine de soluţii pe piaţa interbancară,
care ne uimeşte în fiecare an cu succesele sale.

Majoritatea băncilor din Hong Kong sunt privatizate, ceea ce face ca relaţiie BC
„Moldindconbank” S.A. cu băncile din Hong Kong să fie mai dificile însă în orice
situaţie există cale de rezovare a problemelor, aşa că băncile din Hong Kong au un cerc
întreg format din mai multe bănci competente pentru un parteneriat de succes. Aşa încît
aici drumul este puţin mai dificil pentru BC „Moldindconbank” S.A., de aşi desfăşura
activităţile de parteneriat pe piaţa Hong Kong-ului, însă băncile locale sunt mereu
bucuroase de parteneriate noi din întreaga lume. Aici putem găsi filiale precum : Banca
Monte Dei Paschi Di SienaS.P.A. (Italy), Commerzbank (Germany), HSBC Bank
International Limited (United Kingdom), HSBC Bank plc (United Kingdom), Société
Générale (France), UniCredit Societa' Per Azioni (Italy), Bank of Montreal (Canada),
Bank of New York (USA), etc. Lista este foarte mare însă de la începutul ei se poate
observa că băncile din întreaga lume sunt dornice de parteneriate cu această ţară, şi piaţa
interbancară din Hong Kong este foarte prielnică pentru afacerile externe oricărei bănci
din lume. Dechiderea noilor perspective reciproce pe plan internaţional, atît din partea
BC”Moldindconbank”S.A. cît şi din partea Hong Kong-ului, vor avea efecte pozitive,
pentru fiecare partener.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI
În urma petrecerii practicii la sediul central al BC ’’ Moldindconbank’’ S.A. am analizat
organizarea evidenţei şi petrecerii operaţiunilor valutare, activatatea externă, precum şi
cele de analiza a activităţii economice a băncii.

36
Fiecare secţie îşi are conducătorul său şi are împărţite volumul lucrului conform locurilor
de muncă.

Sediul Central al BC ’’ Moldindconbank’’ S.A. dirijează şi coordonează activitatea


filialelor şi agenţiilor pe care le subordonează. Filialele îndeplinind funcţia de atragerea
cât mai cantitativă a clienţilor avându-se în vedere şi capacitatea acestora, stăruinţa de a
îndeplini cerinţele financiare ale clientului, după măsura accesibilă oferirea soluţiilor cât
mai eficiente pentru fiecare client în parte, în dependenţă de necesităţile sale.

Fiecare secţie a sediului se conduce de acte legislative, interne bancare, de cărţi


tehnologice pentru lucrul în programele computerizate precum şi de codul de etică a
lucrătorilor. În această perioadă am avut posibilitatea să ajut la:

- Perfectarea contractelor de împrumuturi, rapoartele financiare conform


reglementărilor legislaţiei Republicii Moldova;

- Am luat cunoştinţă cu modul de pregătire către semnare a Acordului Nou de


Împrumut;

- Tot în această perioadă am luat cunoştinţă cu multe lucruri interesante. Am


lucrat cu mapa dosarelor juridice ale conturilor NOSTRO şi LORO;

- Am luat cunoştinţă cu noţiuni precum – rechizite, standarde de plata.

- am ţinut discuţii cu membrii direcţiei relaţii externe, referitor la


reglementarea valutară precum şi tehnica transferurilor băneşti rapide pentru
persoane fizice;

- Perfecţionarea aptitudinilor de limbă engleză de afaceri (corespondenţa în


engleză, contracte în engleză, etc);

- Analizarea bazelor reglementării valutare;

- Analizarea minuţioasă a operaţiunilor cu cecuri.

37
În această perioadă am avut posibilitatea să însuşesc legislaţia Republicii
Moldova privind activitatea bancară din Republica Moldova. Am obţinut cunoştinţă în
ceea ce priveşte procedura şi ordinea întocmirii a diverselor documente şi acte.

Reeşind din specificul activităţii direcţiei în care am făcut practică consider oprotun
următoarele propuneri :

- Optimizarea continuă a parteneriatului cu Instituţiile Financiare Internaţionale


străine prin atragerea resurselor pe terme lung;

- Optimizarea strategiilor bancilor corespondente în scopul oferirii clienţilor BC


“Moldindconbank” S.A. a serviciilor de decontare, cât mai eficiente, sigure şi
rapide;

- Perfecţionarea Transferurilor rapide, precum şi extinderea serviciilor Tax Free.

BIBLIOGRAFIE
1. Legea RM “instituţiilor financiare”, nr. 550 din 21.07.1995. În: Monitorul Oficial,
1996, nr. 1 (cu modificările ulterioare);

38
2. Regulamentul BNM „privind emiterea, circulaţia şi răscumpărarea Certificatelor
Băncii Naţionale a Moldovei”, nr. 200 din 12.08.2004. În: Monitorul Oficial, 2004,
nr. 163-167 (cu modificările ulterioare);
3. Regulamentul BNM „cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor
condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru
pierderi la angajamente condiţionale”, nr. 224 din 30.08.2007. În: Monitorul Oficial,
2007, nr. 149-152;
4. Regulamentul BNM „cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc”, nr. 269 din
17.10. 2001. În: Monitorul Oficial, 2001, nr. 130 (cu modificările ulterioare);
5. Regulamentul BNM „cu privire la operaţiunile de piaţă deschisă ale Băncii Naţionale
a Moldovei” nr.57 din 11.09.1997, nr. 33 din 11.09.1997. În: Monitorul Oficial, 1997,
nr. 62 (cu modificările ulterioare);
6. Regulamentul BNM „cu privire la expunerile "mari", nr. 3/09 din 01.12.1995. În:
Monitorul Oficial, 1995, nr. 70 (cu modificările ulterioare);
7. Instrucţiunea BNM „cu privire la modul de întocmire şi prezentarea de către bănci a
rapoartelor financiare”. În: Monitorul Oficial nr.64-65 din 2/X-1997;
8. Regulamentul BNM „cu privire la transferul de credit”, nr.373 din 15.12.2005. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.176-181/643 din 30.12.2005 (cu
modificările ulterioare);
9. Regulament BNM „cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica
Moldova”, nr. 200 din 27.07. 2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
120-123 din 4.08.2006 (cu modificările ulterioare);
10. Statutul băncii comerciale „Moldindconbank” SA;
11. Regulamentul privind condiţiile şi modul de efectuare a operaţiunilor valutarea a BC
„Moldindconbank” SA;

Anexa 1

39
Anexa 2

40
Anexa 3

41
42
43
44
45
46
Anexa 4

Tipul depozitului

Rata Suma minimală


Auto
dobîn Comple- Retrager
Valuta Termen, luni Plata dobînzii prelun-
zii, % tare e
girea
anual 3 6 7 12 13 18 24 25 36

MDL 7 9,5 9,6 10 10,5 1000 30% Lunar:


Da, cu - numerar
5, exc. - la cont de
USD 4 5 6 6,8 100 Da
6 50%
PENSIONAR ultimei card
max. 10 000 lei
luni (1 000 $, €)/ lună - capitalizar
EUR 3,5 4,5 5,2 5,6 6,4 100 e

Regim Fixă Fixă I-ul an

MLD 3 9 10,5 11 12 12,5 1 000 Lunar:


- la cont de
USD 1,5 4,6 6 6,6 7 7,2 100 Nu Nu economii Nu
ACORD - la cont de
EUR 1,5 4,2 5,5 6 7 7,2 100 card

Regim Flotantă

MDL 2,5 7 9,5 9,6 10 10,8 1 000 Lunar:


- numerar
USD 1 4 5 5,6 6 6,6 100 Nu Nu Da
SONATA - la cont de
EUR 1 3,5 4,5 5,2 5,6 6,2 100 card

Regim Fixă Fixă I-ul an

MDL 6,5 8 9 9,3 10,5 1 000 Lunar:


- la cont de
USD 3 4,5 5 5,3 5,7 100 Da, cu
economii
exc.
Nu - la cont de Nu
MAJOR ultimei
card
EUR 2,5 4 4,7 5 5,5 100 luni
- capitalizar
e

Regim Fixă Fixă I-ul an

MDL 2 6 7,5 9 10,3 1 000 Lunar:


- numerar
USD 0,5 2,5 3,5 4,5 4,8 100 30%, max. 10
- la cont de
Da 000 lei (1 000 Da
TANGO card
$,€)/ lună
EUR 0,1 2 3 4 4,3 100 - capitalizar
e

Regim Flotantă

MULTIVALUTAR MDL 6 7,5 1 000 Da, cu Echiv. 150 000 Lunar: Nu


exc. MDL/zi, doar - la cont de
USD 2,5 3,5 100 pentru a economii

47
EUR 2 3 100
ultim. 2 converta în - la cont de
Regim Fixă luni altă valută. card

MDL 1 3 4 1 000 Lunar:


- numerar
USD 1 2 100 70% din
- la cont de
Da intrările în Da
JAZZ card
cont.
EUR 0,75 1,25 100 - capitalizar
e

Regim Flotantă

MDL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10

USD 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10 Da Da - -
DE ECONOMII
EUR 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10

Regim - - - - - - - - -

Anexa 5

48
Anexa 6

49
50
51
Anexa 7

52
Anexa 8

53

S-ar putea să vă placă și