Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Chişinău – 2012
1
CUPRINS
• INTRODUCERE…………………………………...…………………………….4
“MOLDINDCONBANK” S.A.
ECONOMICE
EXTERNE
2
4.2. Analiza corespondenţei economice ......................…..............………………….24
• CONCLUZII …....……………………………………………...………………….37
• BIBLIOGRAFIE ….………………………………………………........................39
• ANEXE …..………………………………………………………………………..40
3
INTRODUCERE
Banca Comercială "Moldindconbank" S.A. este una din cele mai vechi şi mai mari
bănci din Moldova. Încă decînd şi-a început activitatea în calitate de filială a Stroibank-
ului din URSS, sarcinile de bază ale Băncii erau finanţarea construcţiilor obiectelor
industriale, întreprinderilor complexului energetic şi magistralelor de transport.
4
bibliografie şi anexe care integrează în sine o mică parte a informaţiei practice aferente
activităţii băncii. Fiecare capitol reprezintă o descriere a unui segment din activitatea
băncii, iar întreaga lucrare redă aspectul general de activitate al B.C. “Moldindconbank”
S.A.
Capitolul I „Statutul şi structura organizatorică a băncii” cuprinde analiza statutului,
studierea sistemului informaţiona, cît şi analiza resurselor B.C. “Moldindconbank” S.A.
şi modul formării acestuia.
În Capitolul II „Sistemul managerial al BC „Moldindconbank” S.A.” cuprinde
studierea structurii organizatorice şi de conducere a B.C. “Moldindconbank” S.A. Analiza
managementului resurselor umane, şi studierea personalului şi politica de motivare a
acestuia.
În Capitolul III „Analiza financiară a activităţii economice” se analizează principiile de
evidenţă bancară. Se face analiza particularităţilor de evidenţă a rapoartele financiare ale
băncii, şi analiza activităţii de marketing.
În Capitolul IV „Analiza activităţii economice externe a BC „Moldindconbank” S.A.”
se analizează funcţiile direcţiei relaţii externe a băncii. Analizarea corespondenţei
economice, precum şi studierea operaţiunilor valutare, operaţiunilor de facilitare a
comerţului internaţional şi a operaţiunilor cu cecuri.
Bazele teoretice şi metodologice ale activităţii bancare au fost cercetate în
regulamentele BNM şi regulamentele interne ale băncii.
5
CAPITOLUL 1 : CARACTERIZAREA GENERALĂ A
STRUCTURII ŞI ORGANIZĂRII ACTIVITĂŢII BĂNCII
Banca Comercială "Moldindconbank" S.A. este una din cele mai vechi şi mai mari
bănci din Moldova. Banca şi-a început activitatea la 1 iulie 1959 în calitate de filială a
Stroibank-ului din URSS, sarcinile de bază ale căreia erau finanţarea construcţiilor
obiectelor industriale, întreprinderilor complexului energetic, magistralelor de transport.
6
şi dividende; evidenţa contabilă şi sistemul de raportare; protecţia drepturilor clienţilor
băncii şi secretul bancar; relaţii cu personalul; reorganizarea şi lichidarea băncii.
B.C. “Moldindconbank” S.A. dispune de o structură organizatorică divizională,
ilustrarea grafică a structurii organizatorice este efectuată prin organigramă (Anexa 2),
care arată nivelurile de conducere şi structurile de raportare. Gradul de control
managerial corespunde piramidei organizaţionale „înaltă”, respectiv structura
organizatorică are mai multe nivele de raportare. Astfel banca are o structură
organizatorică bine determinată şi echilibrată.
1.2. Sistemul informaţional al băncii
7
programe, operaţiile executate de om sau cu mijloace tehnice, datele structurate pe criterii
de eficienţă, ca şi metodele de folosire raţională a lor.
Prin urmare, sistemul informaţional al băncii reprezinte un ansamblu complex,
organizat de oameni, maşini, programe, procedee şi activităţi practice, concretizate în
compartimente cu legături informaţionale, alcătuind cadrul organizatoric prin intermediul
căruia se elaborează şi se folosesc informaţiile. Altfel spus, sistemul informaţional al
băncii constituie un angrenaj care percepe informaţiile, le transformă într-o formă
susceptibilă de a fi utilizată de fiecare treaptă de conducere, transmite şi prelucrează
deciziile, urmăreşte efectele aplicării acestora, atât în timpul execuţiei, cât ţi după
terminarea acţiunii lor.
La moment banca aplică sisteme informaţionale care permit prelucrarea informaţie
pentru efectuarea transferurilor internaţionale, gestionarea conturilor curente la distanţă
de către client, eliberarea şi monitorizarea creditelor şi depozitelor, efectuarea
tranzacţiilor cu BNM.
1.3. Resursele băncii şi modul formării
Pentru a putea desfăşura activitatea financiară Banca are nevoie de resurse. Resursele
băncii pot fi create din resursele proprii (capitalul propriu) şi resursele atrase.
Capitalul propriu (capitalul acţionar) al băncii este constituit din capitalul social,
surplusul de capital (capitalul suplementar), profitul nedistribuit, capital de rezervă şi alte
fonduri proprii de rezervă.
Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite de la acţionari în contul
achitării acţiunilor şi va fi egal cu produsul valorii nominale a acţiunilor plasate şi
numărul acestora.
Capitalul social poate fi majorat sau micşorat în baza hotărîrii Adunării generale a
acţionarilor. Majorarea capitalului se va produce prin emiterea suplementară a acţiuni sau
prin vărsarea mijloacelor băneşti în scopul majorării valorii nominale a acţiunilor
existente. Micşorarea capitalului acţionar se va efectua în baza diminuării valorii
nominale a acţiunilor sau în baza răscumpărării de către bancă a acţiunilor de la acţionari
în vederea lichidării.
8
Surplusul de capital este format din contul diferenţei de preţuri în urma plasării
acţiunilor şi a valorii nominale atît la prima emisiune, cît şi la celelalte emisiuni
suplimentare.
Profitul nerepartizat reprezintă profitul acumulat pe parcursul anului de gestiune după
impozitare şi plata dividendelor. La sfîrşitul anului de gestiune, repartizarea profitului se
va aproba prin majoritatea voturilor Adunării generale a acţionarilor. Profitul poate fi
distribuit în scopul lărgirii reţelei bancare prin deschiderea de filiale, reprezentanţe;
pentru achitarea dividendelor acţionarilor ce deţin acţiuni ordinare; ca investiţii în noi
tehnologii bancare; pentru extinderea operaţiunilor şi serviciilor bancare etc.
Fondurile proprii de rezervă ale băncii sunt de mai multe tipuri: fond de rezervă,
fondul de risc, fondul de reevaluare a mijloacelor fixe, fondul de stimulare economico-
materială şi alte fonduri cu destinaţie specială. Fondurile proprii au ca obiectiv asigurarea
solvabilităţii, lichidităţii şi protejării împotriva riscului de credit şi a ratei dobînzii,
riscului valutar şi a altor riscuri.
Cel mai important este Fondul de rezervă (Capital de rezervă) care este format prin
defalcările anuale din profitul net pînă la atingerea mărimii prevăzute în statutul băncii.
Volumul defalcărilor se stabileşte de Adunarea generală a acţionarilor. Capitalul de
rezervă este plasat de bănci în active cu lichiditate înaltă, care asigură folosirea acestora
în orice moment (valori mobiliare de stat). Capitalul de rezervă este folosit numai în
cazul insuficienţei de profit şi se repartizează pentru acoperirea pierderilor băncii sau
plata dobînzii sau a altor venituri aferente obligaţiunilor plasate de ea.
Autorităţile bancare impun băncilor o serie de norme privind capitalul necesar pentru
constituirea, funcţionarea băncilor şi respectarea cotei normative a capitalului.
Banca Naţională a Moldovei reglementează băncile prin Regulamentul „cu privire la
suficienţa capitalului ponderat la risc” privitor la menţinerea şi formarea unui anumit
nivel al capitalului normativ total (Anexa 3), capitalului minim şi suficienţei capitalului
ponderat la risc. Astfel conform legislaţiei B.C. „Moldindconbank” S.A. trebuie să deţina
un capital minim de 100 mil. lei. Iar suficienţa capitalului ponderat la risc nu trebuie să
fie mai mică de 12%.
Din categoria resurselor atrase, fac parte depozitele persoanelor fizice şi juridice, cât şi
resursele internaţionale.
9
Depozitul bancar reprezintă o sumă de bani depusă la bancă, pe o perioadă definită
pentru care banca plăteşte deponentului o dobîndă.
Depozitele reprezintă o sursă sigură de resurse bancare pe termen lung şi scurt. Banca
deserveşte fluxurile băneşti ale agenţilor economici şi oferă clienţilor săi depozite la
condiţii avantajoase, ca o alternativă rentabilă pentru utilizarea fondurilor disponibile în
vederea plasării acestora la termen.
La finele anului 2011, depozitele persoanelor juridice au constituit 1.388,4 mil. lei, fiind
structurate în felul următor : depozite la termen 534,3 mil. lei, sau 38,5% din totalul
depozitelor şi depozite la vedere 854,1 mil. lei, sau 61,5% din totalul depozitelor.
10
aceste organizaţii internaţionale oferă credite pentru dierite tipuri de activităţi. De
exemplu:
Banca are o largă listă de resurse din partea organizaţiilor internaţionale fiind în continuă
schimbare, şi căutare de noi parteneriate, şi noi acorduri cu partenerii străini.
11
CAPITOLUL II: SISTEMUL MANAGERIAL AL B.C.
“MOLDINDCONBANK” S.A.
12
număr de 9 (nouă) membri. Membrii Consiliului pot fi realeşi de un număr nelimitat de
ori. Adunarea Generală a Acţionarilor poate revoca Consiliul Bancii înainte de terminarea
mandatului.
Controlul activităţii economico-financiare a Băncii este exercitat de către Comisia de
Cenzori, care se subordonează numai Adunării Generale a Acţionarilor. Controlul
obligatoriu se efectuează o dată pe an şi priveşte activitatea economico-financiara a
Băncii în anul financiar încheiat.
Controlul extraordinar se efectuează de Comisia de Cenzori din iniţiativă proprie, pe
baza hotărîrii Adunării Generale a Acţionarilor sau a Consiliului de Administraţie.
Comisia de Cenzori este alcătuită din 3 (trei) membri, numiţi de Adunarea Generală a
Acţionarilor. Cel puţin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat în condiţiile
legii sau contabil-expert. Cenzorii trebuie să fie acţionari ai Băncii, cu excepţia
contabililor-experţi. Nu pot fi cenzori membrii Consiliului Bancii şi ai Comitetului de
Conducere, alţi salariaţi ai Băncii şi alte persoane cărora li se interzice prin lege deţinerea
funcţiei de cenzor. Comisia de cenzori se întruneşte în şedinţe ordinare o dată în trimestru
şi în şedinţe extraordinare, la convocarea consiliului băncii sau a doi membri ai săi.
Comisia de Cenzori controlează modul în care sunt respectate de Bancă actele
normative aplicabile şi prezintă Consiliului Bancii rapoarte în această privinţă. De
asemenea, aceasta stabileşte proceduri interne de evidenţă şi control pentru Bancă, în
temeiul regulamentelor Băncii Naţionale a Moldovei, şi supraveghează respectarea lor.
Rapoartele Comisiei de Cenzori se remit Comitetului de Direcţie şi Consiliului de
Administraţie. Raportul de activitate al Comisiei de Cenzori se prezintă Adunării
Generale a Acţionarilor.
Pe baza rezultatelor controlului efectuat, Comisia de Cenzori are dreptul să solicite
convocarea Adunării Generale extraordinare a Acţionarilor şi să-i prezinte anumite
rapoarte cu privire la situaţiile şi/sau neregulile constatate.
Atribuţiile Comisiei de Cenzori pot fi delegate, în baza hotărîrii Adunării Generale a
Acţionarilor, unei companii de audit cu renume. Delegarea către compania de audit a
atribuţiilor Comisiei de Cenzori nu exonerează Banca de efectuarea controalelor de audit
obligatorii conform legii.
2.2. Managementul Resurselor Umane
13
Ritmul, direcţiile şi calitatea dezvoltării băncii depind hotărîtor de caracteristicele
factorului uman (vîrsta, calificarea profesională, moralitatea, parametrii psihologici,
structură etc.), astfel importanţa factorului uman, a resurselor umane pentru bănci este
primordială, calitatea şi pregătirea personalului determină evoluţia băncii pe piaţă. Deci
funcţionarea adecvată a băncii depinde de faptul dacă personalul are pregătirea
profesională şi aptitudini necesare obţinerii rezultatelor pozitive pentru bancă. Ca urmare
banca oferă o atenţie deosebită managementului resurselor umane, care include
următoarele aspecte: planificarea personalului; recrutarea şi selecţionarea personalului;
conducerea personalului; remunerarea şi recompensele; formarea profesională şi
dezvoltarea personalului; disciplina personalului şi administrarea acestuia.
Politica şi activitatea în domeniul resurselor umane este strîns corelată cu strategia
Băncii în ansamblu. Majorarea volumelor de activitate, extinderea reţelei de filiale şi
agenţii, îmbunătăţirea indicatorilor cantitativi şi calitativi, în mare măsură se datorează
echipei de profesionişti care activează în Bancă.
În cadrul unei bănci, formarea personalului are două funcţii importante : utilitatea şi
motivarea. Teoretic, programele de pregătire contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor,
deprinderilor, aptitudinilor şi comportamentului angajaţilor ceea ce se reflectă în
realizarea performantă a sarcinilor de lucru. Pe de altă parte, instruirea conferă oamenilor
sentimentul de încredere în competenţele lor profesionale, stăpînire de sine şi creşterea
14
satisfacţiei în muncă. B.C. „Moldindconbank” S.A oferă anual posibilităţi de specializare,
şi de angajare petru personalul său, fiind ghidată în conformitate cu legile Codului
Muncii al Republicii Moldova.
Motivarea reprezintă procesul mişcării unora din membrii organizaţiei pri. alţii de a
acţiona în direcţia obţinerii, atingerii atât a obiectivelor individuale cât şi cele
organizaţionale.
15
Angajaţii B.C. „Moldindconbank” S.A fiind motivaţi de salariile lunare, bonusurile
trimestriale (mărimea şi existenţa bonusului depinde de munca fiecarui angajat), condiţii
prielnice de muncă cît şi privilegii pentru femeile însărcinate. Acestea fiind strict
respectate conform legilor în vigoare.
16
Evidenţa contabilă se duce în baza Politicii de contabilitate, care reprezintă o totalitate
de principii, convenţii, reguli, metode şi procedee, aprobate de conducerea BC
„Moldindconabank” SA.
Politică de contabilitate a fost elaborată în conformitate cu cerinţele:
a) Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară şi Standardele
Internaţionale de Contabilitate revizuite în 2007;
b) Planului de conturi al evidenţei contabile în bănci şi alte instituţii
financiare din Republica Moldova, din 26.03.1997 cu modificările ulterioare;
c) Regulamentului Băncii Naţionale a Moldovei privind organizarea
contabilităţii în băncile din Republica Moldova nr.238 din 10.10.2002 cu
modificările ulterioare;
d) Codului Fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 cu modificările ulterioare;
e) Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale aprobat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.338 din 21.03.2003;
Scopul politicii de contabilitate constă în asigurarea tuturor utilizatorilor de rapoarte
financiare cu informaţii relevante şi credibile privind situaţia patrimonială, financiară a
băncii şi rezultatele activităţii acesteia, necesare pentru analiza datelor şi luarea deciziilor.
a) Politica de contabilitate se precizează la începutul fiecărui an de gestiune
de către Direcţia contabilitate şi se aprobă de către Consiliul de administraţie al Băncii
Organizarea şi asigurarea ţinerii contabilităţii în mod continuu, inclusiv a evidenţii
analitice şi sintetice se face în baza regulamentelor şi procedurilor interne ale băncii şi în
conformitate cu planul de conturi în băncile licenţiate din Republica Moldova, evidenţa
contabilă se face în mod electronic prin intermediul unui sistem informaţional
performant, care permite valorificarea informaţiei contabile la moment şi în dinamică.
Evidenţa contabilă în bancă este ţinută în conformitate cu cerinţele Standardelor
Internaţionale de Contabilitate şi este ţinută în limba de stat, şi moneda naţională.
Banca întocmeşte bilanţul sintetic zilnic, lunar şi anual pe toată Banca, filialele Băncii
de sine stătător întocmesc bilanţul sintetic, iar bilanţul totalizat conţine bilanţurile tuturor
filialelor.
În fiecare zi trebuie să fie format şi tipărit bilanţul contabil desfăşurat pe toate conturile,
unde soldurile şi rulajele din evidenţa analitică trebuie să corespundă datelor din evidenţa
17
sintetică. Înregistrările contabile efectuate greşit se corectează în ziua depistării acestora,
cu permisiunea contabilului-şef sau persoanei împuternicite, prin stornarea operaţiunii
contabilizate greşit în baza documentelor de corectare - nota de contabilitate întocmită în
baza documentelor justificative.
3.2. Rapoartele financiare ale bancii
Fiecare raport este semnat de către două persoane oficial autorizate de către
Consiliul băncii, precum şi de executorul responsabil. În raport sumele se rotungesc pînă
la 1 leu, iar mijloacele în valută străină se recalculează în lei moldoveneşti la cursul
oficial al BNM la data gestionării. Banca întocmeşte şi prezintă următoarele rapoarte
financiare: FIN 1 Bilanţul, FIN 2 Contul de profit şi pierderi, Raportul privind situaţia
fluxurilor de trezoreriei, Situaţia modificărilor capitalului propriu şi Notele explicative
la rapaortele financiare anuale.
18
Activul bilantier cuprinde mijloacele economice precum si rezultatele nete sub
forma pierderilor. Tratarea pierdirilor ca elemente de activ se intemeiaza pe faptul ca ele
reprezinta mijloace economice consumate dar neacoperite, neproduse prin veniturile
obtinute, altfel spus, cheltuielile care nu ajung in faza de realizare economica.
19
Pe lîngă faptul că bilanţul băncii reprezintă documentul contabil principal al
băncii el este şi un puternic mijloc de reclamă pentru potenţialii clienţi.
20
3.3. Evaluarea Activităţii Economice
În special evaluarea activităţii băncii se face în baza anumitor coeficienţi cum ar fi: rata
de lichiditate, capitalul ponderat la risc, indicele de eficienţă etc.
Din suma totală a veniturilor, 69,6 % sau 505,2 mil. lei revine veiturilor aferente
dobînzilor, care s-au majorat cu 13 % sau 58,1 mil. lei. Contribuţia cea mai amre în acest
sens au avut-o veniturile aferente dobînzilor şi comisioanelor la creditele acordate
clienţilor. În baza majorării veniturior aferente dobînzilor stă creşterea esenţială a
portofoliului de credite a Băncii. Veniturile neaferente dobînzilor au constituit 220,2 mil.
lei şi s-au majorat cu 22,2 % sau cu 40 mil. lei.
21
Cheltuielile aferente dobînzior au însumat 255 mil. lei, înregistrînd o majorare de 1,0
faţă de anul 2010. Cheltuielile neaferente dobînzilor au constituit 255,1 mil. lei, fiind în
creştere faţă de anul 2010 cu 62,9 mil. ei.
Venitul net al Băncii aferent dobînzii a atins voulmul de 250,2 mil. lei, în 2011 ceea ce
e cu 55,8 mil. lei mai mult decît în anul 2010.
Beneficiul Băncii la finele anului 2011 a cinstituit 111,3 mil. lei şi s-a majorat cu 52,8
mil. lei comparativ cu anul 2010.
31.12.2010 = 1,1 %
31.12.2010 = 8,6%
22
Orice strategie de marketing se bazează pe mixul de marketing care include cele
patru politici ale mixului clasic:
1. Politica de Produs
2. Politica de Preţ
3. Politica de Distribuţie
4. Politica de Promovare
În cadrul B.C. „Moldindconbank ” S.A. activitatea de MK este asigurată de către Secţia
de MK, care este subordonată Comitetului de direcţie. Funcţiile acestei secţii se compun
din :
EXTERNE
23
4.1. Funcţiile Direcţiei Relaţii Externe
24
Commerzbank AG Frankfurt am Main, Germany
25
indiferent de faptul că, tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai
multe operaţiuni casierul va face identificarea şi verificarea identităţii persoanei fizice.
În cazul efectuării unor operaţiuni de schimb valutar a unei sume mai mari de 500 de
dolari SUA, persoanele fizice trebuie să prezinte actul de identitate în scopul combaterii
spălării banilor.
Pentru ca bancă să poată deschide case de schimb valutar, banca printr-un aviz în scris
comunică BNM hotărîrea cu trei zile înainte de a deschide casa de chimb valutar. Avizul
va conţine: sediul casei de schimb valutar; dotarea tehnică şi documentară, care trebuie să
corespundă cerinţelor stabilite de BNM; asigurarea serviciului de pază.
Casa de schimb valutar are dreptul să efectueze aşa operaţiuni ca: operaţiuni de
cumpărare a valutei în numerar şi a cecurilor de călătorie de la persoane fizice din contul
mijloacelor lor proprii; operaţiunea de vînzare a valutei în numerar şi a cecurilor de
călătorie de la persoanele fizice din contul mijloacelor lor proprii; operaţiuni de schimb
valutar în numerar pe o altă valută; operaţiuni de schimb valutar prin intermediul
cardurilor.
26
Proceduri interne privind aplicarea în subdiviziunile B.C.
„Moldindconbank” S.A., a prevederilor Regulamentului BNM privind
reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova, aprobate de
Comitetul de Conducere al Băncii, procesul-verbal nr.13 din 23 februarie
2007.
Fig. 1.
27
BC „Moldindconbank” S.A. acordă o atenţie sporită acestui segment al pieţei şi
optimizează permanent serviciile de transferuri băneşti internaţionale în colaborare cu
băncile străine şi sistemele de transferuri băneşti rapide oferite de Bancă, clienţii au
posibilitatea de a expedia şi de a primi transferuri din orice colţ al lumii.
Pentru facilitarea comerţului internaţional banca oferă pentru clienţii săi aşa zisele
operaţiuni de decontare.
28
Decontările bancare - reprezintă relaţiile privind transferul de fonduri şi plăţile apărute
între băncile comerciale şi clienţii acestora.
Toate transferurile şi decontărie se efectuează în baza sistemului SWIFT (Society for
Worldwide Interbank Financial Telecommunication - organizaţie care efectuează
transferuri electronice de fonduri între bănci din ţări diferite.)
acreditivul documentar;
incaso-ul documentar;
29
4.5. Operaţiuni cu cecuri
30
Daca tendinţele actuale continuă, Asia va avea jumatate din producţia economică
mondială pînă în 2050 şi aproximativ trei miliarde de oameni vor putea avea venituri
egale cu cele ale europenilor, se arată în raportul intitulat "Asia 2050: Realizarea
secolului asiatic".
Un nou studiu estimează că Singapore va deveni caminul celor mai bogaţi locuitori în
2050 cu un PIB de 137.710 dolari. Asia va beneficia de cel mai mare număr de bogătaşi
din lume, iar Singapore va fi cap de afiş.
Hong Kong, Taiwan, şi Coreea de Sud se vor descurca la fel de bine, potrivit analizei,
care estimează ţările ce vor găzdui cei mai bogaţi locuitori în 2050. În mare masură,
aceştia au ajuns deja la un nivel superior. PIB-ul Singapore este estimat de Knight Frank
şi Citi Private Wealth's 2012 Wealth Report la 56.532 dolari (2010), cel mai mare din
lume, în funcţie de puterea de cumpărare. Norvegia se situează pe locul secund, cu un
PIB pe cap de locuitor de 51.226 dolari, urmată de SUA (45.511 dolari), Hong Kong
(45.301 dolari) şi Elvetia (42.470 dolari). (FMI a situat Singapore pe locul 3 la nivel
mondial în 2010 - 2011 în funcţie de PIB, în spatele Qatarului şi Luxemburgului, care nu
au fost incluse în raportul Knight Frank).
În 2050, Wealth Report estimează că cei mai bogaţi cetăţeni se vor regăsi în Asia:
Singapore (PIB 137.710 dolari), Hong Kong (116.639 dolari), Taiwan (114.093 dolari) şi
Coreea de Sud (107.752 dolari).
Pentru prima dată în istoria modernă, Asia a devenit cea mai bogată regiune a lumii,
arată un studiu al Credit Suisse – Global Wealth Report 2012, citat de „Wall Street
Journal” şi preluat de Adevarul.ro.
Chiar dacă şi Asia a fost afectată de criza financiară, scăderea în această parte a lumii a
fost de doar 1,9%.
31
Beijingul se bucură de rezerve foarte mari de lichidități. China se bucură și de Rezervele
valutare ale Chinei au crescut de peste şapte ori începând din 2004 şi sunt în prezent de două ori
mai mari decât suma necesară pentru a cumpăra aurul deţinut de toate băncile centrale din lume,
potrivit Bloomberg.
La sfârşitul anului 2012, rezervele valutare ale Chinei se situau la 3.300 de miliarde de dolari.
Fondurile în monedă străină ale guvernului de la Beijing au depăşit prima dată în 2004 valoarea
aurului deţinut de băncile centrale. Raportat la 2004, preţul aurului a urcat pe piaţa internaţională
de 2,6 ori până la sfârşitul lunii februarie, în timp ce deţinerile înregistrate s-au modificat doar
uşor, potrivit datelor FMI şi Consiliului Mondial al Aurului. În perioada 2004-2012, rezervele
valutare ale Chinei au crescut de 7,2 ori, notează Bloomberg.
Dolarii ajunşi în China în urma schimburilor comerciale sunt vânduţi băncilor, care îi vând mai
departe băncii centrale, sporind astfel rezervele. Procesul a fost alimentat de exporturi, China
depăşind în 2009 Germania pentru a deveni cel mai mare exportator din lume. Circa două treimi
din rezervele Chinei sunt în dolari, iar un sfert în euro, afirmă Yao Wei, economist din Hong
Kong al grupului francez Societe Generale.
China încurajează în prezent companiile şi populaţia să păstreze sume mai mari în valută,
strategie cunoscută ca „ascunderea valutei la populaţie“, astfel că rezervele statului ar putea să
„scadă gradual“, a spus Yang. Activele din rezervele Chinei reprezintă 30,2% din cele la nivel
global, faţă de 14% în 2004, arată datele Bloomberg. Totalul Chinei este de trei ori mai mare faţă
de Japonia, situată pe locul doi în lume. În 2004, Japonia controla circa 24% din rezervele la nivel
mondial. Rezervele valutare ale Chinei depăşesc 3.300 de miliarde de dolari, iar economia
ţării este puternic orientată spre export.
Un raport al Băncii Mondiale concluzionează că Asia va face faţă fără nicio problemă
oricărei reduceri de cerere sau oricărei eventuale retrageri a lichidităţilor de către băncile
europene. Deci putem spune cu fermitate că parteneriatul cu B.C. „Moldindconbank”S.A.
cu băncile asiate este o perspectiv de viitor, care va aduce profit nu doar băncii ci şi ţării
noastre, deoarece tot mai mulţi clienţi din ţară se vor concentra pe piaţa asiatică.
Pentru aceasta este nevoie de un studiu amănunţit a pieţei interbancare din Asia, iar
pentru asta ne vom axa anume pe ţările cu economia dezvoltată şi anume ţări ca China,
Singapore şi Japonia.
32
Deseori în sistemul bancar se întîmplă ca băncile să fie doar o singură verigă dintr-un
lanţ întreg, de aceea studiu se va axa anume pe băncile asiatice corepondente cu
partenerii noştri şi desigur cele cu care lucrează ţările învecinate precum, Rusia, Lituania,
Letonia, Ucraina, Romînia, se vor selecta băncile mari, cu perspectivă de viitor.
Una dintre marile bănci cu un potenţial înalt pentru un parteneriat de succes şi de lungă
durată este Bank of China, cu scopul de excelenţă, susţinerea creşterii economice şi
construirea unei bănci de primă clasă internaţională, este una dintre cele mai mari şi mai
vechi Bănci din China. Ea a fost fondată în 1912 de către Guvernul Republicii din China,
pentru a înlocui Banca Guvernului Chinei Imperiale. Este cea mai veche bancă din China
încă în existenţă. De la înfiinţarea sa până în 1942, aceasta a emis bancnote în numele
guvernului împreună cu "Big Four" ale acelei perioadei: Banca Fermierilor din China,
Bank of Communications şi Banca Centrală a Republicii China. Deşi iniţial a funcţionat
ca banca centrală chineză, în 1928 Banca Centrală a Chinei se înlocuieşte în acest rol.
Ulterior, BOC a devenit o bancă pur comercială.
Bank of China va accelera ritmul de a consolida baza de afaceri interne. Între timp, cu
ocazia globalizării economice caracterizată prin legături mai strânse între economia
Chinei şi a economiei mondiale, Bank of China va face eforturi viguroase în extinderea
afacerilor transnaţionale şi transfrontaliere pe baza nevoilor clienţilor, astfel încât să
creeze un nou model la nivel global de dezvoltare integrat, cu un lanţ de servicii extinse
pe piaţa Chinei.
Banca are deja deschise filiale în Rusia, Italia, Germania, Ungaria, ceea ce va face c
parteneriatul dintre Moldindconbank să fie unul de durată şi cu succese petru ambii
parteneri.
33
Chineză. În 2011 a fost a doua mare bancă din lume, după capitalizarea de piaţă şi 13-a
cea mai mare companie din lume. Banca are aproximativ 13,629 sucursale pe piaţa
internă. În plus, aceasta susţine filiale în străinătate, în Frankfurt, Hong Kong,
Johannesburg, New York, Seul, Singapore, Tokyo, Melbourne, Sydney şi, o filială
deţinută în întregime la Londra. Totalul activelor sale a ajuns la 8700 miliarde RMB, în
2009.
Este o bancă comercială lider în China, oferind o gamă completă de produse bancare şi
servicii comerciale. Afacerea este formată din trei segmente de activitate principale:
servicii de corporate banking, servicii bancare personale şi operaţiuni de trezorerie. Sunt
printre liderii de piaţă în China, într-o serie de produse şi servicii, inclusiv împrumuturi
ipotecare rezidenţiale, de infrastructură şi carduri bancare.
Au o bază de clienţi extinsă, cu relaţiile bancare stabilite cu multe dintre cele mai mari
grupuri de afaceri şi companii lider în industriile care sunt de importanţă strategică pentru
economia Chinei. La sfârşitul anului 2011, Banca avea o retea de sucursale 13,581 şi sub-
filiale în China continentală, menţinute de sucursale în străinătate, în Hong Kong,
Singapore, Frankfurt, Johannesburg, Tokyo, Seul, New York, Ho Chi Minh City şi
Sydney, precum şi birouri reprezentative în Taipei şi Moscova, şi filialele aflate în
proprietatea multiple, cum ar fi Asia de CCB, CCB Leasing financiar, International BCC,
Trust CCB, chino-german Bausparkasse, Londra CCB, Asset Management principal
CCB. Grupul oferă servicii complete financiare pentru clienţii săi.
Banca Industrială şi Comercială a Chinei Ltd. (ICBC) este cea mai mare bancă din
lume prin capitalizarea profitului şi a pieţei. Este una dintre "Big Four" al băncilor
comerciale de stat a Chinei (celelalte trei fiind Bank of China, Banca Agricolă a Chinei,
şi China Construction Bank). Ea a fost fondată ca o societate cu răspundere limitată, la 1
ianuarie 1984. În martie 2010, a avut active de RMB 12550000000000 (US 1900
34
miliarde dolari), cu peste 18.000 de puncte de vânzare, inclusiv 106 sucursale de peste
mări şi agenţi de la nivel global. În 2011, s-a clasat pe locul numărul 7 privind Forbes
Global 2000 lista celor mai mari companii publice din lume.
La sfârşitul anului 2011, ICBC a avut 408,859 de angajaţi în statutul de plată. ICBC a
furnizat o gamă largă de produse şi servicii financiare 4,110,000 clienţilor corporativi şi
282 de milioane de clienţi individuali, prin 16648 puncte de vânzare din China, 239
filiale de peste mări şi o reţea globală mai mult de 1669 de bănci corespondente, precum
şi servicii bancare prin internet, telefon si auto-Banking. ICBC a stabilit prezenţă
puternică prin funcţionarea sa şi de expansiunea rapidă a pieţelor din întreaga lume.
La sfârşitul anului 2011, activele totale a ajuns la RMB 15,476.868 miliarde de euro,
reprezentând o creştere de RMB 2,018.246 miliarde de euro, sau 15,0% faţă de sfârşitul
anului precedent; Total pasive a ajuns la RMB 14,519.045 miliarde de euro la sfârşitul
anului 2011, până RMB 1,882.08 miliarde de euro, sau 14,9 % fata de anul anterior.
Având o creştere de 25,6% faţă de anul precedent, în profitul net a RMB 208445000000,
în 2011, ICBC a apărat poziţia sa ca bancă din lume cu cele mai profitabile. Randamentul
activelor totale medii şi randamentul capitalurilor proprii medie ponderată pe picior de
egalitate cu standardul internaţional, au fost la 1,44% şi, respectiv, 23,44%. Rezultatul pe
acţiune a crescut de RMB 0.12 de la un an mai devreme la RMB 0.6. Raportul dintre
creditele neperformante a scăzut la 0,94 la sută, în scădere cu 0,14 puncte procentuale
faţă de anul precedent. Soldul creditului rău şi raportul ", atât a scăzut", în cei doisprezece
ani la rând.
China fiind o ţară cu multiple posibilităţi are un sistem bancar de invidiat, din care am
avea multe de învăţat, cu un număr impresionant de bănci de primă clasă, Pentru o
perspectivă de viitor acestea sunt cele mai indicate alegeri în materie de parteneri bancari
din China. Deoarece sunt nişte profesionişti în adevăratul sens al cuvîntului.
Singapore oferă o listă impresionantă de bănci majoritatea fiind filialele băncilor mari
din lumea întreagă, de aceea oricare bancă de pe teriroriul Singapore-ului va putea oferi
BC „Moldinconbank”S.A. parteneriatul necesar pentru o extindere a relaţiilor sale.
35
Precum şi că Singapore are o mulţime de bănci guvernamentale, care pot fi partenerii
unei afaceri fructuase şi cu care afacerea va prospera de a an la an. De asemenea situaţia
economică favorabilă a acestui stat, oferă o multitudine de soluţii pe piaţa interbancară,
care ne uimeşte în fiecare an cu succesele sale.
Majoritatea băncilor din Hong Kong sunt privatizate, ceea ce face ca relaţiie BC
„Moldindconbank” S.A. cu băncile din Hong Kong să fie mai dificile însă în orice
situaţie există cale de rezovare a problemelor, aşa că băncile din Hong Kong au un cerc
întreg format din mai multe bănci competente pentru un parteneriat de succes. Aşa încît
aici drumul este puţin mai dificil pentru BC „Moldindconbank” S.A., de aşi desfăşura
activităţile de parteneriat pe piaţa Hong Kong-ului, însă băncile locale sunt mereu
bucuroase de parteneriate noi din întreaga lume. Aici putem găsi filiale precum : Banca
Monte Dei Paschi Di SienaS.P.A. (Italy), Commerzbank (Germany), HSBC Bank
International Limited (United Kingdom), HSBC Bank plc (United Kingdom), Société
Générale (France), UniCredit Societa' Per Azioni (Italy), Bank of Montreal (Canada),
Bank of New York (USA), etc. Lista este foarte mare însă de la începutul ei se poate
observa că băncile din întreaga lume sunt dornice de parteneriate cu această ţară, şi piaţa
interbancară din Hong Kong este foarte prielnică pentru afacerile externe oricărei bănci
din lume. Dechiderea noilor perspective reciproce pe plan internaţional, atît din partea
BC”Moldindconbank”S.A. cît şi din partea Hong Kong-ului, vor avea efecte pozitive,
pentru fiecare partener.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
În urma petrecerii practicii la sediul central al BC ’’ Moldindconbank’’ S.A. am analizat
organizarea evidenţei şi petrecerii operaţiunilor valutare, activatatea externă, precum şi
cele de analiza a activităţii economice a băncii.
36
Fiecare secţie îşi are conducătorul său şi are împărţite volumul lucrului conform locurilor
de muncă.
37
În această perioadă am avut posibilitatea să însuşesc legislaţia Republicii
Moldova privind activitatea bancară din Republica Moldova. Am obţinut cunoştinţă în
ceea ce priveşte procedura şi ordinea întocmirii a diverselor documente şi acte.
Reeşind din specificul activităţii direcţiei în care am făcut practică consider oprotun
următoarele propuneri :
BIBLIOGRAFIE
1. Legea RM “instituţiilor financiare”, nr. 550 din 21.07.1995. În: Monitorul Oficial,
1996, nr. 1 (cu modificările ulterioare);
38
2. Regulamentul BNM „privind emiterea, circulaţia şi răscumpărarea Certificatelor
Băncii Naţionale a Moldovei”, nr. 200 din 12.08.2004. În: Monitorul Oficial, 2004,
nr. 163-167 (cu modificările ulterioare);
3. Regulamentul BNM „cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor
condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru
pierderi la angajamente condiţionale”, nr. 224 din 30.08.2007. În: Monitorul Oficial,
2007, nr. 149-152;
4. Regulamentul BNM „cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc”, nr. 269 din
17.10. 2001. În: Monitorul Oficial, 2001, nr. 130 (cu modificările ulterioare);
5. Regulamentul BNM „cu privire la operaţiunile de piaţă deschisă ale Băncii Naţionale
a Moldovei” nr.57 din 11.09.1997, nr. 33 din 11.09.1997. În: Monitorul Oficial, 1997,
nr. 62 (cu modificările ulterioare);
6. Regulamentul BNM „cu privire la expunerile "mari", nr. 3/09 din 01.12.1995. În:
Monitorul Oficial, 1995, nr. 70 (cu modificările ulterioare);
7. Instrucţiunea BNM „cu privire la modul de întocmire şi prezentarea de către bănci a
rapoartelor financiare”. În: Monitorul Oficial nr.64-65 din 2/X-1997;
8. Regulamentul BNM „cu privire la transferul de credit”, nr.373 din 15.12.2005. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.176-181/643 din 30.12.2005 (cu
modificările ulterioare);
9. Regulament BNM „cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica
Moldova”, nr. 200 din 27.07. 2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
120-123 din 4.08.2006 (cu modificările ulterioare);
10. Statutul băncii comerciale „Moldindconbank” SA;
11. Regulamentul privind condiţiile şi modul de efectuare a operaţiunilor valutarea a BC
„Moldindconbank” SA;
Anexa 1
39
Anexa 2
40
Anexa 3
41
42
43
44
45
46
Anexa 4
Tipul depozitului
Regim Flotantă
Regim Flotantă
47
EUR 2 3 100
ultim. 2 converta în - la cont de
Regim Fixă luni altă valută. card
Regim Flotantă
MDL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10
USD 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10 Da Da - -
DE ECONOMII
EUR 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10
Regim - - - - - - - - -
Anexa 5
48
Anexa 6
49
50
51
Anexa 7
52
Anexa 8
53