ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA FINANŢE
CATEDRA BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ

Doina JOSAN

RAPORT
PRIVIND PRACTICA DE
PRODUCŢIE ŞI DE LICENŢĂ
în cadrul BC „Moldindconbank” S.A.

ADMIS la susţinere Autor:

Conducătorul practicii de la catedră: student gr. FB-134,
conf. univ., dr. Mistrean Larisa învăţământ cu frecvenţă la zi
________________________ Doina JOSAN
”___”______________20__ _________________
(semnătura)
Conducătorul practicii de la
întreprindere:
Director adjunct Vitalie MELENTIEV
_________________
(semnătura)

Chişinău, 2016
 Cuprins
Introducere .....................................................................................................................................3

1. INIŢIEREA ÎN ACTIVITATEA BĂNCII ........................................................................4

2. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CE ŢINE DE DESERVIREA ŞI SUPORTUL

CLIENTELEI .....................................................................................................................11
3. ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI CASIERIE ..............................................15

4. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE DECONTARE ...................................................19

5. STUDIUL ACTIVITĂŢII DE ATRAGERE A DEPOZITELOR .................................24

6. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CE ŢINE DE CARDURILE DE PLATĂ ..............31

7. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE CREDITARE .....................................................40

8. ORGANIZAREA SISTEMELOR DE MONITORIZARE A CREDITULUI .............46

9. ORGANIZAREA EVALUĂRII ŞI MONITORIZĂRII GAJULUI PENTRU

CREDITELE ACORDATE .............................................................................................. 47
10. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII VALUTARE .............................. 49

11. ELABORAREA COMPARTIMENTULUI ANALITIC/APLICATIV AL TEZEI DE

LICENȚĂ ...........................................................................................................................53

Încheiere .......................................................................................................................................65

Bibliografie ...................................................................................................................................66

Anexe ...........................................................................................................................................68
 INTRODUCERE
Banca, în esenţa sa, reprezintă o instituţie financiar-creditară care atrage de la persoane fizice
şi juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plată şi
care utilizează aceste mijloace total sau parţial pentru a acorda credite sau a face investiţii pe
propriul cont şi risc.
S.A. „Moldindconbank” este organizată şi funcţionează ca persoană juridică în conformitate
cu Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, Legea instituţiilor financiare, Legea privind
societăţile pe acţiuni, alte acte legislative, prezentul Statut şi regulamentele interne ale Băncii.
Banca funcţionează ca societate pe acţiuni de tip deschis, este independentă din punct de vedere
juridic, operațional, financiar și administrativ în limitele prevăzute de legislația în vigoare. Banca
emite şi aprobă decizii privind chestiuni de orice natură, ce ţin de activitatea pe care o desfăşoară
în interesul acţionarilor, deponenţilor, clienţilor în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
Banca îşi desfăşoară activitatea pe baza autogestiunii şi autofinanţării integrale şi este
posesoare a propriului patrimoniu, în conformitate cu legislaţia în vigoare îşi poate crea
subdiviziuni structurale cum ar fi: filiale, reprezentanţe, care îşi desfasoară activitatea în baza
regulamentelor aprobate. Patrimoniul băncii este contabilizat în bilanţul consolidat. Conducerea
filialelor este aprobată de Consiliul Băncii şi activează în baza unui mandat al băncii. Banca este
în drep de a deschide filiale şi reprezentanţe peste hotarele Republicii Moldova, în conformitate
cu legislaţia în vigoare care se bucură de statutul juridic al ţării de reşedinţă.
Scopul raportului este de a studia activitatea BC „Moldindconbank” S.A., de a evalua
eficienţa activităţii acesteia, precum şi de a face cunostinţă cu programele băncii şi activităţile ei
în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Raportul este structurat în unsprezece capitole, fiecare capitol conține relatarea succintă
despre activitățile desfășurate de către banca nominalizată.
„Moldindconbank” S.A. se bucură în prezent de o imagine respectabilă pe piaţa bancară din
Republica Moldova, fiind percepută ca un brand puternic ce inspiră încredere, stabilitate si calitate.
Spectrul larg de servicii și produse bancare calitative este înalt apreciat de clienţii băncii. Dovadă,
în acest sens, o constituie numărul mare de clienţi ai băncii, care este permanent în creştere.

3
 I. INIŢIEREA ÎN ACTIVITATEA BĂNCII
Moldidnconbank” S.A " este una din cele mai vechi şi mai mari bănci din Moldova, care
şi-a început activitatea la 1 iulie 1959, în calitate de filială a Stroibank, din URSS, sarcina de bază
a căreia era finanţarea construcţiilor industriale, întreprinderilor energetice și a magistralelor de
transport.
La 25 octombrie 1991, conform deciziei Adunării de Constituire, banca a fost reorganizată
în Banca Comercială pe Acţiuni pentru Industrie şi Construcţii BC „Moldindconbank” S.A.
Reorganizarea nu a reprezentat doar schimbarea denumirii şi a structurii organizatorico – juridică,
dar şi lărgirea semnificativă a serviciilor prestate cu scopul de a transforma banca într-o instituţie
financiară universală care prestează tot spectrul de servicii financiar-bancare.
Pe parcursul următorilor ani, Moldindconbank s-a dezvoltat într-un ritm constant şi
ascendent diversificându-şi tot mai mult portofoliul de produse şi cel de clienţi.
În prezent, Moldindconbank are cea mai mare reţea de subdiviziuni din Republica Moldova
fiind prezentă în toate raioanele ţării. Toate filialele Moldindconbank oferă o gamă completă de
servicii financiare tuturor categoriilor de clienţi: persoane fizice, persoane juridice şi instituţii
financiare.
Relaţiile de colaborare cu organizaţiile financiare internaţionale, precum şi cu băncile de
talie mondială, demonstrează profesionalismul echipei dar şi reputaţia înaltă pe care o are
Moldindconbank pe piaţa internaţională.
S.A. „Moldindconbank” este organizată şi funcţionează ca persoană juridică conform
legislaţiei Republicii Moldova şi Statut-ului băncii. Banca funcţionează ca societate pe acţiuni de
tip deschis.
Sediul BC „Moldindconbank” este în Republica Moldova, mun. Chişinău, str. Armenească,
nr.38, cod poştal MD 2012. Această adresă serveşte şi ca adresă pentru relaţiile persoanelor fizice
şi juridice cu banca. S.A. „Moldindconbank” îşi deschide conturi corespondente la Banca
Naţională a Moldovei, precum şi la alte bănci, cu sediul în ţară sau în străinătate, conform
legislaţiei în vigoare, şi îşi desfăşoară activităţile financiare prevazute de lege şi de Statutul băncii
în temeiul autorizaţiei eliberate de către Banca Naţională a Moldovei.
BC„Moldindconbank” este independentă de organele puterii şi administraţiei publice
centrale şi locale, emite și aprobă decizii privind chestiuni de orice natură ce țin de activitatea pe
care o desfaşoară, în interesul acţionarilor, deponenților, clienților în conformitate cu legislaţia în
vigoare din Republica Moldova.
Banca îşi desfăşoară activitatea pe baza autogestiunii şi autofinanţării integrale şi este titulară
a dreptului de proprietate asupra bunurilor sale.

4
 În conformitate cu legislaţia în vigoare, BC „ Moldindconbank” S.A. are dreptul să deschidă
filiale și reprezentanţe, care îşi desfasoară activitatea în baza regulamentelor aprobate, să le atribuie
drepturi în limitele prevederilor statutare fără dreptul de persoană juridică, dacă legislatia nu
prevede altfel. Patrimoniul lor este contabilizat atît în propriul bilanţ, cît şi în bilanţul consolidat
al băncii. Conducerea filialelor este aprobată de Consiliul Băncii şi activează în baza unui mandat
al băncii. Banca are dreptul, în conformitate cu legislaţia în vigoare de a deschide filiale şi
reprezentanţe peste hotare care se bucură de statutul juridic al ţării de reşedinţă. În prezent banca
are deschise 63 de filiale și 127 de agenții pe teritoriul Republicii Moldova.
Banca răspunde pentru îndeplinirea propriilor obligaţii, inclusiv faţă de deponenţi, cu întreg
patrimoniul său şi nu răspunde pentru angajamentele luate de stat, şi pentru obligaţiile acţionarilor
săi. Şi la rîndul lor acţionarii băncii nu răspund pentru obligaţiile Băncii, ei suportă riscul
pierderilor în limita participaţiunii lor la capitalul social al băncii.
Durata activităţii BC„ Moldindconbank” nu este limitată, limitarea duratei de funcţionare
poate fi hotărîtă numai de către Adunarea Generală a Acţionarilor.
Lansat acum 57 de ani, cu un întreg ansamblu de idei, valori, principii şi tradiţii, brand-ul
Moldindconbank rezistă şi se consolidează în timp, în pofida apariţiei pe piaţă a unei concurenţe
puternice. Perseverenţa instituţiei date se datorează, în special, principiilor de bază respectate de
bancă: asigurarea stabilităţii şi securităţii bancare, satisfacerea cerinţelor clienţilor şi prestarea
serviciilor bancare la cel mai înalt nivel.
Din istoria nouă a băncii merită a fi menţionaţi ultimii ani. Această perioadă poate fi numită
cea mai productivă şi de succes perioadă pentru BC „Moldindconbank” S.A., care a definit clar o
strategie de dezvoltare, şi-a format o echipă profesională de manageri şi, cel mai important, şi-a
majorat numărul de clienţi fideli băncii. În această perioadă Băncii i-au fost atribuite diferite
nominalizări şi titluri din partea organizaţiilor şi revistelor de talie naţională şi europeană. Astfel,
în anii 2003, 2004, 2006, 2007 Băncii i-a fost oferit titlul de „Cel mai bun contribuabil al anului”.
Totodată, în anii 2003 şi 2004 Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare a nominalizat
banca ca fiind cea mai activă bancă din Moldova în cadrul programului Trade Facilitation Program.
În anul 2005 Băncii i-a fost atribuit titlul „Cea mai bună Bancă din Moldova” de către revista „The
Banker”. În anii 2006, 2014 și 2015 revista „Global Finance” i-a oferit băncii titlul de cea mai
bună bancă din Moldova în categoria celor mai bune bănci de pe pieţele din Europa Centrală şi de
Est, totodată în anul 2015 aceeași revistă a acordat titlul: „Cea mai inovativă bancă din Moldova”.
Pe parcursul acestor ani, „Moldindconbank”S.A. a ştiut să-şi preţuiască ceea ce are mai
scump: valorile, tradiţiile, principiile şi clienţii. Astăzi BC "Moldindconbank" S.A. este una din
cele mai mari bănci din Republica Moldova cu o infrastructură bine dezvoltată şi cu o reputaţie
înaltă pe piaţa financiară internaţională. La moment banca prestează întreaga gamă de servicii
5
bancare prin intermediul reţelei sale de subdiviziuni pe tot teritoriul Moldovei. Banca deţine relaţii
de corespondenţă cu bănci de talie mondială, totodată colaborează cu instituţii financiare
internaţionale ca Corporaţia Financiară Internaţională, Banca Mondială şi alte fonduri de
dezvoltare internaţională, care permit băncii să atragă resurse financiare pe termen lung.
La moment, în situaţia cînd băncile îşi axează activitatea pe probleme ce ţin de dezvoltarea
businessului, necesitatea de capitalizare, dezvoltarea infrastructurii, securizarea activelor sale,
lansarea produselor bancare inovaţionale şi, desigur, crearea unui sistem de management
corporativ ce ar răspunde cerinţelor actuale, apar întrebari privind eficientizarea mecanismelor de
luare a deciziilor. Aceste mecanisme trebuie să permită managementului băncii să evalueze care
riscuri şi în ce mărime poate să-şi asume banca, să evalueze dacă riscurile asumate justifică
profitabilitatea tranzacţiilor încheiate de bancă. Activitatea bancară se supune urmatoarelor tipuri
de riscuri de bază:
- Riscul de credit.
- Riscul concentrării portofoliului.
- Riscurile de piaţă (valutar, ratei dobînzii).
- Riscul lichidităţii.
- Riscul operational.
- Riscul pierderii imaginii.
- Riscul politic şi de tară, ș.a.
În acest sens, „Moldindconbank”S.A. dispune de un sistem integru de identificare, evaluare,
control, monitorizare şi dirijare a riscurilor, permanent actualizat cu noi abordări şi metode de
analiză a riscurilor, care permite prevenirea sau reducerea influenţei factorilor de risc.
Pentru funcţionarea acestui sistem, banca asigură soluţionarea eficientă a următoarelor
sarcini:
 Optimizarea raportului dintre posibilităţile potenţiale şi riscuri cu mărimea capitalului şi
ritmurile de creştere a băncii.
 Realizarea unei abordări complexe şi de sistem privind evaluarea şi dirijarea riscurilor.
 Coordonarea riscurilor cu potenţialele posibilităţi de obţinere a unor rezultate înalte.
 Integrarea procesului de evaluare şi dirijare a riscurilor în cadrul procesului de luare a
deciziilor.
 Îmbunătăţirea managementului băncii prin perfecţionarea continuă a structurii adecvate de
control.
În activitatea sa, „Moldindconbank„ S.A. tinde spre menţinerea unui nivel suficient al
lichidităţii, a unei structuri echilibrate a activelor şi pasivelor pe termen lung şi valutei, asigurarea
nivelului adecvat de diversificare a acestora pe tipuri de clientelă ş.a., scopul-cheie a
6
managementului riscurilor fiind maximizarea valorii băncii prin creșterea profitabilităţii ei şi
determinarea limitelor de risc.
În această ordine de idei are loc efectuarea prognozelor şi monitorizarea zilnică a riscului
lichidităţii, riscului valutar şi celui al ratei dobînzii în permanență fiind analizate şi monitorizată
situaţia financiară a băncii: bilanţul şi contul de profit şi pierderi.
Structura organizatorică a Băncii (anexa 1) este elaborată de Preşedintele Băncii şi este
aprobată de Consiliul Băncii, este construită după o formă vertical-centralizată de dirijare de sus
în jos, după principiul unic de conducere şi este formată din subdiviziuni structurale ale Băncii
care sunt divizate în direcţii, secţii şi servicii de sine stătătoare. Din punct de vedere al activităţii,
structura organizatorică reprezintă subdiviziunile Băncii care elaborează produse bancare, prestări
de servicii, proceduri de realizare a lor şi subdiviziuni care nemijlocit realizează aceste produse şi
prestează servicii în limita autorizaţiei eliberate de Banca Naţională a Moldovei. În dependentă de
volumul, direcţiile şi situaţia financiară Banca deschide şi lichidează filiale, cu avizul Băncii
Naţionale a Moldovei. Lista filialelor și agențiilor Băncii este prezentată în anexa 2.
Organele principale de conducere şi control în BC „Moldindconbank” S.A. sunt:
- Adunarea Generală a Acţionarilor Băncii;
- Consiliul Băncii;
- Preşedintele Băncii;
Adunarea Generală a Acţionarilor este organul suprem de conducere al Băncii, poate fi
ordinară, anuală şi extraordinară. Adunarea generală anuală a acţionarilor Băncii este convocată o
dată în an, independent de alte adunări, şi se întruneşte nu mai devreme de o lună şi nu mai târziu
de 2 luni de la data primirii de către organul financiar abilitat a dărilor de seamă anuale ale băncii.
Adunarea generală a acţionarilor poate avea loc cu prezenţa acţionarilor, prin corespondenţă sau
în formă mixtă. Adunarea generala anuală a acţionarilor nu poate fi ţinută prin corespondenţă.
Atribuţiile exclusive ale adunării generale a acţionarilor sunt:
- aprobarea Statutului Băncii în redacţie nouă sau a modificărilor şi completărilor la Statut, cu
excepţia modificărilor şi completărilor ce ţin de competenţa exclusivă a Consiliului Băncii;
- luarea deciziei cu privire la modificarea capitalului social, cu excepţia cazurilor de adoptare a
deciziei privind mărirea capitalului social ce ţin de competenţa exclusivă a Consiliului Băncii;
- aprobarea regulamentelor Consiliului Băncii şi Comisiei de cenzori;
- alegerea Preşedintelui Consiliului Băncii;
- alegerea membrilor Consiliului Băncii şi Comisiei de cenzori, inclusiv rezervei lor şi suspendarea
anticipată a împuternicirilor lor, stabilirea mărimii retribuţiei muncii lor, a remuneraţiilor şi
compensaţiilor, precum şi luarea deciziei privind tragerea la răspundere sau eliberarea de
răspundere a membrilor Consiliului şi Comisiei de cenzori, și altele.
7
 Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor, conform prevederilor Legii
privind societăţile pe acţiuni, se expediază fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal sau
deţinătorului nominal de acţiuni ale Băncii sub formă de aviz şi se publică în ziarul „Capital
Market”.
Banca, ca societate pe acţiuni, publică pe pagina-web corporativă informaţia despre ţinerea
adunărilor generale ale acţionarilor, hotărîrile adoptate în cadrul acestora, emisiunile închise şi
ofertele publice ale valorilor mobiliare efectuate de Bancă pe piaţa primară şi pe piaţa secundară
a valorilor mobiliare, evenimentele şi acţiunile ce afectează activitatea financiar-economică a
Băncii, rapoartele financiare prezentate Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, precum şi altă
informaţie prevăzută de legislaţie şi Statutul Băncii.
Consiliul Bancii este organul de conducere, care reprezintă interesele acţionarilor în
perioada dintre adunările generale şi în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi
supraveghează activitatea băncii, elaborează şi asigură aplicarea politicii BC „Moldindconbank”
S.A. Consiliul Băncii este ales de adunarea generală şi este subordonat ei.
Membrii Consiliului Băncii sunt aleşi pe un termen de 4 ani prin vot cumulativ şi pot fi
realeşi de un număr nelimitat de ori. Numarul membrilor trebuie să fie impar şi să includă cel putin
5 persoane.
Consiliul BC “Moldindconbank” S.A. este constituit din 7 membri (Tabel 1.1) .
Tabel 1.1
Consiliul BC„Moldindconbank” S.A.
Numele, prenumele Funcţia ocupată în bancă
Valerian Mîrzac Preşedintele Consiliului Băncii
Nicolae Curtoglo Membru al Consiliului
Constantin Becciev Membru al Consiliului
Mariana Durleșteanu Membru al Consiliului
Octavian Nicolaescu Membru al Consiliului
Fiodor Iacovlenco Membru al Consiliului
Vladimir Ceban Membru al Consiliului
Sursa: Conducerea băncii, [online]. [citat 9 martie 2016]. Disponibil: http://www.micb.md/conducerea-
micb/.

De competenţa Consiliului Băncii ţine:

- soluţionarea tuturor chestiunilor referitoare la activitatea băncii, dacă ele nu constituie
competenţa exclusivă a adunării generale a acţionarilor;
- adoptarea deciziei privind convocarea adunării generale a acţionarilor;
- aprobarea valorii de plată a partimoniului, ce constituie obiect al unei tranzacţii de proporţii;
8
- luarea deciziei privind incheierea tranzacţiilor de proporţii;
- luarea deciziei privind mărirea capitatulului Social cu cel mult 50% din valoarea acestuia la data
ultimei adunări generale a acţionarilor, prin intermediul emisiei suplimentare de acţiuni şi
introducerea schimbărilor respective în Statutul Băncii;
- aprobarea prospectului emisiei suplimentare de acţiuni;
- luarea deciziilor pe parcursul anului financiar, privind repartizarea profitului net, utilizarea
capitalului de rezervă şi a capitalului suplimentar, precum şi a mijloacelor fondurilor speciale;
- prezentarea la adunarea generală a acţionarilor a propunerilor privind plata dividendelor anuale;
- aprobarea direcţiilor prioritare ale activităţii Băncii, și altele.
Şedinţele Consiliului Băncii sunt convocate de Preşedintele lui după necesitate, dar nu mai
rar decît o dată pe trimestru. Şedinţele Consiliului pot fi ordinare şi extraordinare şi ținute cu
prezența membrilor săi, prin corespondenţă sau sub formă mixtă.
Şedintele ordinare ale Consiliului Băncii se ţin nu mai rar de o dată pe trimestru. Şedintele
extraordinare ale Consiliului Bancii se convoacă de preşedintele Consiliului Băncii. Şedințele
Consiliului Băncii sunt deliberative dacă la acestea sunt prezenţi nu mai puţin de jumătate ai
membrilor lui. Fiecare membru al Consiliului Bancii deține un vot.Transmiterea votului de către
un membru al consiliului Bancii altui membru al consiliului sau altei persoane nu se admite.
Conducerea activităţii curente a BC „Moldindconbank” S.A. se efectuează în conformitate
cu regulamentele interne ale băncii de către Preşedintele Băncii. Drepturile şi obligaţiile
Preşedintelui Băncii sunt determinate de legislaţia în vigoare şi Statutul Băncii.
Preşedintele și vice-presedinţii băncii sunt desemnaţi de Consiliul Băncii pe un termen de 4
ani şi pot fi numiți de un număr nelimitat de ori. În competenţa Preşedintelui şi vicepreşedinţilor
băncii se includ toate chestiunile de activitate curentă a băncii, cu excepţia problemelor ce ţin de
competenţa adunării generale a acţionarilor sau ale Consiliului Băncii.
Preşedintele Băncii acţionează fără mandat (procura) din numele băncii, şi are următoarele
funcţii:
- reprezintă interesele BC „Moldindconbank ” S.A. în ţară şi peste hotare;
- efectuează tranzacţii în numele Băncii;
- administrează mijloacele şi patrimoniul Băncii în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- aprobă statele de personal, angajează şi eliberează personalul Băncii, stabileşte mărimea
salariului, aplică personalului măsuri de stimulare şi sancţiuni disciplinare;
- emite ordine şi dispoziţii obligatorii pentru executare;
- eliberează procuri pentru efectuarea acţiunilor din numele Băncii;
- supraveghează executarea funcţiilor şi responsabilităţilor stabilite vicepreşedinţilor, precum şi
altor persoane cu funcții de răspundere din Bancă;
9
- organizează, supraveghează şi asigură executarea deciziilor adunării generale a acţionarilor şi
Consiliului Băncii;
- studiază preliminar chestiunile necesare de a fi examinate la şedinta Consiliului Băncii.
Controlul activităţii economico-financiare a BC „Moldindconbank” S.A. este exercitat de
către Comisia de Cenzori, care se subordonează numai Adunării Generale a Acţionarilor. Controlul
obligatoriu se efectuează o dată pe an şi ţine de activitatea economico-financiară a Băncii în anul
financiar încheiat. Controlul extraordinar se efectuează de Comisia de Cenzori din iniţiativa
proprie, pe baza hotărîrii Adunării Generale a Acţionarilor sau a Consiliului Băncii, precum şi la
cererea acţionarilor ce deţin cel putin 10% din acţiuni.
Comisia de Cenzori este constituită din trei membri, numiţi de Adunarea Generală a
Acţionarilor pe o perioada de cel mult 4 ani, după care pot fi realeşi. Unul din membrii Comisiei
de cenzori este recomandat de catre Ministerul Finanțelor şi cel puţin unul din cenzori trebuie să
fie contabil autorizat în condiţiile legii sau contabil-expert. Cenzorii trebuie să fie acţionari ai BC
„Moldindconbank” S.A., cu excepţia contabililor-experţi.
Comisia de Cenzori verifică modul în care sunt respectate de Bancă actele normative
aplicabile şi prezintă Consiliului Băncii rapoarte în această privinţă. De asemenea, aceasta,
stabileşte proceduri interne de evidenţă şi control contabil pentru Bancă, în temeiul regulamentelor
Băncii Naţionale a Moldovei, supraveghează respectarea lor, exercită alte atribuţii conform
prevederilor legislaţiei în vigoare.

10
 II. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CE ŢINE DE DESERVIREA ŞI
SUPORTUL CLIENTELEI
Deschiderea conturilor se face în baza contractului încheiat între instituţia financiară şi
client, bancă şi persoana juridică. Forma de bază a contractului cu condiţiile de deschidere,
obligaţiile şi drepturile părţilor se prezintă de către bancă. Clientul la rândul său, după studiul
contractului poate accepta sau refuza unele subiecte ale lui, propunând soluţionarea bilaterală a
lor.
Specificul deschiderii conturilor curente bancare pentru nerezidenţi
Persoanele juridice nerezidente deschid conturi bancare (curente, de card, de depozit) în
monedă naţională şi valută străină, prezentând filialei documentele necesare prin una din
persoanele cu drept de semnătură sau prin persoană împuternicită.
Pentru a deschide cont bancar (curent, de card, de depozit) persoana juridică nerezidentă
obligatoriu prezintă setul de documente necesare, iar persoana responsabilă a Băncii are obligaţia
să suplinească şi să formeze dosarul juridic al clientului corespunzător cerinţelor stipulate de
către bancă.
În cazul cînd prezentarea documentelor pentru deschiderea contului este efectuată de către o
persoană împuternicită – se solicită procura legalizată în modul stabilit de legislaţie sau copia
legalizată a acesteia.
Cererea de deschidere a contului se înregistrează în registrul de evidenţă a corespondenţei
de intrare al filialei conform normelor interne existente.
Persoanele fizice nerezidente pentru a deschide cont prezintă următoarele documente:
- cererea de deschidere a contului;
- copia actului de identitate a titularului de cont (paşaportul eliberat de către organele abilitate ale
statului străin saupermisul de şedere temporară eliberat de către organul abilitat al Republicii
Moldova), confirmată de către persoana responsabilă de deschiderea conturilor din cadrul filialei,
prin aplicarea menţiunii Copia corespunde originalului şi a ştanţei personale;
- se completează chestionarul pentru persoana fizică.
Ordinul incaso - se utilizează în cazul perceperii în mod incontestabil a mijloacelor băneşti
de la debitori conform prevederilor actelor normative în vigoare şi documentelor de executare
silită, cît şi a restanţelor la bugetul asigurărilor sociale de stat etc., cu excepţia perceperii în/din
contul bancar al unităţii Trezorăriei de stat.
Emiterea şi executarea ordinului incasso
Banca emitentului este obligată să verifice legalitatea şi corectitudinea intocmirii ordinelor
incasso prezentate de emitent. În funcţie de mijloacele tehnice disponibile emitentul ordinului de
incasso poate utiliza formularul ordinului incasso prezentat în anexa nr.3.
11
Ordinul incasso se emite:
 în două exemplare – în cazul în care emitentul ordinului incasso este prezentat în calitate de
beneficiar;
 în trei exemplare – în cazul în care emitentul este împuternicit prin lege cu dreptul de a emite
ordin incasso în numele unei persoane terţe.
Primul exemplar al ordinului se legalizează cu semnăturile persoanelor cu drept de
semnătură şi amprenta ştampilei emitentului. În cazul în care ordinul incasso se emite de către
persoana împuternicită de a emite ordin incasso în numele unei persoane terţe, în acesta se indică
rechizitele beneficiarului (terţei persoane) şi se legalizează cu semnătură şi amprenta ştampilei
emitentului.
Ordinul incasso se prezintă nemijlocit de către emitent sau de persoana împuternicită a
acestuia la banca în care se deserveşte emitentul nu mai tîrziu de o zi lucrătoare după ziua emiterii.
În cazul prezentării ordinului incasso în baza documentului executoriu, emitentul este obligat să
anexeze originalul acestuia.
Banca emitentului remite ordinul incasso în aceeaşi zi spre executare băncii plătitoare cu
documentul executoriu prin intemediul poştei sau al persoanei împuternicite a emitentului. Ordinul
incasso care din motive obiective nu poate fi remis băncii plătitoare spre executare, se restituie
emitentului împreună cu documentele aferente. Pe versoul ordinului incasso se indică motivul
restituirii, data, luna, anul, se aplică semnătura funcţionarului responsabil şi ştampila băncii.
În cazul cînd toate condiţiile stabilite sînt satisfacute, ordinul incasso se acceptă spre
executare şi persoana responsabilă a băncii înregistrează şi execută ordinul incasso.
Informaţia despre operaţiunile efectuate în cont poate fi furnizată numai la cererea deponentului
sau a reprezentantului acestuia. Orice operaţie privind contul de depozit se efectuează numai la
prezentarea actului de identitate a deponentului. Fiecare persoană poate avea un număr nelimitat
de conturi deschise în subdiviziunile băncii. Se interzice deschiderea unui cont pe numele mai
multor persoane.
Primirea ordinului incaso prin sistemele de plăţi electronice:
La recepţionarea ordinului incaso prin sistemele de plăţi şi executarea lui în subdiviziunea
beneficiară a băncii, persoanele responsabile recepţionează ordinul incaso în format electronic în
favoarea clienţilor săi (beneficiari ai plăţii) prin intermediul:
- SAPI din banca plătitoare;
- Sistemului intern al BC „Moldindconbank” S:A. din filiala plătitoare, în cazul în care
plătitorul se deserveşte în altă filială a băncii;
- prin SWIFT, în cazul executării transferului în valută străină.
şi pe suport hârtie, în cazul în care plătitorul şi beneficiarul plăţii deţin conturi bancare în aceiaşi
12
subdiviziune a băncii;
La recepţionarea ordinului incaso de la banca (subdiviziunea) plătitoare SII al Băncii asigură
verificarea corectitudinii datelor denumirii, contului bancar şi codului fiscal al beneficiarului.
Obligaţiunile titularului de cont la prezentarea actelor justificative aferente iniţierii
operaţiunii de retragere a numerarului
În scopul iniţierii operaţiunii de retragere a disponibilului din contul bancar, administrat în
subdiviziunea Băncii, titularul contului prin intermediul unei persoane cu drept de primă sau a
doua semnătură, inclusă în Fişa cu specimente şi amprenta ştampilei, sau prin persoana desemnată
printr-o procură specială cu dreptul retragerii numerarului din conturile bancare, emisă de client,
în condiţiile respectării prevederii contractuale de preavizare pentru sumele ce depăşesc
echivalentul a 500 mii lei, prezintă contabilului şef (persoana care exercită funcţiile contabilului
şef în filială) / şefului reprezentanţei pentru control preventiv următoarele acte:
- cecul de numerar, în cazul în care clientul dispune de cecuri de numerar neutilizate;
- delegaţia (anexa 5), în cazul lipsei carnetului de cecuri de numerar;
- buletinul de identitate/ permisul de şedere/ alte acte în original, după care se face o copie xerox,
care ulterior se autentifică în bancă de către contabilul şef (persoana care exercită funcţiile
contabilului şef în filială) conform procedurii existente (ştanţa „Copia corespunde originalului”,
data curentă, semnătura personală);
- ordinul privind delegarea persoanelor, care va conţine lisa persoanelor delegate şi sumele
ridicate pentru fiecare dintre ele (pentru cazul solicitării valutei străine);
- calculul sumelor necesare pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare pentru fiecare persoană
delegată (pentru cazul solicitării valutei străine);
- copiile buletinelor de identitate, autentificate de client, pentru persoanele detaşate a căror suma
solicitată depăşeşte echivalentul a 100 mii lei (pentru identificarea beneficiarului efectiv);
- ordinul de plată pentru achitarea obligaţiunilor CNAM, în cazul solicitării numerarului pentru
achitarea plăţilor salariale (de regulă 7% (3,5%+3,5%) din suma solicitată);
* În cazul în care clientul nu efectuează transferul în favoarea CNAM-ului sau transferă o sumă
mai mică decât calculul efectuat–se va solicita obligatoriu Actul de verificare reciprocă a
datoriilor cu CNAM, care ar confirma datoria la zi a clientului;
Eliberarea numerarului în baza carnetului de cecuri
Cecul din carnetul de cecuri de numerar este un document de plată prin care emitentul de
cec, persoană juridică sau fizică, pe numele căruia este deschis cont în Moldindconbank, dă ordin
băncii de a elibera la prezentare o anumită sumă în numerar mandatarului indicat în cec sau
emitentului.

13
 Distribuirea carnetelor de cecuri de numerar de către Bancă titularilor de conturi bancare
se efectuează la solicitarea acestora în baza cererii, care se întocmeşte într-un exemplar.
Casierul, primind de la persoana responsabilă din contabilitate carnetele de cecuri de
numerar, verifică identitatea titularului de cont bancar sau a persoanei împuternicite a titularului
de cont bancar, căruia îi eliberează carnetele de cecuri de numerar contra semnătură pe cerere şi
aplică semnătura sa pe formularul cererii, care ulterior se coasă în mapa cu documentele zilei
operaţionale a casieriei.
La eliberarea numerarului în baza cecului de numerar din contul bancar al emitentului
funcţionarul băncii verifică condiţiile primordiale de primire spre executare de către bancă a
cecului:
 existenţa disponibilului suficient de mijloace băneşti în contul emitentului pentru eliberarea
sumei indicate în cec;
 termenul de valabilitate al cecului, care nu trebuie să depăşească 10 zile lucrătoare. Ziua
emiterii nu se ia în calcul;
 prezenţa actului de identitate şi a copiei actului de identitate a mandatarului sau a emitentului,
în dependenţă pe numele căruia a fost emis cecul.
În caz dacă nu au fost depistate erori sau încălcări funcţionarul responsabil al băncii:
 aplică semnătura pe linia ce urmează după înscrisul „Responsabil contabil”;
 înregistrează cecul în registrul de casă, care se verifică la sfîrşitul zilei operaţionale cu casierul
responsabil de eliberarea numerarului;
 introduce informaţia din cec în baza de date;
 transmite prin cale internă cecul la casier.
Casierul:
 verifică corectitudinea completării cecului, corespunderea copiei actului de identitate a
mandatarului cu originalul, la fel şi corectitudinea înregistrării cecului în registrul de casă de
cheltuieli;
 aplică semnătura pe linia ce urmează după înscrisul „Plătit casier”;
 eliberează numerarul persoanei, numele căruia este înscris în cec şi care s-a semnat de primirea
numerarului. Este interzis să se elibereze numerarul altor persoane decît clientului sau
împuternicitului acestuia, precum şi să se revină asupra structurii numerarului eliberat după
ce s-a efectuat plata.
 păstrează cecul pînă la sfârşitul zilei.

14
 III. ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI CASIERIE
Activităţile secţiei casierie în „Moldindconbank” SA se desfăşoară în conformitate cu următoarele
regulamente şi instrucţiuni:
 Regulamentul cu privire la operațiunile cu numerar în băncile din RM, HCA al BNM nr.200
din 27.07.2006, cu modificările și completările ulterioare;
 Regulamentul BNM privind casa de schimb valutar;
 Regulamentul privind reglemenatarea valuatră pe teritorilul Republicii Moldova;
 Regulamentul nr. 10018-20 cu privire la organizarea şi funcţionarea pe teritoriul RM a caselor
de schimb valutar şi punctelor de schimb de lîngă hoteluri;
 Proceduri interne privind operaţiunile efectuate cu numerar în BC „Moldindconbank” SA.
Pentru efectuarea operaţiunilor cu numerar în valuta naţională şi străină în cadrul BC
„Moldindconbank” SA este organizat compartimentul casierie ce reprezintă totalitatea unităţilor,
inclusiv tezaur, casierii, ghişee, puncte de schimb valutar.
Desfăşurarea activităţii de casierie implică organizarea existenţei şi disponibilităţii următoarelor
compartimente:
- casa de circulaţie şi tezaur;
- ghişee;
- birou pentru trierea şi ambalarea numerarului.
Organizarea şi amplasarea componentelor casieriei se realizează în strictă conformitate cu
Cerinţele tehnice de proiectare şi organizare a compartimentelor de casă şi tezaur, nr. 6/14,
aprobate de BNM şi Ministerul Afacerilor interne din 13.12.95.
Serviciul casierie îndeplineşte următoarele funcţii:
- efectuează operaţiuni de plată şi încasări pentru persoanele fizice şi juridice respectînd normele
de lucru;
- gestionează numerarul primit sau încasat, precum şi celelalte valori;
- organizează şi ţine evidenţa valorilor şi a numerarului aflat în tezaur şi în case;
- coordonează efectuarea operaţiunilor de tezaur şi casierie ale băncii etc.
Una dintre cele mai importante funcţii a băncilor sunt plăţile . Nu orice client foloseste totalitatea
serviciilor prestate de către bancă , însă transferul mijloacelor este serviciul folosit cu siguranţă
de către acesta.
BC “Moldindconbank” S.A. prestează următoarele servicii:
- transferuri bănesti în valută naţională şi valută străină;
- operaţiuni documentare;
- examinări privind plăţile de intrare şi iesire.

15
 Plăţile prin virament pe teritoriul Republicii Moldova sunt efectuate în baza:
- ordin de plată;
- ordin de plată - cerere;
- cererea privind deschiderea acreditivului;
- ordin de încasare (anexa 6);
- ordin de plată trezorarială de încasare.
În fiecare dimineaţă, înainte de începerea programului de lucru, personalul casieriei (inclusiv
şeful) este obligat să predea spre păstrare până la terminarea programului de lucru, unei persoane
desemnate de şeful casieriei, tot numerarul în lei şi valută pe care îl are asupra lui. Acestea se vor
înregistra în Registrul de evidenţa a banilor personale în care persoana desemnată va nota la
începutul programului şi banii săi.
Cheile, sigiliile, ştampilele executorilor precum şi cleştele se vor păstra în safeuri, cu
respectarea condiţiilor depline de securitate. Predarea acestor rechizite altor gestionari se
efectuează numai în baza ordinului respectiv
Tezaurul şi uşile încăperilor unde se păstrează safeurile, de regulă, sunt înzestrate cu mijloace
tehnice automate de alarmare şi conectate cu cea mai apropiată unitate de poliţie.
În scopul asigurării securităţii şi integrităţii numerarului şi a altor valori gestionate în
subdiviziunile Băncii, managementul Băncii şi al filialelor organizează activitatea Direcţiei de
încasare şi pază şi dotarea componentelor casieriei cu echipament special, care include sistemul
de supraveghere video, sistemul de alarmă, sistemul control acces, efracţie şi de prevenire a
incendiului în conformitate cu procedurile interne;
Modul de înregistrare şi evidenţă a numerarului suspect de a fi fals
Datele privind bancnotele şi monedele metalice suspecte de a fi false, depistate în cadrul
desfăşurării operaţiunilor cu numerar de către Bancă, sunt înregistrate în Sistemul de evidenţă a
falsurilor de monedă naţională (SEF). Banca asigură confidenţialitatea datelor din SEF.
Organizarea şi administrarea SEF ţine de competenţa BNM.
Banca stochează şi înregistrează, zilnic, în SEF, datele referitoare la bancnotele şi monedele
metalice suspecte de a fi false, depistate de către bancă şi subdiviziunile subordinate în
conformitate cu prevederile Procedurii interne privind acţiunile Managerului operațiuni bancare
(casier,casier-contabil) şi ale managementului filialei în cazuri neordinare.
Banca asigură comunicarea subdiviziunilor subordonate a informaţiei privind datele
referitoare la bancnotele şi monedele metalice suspecte de a fi false, depistate de către aceasta,
inclusiv de către alte bănci, conform datelor din SEF, pentru combaterea punerii în circulaţie a
falsurilor.

16
 BNM, prin intermediul SEF, comunică băncilor licenţiate informaţia privind datele
referitoare la noi tipuri de bancnote şi monede metalice suspecte de a fi false (alertă rapidă).
Banca, în cadrul desfăşurării operaţiunilor cu numerar, retrage din circulaţie bancnotele şi
monedele metalice, care urmare procedurii de autentificare se consideră suspecte de a fi false şi le
transmite MAI, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
În scopul asigurării evidenţei, Banca solicită de la MAI rezultatele expertizei pentru
bancnotele şi monedele metalice suspecte de a fi false, transmise anterior pentru identificare.
Banca afişeaza un Aviz, la un loc vizibil, la casa operaţională prin care va informa despre modul
de reţinere a bancnotelor şi monedelor metalice suspecte de a fi false de la depunător şi eliberarea
unui document confirmativ.
Operațiuni cu numear în monedă națională ale băncii în relația cu BNM
Realizarea operaţiunilor de retragere a numerarului în monedă naţională, bancnotelor şi
monedelor comemorative şi jubiliare, (monede), şi de depunere a numerarului, are loc în baza unui
contract încheiat în prealabil cu BNM conform formularului stabilit de BNM;
Prin reglementările în vigoare ale BNM pentru efectuarea operaţiunilor de retragere şi de
depunere a numerarului, Banca este obligată :
- să transmită la BNM lista care include numele persoanelor desemnate pentru efectuarea
operaţiunilor de retragere a numerarului de la BNM, precum şi unităţile de transport ale Băncii
care vor fi implicate în transportarea numerarului de la BNM.
- să deschidă „Contul „Nostro” pentru operaţiuni cu numerar”;
Despre orice modificare ulterioară a informaţiilor incluse în această listă Banca notifică BNM, în
timp util, pentru a permite efectuarea operaţiunilor de retragere şi de depunere a numerarului.
Depunerea numerarului la BNM
În funcţie de disponibilităţi, Banca poate depune la BNM:
a) excedentul de numerar, cu putere circulatorie;
b) numerarul clasat în categoria necorespunzător circulaţiei;
c) numerarul retras din circulaţie fără putere circulatorie.
Punctele de Schimb Valutar ale Băncii pot efectua următoarele operaţiuni pentru persoanele
fizice:
- operaţiuni de cumpărare a valutei străine în numerar contra lei moldoveneşti în numerar;
- operaţiuni de vânzare a valutei străine în numerar contra lei moldoveneşti în numerar;
- operaţiuni de cumpărare/vânzare a valutei străine în numerar contra altă valută străină în
numerar.
Cursurile de cumpărare şi vânzare sunt stabilite de către Departamentul trezorerie al Băncii
Centrale şi se afişează pe pagina WEB de Serviciu „WebMICB”.
17
 Înainte de începerea zilei de muncă conform orarului PSV, Directorul filialei prin dispoziţia
privind cursurile de cumpărare şi vânzare stabileşte cursurile pentru subdiviziunile aflate în
gestiune, reieşind din specificul pieţii locale, dar cu respectarea următoarelor exigenţe: nu se
permite stabilirea cursului de cumpărare mai mare, iar cursului de vânzare – mai mic decât cele
indicate de Departamentul trezorerie. Filiala este obligată să înregistreze dispoziţiile privind
cursurile de cumpărare şi vânzare ale filialei şi ale agenţiilor în Registrul dispoziţiilor privind
cursurile de cumpărare şi vânzare al filialei, iar în Registrul dispoziţiilor privind cursurile de
cumpărare şi vânzare al agenţiei se înregistrează dispoziţiile privind cursurile de cumpărare şi
vânzare ale agenţiei.
Suma minimă a mijloacelor băneşti în lei moldoveneşti şi/sau în valută străină, cu care
urmează a fi asigurat PSV pentru a efectua operaţiuni de schimb valutar la începutul şi în timpul
programului de lucru, trebuie să constituie echivalentul a cel puţin 100.000 lei.

18
 IV. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE DECONTARE
Decontarea reprezintă orice plată efectuată prin intermediul documentelor de decontare fără
a întrebuința moneda în forma sa concretă. Documentul de deconatre reprezintă ordinul sau cererea
întreprinderii întocmită pe suport material, dată băncii cu scopul executării plății fără numerar
pentru livrarea mărfii sau valorilor, precum și altor plăți. Unul din aceste documente este ordinul
de plată.
Ordinul de plată –este o dispoziţie dată de către plătitor Băncii care îl deserveşte de a
transfera benefeciarului o anumită sumă de bani, pentru stingerea unei obligaţiuni a plătitorului
faţă de beneficiar. În baza ordinului de plată se pot efectua operaţiuni de plăţi pentru mărfurile
livrate, servicii prestate, lucrări executate, tranzacţii cu valori mobiliare de stat, precum şi alte
plăţi. Termenul de valabilitate pentru a fi prezentat la bancă este de o zi lucrătoare ( ziua emiterii
nu se ia în calcul). Ordinul de plată poate fi în monedă națională (anexa 7) și în valută (anexa 8).
Tipurile transferului de credit
Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni/(acţiuni) care încep prin emiterea şi
prezentarea prin diverse mijloace a ordinului de plată de către emitent a şi executarea acestuia de
către banca plătitoare în scopul punerii la dispoziţia beneficiarului a unei sume de mijloace băneşti
şi se finalizează prin înregistrarea de către banca beneficiară a sumei respective în contul
beneficiarului.Transferul de credit poate fi efectuat în monedă naţională şi în valută străină.
În funcţie de tipul plăţilor iniţiate şi specificul utilizării, acestea fiind identificate inclusiv şi
prin utilizarea codurilor tranzacţiilor, transferul de credit se clasifică în:
- transfer ordinar - este utilizat în scopul efectuării tuturor plăţilor, care nu se referă la bugetul
public naţional;
- transfer bugetar- se utilizează în scopul efectuării plăţilor, care se referă numai la bugetul
public naţional
Modul de completare a ordinului de plată utilizat la efectuarea transferului bugetar, destinat
transferului mijloacelor băneşti în/din bugetul public naţional, inclusiv determinarea rechizitelor
bancare ale beneficiarilor, este reglementat de către Ministerul Finanţelor prin Circulara anuală
privind modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial.
În dependenţă de perioada de timp în care transferul de credit este executat la solicitarea
scrisă a plătitorului prin menţiunea corespunzătoare aplicată în ordinul de plată deosebim:
- transfer de credit normal, presupune completarea parametrului „Tipul transferului Normal /
Urgent” cu menţiunea „N”; executarea ordinului de plată recepţionat într-o perioadă de timp
care nu va depăşi limita de timp stabilită zilei lucrătoare din momentul creării acestuia în
Sistemul Informaţional al Băncii, inclusiv de reprezentantul legal al titularului de cont – în

19
 cazul transferului iniţiat prin sistemele de deservire bancară la distanţă, şi de persoana
responsabilă a Băncii;
- transfer de credit urgent presupune completarea parametrului „Tipul transferului Normal /
Urgent” cu menţiunea „U”; executarea ordinului de plată recepţionat într-o perioadă de timp
care nu va depăşi 2 ore din momentul creării acestuia în Sistemul Informaţional al Băncii,
inclusiv de reprezentantul legal al titularului de cont – în cazul transferului iniţiat prin
sistemele de deservire bancară la distanţă, şi de persoana responsabilă a Băncii;
Condiţiile de acceptare şi executare a ordinului de plată aferent transferului de credit urgent
sunt comunicate clienţilor în prealabil la etapa încheierii Contractului de administrare a contului
bancar.
Cerinţe privind întocmirea şi prezentarea ordinului de plată
Transferul de credit se efectuează în baza ordinului de plată întocmit de către emitent în strictă
conformitate cu exigenţele expuse, în dependenţă de tipul valutei în care se iniţiază transferul de
credit şi prezentat băncii plătitoare după cum urmează:
- pe suport hârtie,
- prin intermediul sistemelor de deservire bancară la distanţă, pentru plăţile proprii ale Băncii
(filialei), şi formularul existent în Sistemul Informaţional intern al Băncii, după caz.
Ordinul de plată se întocmeşte în limba de stat, cu excepţia elementelor utilizate în sistemele
de plăţi internaţionale, care se completează într-o limbă străină, conform procedurilor interne
aferente procesării documentelor de plată în valută străină.
În ordinul de plată prezentat pe suport hârtie nu se admit corectări şi / sau ştersături.
Acceptarea și executarea ordinului de plată de către bancă
Ordinul de plată se acceptă spre executare dacă sînt respectate următoarele condiţii:
- plătitorul are deschis cont bancar la banca plătitoare în conformitate cu prevederile actelor
normative în vigoare;
- mijloacele băneşti din contul plătitorului sunt suficiente şi asupra contului nu sînt aplicate
restricţii privind utilizarea acestora din partea organelor abilitate prin lege;
- ordinul de plată este întocmit în conformitate cu prevederile prezentului Regulament;
- la ordinul de plată este anexat documentul justificativ, în cazul în care acest fapt este
prevăzut de actele normative în vigoare.
Ordinul de plată neacceptat spre executare se restituie de către banca plătitoare emitentului cu
inscripţia „Refuz” şi indicarea motivului refuzului. Banca trece la scăderi suma înscrisă în ordinul
de plată acceptat spre executare în ziua prezentării acestuia şi îl transmite în aceeaşi zi în adresa
băncii beneficiare.

20
 Aplicarea cadrului aferent prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării
terorismului în contextul finalizării transferului de credit
La primirea ordinului de plată / ordinului incaso electronic aferent unui transfer de credit,
inclusiv în monedă naţională şi în valută străină, banca / filiala beneficiară verifică dacă
documentul conţine informaţia completă cu privire la identitatea plătitorului. Lipsa informaţiei
complete cu privire la plătitor, se consideră drept un factor în evaluarea potenţialului caracter
suspect al transferului de credit respectiv.
Banca/filiala beneficiară în scopul evaluării potenţialului caracter suspect al transferului de
credit, al cărui mesaj conţine informaţia incompletă cu privire la plătitor va întreprinde următoarele
acţiuni:
- va solicita beneficiarului plăţii precizarea informaţiilor despre identitatea plătitorului, care
figurează în ordinul de plată aferent transferului de credit finalizat;
- va asigura monitorizarea ulterioară a tranzacţiilor clientului respectiv derulate prin conturile
gestionate în bancă/filială.
În cazul în care după aplicarea criteriilor stabilite este determinat caracterul suspect al
transferului de credit respectiv, banca/filiala beneficiară va raporta tranzacţia respectivă ca
suspectă conform normelor interne existente.
Evidența în cadrul transferului de credit
În cazul efectuării transferului de credit în baza unui ordin de plată prezentat pe suport hîrtie,
precum şi în cazul efectuării unui transfer de credit de către prestatorul de servicii de plată în nume
şi pe cont propriu, un exemplar al ordinului de plată (legalizat cu semnăturile persoanelor cu drept
de semnătură şi amprentele ştampilelor necesare) se include de către prestatorul plătitor în dosar.
În cazul efectuării transferului de credit în baza unui ordin de plată transmis de către plătitor
în mod electronic prin intermediul sistemelor de deservire bancară la distanţă sau alte sisteme
electronice, prestatorul de servicii de plată întocmește zilnic un Registru al ordinelor de plată
aferente tranzacțiilor primite, stabilit de sine stătător de Bancă/filială. Registrul întocmit se
legalizează cu amprenta ştampilei şi semnătura persoanelor înputernicite ale Băncii/filialei şi se
include în dosarul zilei operaţionale.
IBAN (International Bank Account Number - Numarul de cont bancar international) a fost
introdus pentru a standardiza identificarea conturilor bancare. Contul IBAN a plecat, în formarea
sa, de la numerele inițiale de cont bancare, existente anterior introducerii IBAN, la care s-au
adaugat anumite caractere de identificare internațională. Codul IBAN se utiliează la efectuarea
transferurilor locale în monedă națională. Acesta va substitui numărul contului clientului în toate
transferurile, efectuate în monedă națională prin intermediul sistemului automatizat de plăți

21
interbancare SAPI și intrabancar. Pentru identificarea codului IBAN este necesar ca clientul să
ridice extrasul de cont din filială sau să consulte site-ul oficial al băncii: www.micb.md.
SWIFT-ul reprezintă o reţea dedicată comunicaţiilor interbancare prin care se fac toate
tipurile de plăţi client-client, client-bancă, bancă-client.
Banca efectuează plăţi prin intermediul reţelei SWIFT fie din numele său, fie din numele
clientului, utilizînd pentru aceasta tehnica de calcul. Pentru efectuarea plăţii clientul îndeplineşte
"Ordinul de plată", care conţine următoarele rechizite:
- ordonatorul plăţii, codul fiscal şi contul acestuia în bancă;
- instituţia ordonatoare, adică banca care efectuează plata şi în care clientul îşi are contul său
valutar;
- banca beneficiarului şi dacă, este banca intermediară, în care are cont banca beneficiarului;
detalii asupra plăţii;
- comisioanele percepute din contul ordonatorului sau din contul beneficiarului;
- suma plăţii în valută şi în lei.
Ordinul de plată se semnează de către persoanele de conducere care verifică autenticitatea
datelor din ordinul de plată şi se aplică ştampilă curatorului contului clientului. După aceasta
ordinul de plată este transmis operatorului reţelei SWIFT. Apoi urmează verificarea şi autorizarea
şefului de direcţie, operatorul SWIFT transmite mesajul. Controlul efectuării plăţii se face prin
extrasul din contul băncii corespondente, care vine a doua zi şi în care se remarcă debitarea sumei
respective din contul clientului.
Pentru aceste operaţiuni banca încasează un anumit comision sub două forme:
- fie direct de la banca ordonatoare;
- fie din contul sumei transferate.
Decontările prin intermediul conturilor corespondente ”Nostro” și ”Loro”, decontările
între filială și centrala băncii.
Aceste decontări se efetuează în baza existenței unor relații inter şi intrabancare. La formarea
relaţiilor interbancare participă:
- relaţiile între bancă şi Banca Centrală prin intermediul conturilor curente ale clienţilor şi contul
corespondent al băncii la BNM;
- relaţiile dintre diferite bănci. prin intermediul relaţiilor de corespondenţă prin conturile Nosto şi
Loro;
- relaţiile externe dintre bănci din diferite sisteme bancare, prin intermediul relaţiilor de
corespondenţă sau de parteneriat cu bănci. străine.
Relaţiile intrabancare sunt relaţiile stabilite între unităţile ce aparţin aceleiaşi bănci. Aceste
relaţii se pot desfăşura pe plan vertical între filiale, sucursale şi centrala băncii, iar relaţiile ce se
22
desfăşoară pe orizontală cuprind subunităţi diferite. Decontările intrabancare realizează stingerea
obligaţiunilor apărute între clienţii care se deservesc de aceeaşi bancă sau în aceeaşi subunitate
bancară. Pe teritoriul RM plăţile interbancare se efectuează prin intermediul BNM, unde fiecare
bancă pentru a putea efectua operaţiuni interbancare îşi deschide un cont corespondent Nosto, care
pentru aceasta va fi un cont de activ. Pentru BNM însă acest cont va fi un cont de pasiv – Loro.
Fiecare bancă conform legislaţiei în vigoare este obligată să-şi alimenteze contul
corespondent, pentru existenţa permanentă a disponibilităţilor băneşti suficiente.
Contul corespondent se deschide în momentul înregistrării băncii şi primirii autorizaţiei în baza
unui contract încheiat între BC „ Moldindconbank ” şi BNM, unde se indică drepturile şi obligaţiile
părţilor, comisioanele pentru deschiderea şi deservirea contului, precum şi a ratelor dobînzii pe
care BNM o plăteşte lunar la soldul contului. Plăţile intrabancare se efectuează prin SAPI, care a
fost introdus în 2006 şi este organizat din: sistemul de plată pe bază brută pe timp real; sistemul
de compensare cu decontare pe bază netă. Plăţile intrabancare se efectuează prin intermediul
sediului central al Băncii, unde fiecare filială a băncii are un cont Loro, prin intermediul căruia se
fac decontările între sediul central şi filiale. Iar pentru filiale acest cont este un cont Nostro, prin
intermediul căruia se fac decontări între filială şi centrală.

23
 V. STUDIUL ACTIVITĂŢII DE ATRAGERE A DEPOZITELOR
Activităţile secţiei depozite în „Moldindconbank” SA se desfăşoară în conformitate cu
următoarele regulamente şi instrucţiuni:
 Codul Fiscal al Republicii Moldova nr.1163-XIII din 24.04.1997, cu modificările şi
completările ulterioare;
 Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21.07.1995, cu modificările şi completările
ulterioare;
 Legea contabilităţii nr.426 –XIII din 04.04.1995, cu modificările şi completările ulterioare
 Regulamentului privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la băncile autorizate
din Republica Moldova, aprobat prin hotărîrea Consiliului de Administraţie al Băncii
Naţionale a Moldovei nr. 297 din 25.11.2004, cu modificările şi completările ulterioare;
 Regulamentului privind operaţiunele de casă în băncile Republicii Moldova, aprobat prin
hotărîrea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 47 din 25.02.2000,
cu modificările şi completările ulterioare;
 Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin hotărîrea Consiliului de
Administraţie a Băncii Naţionale a Moldovei nr.373 din 15.12.2005;
 Regulamentul privind utilizarea carnetului de cecuri in numerar, aprobat prin hotărîrea
Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 377 din 16.12.1999, cu
modificările şi completările ulterioare.
Direcţii principale ale activităţii de atragere a depozitelor în anul 2016
Atragerea persoanelor fizice:
- Monitorizarea permanentă a ratei procentului la depozitele persoanelor fizice pe piaţa
financiară a Republica Moldova şi a fluxurilor mijloacelor băneşti la diferite tipuri de
depozite.
- Menținerea ponderii Băncii pe piața depozitelor persoanelor fizice a Republicii Moldova.
- Optimizarea structurii depozitelor atrase în vederea majorării ponderii depozitelor la termen,
în special mediu şi lung.
- Diversificarea depozitelor persoanelor fizice.
Atragerea depozitelor persoanelor juridice:
- Extinderea numărului de clienţi corporativi cu diferite forme de proprietate.
Totodată, atât pentru persoanele fizice, cât și juridice sânt elaborate diverse promoții, sânt
distribuite pliante, sunt plasate afișe, publicitate la TV sau pe panourile publicitare din țară.

24
 Etapele te atragere a depozitelor
Atragerea depozitelor presupune îndeplinirea unui șir de operațiuni realizate în următoarele
etape:
a) Determinarea obiectivului Politicii de atragere a depozitelor, la determinarea căruia este
necesar de a stabili:
- scopul atragerii resurselor;
- tipul resurselor atrase;
- prognozarea volumului resurselor atrase.
b) Examinarea pieţei depozitelor în sistemul bancar:
- studierea zilnică a condiţiilor produselor de economisire ale băncilor concurente în scopul
asigurării principiului competitivităţii produselor de economisire ale Băncii, prin prisma
nivelului ratelor de dobândă şi a condiţiilor suplimentare ale acestora;
- .studierea lunară a evoluţiei soldurilor depozitelor băncilor concurente.
c) Examinarea necesităţilor şi solicitărilor deponenţilor reali si ai celor potenţiali în vederea
optimizării produselor bancare:
- studierea comportamentului, sugestiilor, reclamațiilor deponenţilor;
- organizarea sondajelor în rîndul deponenţilor.
d) Elaborarea condiţiilor privind lansarea depozitelor noi, modificarea condițiilor de atragere a
depozitelor, sistarea depozitelor în vederea ajustării gamei depozitelor, obiectivelor băncii
fiind stabilite următoarele criterii:
- termenul de atragere a depozitelor;
- rata dobînzii la depozitele lansate;
- limitele retragerilor parţiale;
- termenul de achitare a dobînzilor aferente soldurilor din contract;
- condiţiile de reziliere a contractelor.
e) Examinarea şi adoptarea condiţiilor privind atragerea depozitelor la şedinţele consiliului a
Băncii.
f) Informarea filialelor privind lansarea depozitelor de tip nou şi asigurarea lor cu acte normative.
g) Publicitatea depozitelor.
h) Lucru individual cu clienţii, atât la ghişeele Băncii cât şi la distanță.
i) Dirijarea operaţiunilor bancare şi organizarea controlului vis-a-vis de procesul dc atragere a
resurselor, în scopul optimizării dirijării portofoliului de depozite al Băncii pentru menţinerea
nivelului necesar de lichiditate.
Politica Băncii privind atragerea depozitelor de la personele juridice.
Conturile persoanelor juridice care se deservesc la bancă se grupează după:
25
a) termenul de păstrare a mijlocelor băneşti în conturi;
- conturi la vedere;
- conturi la termen:
b) tipul valutei:
- conturi în monedă naţională;
- conturi în valută.
Politica tarifară a Bănci presupune că la soldul mijloacelor băneşti din conturile curente ale
persoanelor juridice nu se achită dobândă, în cazuri aparte la stabilirea relaţiilor contractuale cu
unii clienţi - persoane juridice. Banca îşi asumă obligaţiunea de a achita dobânda la soldul
mijloacelor băneşti din conturile curente.
Stabilirea ratei dobînzei aplicate la soldul mijloacelor băneşti la conturile curente ale
persoanelor juridice se examinează şi se aprobă la şedinţele Consiliului Băncii.
Politica Băncii privind atragerea depozitelor de la personele fizice
Banca propune persoanelor fizice următoarele tipuri de depozite:
a) la termen şi la vedere;
b) în monedă naţională şi în valută străină;
a. cu termenul de păstrare scurt, mediu şi lung;
c) cu posibilitatea vărsâmintelor suplimentare şi retrageri din cont;
d) cu capitalizare lunară trimestrială a dobînzii sau achitarea acestuia la cont curent.
În scopul susţinerii şi facilitării creşterii volumului mijloacelor băneşti atrase de persoanele
fizice vor fi suplimentar dezvoltate şi promovate produse şi servicii complementare precum:
- deschiderea cardurilor bancare, transformarea dobânzilor la cardurile bancare;
- alimentarea automată a depozitelor din surse salariale;
- gestionarea conturilor de depozit la termen de la distanţă prin intermediul sistemului
Client.dot.Bank.
Politica Băncii în domeniul stabilirii ratelor dobînzii este influenţată de situaţia finaciară din
sectorul bancar şi depinde de termenul de păstrare a mijloacelor băneşti, de limitele stabilite de
bancă în condiţiile de lansare a depozitelor şi presupune:
- lipsa dobânzii la depozitele la vedere;
- achitarea dobânzii la depozitele la termen, mărimea ratei poate varia în dependenţă de
condiţiile depozitului.
Procedura de deschidere a conturilor de depozit persoanelor fizice
Pentru a deschide depozite bancare, persoanele fizice trebui să prezinte următoarele acte:
a) În cazul prezentării actelor de către deponent:
 actul de identitate al deponentului în original şi copia acestuia;
26
 suma de bani pe care doriţi să o puneţi la depozit.
b) În cazul prezentării actelor prin persoana împuternicită:
 actul de identitate al persoanei împuternicite în original şi copia acestuia;
 copia autentificată notarial a actului de identitate al deponentului;
 procura în original sau copia acesteia autentificată notarial;
 suma de bani pe care dorește să o depună la depozit.
În baza avizului favorabil al conducătorului filialei băncii (sau al altei persoane
împuternicite cu acest drept) aplicat pe cererea de deschidere a contului, persoana responsabilă
deschide contul şi perfectează contractul de deschidere a contului curent (anexa 9, 10) şi prestare
a serviciilor de casierie şi de decontări şi alte documente convenite între părţi.
Datele despre conturile deschise titularilor de conturi se înscriu de către persoana
responsabilă a filialei băncii în Registrul conturilor analitice deschise în bancă. Registrul conturilor
analitice la bancă şi de evidenţă a contractelor de deschidere a conturilor urmează să
cuprindă:denumirea titularului de cont; forma organizatorico-juridică a titularului de cont);
numărul contractului de deschidere a contului; denumirea contului; numărul contului sintetic,
analitic; data deschiderii, modificării şi închiderii contului; codul fiscal; data eliberării
certificatului de luare la evidenţă a contului bancar; telefonul, adresa juridică;numele, prenumele
conducătorului.
Filiala băncii este obligată, în termen de 2 zile lucrătoare de la data deschiderii contului
bancar să prezinte organului fiscal teritorial, unde Clientul se află la evidenţă fiscală, Certificatul
privind deschiderea contului bancar pentru luarea la evidenţă a contului curent deschis Clientului
băncii.
Operaţiunile pe un cont bancar deschis pot demara numai după recepţionarea de către bancă
a documentului, emis de organul fiscal, prin care se confirmă luarea la evidenţă fiscală a contului.
Documentele prezentate de către persoanele fizice la deschiderea contului, precum şi alte
documente referitoare la cont se păstrează în dosarul juridic privind deschiderea contului, cu
excepţia fişei cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei, care se păstrează la contabilul şef.
Deschiderea conturilor de depozit persoanelor juridice rezidente
Pentru deschiderea unui cont curent, persoanele juridice rezidente, prezintă următoarele
documente:
 cererea de deschidere a contului Cererea de deschidere a contului se semnează de către
conducătorul şi contabilul şef al titularului de cont;
 fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei legalizată notarial (2 exemplare);

27
 extrasul din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor, eliberat de Camera
Înregistrări de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale;
 copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului recunoscut ca atare;
 copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului;
 actul juridic autentificat notarial sau copia actului legalizată notarial care atestă împuternicirile
persoanei de a deschide contul;
 copia documentului de constituire (statutul, regulamentul, contractul de constituire, etc.);
 alte documente suplimentare care sînt necesare pentru bancă.
Deschiderea conturilor de depozit persoanelor juridice nerezidente
Pentru a deschiderea unui cont curent, persoanele juridice nerezidente prezintă următoarele
documente:
 cererea de deschidere a contului ;
 fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei legalizată notarial (2 exemplare);
 copia documentului ce confirmă înregistrarea de stat a persoanei juridice nerezidente în ţara
de provenienţă conform legislaţiei în vigoare a ţării de reşedinţă;
 copia documentelor de constituire;
 copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului recunoscut ca atare;
 copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului;
 actul autentificat notarial sau copia actului legalizată notarial care atestă împuternicirile
persoanei de a deschide contul (în cazul deschiderii contului de către persoana împuternicită).
Modelul fişei cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei care se întocmeşte în
străinătate poate fi determinat de către părţi de sine stătător.
Deschiderea conturilor prin virament
Deschiderea conturilor prin virament în baza sumelor transferate pe numele unei persoane
fizice rezidente se efectuează la prezentarea deponentului în baza următoarelor documente de
plată:
 Nota de transfer.
 Dispoziţia de plată pe numele unei persoane fizice anumite.
 Dispoziţia de plată pentru mai multe persoane fizice, la care se anexează lista persoanelor cu
indicarea în ea a numelui, prenumelui şi codului fiscal a fiecărei persoane şi a sumei destinate
a fi înregistrată în cont.
Modalitatea de perfectare a documentelor la deschiderea contului de depozit prin virament este
aceeaşi ca şi la deschiderea contului de depozit în numerar.

28
 Deschiderea conturilor în valută străină
Pentru deschiderea conturilor în valută străină procedura este aceeaşi ca pentru conturile în
monedă naţională.
Procedura de efectuare a vărsămînturilor suplimentare
Pentru a efectua un vărsămînt suplimentar deponentul se prezintă la „Moldindconbank”SA
avînd la dispoziţie actul de identitate şi libretul de economii. Operatorul în baza libretului
perfectează operaţiunea conform ordinii stabilite la vărsămîntul iniţial efectuat la deschiderea
contului de depozit. Operaţiunea de încasare a vărsămîntului se înregistrează în softul de evidenţă,
în fişa personală şi în libretul de economii.
Eliberarea numerarului
Operatorul va efectua operaţiuni de eliberare a numerarului din cont doar la prezentarea de
către deponent a Libretului de economii şi a actului de identitate. După verificarea identităţii
deponentului, operatorul va înregistra operaţiunea de eliberare a numerarului din cont şi va tipări
un exemplar al Ordinului de plată. Operaţiunea se înregistrează în Libretul de economii şi în
Ordinul de plată şi se transmite casierului, care după identificarea deponentului verifică
înregistrările din Libret şi eliberează numerarul.
Închiderea conturilor
Conturile pot fi închise:
 în baza cererii titularului de cont;
 în baza deciziei fondatorilor întreprinderii, organului care a constituit întreprinderea sau
potrivit prevederilor documentelor de constituire a întreprinderii (în caz în care au
împuterniciri speciale);
 în baza hotărârii instanţei de judecată;
 restituirea depozitului/achitarea creditului;
 în alte cazuri prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.
Conturile nu pot fi închise din motivul lipsei de operaţiuni în/din cont. În scopul evitării
cazurilor de lezare a drepturilor titularilor de cont, conturile la care nu s-au efectuat timp de 2 ani
operaţiuni în/din cont la decizia conducerii băncii pot fi închise convenţional.
La închiderea contului curent mijloacele băneşti se transferă/restituie proprietarilor,
succesorilor în drept sau altor persoane îndreptăţite conform legislaţiei.
Conturile provizorii se închid conform legislaţiei în vigoare după transferarea soldului la
contul curent sau după restituirea mijloacelor băneşti în cazul în care emisiunea valorilor mobiliare
nu a avut loc sau întreprinderea nu a fost constituită.

29
 La închiderea contului titularul de cont este obligat să restituie carnetul de cecuri de
numerar cu cecurile neutilizate, dosarul juridic privind deschiderea contului se păstrează în arhiva
băncii.
Dobânzile la depozite
Banca poate modifica mărimea dobînzii, dar în acest caz ea va anunţa deponenţii cu 15 zile
înainte, afişînd la ghişeele „BC Moldindconbank” S.A. informaţia respectivă.
Dobînda calculată la soldul contului de depozit poate fi transferată la un alt cont indicat de
către deponent. La deschiderea contului de depozit deponentului i se eliberează „Libret de
economii„ sau card bancar în dependenţă de condiţiile depozitului.
În funcţie de regimul ratei dobînzii, aceasta poate fi:
- flotantă, cînd Banca îşi rezervă dreptul să modifice în mod unilateral mărimea ratei dobînzii
pe parcursul contractului de depozit la termen, în dependenţă de evoluţia pieţei, în
conformitate cu condiţiile Politicii procentuale a depozitelor;
- fixă, cînd Banca se obligă să nu modifice mărimea ratei dobînzii pînă la expirarea termenului
indicat în contractul de depozit;
- fixă parţial sau pentru o perioadă determinată de timp (de exemplu: primul an sau primele 6
luni), cînd Banca îşi rezervă dreptul să modifice mărimea ratei dobînzii doar după expirarea
unui termen stabilit în contractul de depozit, în dependenţă de evoluţia pieţei, în conformitate
cu condiţiile Politicii procentuale a depozitelor.
Operaţiunile de deschidere a conturilor, alimentarea sau retragerea mijloacelor băneşti din
contul depozitului,pot fi efectuate atît în numerar cît şi prin virament.
Operaţiunile în cont se efectuează în valuta în care a fost deschis contul. Calculul dobînzii
se efectuează în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni şi la închiderea contului, reşind din numărul
real de zile de păstrare a depozitului.
Principalele operațiuni ce se pot efectua prin intermediul conturilor de depozit sânt:
alimentări/eliberări de numerar, plăți prin virament și altele.

30
VI. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CE ŢINE DE CARDURILE DE PLATĂ
Activităţile secţiei operaţiunilor cu carduri bancare în BC „Moldindconbank” SA se
desfăşoară în conformitate cu următoarele regulamente şi instrucţiuni:
- Regulamentul cu privire la cardurile de plată, aprobat prin HCA al BNM nr.157 din 01.08. 2013
- Regulamentul Băncii Naţionale a Republicii Moldova „privind reglementarea valutară pe
teritoriul Republicii Moldova” din 13-01-1994.
- Regulele Sistemelor Internaţionale de plăţi Visa Internaţional şi Master Card Internaţional.
- Regulamentele interne, Instrucţiunile şi Regulele BC”Moldindconbank”S.A.
- Procedură cu privire la administrarea conturilor de card și a cardurilor corporative.
- Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.
Card de plată- un suport de informaţie standardizat şi, după caz, personalizat prin
intermediul căruia deţinătorul, de regulă, cu utilizarea numărului personal de identificare al său
şi/sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, în funcţie de tipul cardului de plată are acces
la distanţă la contul de plăţi la care este ataşat cardul de plată în vederea efectuării operaţiunilor
de plată. În funcţie de provenienţa mijloacelor bănesti disponibile în cont se disting urmatoarele
tipuri de carduri bancare:
- card de credit, prin intermediul căruia deţinatorul dispune de mijloacele băneşti oferite de emitent
sub forma unei linii de credit;
- card de debit, prin intermediul căruia deţinătorul dispune de mijloacele băneşti depuse la
prestatorul de servicii de plată şi care poate oferi posibilitatea acordării unei facilităţi de overdraft
(descoperit de cont) în cazul insuficienţei mijloacelor băneşti în contul acestuia.
BC “Moldindconbank’S.A. emite următoarele tipuride carduri bancare :
- Sisteme de plăţi Visa Internaţional – Visa Electron, Visa Classic, Visa Gold și Visa Platinum.
- Sisteme de plăţi Master Card Internaţional – MasterCard Contactless, Cirus/Maestro, Debit
MasterCard, MasterCard Standard şi MasterCard Gold.
Visa Electron - Acest card este cel mai popular card de debit VISA la momentul dat. Permite
obţinerea numerarului în reţeaua de bancomate şi achitarea mărfurilor şi serviciilor în punctele
comerciale înzestrate cu terminale electronice, care funcţionează în regim on-line. Pentru orice
operaţiune prin intermediul cardului Electron este necesară citirea benzii magnetice şi efectuării
autorizaţiei. Cardul dat poate fi utilizat şi pentru efectuarea achitărilor în reţeaua Internet.
Cirrus/Maestro - Cardul de debit. Permite obţinerea numerarului în reţeaua de bancomate şi
achitarea mărfurilor şi serviciilor în punctele comerciale înzestrate cu terminale electronice, care
funcţionează în regim on-line. Pentru orice operaţiune prin intermediul cardului Cirrus/Maestro
este necesară citirea benzii magnetice şi efectuarea autorizaţiei. Ridicarea numerarului în
subdiviziunile altor bănci decît banca-emitentă fară introducerea PIN-codului este imposibilă.
31
 MasterCard Standard si Visa Classic - cardurile internationale de debit sau de credit - emise
pentru persoane fizice. Cardul dat permite înfaptuirea operatiunilor în punctele comerciale si de
servicii înzestrate atît cu terminale electronice, cît si imprintere. Cardul la fel poate fi utilizat pentru
a efectua operațiuni în rețeaua Internet. Cardul este embosat, ceea ce permite utilizarea lui în
imprintere. Pe cardul dat nu toate operațiunile se autorizează - unele se înfăptuiesc în regim off-
line. Utilizarea acestui card simplifică deservirea în diverse unități comerciale, hoteluri, restaurante
sau companii de închiriere a automobilelor.
MasterCard Gold și Visa Gold - este un card internațional de credit oferit persoanelor fizice
- clienți ai bancii cu înaltă credibilitate și venituri considerabile. Cardul de elită Gold asigură
deținătorilor o calitate înaltă a deservirii, fiind o adevarată carte de vizită în lumea afacerilor.
Suplimentar la beneficiile oferite de cardurile MasterCard Standard sau Visa Classic, cardurile
MasterCard Gold și Visa Gold contribuie la confortul și siguranța deținătorului prin acordarea unor
facilități considerabile: o înaltă limită de creditare, confecționarea urgentă a cardului sau eliberarea
unei anumite sume de numerar în cazul pierderii sau furtului cardului. Moldindconbank emite
carduri la conturile în valută străină atât ale persoanelor juridice rezidente cât şi nerezidente.
Cardul este proprietatea băncii şi se eliberează deţinătorului de card cu dreptul de utilizare
temporară. Cardul poate fi utilizat numai de către deţinătorul de card a cărui nume şi prenume este
imprimat sau embosat pe card. Cardul trebuie să fie restituit băncii la prima cerere fără prezentarea
explicațiilor din partea băncii.
Termenul de valabilitate a cardului se stabileşte de către bancă şi expiră în ultima zi a lunii
şi anului indicate pe card. Efectuarea operaţiunilor prin intermediul cardului cu termen de
valabilitate expirat nu se permite. La expirarea termenului de valabilitate a cardului de bază sau
suplimentar deţinătorul de card este obligat să-l restituie băncii.
Pentru prelungirea termenului de valabilitate a cardului deţinătorul de card poate depune
cererea corespunzătoare în reprezentanţele băncii în termen de 30 zile după expirarea termenului
de valabilitate a cardului. După expirarea acestui termen, deţinătorul cardului bancar poate depune
doar cererea pentru emiterea unui card nou.

Deschiderea conturilor de card

Contul de card se deschide doar pe numele clientului băncii, persoană fizică care nu practică
activitatea e întreprinzător, în următoarele valute: lei MDL, dolari SUA, şi Euro. Valuta contului
se indică în cerere.
Contul de card se deschide în baza cererii scrise a clientului prezentată în (anexa 11). În baza
aceleeaşi cereri se emite cardul bază. Cardul suplimentar se emite fără deschiderea contului de
card. Pentru deschiderea contului de card este necesar de prezentat originalul şi copia buletinului
32
de identitate, pentru rezidenţii Republicii Moldova sau paşaportul naţional străin pentru cetăţenii
străini nerezidenţi ai Republicii Moldova.
Cererea de deschidere a conturilor de card obligatoriu trebuie să conţină următorii parametri:
- să coincidă data primirii cererii, cu data autentificării copiei de buletin şi cu data semnării
chestionarului persoană fizică;
- să coincidă data deschiderii contului în SAB BOL cu data confirmării deschiderii contului
aplicată pe cerere;
- să aplice ştanţa executorului responsabil de lucrul cu cardurile în filiale (în continuare RLCF)
în compartimentul deschiderii contractului de card;
- să coincidă data primirii cardului de client cu data înmânării lui de executorul RLCF;
- copiile buletinelor de identitate trebuie autentificate în exclusivitate de colaboratorii Băncii;
- să fie aplicate toate semnăturile executorilor şi cele de control a lucrătorilor filialei în
compartimentele solicitate (Director, contabil şef, RLCF);
- să coincidă semnătura clientului la depunerea cererii cu cea de la primirea cardului;
- să fie indicată informaţia de control;
- să fie indicate datele complete despre adresa la domiciliu, telefon fix, telefon mobil, adresa
Email cu introducerea lor în ID Client în compartimentele respective fără a le încurca cu locul;
- să fie indicat numărul contului de depozit pe cererea de deschidere a contului de card destinat
transferării ulterioare a dobânzii calculate la soldul contului de depozit;
- să fie indicată denumirea organizaţiei pe cererile de deschidere a conturilor de card deschise
în cadrul proiectelor salariale;
Toate cererile recepționate de către filială trebuie să fie înregistrate în „Registrul de evidenţă
a cererilor” (anexa 12), (cererile de deschidere a conturilor de card, de reemitere a cardurilor,
închidere a conturilor, modificare a datelor ID client, cererile de anulare a cardurilor neînmînate,
cererile de reemitere a cardurilor neînmînate, ş.a. documente care necesită, a fi înregistrate).
În „Act de transmitere şi înmânare a cardurilor”, (anexa 13) se duce evidenţa cardurilor
personalizate primite de la Banca Centrală pentru a fi eliberate clienţilor. Actul se semnează de
angajatul filialei la primirea caardurilor şi la înmânarea lor.
Deţinătorul de card primeşte dreptul de utilizare a cardului după :
- Acceptarea de către bancă a cererii privind deschiderea contului de card şi eliberarea cardului;
- Depunerea pe contul de card a vărsămîntului iniţial în conformitate cu tarifele în vigoare ale
băncii;
În caz de modificare a datelor personale indicate în cerere, inclusiv şi datelor deţinătorului
cardului suplimentar, deţinătorul cardului de bază este obligat să înştiinţeze banca în scris despre

33
aceasta în termen de 7 zile calendaristice din momentul modificărilor, cu prezentarea
documentelor corespunzătoare în original şi copiile lor.
Elibarerea cardurilor și a plicurilor cu PIN-coduri
Cardul şi plicul cu PIN-codurile vor fi primite de către deţinătorul cardului de bază sau
deţinătorul cardului suplimentar în reprezentanţa băncii unde a fost depusă cererea în termenele
stbilite de către bancă, este interzisă înmânarea cardului unei terţe persoane, care nu este solicitant.
Deţinătorul cardului de bază poate primi cardul de bază şi cardul suplimentar şi plicurile cu
PIN-codurile doar cu prezentarea actului de identitate. Deţinătorul cardului suplimentar prezentînd
actul de identitate poate primi doar cardul şi plicul cu PIN-cod, emise pe numele lui. În unele
situaţii cardul şi plicul cu PIN-codul pot fi primite de către o persoană terţă în baza procurii ce
atestă acest drept.
La primirea cardului şi plicului cu PIN-cod deţinătorul cardului trebuie :
 Să verifice integritatea plicului cu PIN-cod în prezenţa colaboratorului băncii;
 Să verifice corectitudinea numelui de familie şi a prenumelui imprimate sau embosate pe card;
 Să confirme prin semnătură primirea cardului şi a plicului cu PIN-cod;
 Să semneze pe verso-ul cardului pe banda pentru semnătură;
 Dacă plicul este deteriorat deţinătorul de card poate solicita producere unui PIN-cod nou,
gratuit;
 Dacă numele de familie şi/sau prenumele au fost imprimate sau embosate pe card incorect din
vina băncii, deţinătorul de card trebuie sa solicite producerea gratuită a unui card nou;
Din momentul primirii cardului şi plicului cu PIN-cod deţinătorul cardului poartă răspundere
pentru toate operaţiunile efectuate prin card sau cu ajutorul datelor ce ţin de card, adică fără
prezenţa fizică a cardului, indiferent de faptul dacă este sau nu semnătura deţinătorului de card pe
cec sau nu.
Responsabilitatea se extinde pînă în momentul restituirii cardului băncii la expirarea
termenului de valabilitate sau la închiderea înainte de termen a cadului.
La retragerea de numerar în bancomatele BC ”Moldindconbank” SA, în bancomatele şi
casele altor bănci pe teritoriul Republicii Moldova sunt aplicate restricţiile în conformitate cu
Tarifele în vigoare.
La utilizarea cardului în străinătate sunt aplicate restricţiile ce sunt indicate în Tarifele
Băncii.
Închiderea contului de card
Închiderea contului poate fi efectuată la iniţiativa Posesorului de cont a Băncii și, de
asemenea, în cazurile prevăzute de către legislaţia în vigoare.

34
 Contul de card poate fi închis după expirarea termenului de 33 zile, din momentul îndeplinirii
Cererii de închidere a contului de card, eu excepţia cazurilor, când contul dat este în dezbatere
judiciară sau când nu au fost achitate datoriile Posesorului de cont faţă de Bancă.
Pentru închiderea contului de card, Posesorul contului de cârd şi Angajatul RLCF suni obligaţi să
perfecteze Cererea de închidere a contului de card (anexa 14) în conformitate cu Regulile generale
de perfectare a cererilor. Posesorul de cont trebuie să indice metoda de restituire a soldului final
din contul de card.
Posesorul de card este obligat să restituie toate cardurile, legate de cont, inclusiv cardurile
utilizatorilor autorizaţi, iar Angajatul RLCF trebuie să le anexeze la Cerere.
La recepţionarea cererii de închidere a contului, Angajatul SOC este obligat:
 să închidă toate cardurile contului;
 să blocheze contul de card în sistemul de gestionare a cardurilor;
 să transmită la DCB Cererea împreună cu cardurile restituite.
Închiderea contului de card se efectuiază peste 30 zile calendaristice din momentul
prezentării cererii în conformitate cu închiderea contului de card cu condiţia că banca şi deţinătorul
contului nu au unul faţă de altul pretenţii financiare privind administrarea contului. La închiderea
contului de card mijloacele băneşti din cont se restituie deţinătorului de cont sau se transferă la
rechizitele indicate.
În cazul închiderii contului de card înainte de expirarea termenului de valabilitate a cardului
comisionul achitat pentru deservirea anuală nu se restituie.
Blocarea conturilor de card
Banca are dreptul de a bloca sau retrage cardul în următoarele cazuri :
 Dacă deţinătorul a încălcat condiţiile prezentelor reguli.
 Dacă a utilizat cardul în scopuri frauduloase.
 Deţinătorul este suspect de utilizarea cardului în scopuri frauduloase.
 A admis overdraft-ul nesancţionat şi neachitarea la timp a acestuia.
 Alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.
Banca este în drept să introducă unilateral modificări şi completări în prezentele Reguli şi
Tarife, cu condiţia înştiinţării deţinătorilor de card, în termen de 30 de zile calendaristice pînă la
data intrării în vigoare a acestora. Anunţarea deţinătorilor de carduri se va efectua prin intermediul
mass-media, precum şi prin intermediul site-ului oficial al Băncii
Modalităţi de prelungire şi reemiterea cardurilor persoanelor fizice şi juridice rezidente şi
nerezidente
Emiterea cardurilor în locul celor înmânate anterior se efectuează în conformitate cu una din
categoriile de mai jos:

35
a) pe motiv de deteriorare a cardului (nu din vina băncii) pierderea sau compromiterea codului
PIN,după dorinţa deţinătorului,
b) pe motiv de expirare a cardului;
c) pe motiv de pierdere sau furt al cardului de client;
d) pe motiv de modificare a numelui / prenumelui Deținătorului;
e) pe motiv de deteriorare a cârdului sau al plicului PIN din vina Băncii
A. Reemiterea la cererea clientului se efectuează în cazurile:
- deteriorării cardului (nu din vina Băncii),
- pierderii codului PIN de către Deţinător;
- compromiterii codului PIN de către Deţinător;
- la dorinţa Deţinătorului.
Deţinătorul cardului şi Angajatul RLCF sunt obligaţi să perfecteze (Cererea de reemitere a cardului
(anexa 15) în conformitate cu Regulile generale de perfectare a cererilor şi să anexeze în Cerere
cardul restituit. Angajatul RLCF este obligat să facă xerocopiile actului de identitate a solicitant şi
să o anexeze la Cerere;
În cazul compromiterii codului PIN de către Deţinător, Angajatul RLCF este obligat ceară
prin telefon blocarea cardului la Serviciul suport DCB, iar în caz că Serviciul suport DCB nu este
accesibil, Deţinătorul trebuie să ceară blocarea cardului la Serviciul suport clienţi al Centrului de
procesare.
B. Reemiterea cardului pe motiv de expirare a cardului
Reemiterea cardului se efectuează ca fiind din această categorie doar în cazul îndeplinirii ambelor
condiții:
- deţinătorul transmite Angajatului RLCF cardul precedent (dacă cardul precedent nu se
transmite atunci reemiterea cardului se transmite conform categoriei Reemiterea cardului pe
motiv de pierdere de către client;
- cardul a expirat deja, sau până la data expirării a rămas mai puţin de o lună (dacă deținătorul
cere reemiterea cardului mai devreme, atunci Reemiterea cârdului se efectuează ca fiind din
categoria Reemiterea cardului la cererea clientului;
Angajatul RLCF este obligat să stabilească, dacă cardul nu este salarial. Cardurile salariale se
reemit în mod automat, fără cerere preventivă de la client, şi se înmânează de către filiala /
reprezentanța ce monitorizează proiectul de salarizare. Astfel, dacă deţinătorul mai este încă
lucrător al acestei întreprinderi, atunci cardul nou pentru el este deja emisă şi cererea de reemitere
nu trebuie primită. Pentru stabilirea detaliilor Angajatul RLCF trebuie să sune la Serviciul suport
DCB. Dacă cardul nu va fi reemis automat (clientul s-a concediat sau Serviciul suport DC B a
comunicat alt motiv), atunci cererea poate fi recepţionată.
36
Deţinătorul cardului şi Angajatul RLCF sunt obligaţi să perfecteze Cererea de reemitere a
cardului conform Regulilor generale de perfectare a cererilor şi să anexeze la Cerere cardul
restituit, copia actului de identitate se anează la Cerere.
C. Reemiterea cardurilor pe motiv de pierdere de către client
Reemiterea cardului se efectuează ca fiind din această categorie în caz de pierdere, furt al cardului
şi, de asemeneaa în toate celelalte cazuri, când Deţinătorul cere reemiterea cardului, dar nu
transmite Angajatului RLCF cardul precedent. În cazul modificării Numelui / Prenumelui
deţinătorului, suplimentar trebuie efectuate procedurile, ce ţin de categoria Reemiterea cardului pe
motiv de modificare a numelui / prenumelui Deţinătorului.
Angajatul RLCF este obligat:
- să afle de la deţinător, dacă nu are mai multe conturi de card şi, dacă are, atunci să stabilească
care card anume el a pierdut şi doreşte să-l reemită;
- să informeze prin telefon Serviciul suport DCB privind necesitatea blocării cardului pierdut,
să indice în cerere ora informării;
- să afle de la Serviciul suport DCB numărul cardului pierdut şi să-l indice în cereri;
Deținătorul în afară de taxa de reemitere a cardului, i se mai percepe amendă pentru pierderea
cardului.
Deţinătorul cardului şi Angajatul RLCF sunt obligaţi să perfecteze Cererea de reemitere a
cardului conform Regulilor generale de perfectare a cererilor şi să anexeze la Cerere cardul
restituit, copia actului de identitate se anexează la Cerere.
D. Reeemiterea cardului pe motiv de modificare a numelui / prenumelui Deținătorului;
Deţinătorul cardului şi Angajatul RL sunt obligați să perfecteze Cererea de emitere a cardului
(anexa 16) şi Cererea de substituire a datelor de identificare.
În afară de actul de identitate, Deținătorul cardului trebuie să prezinte documentul ce certifică
faptul modificării numelui / prenumelui, în care sânt indicate atât numele și prenumele precedente,
cât și cele noi ce coincid cu datele din actul de identitate al Deținătorului. În calitate de astfel de
documente pot servi certificatul de căsătorie; certificatul de divorţ; hotărârea Oficiului stării civile
privind modificarea numelui / prenumelui.
Angajatul RLCF este obligat să facă xerocopia actului de identitate al deţinătorului și a
actului ce confirmă faptul modificării numelui / prenumelui și să le anexeze Cerere. Deţinătorul
este obligat să predea cardul, iar Angajatul RLCF - să anexeze la Cerere cardul restituit.
E. Reemiterea cardului pe motiv de defect.
Reemiterea cardului se efectuează ca fiind din această categorie în următoarele cazuri:
- dacă cardul sau codul PIN sunt în aşa stare, încât utilizarea lor ulterioară nu este posibilă sau
presupune careva pericol;
37
- a fost comisă greşeală în numele şi / sau prenumele clientului, indicate pe card;
- a fost comisă greşeală la înmânarea cardului şi clientul a primit alt card sau alt plic PIN, diferit
de al său.
Reemiterea cardului se efectuează ca fiind din această categorie, dacă Deţinătorul a trecut
deja Procedura de înmânare a cardului şi documentele privind înmânarea cardului au fost
perfectate corect. Angajatul RLCF este obligat să aprecieze temeinicia pretenţiilor clientului
privind starea cardului şi / sau a plicului PIN şi, în caz de necesitate, să ceară consultarea DCB.
La reemiterea cardului ca fiind din această categorie, taxa de reemitere, conform Tarifelor, nu se
percepe.
Deţinătorul cardului şi Angajatul RLCF sunt obligaţi să perfecteze Cererea de reemitere
a cardului în conformitate cu Regulile generale de perfectare a cererilor şi să anexeze la Cerere
cardul restituit. Angajatul RLCF este obligat să facă xerocopia actului de identitate al deţinătorului
și să o anexeze la Cerere.
Reemiterea cardurilor în cadrul proiectelor salariale.
La expirarea termenului de valabilitate a cardurilor deschise în cardul proiectelor salariale,
persoana responsabilă din cadrul Departamentului carduri bancare transmite în adresa filialelor
listele deţinătorilor de conturi de card a căror carduri expiră în luna curentă, în obligaţiunea
filialelor întră de a transmite listele spre examinare organizaţiei, în momentul recepţionării listelor
executorul RLCF îndeplineşte următorii paşi:
- rupe legătura cu proiectul de salarizare pentru conturile de card în dreptul cărora e indicat
„concediat”;
- verifică dacă în conturile de card, a căror carduri au fost supuse reemiterii automate, au fost
înregistrate mişcări în ultimele şase luni. Pentru aceasta se poate utiliza din Report SVD
Raportul uStatistica transferurilor la conturile de card în cadrul proiectelor de salarizare”.
Perceperea comisioanelor aferente serviciilor prestate în domeniul cardurilor bancare
• Taxa pentru emiterea cardurilor este unică în mărime de 40 lei pentru un card emis. Suprataxa
pentru emiterea/reemiterea urgentă a cardurilor se percepe suplimentar în conformitate cu tarifele
aprobate. O atenţie maximă este necesar de atras la reemiterea cardurilor MasterCard Standard,
Visa Clasic, Visa Gold şi MasterCard Business. Pentru pierderea cardurilor de acest tip se percepe
amendă pentru pierderea sau furtul lor.
• Comisionul pentru administrarea lunară a cardurilor este perceput automatizat din contul de
card în prima sau a doua zi lucrătoare a lunii în gestiune. Atragem atenţia, că în caz dacă soldul
contului de card are disponibil numai soldul minim iniţial, atunci taxa de administrare se blochează
în OpenWay şi comisioanele respective nu sunt înscrise în compartimentul venituri cu regularitate.

38
• Comisionul pentru înscrierea salariilor în conturile de card este transferat de organizaţie Ia
contul 4902 deschis în filiala care gestionează proiectul salariat. Controlul corectitudinii calculării
comisionului se poate face utilizând din Report SVD Raportului „Carduri Transferuri proiecte
salariale”.
• Comisionul privind eliberarea numerarului la ghișeu, din carduri emise de bănci străine se
contabilizează în mod automatizat la contul 4903.In cazul în care din motive tehnice nu a fost
posibil de perceput comisionul automatizat, el poate fi calculat şi contabilizat manual. Dacă suma
eliberată este în valută diferită de valuta naţională, atunci comisionul trebuie perceput în lei la
cursul comercial la data efectuării tranzacţiei.
• Comisionul anual de administrare a cardurilor preferenţiale emise în cadrul proiectelor
salariate se transferă de organizaţie la contul 4902 al filialei.

39
 VII. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE CREDITARE
Creditele deţin ponderea cea mai importantă în ansamblul activelor unei bănci şi reprezintă
o sursă importantă de cîștig, ca venit operaţional. Veniturile aferente acestor operaţiuni ocupă circa
80-85% din veniturile totale ale băncii. Ofiţerii de credit sunt partea cea mai vizibilă din personalul
unei bănci, iar politicile de creditare ale băncii au un rol important în creşterea economică și
dezvoltarea unor anumite domenii de activitate. Creşterea competiţiei între băncile comerciale, dar
şi dintre bănci şi alte entităţi care au început să acorde credite sau să asigure finanţări, au determinat
importante modificări în politica de credite promovată de bănci, precum și în structura portofoliilor
de credite.
În întreaga activitate de creditare, banca va respecta următoarea bază legislativă și
normativă:
- Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995.
- Legea RM cu privire la gaj nr. 449-XV din 30.07.2001.
- Legea cu privire la ipotecă nr.142 – XVI din 26.06.2008.
- Legea cambiei nr. 1527-XII di n 22.06.1993.
- LEGEA privind reglementarea valutară nr.62–XVI din 21.03.2008.
- Regulament privind tranzacţiile băncii cu persoanele sale afiliate, aprobat prin HCA al
BNM nr.240 din 09.12.2013.
- Regulamentul nr.33/09-01 cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor
săi, aprobat de CA al BNM, proces-verbal nr.43 din 18.09.1996.
- Regulament cu privire la expunerile “mari”, aprobat prin HCA al BNM nr.240 din
09.12.2013.
- Regulamentul cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale, aprobat
prin HCA al BNM nr.231 din 27.10.2011.
- Regulamentul privind condiţiile de acordare rezidenţilor a creditelor în valută străină de
către băncile licenţiate, aprobat prin HCA al BNM nr. 16 din 22.01.2009.
Politica de creditare a băncii este orientată spre protejarea activelor, obţinerea de profit şi
îmbunătăţirea stării economico-financiare a împrumutanţilor concomitent luînd în consideraţie
securitatea depozitelor clienţilor. Politica de creditare reflectă: tipurile de credite pe care le acordă
banca, limitele legale de acordare a creditelor, modul de acordare şi rambursare a creditelor,
dobînzile, modul de garantare a creditelor, modalităţile de monitorizare a creditelor.
În scopul realizării politicii creditare a BC „Moldindconbank” S.A. se stabileşte
următoarea structură organizaţională :
- Consiliul băncii;
- Comisia de dirijare a activelor şi pasivelor;
40
- Comisia de Creditare;
- Alte structuri organizţionale ale băncii.
Consiliul băncii – aprobă acte normative interne ce reglementează activitatea de creditare a
băncii, ia decizii privind plafoanele, în limita cărora Comisia de Creditare poate lua decizii cu
privire la acordarea creditelor, ş.a.
Comisia de dirijare a activelor şi pasivelor – este un organ executiv, membrii Comisie de
dirijare sunt numiţi de către Consiliul băncii. Comisia de dirijare a activelor şi pasivelor înaintează
propuneri la stabilirea ratelor dobînzilor, termenilor de acordare a creditelor, valuta preferenţială
precum şi tarifele în activitatea de creditare.
Comisia de credit – este un organ executiv care trebuie să fie compusă dintr-un număr
impar de membrii, dar nu mai puţin de 3 persoane. Comisia decredit coordonează activitatea de
creditare şi deciziile irevocabile privind acordarea creditelor, ia decizii privind clasificarea şi
formarea reducerilor pentru pierderi la credite.
Alte organe de creditare din structura organizatorică a BC Moldindconbank sunt :
- Direcţia de credite;
- Direcţia de deservire a clienţilor;
- Direcţia gaj.
Direcţia de credite include : serviciul activităţii cu credite problematice, secţia de analiză, de
monitorizare a creditelor, direcţia analize, strategie şi planificări, secţia audit intern, direcţia
deservirii operaţional.
Direcţia de deservire a clienţilor include: secţia de deservire corporativă a clientelei, a
persoanelor fizice, secţia monitorizare şi raportări.
Creditarea este unul din principalele genuri de activitate ale bancii. Organizaţii mari,
întreprinderi mici şi mijlocii apelează frecvent la schemele de creditare oferite de bancă pentru a-
şi dezvolta activitatea.
„Moldindconbank SA” avînd o experienţă bogată în domeniul creditării şi o echipă de
profesionişti tineri întotdeauna caută să susţină şi să stimuleze organizaţii/întreprinderi din diverse
domenii de activitate, prin acordarea creditelor la condiţii favorabile.
În dependenţă de parametri diverşi (destinaţie, activitatea de bază a agentului economic,
termen de acordare, statutul solicitantului) Banca acordă următoarele tipuri de credite:
1) Pentru persoane juridice:
a) Credite investiţionale;
b) Credite pentru capital circulant;
c) Credite documentare;
d) Finanţarea bazată pe active (factoring);
41
 e) Facilităţi overdraft;
f) Operaţiuni de leasing;
g) Credite consorţiale;
h) Overdraft pe cardul de debit corporativ.
2) Pentru persoane fizice:
a) Credite de consum;
b) Creditele investiţionale, inclusiv imobiliare (ipotecare);
c) Credite documentare.
Documentele necesare de a fi prezentate în cazul solicitării creditelor la „Moldindconbank”
S.A.:
I. Compartiment documente juridice ale debitorului:
 Cererea de solicitare a creditului (anexa 17);
 procesul-verbal al organului de decizie al debitorului ce include: solicitarea creditului,
depunerea averii în gaj şi împuternicirea persoanei responsabile cu dreptul de semnătură a
documentelor;
 statutul solicitantului;
 documentele de constituire;
 extras din Registrul de Stat al întreprinderilor şi Organizaţiilor;
 licenţe de activitate, autorizaţii şi certificate care confirmă înlesniri;
 procesul-verbal de alegere a membrilor Consiliului (pentru SA in cazul în care Consiliul este
organul de decizie de solicitare a creditului);
 extras din Registrul acţionarilor, eliberat de Registratorul independent (pentru SA în cazul în
care Adunarea generală a acţionarilor este organul de decizie de solicitare a creditului);
 copiile buletinelor de identitate ale persoanelor cu funcţii de conducere ale debitorului;
 Informaţia debitorului potrivit art. 39 al legii cu privire la ipotecă nr.l42-XVl din 26.06.08 (în
cazul creditelor asigurate cu gaj de tip imobil);
 • alte documente solicitate de Bancă în dependenţă de statutul juridic al debitorului.
II Compartiment - materialele privind asigurarea creditului:
- documentele ce confirmă dreptul de proprietate a debitorului asupra averii gajate Băncii;
- actele de verificare a averii gajate;
- contract de asigurare a bunului imobil (depus în gaj) la valoarea de înlocuire împotriva tuturor
riscurilor de pieire şi deteriorare fortuită. Contractul de asigurare trebuie să fie în beneficiul
Băncii, valabil pe toată durata creditului şi încheiat cu o companie de asigurări agreată de

42
 Bancă în conformitate cu Hotărârea Comitetului de conducere cu privire la companiile de
asigurări acceptate de Bancă;
- poliţa de asigurare a bunului imobil (în cazul asigurării creditului cu bun imobil);
- documentul ce face dovada efectuării plăţii primei de asigurare (în cazul asigurării creditului
cu bun imobil).
III Compartiment - baza contractuală:
- contracte cu furnizori de materie primă, mărfuri, servicii;
- contracte de comercializare a producţiei, serviciilor, efectuare a lucrărilor;
- documente pentru licitaţie;
- contracte de arendă;
- alte contracte solicitate de Bancă.
IV Compartiment - afacerea (proiectul) finanţat:
- business-planul activităţii întreprinderii (în cazul creditelor investiţionale) şi/sau
argumentarea tehnico-economică (în cazul creditelor pentru completarea capitalului circulant)
a proiectului sau a afacerii comerciale cu prognoza fluxurilor mijloacelor băneşti;
- alte documente solicitate de Bancă.
V Compartiment - documentele referitor la situaţia financiară a debitorului:
- rapoartele financiare trimestriale şi anuale,
- rapoartele statistice trimestriale 5-c „Consumurile şi cheltuielile întreprinderii”;
- declaraţiile cu privire la venituri;
- descifrările activelor şi pasivelor, inclusiv a creanţelor şi datoriilor;
- scrisorile de la alte bănci despre existenţa sau lipsa creditelor;
- scrisorile de la alte bănci privind rulajele în conturile curente;
- alte documente solicitate de Bancă.
VI Compartiment - documentele privind aprobarea acordării creditului:
- autorizaţia de credit;
Autorizaţia de Credit (anexa 18) reprezintă un instrument care înregistrează luarea deciziei, care
trebuie să includă caracteristicile de bază a creditului: suma, termenul, modul de acordare, rata
dobânzii, comisioane, asigurarea, alte condiţii.
Autorizaţia de credit urmează să includă datoria totală (toate produsele creditare) a clientului la
moment.
Fiecare membru al comitetului îşi exprimă în autorizaţie decizia cu privire la creditul dat şi în drept
îşi pune semnătura.
- raportul de credit (concluzia) (anexa 19) expertului în creditare;
- avizul juridic pentru dosarele examinate în competenţa Băncii Centrale.
43
 - raportul de evaluare a gajului.
După toate aceste se elaborează contractul de credit (anexa 29).
Studiul cerinţelor faţă de analiza bonităţii potenţialului debitor
Analiza bonității potențialului debitor presupune analiza non-financiară, ce vizează
credibilitatea clientului, ca element psihologic esenţial cu privire la formarea de către Bancă a
convingerilor referitoare la calităţile morale şi profesionale ale conducătorilor agenţilor economici
solicitanţi de credite, a principalilor asociaţi şi colaboratori, precum şi a reputaţiei privind calitatea
produselor, serviciilor şi a modului de îndeplinire a obligaţiunilor asumate în relaţiile cu partenerii
de afaceri.
Un accent deosebit în analiza non-financiară trebuie pus pe relaţia client-bancă şi anume: istoria
creditară în Bancă şi în alte bănci (anexa 20, 21), corectitudinea rambursării creditelor, lipsa
cazurilor de restructurare a creditelor şi a celor de sistare de către debitor a angajamentelor sale
faţă de bancă prin oferirea în schimb a dreptului de posesiune asupra averii gajate.
Toate informaţiile obţinute despre client urmează a fi grupate în:
- factori interni, care includ punctele tari şi slabe şi
- factori externi, care includ posibilităţile şi pericolele.
Factorii interni pot fi sistematizaţi în următoarele categorii: management; domeniu de afacere;
strategie.
Printre factorii externi ce sunt supuşi analizei non-financiare şi pot afecta direct activitatea de
succes a agentului economic sunt:
- factorii ce ţin de domeniul respectiv şi companiile care îşi desfăşoară activitatea în cadrul
acestuia (stabilitatea acestui domeniu, tendinţele de dezvoltare, tehnologiile existente,
experiența acumulată, caracterul sezonier al ramurii, specificul cheltuielilor de capital, al uzurii,
costurilor fixe ş.a.);
- factorii ce reflectă situația macroeconomică şi tendinţele generale de evoluţie a ei (inflația, rata
de schimb, costul forţei de muncă, rata de şomaj, creşterea economică, etc.);
- amplasamentul geografic al solicitantului, avantajele/dezavantajele aferente;
- factori ce ţin de modificările existente şi eventuale în cadrul legislativ, flexibilitatea agentului
faţă de aceste modificări, evaluarea potenţialului impact asupra activităţii agentului economic;
- factorii ce vizează tendinţele sociale înregistrate în societate, care pot influenţa direct sau
indirect cererea la anumite produse şi servicii, în aşa mod afectând activitatea desfăşurată de
client.
Analiza bonităţii debitorului compartimentul situaţia financiară
Analiza Financiară are ca obiectiv stabilirea unui diagnostic al situaţiei economico-
financiare indispensabil pentru decizia de creditare. Pentru aceasta, analiza financiară
44
se bazează pe următoarele documente:
- Bilanţul Contabil,
- Raportul de profit şi pierderi
- Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti
- Raportul Statistic nr. 5 - C „Consumurile şi cheltuielile întreprinderii,
- Borderoul conturilor bilanţiere.
În cazul solicitării sau deţinerii de către solicitantul de credit a creditelor în valută străină se
va prezenta obligatoriu rulajul ieşirilor şi intrărilor de pe contul 2212 "Facturi de primit din
străinătate" şi contul 5212 "Facturi de achitat în străinătate" cu divizarea pe tipuri de valută pentru
anul precedent şi trimestrele analizate ale anului curent.
Din bilanţul contabil se obţin unele informaţii care trebuie să corespundă necesităţilor de
analiză a Băncii.
Un important indicator al stabilității băncii îl reprezintă ponderea creditelor - cel mai riscant
produs bancar în suma globală de bilanț. Totodată, reieșind din faptul că activitatea de creditare a
băncii valorifică cel mai mare volum al resurselor financiare și generează cea mai mare sumă a
veniturilor , ea reprezintă una din direcțiile de bază ale Moldindconbank S.A. Strategia și tactica
băncii în domeniul creditării în anii 2013-2015 s-a bazat pe principiul diversificării portofoliului
de credite pe clienți, pe ramuri ale economiei, valute, termene de acordare, tipul gajului și alte
criterii destinate diminuării riscurilor. Obiectivele de bază ale băncii au fost elaborarea și lansarea
de noi produse, sporirea numărului de clienți și creșterea și diversificarea portofoliului de credite
de rînd cu îmbunătățirea calității acestuia prin monitorizarea permanentă a creanțelor.
Astfel, datorită creșterii numărului de clienți, datorită dezvoltării economiei și a măririi
fluxului cererii de mijloace bănești, la finele anului 2015, portofoliul de credite a constituit 9 517
056 996 lei, înregistrîndu-se o creștere cu 7% în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent,
fapt redat în figura 1.
10 000 000 000
9 000 000 000 9 517 056 996
8 000 000 000 8 889 414 906
7 000 000 000 7 575 250 995
6 000 000 000
5 000 000 000
4 000 000 000
3 000 000 000
2 000 000 000
1 000 000 000
0
2013 2014 2015

Sursa: Raport Anual MICB, [online]. [citat 17 martie 2016]. Disponibil: http://www.micb.md/activitatea-
financiara-ro/rapoarte-anuale-ro//.
45
 VIII. ORGANIZAREA SISTEMELOR DE MONITORIZARE A
CREDITULUI
Procedura de monitorizare – reprezintă un sistem de măsuri, efectuate de lucrătorii băncii,
în vederea urmăririi stării financiare şi activităţii debitorului, analizei altor factori şi circumstanţe
aferente activităţii debitorului după eliberarea sumei creditului şi are drept scop final evaluarea
posibilităţii curente de rambursare la termen a creditului şi sumelor aferente lui. În acelaşi timp,
monitorizarea creditelor cuprinde la fel şi analiza calităţii portofoliului de credite.
Monitorizarea creditelor este compusă din următoarele compartimente :
- Monitorizarea utilizării după destinaţie;
- Monitorizarea stării economico-financiare a debitorului;
- Monitorizarea îndeplinirii de către debitor a obligaţiunilor asumate prin contractul de
credit;
- Monitorizarea garanţiilor;
- Monitorizarea calităţii portofoliului de credite.
Apariţia creditelor problematice în mare parte sunt cauzate de insuficienţa mijloacelor
băneşte la clienţi şi ca rezultat duce la incapacitatea împrumutatului de a respecta graficul de
rambursare conform contractului încheiat între bancă şi împrumutat. Pentru bancă aceasta poate
evalua într-o pierdere financiară. De asemenea, creditele problematice pot fi cauzate de lipsa de
onestitate a împrumutatului, care are posibilitatea de a rambursa, dar nu doreşte sau de aşa numiţii
„împrumutaţi - escroci”.
Credite problematice sunt:
 Creditul la care deservirea principalului sau dobânzii, comisioanelor se efectuează cu
întârzieri (peste 60 zile) sau nu se efectuează în genere;
 Agenţi care semnalează dificultăţi financiare sau non-financiare.
Obiectivele băncii sunt identificarea timpurie a creditelor problematice și luarea imediată a
măsurilor corective.
Rescadenţarea sau prelungirea creditelor
Rescadenţarea – amânarea termenului de rambursare a creditului prin modificarea scadenţei
intermediare (a unei sau mai multor tranşe) la o dată viitoare faţă de cea stabilită iniţial, fără însă
a depăşi termenul scadenţei finale a creditului.
Prelungirea (prorogarea) termenului de rambursare – modificarea scadenţei finale a
acestuia la o dată viitoare, care depăşeşte termenul scadenţei finale de rambursare stabilit iniţial.

46
 IX. ORGANIZAREA EVALUĂRII ŞI MONITORIZĂRII GAJULUI
PENTRU CREDITELE ACORDATE
La acordarea creditelor Banca cere ca solicitanţii să prezinte garanţii pentru rambursarea lor
la scadenţă. Garanţiile la credit trebuie să reprezinte ultima sursă de rambursare a creditului, dar
nici într-un caz nu unica. Garanţia trebuie să aibă o valoare mai mare ca suma creditului, astfel ca
el să acopere creditul şi dobînda măcar pentru prima perioadă.
După natura lor, garanţiile pot fi:
a) Garanţiile reale, cînd clientul garantează cu bunuri materiale, imobil, terenuri sau active
financiare pe care le pune la dispoziţia băncii sub formă de ipoteci, gaj, depozite bancare.
b) Garanţiile persoanale, în cazul cînd solicitantul poate apela la o terţă persoană, numită
garant, care îşi asumă obligaţia că va achita datoria în cazul cînd Debitorul nu-şi îndeplineşte
obligaţiunile asumate faţă de bancă(garanţia sau fideijusiunea)(anexa 22, 23).
Ipoteca
Ipoteca este un drept real în al cărui temei creditorul este în drept să ceară satisfacerea
creanţelor sale, cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor imobile
depuse în ipotecă, în cazul în care debitorul omite să execute obligaţiile garantate cu ipotecă.
Ipoteca conferă creditorului ipotecar (Băncii) în scopul satisfacerii creanţelor sale, dreptul
de preferinţă în raport cu ceilalţi titulari de alte drepturi asupra bunului ipotecat şi totodată, dreptul
de urmărire a imobilului în mâinii- oricărui s-ar afla, cu unele excepţii stabilite de legislaţie.
Dreptul real de ipotecă nu conferă Băncii posesia, folosinţa sau dispoziţia asupra bunului
ipotecat. Banca va putea exercita aceste drepturi doar în urma executării dreptului de ipotecă.
Gajul bunurilor mobile
Obiect al gajului bunurilor mobile poate fi orice bun corporal sau incorporal, prezent sau
viitor, determinat individual sau determinat generic sau o universalitaţe de bunuri şi ,de asemenea,
orice drept patrimonial inclusiv dreptul de creanţă al debitorului gajist asupra creditorului gajist.
Gaj-amanet
Amanetul sau gajul cu deposedare, reprezintă situaţia în care debitorul sau un terţ transmite
în posesiune Băncii sau unui terţ care acţionează în numele Băncii un bun mobil, în vederea
garantării executării obligaţiilor sale. Se constituie în situaţii mai deosebite asupra unor bunuri
mobile cu valoare mare şi volum fizic mic. De asemenea, Banca poate lua în amanet şi
autovehicule.
Caracterul real al amanetului rezultă din faptul că acest raport nu ia naştere decât prin
remiterea efectivă a bunului gajat către Bancă.
Remiterea se face prin transmiterea în posesia Băncii a bunului gajat, Banca fiind obligată
să păstreze bunul amanetat, până la executarea integrală a obligaţiilor contractuale de către debitor
47
sau de către un terţ (în locul debitorului) în mod benevol sau în mod silit (în urma comercializării
bunului amanetat de către Bancă în baza actului judecătoresc).
Gajul mijloacelor băneşti aflate şi care vor intra în conturile bancare (curente, de
depozit, alte conturi)
Mijloacele bănești aflate și care vor intra în conturile bancare pot fi transmise în gaj prin gaj
fără deposedare. Adică, se interpretează că odată ce banii se află în contul debitorului gajist, aceștia
rămân în posesia acestuia și corespunzător, debitorul gajist nu este deposedat de bunul său (anexa
28).
Gajul Maşinilor și Echipamentelor
Gajarea maşinilor şi echipamentului reprezintă constituirea în gaj a mijloacelor fixe aflate în
patrimoniul debitorului. Mijloacele fixe se depun în gaj fără deposedare.
Gajul Stocurilor
Gajul stocurilor presupune depunerea în gaj a materiei prime, producţiei nefinisate şi finite,
materialelor şi semifabricatelor. Banca acceptă astfel de gaj în cazurile când pe toată perioada
creditării gajul se va putea regăsi în aceiaşi formă şi bunurile ce îl formează, vor putea fi numărate
şi măsurate, aflate în unitate de producţie sau depozite. în cazul în care din evaluarea la faţa locului
a bunurilor gajate (la acordare sau monitorizarea creditelor) va rezulta o valoare sub 100% din
suma creditului şi a dobânzilor aferente, se va cere clientului să depună garanţii suplimentare în
completare.
Gajul drepturilor de creanță
Scrisoare de Garanţie
Scrisoarea de garanţie bancară este o modalitate specifică de materializare a unei garanţii
dată de către o Bancă (garant) la solicitarea unei persoane juridice sau fizice, care contractează un
credit (ordonator) de a plăti creditorului ordonatorului (beneficiarului) o sumă de bani în baza
cererii scrise a beneficiarului.
Fidejusiunea persoanei juridice sau a persoanei fizice
Banca poate acorda credite garantate în baza contractului de fidejusiune încheiat cu o
persoană juridică sau, persoană fizică în cele mai dese cazuri aceasta se întâmplă la acordarea
creditelor de consum. Important este ca Banca să efectueze o analiză a situaţiei economice şi
financiare (solvabilitatea, gradul de îndatorare etc.) a persoanei juridice fidejusor. care trebuie să
aibă o reputaţie bună.

48
 X. ORGANIZAREA ŞI GESTIUNEA ACTIVITĂŢII VALUTARE

Activităţile secţiei valutare în BC„Moldindconbank” SA se desfăşoară în conformitate cu :

- Regulamentul privind reglemenatarea valutară pe teritorilul Republicii Moldova.
Secţia valutară este o subdiviziune din cadrul BC „ Moldindconbank” SA.
Fiecare filială conţine secţia valutară în care se include: Şeful Secţiei valutare şi Economistul
Principal al Secţiei Valutare fiecare purtînd răspundere personală pentru respectarea disciplinei de
muncă şi a obligaţiunilor de serviciu în întregime conform legislaţiei în vigoare.
De activitatea valutară ţin următoare operaţiuni :
- Operaţiuni de decontare - la operaţiunile de decontare se utilizează forme de decontări
internaţionale cum ar fi: acreditive, transferul bancar,ş.a. în baza documentelor clientului la
operaţiuni de import-export.
- Operaţiuni de cumpărare-vânzare a valutei străine la cererea clientului băncii (operaţiuni
FOREX).
- Operaţiuni de vânzare-cumpărare în numerar de la persoane fizice.
- Operaţiuni de convertire a valutei (dintr-o valuta în alta) la cerere clientului.
- Operaţiuni de creditare în valută străină.
- Primirea depozitelor în valuta străină.
- Operaţiuni de dealing.
La cererea clienţilor „BC Moldindconbank” SA efectuează:
- Operaţiuni de vânzare-cumpărare a valutei în numerar şi prin virament.
- Convertirea valutei la cursuri avantajoase în termene minimale.
- Operaţiuni FOREX pe piaţa bancară internaţională.
Cursul oficial se consideră cursul mediu stabilit la bursa valutară din ziua respectivă.
Evidenţa sintetică a operaţiunilor în valută străină se ţine în lei moldoveneşti conform cursului
oficial. Evidenţa analitică se ţine în valută străină şi echivalentul în lei moldoveneşti.
Operațiuni de decontare și plată în valută străină
BC„Moldindconbank” S.A. eliberează valută în numerar conform legislaţiei în vigoare.
- Fiind membră a sistemului internaţional de plăţi SWIFT, banca poate efectua transferuri în
aceeaşi zi operaţională.
- Plăţile clientului se efectuează în limita soldului în cont, conform legislaţiei în vigoare
despre reglementarea valutară.
- Eliberarea valutei numerar pentru deplasări.
- Evidenţa repatrierii tuturor operaţiunilor la exportul şi importul de mărfuri şi servicii.
- Forme de decontări internaţionale.

49
 - Operaţiuni cu cecurile de călătorie.
- Vânzarea/cumpărarea valutei.
Efectuarea operaţiunilor de decontare în „Moldindconbank” se face în sala operaţională, ea
se divizează în două părţi, unde fiecare parte în două secţii - front office şi back office.
În prima, banca primeşte cererile de la clienţi, iar în a doua secţie le verifică. De obicei back
office-ul este pus la dispoziţie clienţilor permanenţi sau, mai bine zis, a clienţilor-sponsori cu
operaţiuni mai importante. În prima sală se duce evidenţa conturilor sintetice şi analitice a agenţilor
economici.
Decontările prin virament în valută străină ale persoanelor juridice în cadrul „BC
Moldindconbank” SA se efectuează conform "Ordinii privind transferurile prin virament în valută
străină ale persoanelor juridice” în cadrul băncii .
În cadrul aceleeaşi secţii se operează cu 10 sisteme de transferuri internaţionale, prin care
clienţii băncii pot primi, dar şi expedia bani, acestea fiind : Western Union, UNIStream,
MoneyGram, Interexpress, Poşta Rapidă (Быстрая Почта), Blizko, Migom, Contact, Ria Money
transfer, SWIFT.
Secția operațiuni documentare
Întru facilitarea tranzacţiilor efectuate de către clienţii BC “Moldindconbank” S.A în
cadrul comerţului internaţional Banca oferă servicii privind următoarele instrumente de plată şi
garantare:
- garanţii bancare;
- acreditive documentare;
- incasouri documentare.
Unul din cele mai importante instrumente de asigurare a obligaţiilor contractuale în
tranzacţiile comerciale este garanţia bancară. BC Moldinconbank S.A. oferă următoarele tipuri
de garanţii bancare:
- Garanţie de participare la licitaţia privind procurarea mărfurilor;
- Garanţie de participare la licitaţia privind achiziţia publică a lucrărilor (anexa 27, 28);
- Garanţie de bună execuţie privind livrarea mărfurilor;
- Garanţie de bună execuţie privind efectuarea lucrărilor (anexa 26);
- Garanţie de restituire a avansului;
- Garanţie de neefectuare a plăţii (anexa 25);
- Garanţie pentru achitarea creanţelor bugetare;
- Garanţie emisă la cererea brokerilor vamali;
- Garanţie emisă în scopul respectării regimului vamal de admitere temporară a mărfurilor;
- Garanţie emisă în scopul respectării regimului vamal de tranzit al mărfurilor;
50
 - Garanţie emisă în scopul respectării regimului vamal de antrepozitare al mărfurilor;
- Alte tipuri de garanţii.
- În cazul în care debitorul principal nu respectă angajamentul asumat în contract, banca se
obligă să plătească beneficiarului suma garantată.
Avantaje:
- eliminarea riscului de neonorare a obligaţiilor asumate prin contractul comercial;
- eliminarea neîncrederii dintre partenerii de afaceri, în cazul în care aceştia sunt la
începutul colaborării sau contractul se derulează pe parcursul unei perioade îndelungate;
- costuri reduse în comparaţie cu creditele bancare.
- La solicitarea clienţilor, BC Moldinconbank S.A., oferă posibilitatea emiterii garanţiilor
bancare confirmate de băncile străine de prim rang.
Acreditivul documentar- formă de decontare în comerţul internaţional, ce constituie
angajamentul ferm asumat de bancă (banca emitentă) în numele cumpărătorului, de a plăti
vânzătorului contravaloarea mărfurilor, cu condiţia prezentării documentelor, în strictă
conformitate cu termenele şi condiţiile prevăzute în acreditiv. Acreditivul reprezintă cea mai
complexă şi eficientă modalitate de protecţie a plăţii în cadrul operaţiunilor de export/import.
Avantaje:
Pentru importator:
- acreditivul asigură efectuarea plăţii doar la prezentarea, în strictă conformitate cu
termenele specificate în acreditiv, a documentelor ce atestă livrarea mărfii.
Pentru acoperirea riscurilor comerciale, riscului de insolvabilitate a băncii emitente,
precum şi a riscurilor de ţară, la solicitarea clienţilor, BC Moldinconbank S.A., oferă
posibilitatea emiterii acreditivelor documentare confirmate de băncile străine de prim rang.
Pentru exportator:
- acreditivul asigură încasarea plăţii dacă documentele prezentate sunt strict conforme cu
cerinţele acreditivului.
Incasoul documentar- încasarea, prin intermediul unei bănci, a banilor datoraţi de importator
contra anumitor documente prezentate de exportator, care atestă livrarea mărfii. Spre deosebire
de plata prin acreditivul documentar, decontarea prin incaso este relativ simplă, ieftină, dar
negarantată bancar, ea bazându-se, în esenţă, pe obligaţia de plată a cumpărătorului asumată prin
contractul comercial internaţional, fără să comporte nici un angajament de plată din partea
băncilor implicate în derulare. Banca acţionând ca un intermediar între importator şi exportator,
transmite documentele –la ordinul exportatorului – şi primeşte în schimb banii pentru marfa
exportată.

51
 - Incasoul documentar presupune îndeplinirea obligaţiilor de către exportator (livrarea
mărfii) înainte ca acesta să primească un angajament de plată din partea cumpărătorului (fără a se
asigura preventiv că plata va fi efectuată). Astfel, se recomandă utilizarea acestui instrument în
condiţiile în care:
- Exportatorul şi importatorul se cunosc foarte bine;
- Nu există dubii în capacitatea de plată a importatorului;
- Condiţiile politice, economice şi legislative în ţara importatorului sunt stabile.
Secția relații corespondente
Această secție efectuază operaţiuni de decontare prin virament,intra şi interbancare, în lei,
pentru clienţii băncii şi contabilitate proprie, în conformitate cu legislaţia,deschide cont
corespondent la BNM pentru realizarea decontărilor interbancare; autorizează sumele înaintate
de clienţi spre plată sau încasare;prelucrarea informaţia privind ordinile înaintate de clienţi şi
reglează soldurile în conturile acestora; asigură transmiterea documentelor de plată către banca
de destinaţie, respectiv întroducerea lor în compensare sau depunerea lor la BNM , cu
respectarea termenelor de decontare şi a condiţiilor impuse de legislaţie; verifică şi compensează
soldurile în contul corespondent al băncii în urma acumulării pachetelor de documente de plată;
realizează arhivărea documentelor aferente decontării intra şi interbancare.

52
 XI. ELABORAREA COMPARTIMENTULUI ANALITIC/APLICATIV
AL TEZEI DE LICENȚĂ
Sectorul bancar reprezintă elemental principal ce formează piața financiară a Republicii
Moldova. Acesta este organizat în 2 nivele, reprezentate de Banca Naţională a Moldovei (BNM)
şi unsprezece bănci. Totodată, din cadrul băncilor licențiate de către BNM se regăsesc bănci cu
participarea statului, bănci aflate în proprietate privată, bănci cu capital străin, precum și
sucursalele băncilor străine.
Spre sfârșitul anului 2015, pe piața bancară activau 815 instituții, dintre care 289 de filiale
și 526 de agenții. Din numărul total de bănci, doar 4 dintre ele dețin capital majoritar străin, fiind
fondate de bănci-mamă sau grupuri financiare din Uniunea Europeană. Din această categorie fac
parte: BC„MOBIASBANCĂ - Groupe Societe Generale” S.A., BC „ProCredit Bank” S.A., Banca
Comercială Română Chişinău S.A. și BC „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca” S.A. Cota investiţiilor
străine în capitalul băncilor la 31.12.2015 a constituit 82.9 la sută, fiind practic la același nivel cu
finele anului precedent.
Din tabelul 11.1 se observă că primele 3 bănci dețin în jur de 65% din activele pieței bancare
și creditele acordate. Referindu-ne la valoarea activelor, din 31 decembrie 2015, liderul de piață a
fost BC „Moldova-Agroindbank” S.A. cu active totale de 18 185 mil lei, înregistrând o creștere cu
18,54% față de 31.12.2014, și deținând o pondere de 26,32% din totalul activelor în acest sector.
Acesta a fost urmată de BC „Moldindconbank” S.A. al cărui volum de active a totalizat 15 607
mil. lei, înregistrând o creștere cu 2 343 milioane de lei, comparativ cu 31.12.2014, cota de piață
a băncii a fost de 22,59%. Activele sunt cele ce generează cele mai mari riscuri pentru băncile
comerciale, prin urmare, este nevoie de o gestionare prudentă a acestora.
La data de 31 decembrie 2015, BC „Moldova Agroindbank” S.A. a menținut poziția de lider
de piață în ceea ce privește creditarea. Astfel, cota băncii în toate creditele acordate au reprezentat
29,40%. A doua pe piață a fost BC „Moldindconbank” S.A. cu o cotă de piață a creditelor bancare
în valoare de 24,92%, urmată de BC "Victoriabank" S.A. (15,41%).

53
 Tabelul 11.1.

Structura sistemului bancar autohton, 2015, %

Nr. Denumirea băncii Cota de piață Cota de piață

(după valoarea (după valoarea
activelor) creditelor)
1 BC „Moldova-Agroindbank” 26,32 29,40
S.A.
2 BC „Moldindconbank” S.A 22,59 24,92
3 BC „Victoriabank” S.A 17,77 15,41
4 BC „Mobiasbanca - Groupe 10,68 10,17
Societe Generale” S.A
5 BC „Eximbank - Gruppo 6,60 5,98
Veneto Banca” S.A
6 BC „ProCredit Bank” S.A 5,41 6,47
7 BC „FinComBank” S.A 3,43 2,67
8 BC „Energbank” S.A 3,22 2,27
9 BCR Chisinau 1,64 1,07
10 BC „Comertbank” S.A 1,60 1,14
11 BC „EuroCreditBank” S.A 0,75 0,50
Total 100 100
Sursa: Calulele autorului în baza Informației privind activitatea financiară a sectorului bancar și Structura
portofoliului de credite pe sectorul bancar al RM. 2011-2015 [online]. [citat 15 martie 2016]. Disponibil:
http://bnm.md/bdi/pages/reports/drsb/DRSB10.xhtml.

Figura 11.1.încorporează datele cu privire la indicele de concentrare a pieței (Herfindahl-

Hirschmann Index) din punct de vedere a activelor deținute de fiecare bancă.
Analizând datele obținute în urma calculelor efectuate se poate remarca că, în anii 2011-
2014 sistemul bancar este caracterizat printr-o piață cu nivel de concetrare relativ scăzut, fapt
condiționat atât de reorganizările succesive în domeniul bancar, cât și de criza economică ce s-a
răsfrâns considerabil asupra volumului activelor deținute de instituțiile bancare. Un moment
imprevizibil, ce a provocat modificări esențiale în sectorul bancar, este falimentul băncii
Universalbank în anul 2011,aceasta eșuând la capitolul acordării unui număr semnificativ de
credite neporformante la sfârșitul anului 2010, începutul anului 2011. Acest fapt a provocat
majorarea nivelului de concentrare a pieței bancare în anul 2012, ceea ce se reflectă în valoarea
indicelui Herfindahl, (1213).

54
 2000
1733
1800
1600
1400
1188 1213 1255
1178
1200
1000
800
600
400
200
0
2011 2012 2013 2014 2015

Sursa: Elaborat de autor în baza Informației privind activitatea economico-financiară a băncilor din RM,
2011-2015 [online]. [citat 16 martie 2016]. Disponibil:
http://bnm.md/bdi/pages/reports/drsb/DRSB1.xhtml?id=0&lang=ro.

Figura 11.1. Indicele Herfindahl al sistemului bancar din Republica Moldova, 2011-
2015

Este de accentuat că indicele nominalizat în anul 2015 a atins valoarea de 1783, majorându-
se considerabil față de anul 2014. Această situație s-a creat din cauza identificării unei fraude
majore în sectorul bancar. BNM a publicat un raport ce prevedea identificarea a unor tranzacții
efectuate în proporții deosebit de mari de către 3 mari bănci: Banca de Economii S.A., B.C.
”BANCA SOCIALĂ” S.A. și B.C. „UNIBANK” S.A , fapt ce a determinat Banca Națională a
Moldovei să instituie administrarea specială asupra acestora și în final începerea lichidării. Ca
rezultat a crescut nivelul de concentrare a pieței bancare la sfârșitul anului 2015 și în cadrul
sistemului bancar autohton prevalează un nivel moderat de concentrare a puterii de piață din punct
de vedere a activelor deținute de fiecare instituție de credit.
Sistemul bancar național pe parcursul anilor 2011-2015 a avut un traseu pe parcursul căruia
a înregistrat atât câștiguri cât și pierderi care necesită a fi corectate. Analiza și evaluarea stabilității
financiare a instituțiilor de credit permite de a fi identificate punctele forte și de a remedia
deficiențele din sector. Unul dintre principalele obiective ale instituțiilor bancare este optimizarea
profiturilor, performanța băncii este un indiciu al încrederii și stabilității deponenților.
Indicatorii de evaluare a performanței bancare au o mare expresivitate, reflectând multe
aspecte, cum ar fi nivelul de profit generat și eficiența operațională și managerială. Figura 11.2.
reflectă gradul de intermediere financiară adică informația cu privire la evoluția activelor,
creditelor și a depozitelor raportate la PIB în perioada 31.12.2011-31.12.2015. Este de menționat
că situația s-a îmbunătățit semnificativ în perioada 2011-2013, după care se înregistrează o deviere
în 2014, apoi o mică relansare în anul 2015.

55
 80 72,8
66
70 60,2
56,7
60 53,5
49,6
50 45,1
39,8 41,2
37,3
40
30 39,7 40,3
37,2
32,6 31,3
20
10
0
2011 2012 2013 2014 2015
Active totale/PIB Portofoliul total de credite/PIB Total depozite/PIB

Sursa: Rapoarte anuale ale BNM, 2011-2015, [online]. [citat 17 martie 2016]. Disponibil:
http://bnm.md/ro/search?partitions[0]=674&post_types[674][0]=846.

Figura 11.2. Dinamica activelor, creditelor și a depozitelor raportate la PIB, 2011-2015

(%)
Ponderea activelor bancare în PIB a crescut de la 60,20% în 2011, până la 72,8% în 2013.
Evoluții similare au fost înregistrate în cazul depozitelor în raport cu PIB. Astfel, ponderea
depozitelor în raport cu PIB-ul a crescut de la 39,80% în 2011 la 49,6% în 2013.
Majorarea volumului de credite acordate pe parcursul perioadei 2011-2013, demonstrează
că sistemul bancar tinde să pătrundă în dezvoltarea sectorului real al economiei. În anii 2014-2015
suma creditelor contractate se află în scădere, ceea ce denotă că populația are dubii în ceea ce
privește siguranța instituțiilor bancare. Dorința clienților de a împrumuta bani de la bănci
influențează veniturile acestora, totuși trebuie ținute sub control creditele acordate pentru a
diminua pierderile provocate de anumite riscuri. Astfel, riscul calității activelor cuantifică
probabilitatea nerambursării la scadenţă a creditelor acordate şi a creanţelor aferente, ceea ce
afectează stabilitatea sistemului bancar.
Anul 2014 a fost caracterizat printr-o reducere semnificativă a activelor toale, a protofoliului
de credite și a depozitelor în PIB. Astfel, pe parcursul anilor 2011-2013 se constată o majorare a
ponderii portofoliului de credite în PIB, constituind 37,2%, 39,7% și 40,3%. Deteriorare calității
portofoliului de credite al băncilor (BC "Banca Socială" SA, BC "Banca de Economii" SA și BCR
Chișinău SA), și, suplimentar, instituirea administrării speciale a 3 instituții financiare (BC
"Unibank" SA, BC " Banca Socială "S.A. și BC" Banca de Economii "S.A.), a continuat să afecteze
în mod negativ gradul de intermediere financiară, calculat ca procent din creditele acordate de
bănci din PIB, iar la sfârșitul anului 2014, valoarea s-a cifrat la 32,6%, ce denotă o scădere de 7,7
p. p. în comparație cu sfârșitul anului 2013.
Аnul 2014 este cаrаcterizаt printr-o scădere а ponderii depozitelor în PIB cu 12,3p.p., prin
urmаre încredereа societății în sistemul bаncаr а suferit un mic eșec condiționаt de informаțiа
56
publicаtă de BNM cu privire lа frаudele comise de cele 3 bănci. Аceаstă situаție а determinаt аtât
retrаgereа depozitelor din băncile respective cât și ezitаreа depunerii bаnilor în аlte bănci, din
cаuzа prezenței fаctorului psihologic referitor lа eventuаlul risc sistemic cаre аr pute fi declаnșаt
de problemele аcestor 3 bănci.
La 31 decembrie 2015 portofoliul de credite brute, a constituit 38 186.6 milioane lei,
majorându-se pe parcursul anului 2015 cu 1 567.2 milioane lei (4.3 la sută). Ponderea în PIB a
creditelor brute s-a micșorat de la 32.6 la sută la 31 decembrie 2014 pâna la 31.3 la sută la 31
decembrie 2015. Această reducere s-a datorat faptului că în anul 2015, PIB a înregistrat o scadere
de 0.5 la sută aceast㢠dinamică fiind cu 5.1 puncte procentuale inferioară celei din anul 2014.
Volumul total al depozitelor noi atrase pe parcursul anului 2015 a înregistrat o majorare cu
3,9%. Acest fapt s-a datorat creșterii depozitelor noi atrase la termen în moneda națională de la
persoanele fizice, care au înregistrat o creștere cu 45.6 la sută mai mult decât în anul 2014 și
creșterii volumului depozitelor noi atrase în valută de la persoanele fizice cu 1 199.0 milioane lei.
Din tabelul 11.2. se observă că la situația de 31 decembrie 2011, ponderea creditelor
neperformante (substadarde, dubioase, compormise) din totalul creditelor a constituit 10,7%, cea
mai mică cifră din perioada 2011-2014. Valoarea totală a creditelor compromise care a fost anulată
în anul 2011 din contul reducerilor pentru pierderi la credite a constituit 1476.3 mil. lei, totodată,
recuperările la credite au înregistrat suma de 419.0 mil. lei. Însă indicatorul menționat ramîne a fi
la un nivel înalt, ceea ce indică necesitatea îmbunătățirii activității băncilor cu privire la
rambursarea creditelor, care au fost anterior trecute la pierderi. Pe parcursul anului 2012 ponderea
creditelor neperformante în total active a atins o valoare maximă, 14,5%, după care în anii 2013-
2014 se evidențiază o scădere treptată până la 11,7% în 2014. Până la sfârșitul anului 2014, a
existat o îmbunătățire a calității portofoliului de credite în sectorul bancar, deoarece valoarea
creditelor neperformante a scăzut cu 2% 'față de începutul anului. Din decembrie 2014, ponderea
creditelor neperformante în total credite a crescut cu 0,17 p.p., comparativ cu luna decembrie 2013,
este egală cu 11.73%. În anul 2015 s-a redus cota creditelor nefavorabile în total credite cu 1,8%,
datorită lichidării a trei bănci problematice ce dispuneau de o multitudine de credite
neperformante. Totodată, îmbunătățirea protofoliului de credite poate fi explicată prin dezvoltarea
sistemului de control intern, perfecționarea procedurilor interne ale băncilor privind acordarea și
supravegherea creditelor.

57
 Tabelul 11.2.

Dinamica structurii protofoliului de credite al sectorului bancar din Republica

Moldova, confrom gradului de risc, 2011-2015

Anul 2011 2012 2013 2014 2015

Indicatorul
Cota creditelor 49,8 48,3 47,2 55,2 51,3
standarde (în % din total
credite)
Cota creditelor 39,5 37,2 41,2 33,1 38,8
supravegheate (în % din total
credite)
Cota creditelor 8,0 5,0 3,7 3,0 4,1
substandarde (în % din total
credite)
Cota creditelor 2,2 6,3 3,0 3,2 2,6
dubioase (în % din total
credite)
Cota creditelor 0,5 3,2 4,9 5,5 3,2
compromise (în % din total
credite)
Cota creditelor 10,7 14,5 11,6 11,7 9,9
neperformante (substadarde,
dubioase, compormise) (în %
din total active)
Sursa: Rapoarte anuale ale BNM, 2011-2015, [online]. [citat 17 martie 2016]. Disponibil:
http://bnm.md/ro/search?partitions[0]=674&post_types[674][0]=846.

Perspectivele privind evoluţia ratei de neperformanţă reprezintă un motiv de a spori vigilența

în administrarea creditelor de către bănci. Totuși dacă toate creditele neperformante vor continua
să existe și să se extindă, atunci resursele financiare generate prin depozite vor fi blocate în
întreprinderi și sectoare neprofitabile, care în urmare vor împiedica creșterea și eficiența
economică. Unii experți financiari consideră că creditele neperformante sunt una dintre
principalele cauze ale stagnării economice naționale și internaționale. Fiecare credit neperformant
din sectorul financiar poate fi privit ca o oglindă ce se reflectă de la o întreprindere neprofitabilă.
În figura 11.3. este reprezentat ponderea creditelor neperformante în total CNT și ponderea
reducerilor calculate pentru soldul datoriei la credite în total credite. Putem constata că cea mai
mare pondere a creditelor neperformante în CNT s-a înregistrat în anul 2012 (72,3%), deoarece
acest an a fost caracterizat printr-un număr foarte mare de credite problematice. Ulterior se
evidențiază o scădere treptată a acestui indicator, ajungându-se la 40,94% în 2015.
La sfârșitul anului 2014, cele mai mari ponderi ale creditelor neperformante raportau la trei
bănci comerciale (BC "Banca Socială" SA - 32,66%;. BC "Banca de Economii" SA - 72,59% și

58
BCR Chișinău SA - 31,75%) din 14 bănci. Tendința ascendentă a acestui indicator reflectă o
deteriorare a calității portofoliului de credite al acestor bănci, precum și nivelul scăzut de stabilitate
a întregului sistem bancar. Încetarea activității a acestor 3 bănci a condiționat ca la sfârșitul anului
2015 reducerea ponderii creditelor neperformante în capitalul normativ total cu 12,2 p.p.
80
72,3
70
59,7
60
53,14
50
41,79 40,94
40

30

20
10,7 9,66 10,37 8,5
10
6,93

0
2011 2012 2013 2014 2015
Soldul datoriei la credite neperformante (suma de bază) / CNT

Suma reducerilor calculate pentru soldul datoriei la credite (suma de bază) / Soldul datoriei la
credite (suma de bază)

Sursa: Elaborat de autor în baza Informației privind activitatea economico-financiară a băncilor din RM, 2011-
2015 [online]. [citat 20 martie 2016]. Disponibil: http://bnm.md/bdi/pages/reports/drsb/DRSB1.xhtml?id=0&lang=ro.

Figura 11.3. Dinamica indicatorilor calității creditelor băncii, 2011-2015(%)

Activitatea de creditare rămâne a fi principala sursă generatoare de pierderi într-o bancă.

Astfel, în vederea gestionării acestui risc, banca deține niveluri adecvate de capital și provizioane,
prin urmare, conform figurei 2.3., ponderea fondului de risc în total credite în anul 2011 a fost de
doar 6,93% din cauza sumei mici de credite problematice, pe când în anul 2012 s-a înregistrat cea
mai mare pondere a sumei reducerilor calculate pentru soldul datoriei la credite (10,70%), datorită
înregistrării în sistemul bancar a unui număr considerabil de credite neperformante. La sfârșitul lui
2015 suma reducerile pentru pierderile la credite în totalul datoriei la credite a atins cifra de 8,5%,
cea mai mică din ultimii 4 ani, aceasta ar fi efectul începerii lichidării a celor 3 bănci problematice.
Prezența unui capital adecvat presupune abilitatea bancilor de a amortiza influența negativă
a riscurilor rezultate din activitatea desfășurată. În acest context un alt indicator ce caracterizează
stabilitatea unei bănci este capitalul. Acesta este pilonul cel mai important pentru derularea unei
activități bancare sigure. Menţinerea riscului de capital la un nivel rezonabil şi respectarea
normelor de solvabilitate bancară reclamă planificarea necesarului de capital şi integrarea acesteia
în planificarea financiară globală a băncii.

59
 Pe parcursul anilor 2011-2015 instituțiile bancare autohtone au respectat normativele de
activitate a băncii, stabilite de către Banca Naţională şi au activat în conformitate cu legislaţia în
vigoare a Republicii Moldova. Conducerea băncilor a monitorizat nivelul de solvabilitate, valorile
acestora se reflectă în următorul tabel:
Tabelul 11.3.
Dinamica capitalului sectorului bancar al RM, 2011-2015
Denumirea Normati 2 2 2 2 2
indicatorului vul BNM 011 012 013 014 015

Capitalul X 7 7 8 9 9
normativ total (CNT), 530 020 168 014 279
mil. lei
Capitalul de 200 7 6 7 8 8
gradul I, mil. lei 484 924 926 686 996
Suficiența ≥16,0% 3 2 2 1 2
capitalului ponderat la 0,1 4,4 3,02 3,92 6,16
risc, %
Sursa: Informație privind activitatea financiară a BC "Moldindconbank" S.A. 2011-2014 [online]. [citat 15
noiembrie 2015]. Disponibil: https://www.micb.md/activitatea-financiara-ro/.

Pe parcursul perioadei analizate se observă o majorare treptată a mărimii capitalului

normativ total, cu excepția anului 2012 care a înregistrat o reducere cu 510 mil.lei, de la 7 530
mil.lei în 2011. În următorii ani acest indicator tinde spre o creștere continuă, ajungând la valoarea
de 9 279 mil. lei în anul 2015. O evoluție asemănătoare atestă și capitalul de gradul I, normativul
este respectat pe parcursul perioadei 2011-2015 (200 mil.lei), atingând în anul 2015 cifra de 8 996
mil.lei. În anul 2012 valoarea acestui indicator a admis o reducere cu 560 mil.lei. Descreșterea
capitalului de gradul I a fost determinată de majorarea mărimii calculate dar nerezervate a
reducerilor pentru pierderi la active și angajamente condiționale cu 977.2 milioane lei sau 61.1 la
sută, care se exclude din calculul capitalului de gradul I. Reducerile pentru pierderi la active și
angajamentele condiționale s-au majorat ca urmare a înrăutățirii calității portofoliului de credite la
unele bănci. Totodată, suficiența capitalului ponderat la risc înregistrează o diminuare succesivă
de la 30,01% din 2011 până la 13,92% în 2014, după care tinde spre o majorare bruscă până la
26,16% în 2015. Media suficienței capitalului ponderat la risc la 31 decembrie 2014 a constituit
13,92 la sută, micșorându-se cu 9.1 puncte procentuale comparativ cu anul 2013 și este sub limita
minimă admisibilă de 16.0 la sută. La situația din 31 decembrie 2014, acest indicator nu era
respectat de către două bănci aflate în administrare specială, constituind respectiv 2.6 la sută și 3.2
la sută, în timp ce media pe sector fără băncile în administrare specială reprezenta 21.7 la sută.
Pentru anul 2011 conform Comitetului Basel normativul era de 12%, începând din 30 iulie 2012
60
coeficientul a devenit de cel puțin 16%. E de remarcat că scăderea indicatorului nominalizat pe
parcursul anilor 2011-2013, argumentează capacitatea crescândă a băncilor de a gestiona și
redistribui fluxurile de mijloace bănești disponibile. Se evidențiază că pe parcursul anilor 2011-
2013 și 2015 corespunde cerinței normativului. Nivelul ridicat al acestui indicator indică un grad
înalt de siguranță a băncilor, determinat de existenșa unui potențial de efectuare a operațiunilor
fără afectarea capitalului. Totodată mărimea acestui indicator este destul de ridicată comparativ cu
majoritatea statelor din Uniunea Europeană.
Reducerea treptată a indicatorului nominalizat va determina o implicare mai aprofundată a
băncilor în procesul de creditare și la sporirea concurenței în cadrul acestui segment de piață.
Aprecierea stabilității bancare poate fi realizată prin intermediul veniturilor și cheltuielilor
înregistrate de aceasta (figura 11.4.).

14 12,78

12 10,6
9,42
10

8
5,6 5,86
6
6,4
4 5,1 5,32
3,85 4,03
2 1,8 2,1
1,1 1,56
0,85
0
2011 2012 2013 2014 2015

Rentabilitatea Activelor Rentabilitatea Capitalului Marja netă a dobânzii

Sursa: Informației privind activitatea economico-financiară a băncilor din RM, 2011-2015 [online]. [citat 27
martie 2016]. Disponibil: http://bnm.md/bdi/pages/reports/drsb/DRSB1.xhtml?id=0&lang=ro.

Figura 11.4. Dinamica rentabilității activelor, rentabilității capitalului și a marjei nete

a dobânzii, 2011-2015, %
Pe parcursul anilor 2011-2015, rentabilitatea activelor, ce exprimă raportul dintre profitul
aferent exercitiului anualizat și media activelor s-a redus în anul 2012 până la 1,1%, după care a
înregistrat o majorare de 0,46p.p. în 2013, în anul următor s-a diminuat până la 0,85%, iar în anul
2015 a sproit bursc cu 1,25p.p. de la 1,92%. Nivelul de siguranță a indicatorului dat este 1% . Se
observă că în anul 2015 bancile au obținut circa doi bani de profit net la fiecare leu de surse
investite în afaceri.
Rentabilitatea capitalului propriu a băncilor, care se calculează ca raportul dintre profitul
aferent exercitiului anualizat și media capitalului, confirmă o dinamică asemănătoare indicatorului
de rentabilitate a activelor, reducându-se de la 10,6% până la 5,6% în perioada anilor 2011-2012,
după ce a înregistrat o creștere în anul-2013 până la 9,42%, în anul următor s-a diminuat până la

61
5,86%, iar în anul 2015 are un trend crescător cu 6,92p.p.Din rezultatele obținute remarcăm că în
anul 2015 sistemul bancar a obținut aproximativ 13 bani la fiecare leu de capital propriu, cu circa
7 bani mai mult față de anul precedent, acest fapt datorâdu-se creșterii rentabilității activelor în
această perioadă și nu numai.
Marja netă a dobânzii reprezintă un alt indicator ce relevă gradul de dezvoltare al băncii și
anume baza primară a profitului bancar. Aceasta înregistrează o descreștere continuă de la 6,4%
la situația din 31.12.2011 până la 3,85% la situația din 31.12.2013, după care, s-a majorat
nesemnificativ pe parcursul anului 2014, iar la finele anului 2015 având valoarea de 5,32%. Se
observă că pe parcursul perioadei analizate acest indictor are valoare pozitivă, prin urmare au fost
utilizate eficient resursele atrase de către bănci. Și dacă o marjă ridicată caracterizează o
profitabilitate importantă, necesară pentru garantarea stabilității băncilor, indicatorul de 5,32% din
2015 face referință mai degrabă la maturitatea băncilor, decât la profitabilitatea acestora. O marjă
bancară ridicată este mai degrabă o caracteristică a perioadelor de instabilitate financiară, când
instituțiile bancare caută o protecție suplimentară împotriva riscurilor. E de menționat că dacă
sistemul bancar se caracterizează printr-o marjă bancară ridicată rezultă că concurența din cadrul
acestuia este la un nivel mediu, iar situația inversă atestă că pentru un sistem bancar unde
concurența dintre bănci este aprigă se evidențiază o marjă bancară mică.
Toate cele relatate mai sus sânt rezumate într-un articol din revista financiar-economică
“Bănci şi Finanţe - Profit”, ce prevede utilizarea unei metode avansate de către experții revistei
pentru a analiza situația financiară a fiecărei bănci. Au fost luați în calcul 16 indicatori financiari
care caracterizează în mod multilateral starea financiară a fiecărei bănci în parte, la o dată anumită,
inclusiv: coeficienţii ce reflectă cerinţele faţă de capitalul şi lichiditatea băncilor, profitabilitatea,
nivelul de risc în utilizarea resurselor clienţilor etc., în funcție de rezultatele obținute ficărei bănci
i s-a atribuit un anumit rating. Scopul stabilirii ratingului de stabilitate este determinarea gradului
de stabilitate financiară a băncii. Prin stabilitatea financiară (fiabilitate) a băncii se înțelege starea
calitativă a băncii, în care ea va continua în mod normal, să lucreze în viitor și să-și îndeplinească
obligațiile față de clienți. În urma acestei analize, băncile BC „Moldova AgroindBank” S.A, BC
„Victoriabank” S.A. și BC „Moldindconbank” S.A s-au clasat pe primele 3 poziții cu 6,65, 6,04 și
respectiv 4,68 de puncte acumulate (tabelul11.4.).

62
 Tabelul 11.4.

Ratingul băncilor din Republica Moldova la 1 august 2015

Denumirea băncii Active, lei Puncte Poziția-

acumulate, iulie
01.08.2015

Grupul băncilor cu active de 10 mlrd. lei și mai mari

BC „Moldova 17 929 783 107 6,65 1

AgroindBank” S.A
12 406 988 510 6,04 2
B. C. „Victoriabank” S.A.
15 278 620 588 4,68 3
B. C. „Moldindconbank”
S.A.

Grupul băncilor cu active de la 3.5 mlrd. lei până la 10 mlrd. lei

B.C. „Eximbank Gruppo 4 442 017 360 10,20 1

Veneto banca” S.A.

B.C. „Mobiasbanca- 6 659 323 059 8,46 2

Grupe Societe Generale” S.A.
Grupul băncilor cu active până la 3,5 mlrd. lei

B.C. „EuroCreditBank” 452 103 531 32,26 1

S.A. 1 229 782 920 31,36 2
BCR Chișinău S.A. 875 397 236 16,48 3
B.C. „Comertbank” S.A. 2 212 268 035 7,75 4
B.C. „Energbank” S.A. 2 080 625 842 5,82 5
„Banca de Finanțe și
Comerț” S.A. 3 375 913 338 2,94 6
B.C. „ProCredit Bank”
S.A.
Sursa: БАСОВА Ирина, Рейтинг банков, Банки и финансы №_11_2015 (234), ноябрь 2015 г.
[online]. [citat 15 octombrie 2015]. Disponibil: http://www.profit.md/articles-ru/number_9_2015/550164/.

Stabilitatea sistemului bancar este un reper spre care se direcționează toate eforturile
intitutiilor bancare și nu numai. În baza analizei efectuare în subcapitolul dat, a principalilor
indicatori ce caracterizează stabilitatea sectorului bancar este indispensabil de a identifica acele
puncte slabe și a vulnerabilităților pentru a construi un sistem bancar sănătos, capail să valorifice
potențialul de creștere a economiei naționale. Este de remarcat faptul că în perioada analizată, cu
excepția anului 2014, indicatorii stabilității au indicati valori adecvate ce constituie o premisă
pentru prosperare .În anul 2014, avâd în vedere situația financiară precară, creată la Banca de
63
Economii S.A., BC „Banca Socială” S.A. și B.C. “Unibank” S.A., precum și faptul ca aceste bănci
nu respectau indicatorii prudențiali stabiliți prin actele normative ale BNM, a știrbit din imaginea
sectorului bancar. Totuși pe parcursul anului 2015 situația s-a redresat și sistemul bancar autohton
tinde spre împunătățirea performanțelor pentru a asigura o creștere economică durabilă.

64
 ÎNCHEIERE
Sistemul bancar reflectă situaţia economico-financiară din orice țară, având reacţie atât la
creşterea nivelului economiei, cât şi la o apropiată stagnare sau chiar declin economic. Acordarea
de către bănci a diversităţii de servicii şi produse bancare, rolul de intermediar financiar pe care îl
au acestea între agenţii economici, persoanele fizice care dispun de mijloace băneşti şi populaţia
care are nevoie de aceste mijloace la un anumit moment dat, determină elementul cheie al unei
dezvoltări durabile a economiei. Astfel, una din componentele de bază ale infrastructurii
economice, ce asigură creşterea economică este prezența unui sector financiar stabil şi viabil.
BC „Moldindconbank” S:A este una din cele mai importante bănci din sectorul bancar
național. Aceasta se bucură de încrederea populației, fapt explicat prin ponderea mare de credite
acordate și depozite atrase. Spectrul larg de servicii și produse bancare de calitate condiționează
popularitate, încredere și o imagine de apreciat. Banca diversifică activitatea sa și prin participarea
pe piața valutară și pe piața valorilor mobiliare.
Rezultatele bune și poziția obținută pe piața bancară sunt efectele unui personal competent
și instruit. Totodată grupul de manageri al băncii sunt de o înaltă calificare, capabili să mențină
banca la un nivel demn de apreciat.
Începînd cu 05 mai 2015, BC „Moldindconbank” S.A. a lansat un proiect inedit dedicat
educaţiei financiare, cu participarea dlui Leonid Talmaci, preşedintele Comitetului de conducere
şi altor experţi în domeniu.
Scopul proiectului este de a spori cultura financiară şi nivelul de cunoaştere a produselor
bancare în rîndul populaţiei şi mediului de afaceri din ţară, lucru foarte important pentru o
dezvoltare viabilă a pieţei financiare şi economiei per ansamblu.
De menţionat, că lansarea proiectului de educaţie financiară este unul din obiectivele BC
„Moldindconbank” S.A. stabilite în strategia de dezvoltare a Băncii pentru anul 2015-2019, care
prevede şi în continuare o creştere intensivă şi viabilă a activităţii sale, inclusiv prin dezvoltarea
relaţiilor durabile de parteneriat cu clienţii, bazate pe calitate, transparenţă şi încredere.
În concluzie, pot menționa că BC „Moldindconbank” S.A. pe parcursul desfășurării
activității în domeniul bancar, de la constituire, până în prezent, a reușit să demonstreze clienților
și întregii populații că este un partener demn de încredere și de o fructuoasă colaborare. Acest
success a fost atins datorită faptului că „Moldindconbank”SA a ştiut să-şi preţuiască ceea ce are
mai scump: valorile, tradiţiile, principiile şi clienţii. Servicii bancare calitative, personal
competent, management eficient și dorință- toate acestea formează cheia unei poziții de vârf pe
piața financiară a Republici Moldova.

65
 BIBLIOGRAFIE
1. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei: nr. 548-XIII din 21.07.95. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova [online]. 1995, nr. 56-57, art. 624 [citat 15 aprilie 2016].
Disponibil: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311685.

2. Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova [online]. nr.78-81/199 din 13.05.2011. [citat 30 martie 2016]. Disponibil:
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=338489.

3. Legea privind reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21 martie 2008 cu modificările şi
completările ulterioare.

4. Regulamentului privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la băncile autorizate

din Republica Moldova, aprobat prin hotărîrea Consiliului de Administraţie al Băncii
Naţionale a Moldovei nr. 297 din 25.11.2004, cu modificările şi completările ulterioare.

5. Regulamentului privind operaţiunele de casă în băncile Republicii Moldova, aprobat prin

hotărîrea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 47 din 25.02.2000,
cu modificările şi completările ulterioare.

6. Regulamentul cu privire la transferul de credit, aprobat prin hotărîrea Consiliului de

Administraţie a Băncii Naţionale a Moldovei nr.373 din 15.12.2005.

7. Regulamentul privind utilizarea carnetului de cecuri in numerar, aprobat prin hotărîrea

Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 377 din 16.12.1999, cu
modificările şi completările ulterioare.

8. Regulamentul Băncii Naţionale a Republicii Moldova nr. 62 din 24-02-2005 „Cu privire la
cardurile bancare”.

9. Regulamentul Băncii Naţionale a Republicii Moldova „privind reglementarea valutară pe

teritoriul Republicii Moldova” din 13-01-1994.

10. Regulamentele interne, Instrucţiunile şi Regulele BC”Moldindconbank”S.A.

11. Regulamentul BNM cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în Republica
Moldova.

12. Regulamentul cu privire la expunerile „mari” ale BC " Moldindconbank" S.A.

66
13. Regulamentul cu privire la procedura de examinare a solicitărilor de credit în cadrul BC "
Moldindconbank" S.A.

14. Regulamentul cu privire la acordarea creditelor de către BC "Moldindconbank" S.A.

funcţionarilor săi.

15. Regulamentul cu privire la operațiunile cu numerar în băncile din RM, HCA al BNM
nr.200 din 27.07.2006, cu modificările și completările ulterioare.

16. Regulamentul nr. 10018-20 cu privire la organizarea şi funcţionarea pe teritoriul RM a

caselor de schimb valutar şi punctelor de schimb de lîngă hoteluri.

17. Regulamentul BNM cu privire la sistemul automatizat de plăţi interbancare, HCA nr.53 din
02.03.2006.

67
 ANEXE
Anexa 1
Organigrama BC „Moldindconbank” S.A.

68