ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA „FINANŢE”
DEPARTAMENTUL „INVESTIȚII ȘI ACTIVITATE BANCARĂ”

COSTAȘCO CRISTINA

RAPORT
PRIVIND PRACTICA DE
INIȚIERE ÎN SPECIALITATE
în cadrul B.C. „VICTORIABANK” S.A

ADMIS la susţinere Autor:

Conducătorul practicii de la departament: student gr. FB 181,
Rodica HÂNCU învăţământ cu frecvenţă la zi
________________________ Cristina COSTAȘCO
”___”______________2020 _________________
(semnătura)
Conducătorul practicii de la entitatea
de realizare a stagiului de practică
BÂRCĂ Cătălina
Director financiar BC ”Victoriabank”
SA

_______________
(semnătura)

Chişinău, 2020
 CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................................3
I. INIŢIEREA ÎN ACTIVITATEA BĂNCII..............................................................................5
II. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CE ŢINE DE DESERVIREA ŞI SUPORTUL
CLIENTELEI.........................................................................................................................11
III. ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI CASIERIE.................................................17
IV. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE DECONTARE.......................................................23
V. STUDIUL ACTIVITĂŢII DE ATRAGERE A DEPOZITELOR.....................................30
VI. ACTIVITATEA DE CREDITARE ÎN CADRUL BĂNCII.............................................33
VII. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CE ŢINE DE CARDURILE DE PLATĂ................39

ÎNCHEIERE.................................................................................................................................41

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE..............................................................................................42

2
 INTRODUCERE
Banca Comercială “VICTORIABANK”, S.A., denumită în cele ce urmează “Bancă”, a fost
înfiinţată la 22 decembrie 1989, reorganizată prin transformare în societate pe acţiuni la 12
septembrie 1991 şi reînregistrată ca întreprindere cu investiţii străine la 17 iulie 1996, B.C.
,,Victoriabank” , obținînd autorizația de activitate în domeniul bancar B.C. ,,Victoriabank” S.A.
activează pe piața bancară de 31 de ani oferind un spectru divers de servicii bancare. Dacă initial
clientului i se propunea numai servicii de casă, decontare și atragerea mijloacelor bănești,
actualmente banca prestează o gamă largă de servicii devenind astfel o instituție financiară
universală.
B.C. ,,Victoriabank” este o bancă dinamică, care se află în continua dezvoltare tehnologică
şi este orientată spre client. Banca menţine o poziţie de lider pe piaţa financiară a Republicii
Moldova oferind clienţilor săi produse elaborate în conformitate cu nevoile specifice ale
clienţilor, cât şi stabileşte relaţii reciproc avantajoase cu clienţii şi partenerii săi. Diversificarea
produselor şi simplificarea accesului la produse: acordarea gamei variată de produse bancare,
bazate pe tehnologii informaţionale moderne pentru a crea comoditate clienţilor corporativi şi
retail este un punct strategic bine definit al băncii.
Actualitatea raportului întocmit, este confirmat prin multitudinile de probleme existente ca
ridicarea nivelului de deservire a băncii la un nivel internaţional, gestionarea efectivă a
operaţiunilor băncii, minimizarea riscurilor, obţinerea încrederii în rîndurile populaţiei atît
autohtone cît şi străine, menţinerea relaţiilor de corespondenţă cu alte bănci de peste hotarele
ţării, cu care se confruntă întregul sistem bancar autohton, şi nu doar B.C. „Victoriabank”.
Scopul raportului constă în studierea mai profundă a activităţii bancare, precum şi
implimentarea cunoştinţelor deja obţinute în practică. Iar pentru ca scopul propus să fie realizat
este necesară îndeplinirea sarcinilor:
1. formarea treptată a deprinderilor de lucru în cadrul băncii;
2. aplicarea actelor normativ-juridice şi economice în practica bancară;
3. elaborarea şi completarea documentelor şi dărilor de seamă sub diferite aspecte în
cadrul băncii;
4. formarea deprinderilor de comunicare cu clienţii băncii;
5. analiza clienţilor după potenţialul său economic.
Structura lucrării se reflectă din scopul şi sarcinile propuse drept obiectiv al raportului
practicii de producere, care constă din:

3
 Introducere, în care se argumentează actualitatea raportului, scopul şi sarcinile acestuia,
importanţa cunoştinţelor obţinute în cadrul desfăşurării practicii în cadrul B.C. „Victoriabank”.
Capitolul I „Iniţierea în activitatea băncii” în care se prezintă informaţii generale despre
banca comercială, scurt istoric, strucutura organizatorică şi organele de conducere ale băncii.
Capitolul II „Organizarea a activităţii ce ţine de deservirea şi suportul clientelei”, studiul
regulamentelor interne ce reglementează deschiderea sau închiderea conturilor curente ale
persoanelor fizice şi juridice ne(re)zindente în valută naţională şi străină, executarea şi remiterea
ordinelor incaso; înregistrarea şi transmiterea ordinelor incaso emise de către clienţii filialei.
Capitolul III „Organizarea compartimentului casierie” în care se descrie tipurile caselor
existente la bancă şi modul de funcţionare a acestora, specificului operațiunilor cu monedă
națională intre băncii, modului de înregistrare și evidență a numerarului suspect de a fi fals,
specificului evidenţei operaţiunilor privind încasarea şi eliberarea numerarului.
Capitolul IV „Organizarea activităţii de decontare”, în care se detalizează formele
operaţiunilor de decontare, documentele utilizate şi mecanismul lor de funcţionare,
reglementarilor instiuției de profil privind transferul de credit și debitarea directă, specificului
ordinului de plată în monedă națională și în valută străină.
Capitolul V „Studiul activităţii de atragere a depozitelor” studiul politicii de creditare a
instituției de profil pentru anul 2017 și a regulamentelor interne ce reglementeaza activitatea de
atragere a depozitelor, studiul direcțiilor principale ale activității de atragere a depozitelor pentru
anul 2017, studiul politicilor băncii privind atragerea depozitelor persoanelor fizice.
Capitolul VI „ Activitatea de creditare în cadrul băncii”, în care se descrie despre ce
reprezintă creditul, procedura de creditare, ce riscuri cuprinde și ce credite oferă B.C.
„Victoriabank” S.A.
Capitolul VII „Orgazanirea activităţii ce ţine de cardurile de plată”, în care se analizează
tipurile de cardurile de plată, studiul comisioanelor percepute de activitatea cu cardurile bancare
în cadrul instituţiei de profil, studiul modalităţilor de prelungire şi reemiterea cardurilor
persoanelor fizice şi juridice rezidente şi nerezidente.
Încheiere se prezintă rezultatele obținute în urma efectuării raportului privind activitatea
băncilor comerciale din Republica Moldova și în caz particular a particularităților a B.C.
„Victoriabank” S.A., a operațiilor efectuate și trăsăturilor de derulare, se propun metode pentru
optimizarea sistemului bancar din Republica Moldova, se identifică problemele și performanțele
obținute de bancă.
Referințe bibliografice evidențiază sursele utilizate la elaborarea raportului.

4
 I. INIŢIEREA ÎN ACTIVITATEA BĂNCII

B.C. „Victoriabank” S.A. activează în Republica Moldova în bază licenței seria A MMII
numărul 004503 acordate de Banca Națională prin care se obligă să respecte condițiile pentru
licențiere specificate în Legea instituțiilor finaciare și tipurile de activitate pentru care este
licențiată să le desfășoare.
Banca are un statut în care se specifică denumirea, adresa, obiectul activităţii, funcţiile
consiliului băncii, cuantumul capitalului, tipul, numărul, valoarea nominală a acţiunilor şi
drepturile de vot legate de ele. Statutul băncii poate fi modificat doar cu aprobarea Băncii
Naţionale dată în scris.
Banca se conduce de regulamente interne, aprobate de consiliul său, care, în conformitate
cu statutul băncii, stabilesc:
a) structura organizatorică şi funcţiile băncii, modul de formare şi competenţa organelor de
administrare şi de control;
b) funcţiile unităţilor din structura băncii, ale administratorilor lor şi ale funcţionarilor băncii;
c) limitele competenţei administratorilor şi ale funcţionarilor băncii de a se angaja în activităţi
financiare în numele şi în favoarea băncii;
d) funcţiile comisiei de cenzori şi ale altor comisii permanente.
Băncile prezintă Băncii Naţionale copia autorizată de pe statut şi de pe regulamentele
băncii, lista persoanelor oficiale autorizate să acţioneze în numele ei, documentul care stabileşte
limitele competenţei acestora şi specimenele semnăturilor lor.
Organele de conducere ale băncii sînt adunarea generală a acţionarilor, consiliul, organul
executiv şi comisia de cenzori. Consiliul este organul de administrare al băncii care exercită
funcţii de supraveghere, elaborează şi asigură aplicarea politicii băncii. Atribuţiile consiliului se
stabilesc în statutul băncii şi regulamentele interne ale acesteia..
1. Adunarea Generală a Acţionarilor Băncii este organul suprem de conducere a Băncii
şi se poate întruni în sesiuni ordinare sau extraordinare. Adunarea Generală a Acţionarilor se
convoacă de către Preşedinte în temeiul deciziei Comitetului de Direcţie cel puţin o dată pe an.
Adunarea Generală extraordinară se convoacă de către Preşedinte în temeiul deciziei Comitetului
de Direcţie sau la cererea Comisiei de Cenzori. Acţionarul poate încredinţa prin mandat
(procură) realizarea drepturilor sale la Adunarea Generală a Acţionarilor altei persoane
(reprezantantului său) care poate fi atît acţionar al Bancii cît şi neacţionar. Reprezentantul
acţionarului poate fi permanent sau numit pe un anumit termen stabilit. Mandatul (procura) de
participare la Adunarea Generală a Acţionarilor se autentifică de notar.

5
 2.Consiliul băncii
Consiliul băncii este format dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puţin de trei.
Membrii consiliului sînt aleşi de adunarea generală a acţionarilor băncii pentru un termen de pînă
la 4 ani. Membrii consiliului pot fi redesemnaţi pentru un nou termen. Adunarea generală a
acţionarilor băncii poate stabili remunerarea membrilor consiliului. Majoritatea membrilor
consiliului trebuie să fie persoane care nu sînt afiliate băncii, cu excepţia afilierii determinate de
calitatea de membru al consiliului băncii. Nu poate fi ales membru al consiliului băncii sau i se
retrage această calitate prin decizie a adunării generale a acţionarilor băncii. Consiliul băncii şi
membrii lui nu pot delega unor alte persoane responsabilităţile lor.
Componenţa Consiliului de Administraţie la BC „Victoriabank” S.A:
- Preşedinte al Consiliului de Administraţie;
- Prim-vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie;
- Vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie;
- 4 membri al Consiliului de Administraţie.
3. Comitetului de Direcţie
Comitetul de Direcţie este organul executiv al BC „Victoriabank” S.A. care organizează,
conduce şi răspunde de activitatea curentă a Băncii. Comitetul de Direcţie este subordonat
Consiliului de Administraţie al Băncii.
Comitetul de Direcţie este responsabil pentru organizarea activităţii Băncii, este obligat
să acţioneze în interesul cel mai bun al Băncii şi se angajează să crească valoarea ei.
- Preşedinte al Comitetului de Direcţie
- Prim-vicepreşedinte al Comitetului de Direcţie
- 3 Vicepreşedinți al Comitetului de Direcţie.
4. Comisia de cenzori
Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar, dar nu mai puţin de 3 membri
aleşi de adunarea generală a acţionarilor băncii pentru o perioadă de pînă la 4 ani. Membrii
consiliului băncii nu pot fi concomitent membri ai comisiei de cenzori.
Comisia de cenzori:
a) stabileşte pentru bancă proceduri de evidenţă şi de control contabil în temeiul regulamentelor
Băncii Naţionale, supraveghează respectarea lor şi controlează conturile şi alte documente ale
băncii;
b) controlează respectarea legilor şi a regulamentelor aplicabile băncii şi prezintă consiliului
băncii rapoartele respective;

6
c) prezintă avize în problemele solicitate de consiliul băncii şi în alte probleme pe care le
consideră necesare.
Comisia de cenzori se întruneşte în şedinţe ordinare o dată în trimestru şi în şedinţe
extraordinare, la convocarea consiliului băncii sau a doi membri ai săi. Deciziile se iau cu votul
majorităţii membrilor, care nu sînt în drept să se abţină de la votare.
Comitetul de achiziţii – este un comitet permanent, organizat la nivel central al băncii,
sub conducerea Vicepreşedintelui, se întruneşte cel puţin o dată pe lună sau la necesitate. În
atribuţiile de bază a acestui organ a băncii se incadrează: aprobă utilizarea fondurilor de investiţii
pentru proiectele incluse în buget, aprobă rezultatele preselecţiei de calificare, selectează în urma
licitaţiei furnizorii de servicii şi produse.
Comitetul de personal – este un comitet permanent, organizat la nivel central al băncii,
se subordonează Preşedintelui, se întuneşte cel puţin o dată pe lună sau la necesitate. În funcţiile
Comitetului de personal se includ: angajarea personalului în baza propunerilor Direcţiei resurse
umane, promovarea şi transferul de personal dintr-o funcţie în alta, analiza nivelului salariilor.
Comitetul de credite – este un comitet permanent, organizat la nivel central al băncii, se
subordonează vicepreşedintelui, se întruneşte la necesitate. În activitatea sa de creditare va
solicita opinia a Direcţiei juridice pentru confirmarea legală a actelor cu care opereză inclusiv cu
cele ale clienţilor. În funcţiile Comitetului de Credite intră: analiza solicitării unui credit înaintea
Direcţiei de credite, analiza şi aprobarea facilităţilor de credite la propunerea direcţiei de credite,
analiza propunerilor privind reînoirea.
Comitetul ALCO ( comitet de dirijare a activelor cu pasivele ) – este un comitet permanent ,
organizat la nivel central, se subordonează vicepreşedintelui, se întruneşte o dată pe lună sau la
necesitate. Scopul acestui comitet este atingerea profitabilităţii dorite la bancă în condiţiile unei
activităţi bancare prudenţiale. În atribuţiile esenţiale ale Comitetului ALCO se numără:
examinarea lunară a rezultatelor financiare, elaborarea prognozelor curente( rapoartele pe venitul
net aferent dobînzilor, marja procentuală netă, bilanţul comparativ, raportul rezultatelor
financiare comparative), examinarea sensibilităţii băncii la rata dobînzii, dirijează expunerea
băncii la riscul ratei dobînzii, stabileşte costul produselor.
Filiala este o unitate distinctă, juridic dependentă de bancă, ce desfăşoară toate tipurile de
activităţi financiare sau unele din ele. Bilanţul filialei e parte componentă a bilanţului băncii
licenţiate.
Băncile au dreptul de a înfiinţa filiale în următoarele condiţii:

7
 banca care intenţionează să creeze o filială trebuie să deţină capitalul minim necesar conform
autorizaţiei eliberate şi coeficientului capitalului normativ total, corelat cu activele ponderate
la risc;
 banca trebuie să activeze minimum un an de zile după acordarea autorizaţiei şi cel puţin o
dată sâ fie supusă controlului de la Banca Națională;
 banca trebuie să îndeplinească prevederile legilor Republicii Moldova şi ale actelor
normative bancare ale Băncii Naționale;
 banca nu trebuie să fie obiectul aplicării măsurilor de sancţionare şi remediere din partea
Băncii Naționale.
Filialele au următoarele atribuţii:
– răspund, prin conducerea numită de Consiliul băncii, în faţa centralei, de activitatea
desfăşurată în unităţile din subordine;
– îndeplinesc toate cerinţele şi ordinele înaintate de centrala băncii şi primesc ordonanţe de la
centrala băncii;
– emit ordine şi dispoziţii privind problemele ce ţin de activitatea filialei şi a agenţiilor ei în
limitele competenţei lor;
– îndeplinesc atribuţiile stabilite de centrală pe linie de personal, salarizare şi organizare;
– stabilesc relaţii cu clienţii: acordă credite persoanelor fizice, şi juridice (în lei şi în valută) în
limitele plafoanelor fixate de Consiliul băncii;
– folosesc în calitate de resurse creditare mijloacele proprii, precum şi mijloacele atrase;
deschid conturi tuturor clienţilor şi le gestionează; efectuează operaţiuni de schimb valutar;
consultanţă şi au alte împuterniciri.
Unele societăţi bancare pot înfiinţa agenţii în localităţile în care există oportunităţi pentru
desfăşurarea unei activităţi deosebit de profitabile.
Agenţiile reprezintă puncte de lucru ale filialelor, direct subordonate acestora. Agenţiile
îşi realizează activitatea profesională sub supravegherea si îndrumarea filialei, fiind unităţi
operative, înfiinţate pe baza criteriului acoperirii de clienţi şi efectuând predominant un volum
mare de operaţiuni, dar de valori mai mici.
O atenţie deosebită a fost acordată chestiunilor ce ţin de selectarea, angajarea şi
pregătirea personalului, ridicarea nivelului profesional, conformarea structurii subdiviziunilor,
sarcinilor băncii la etapa actuală, creării în colectivul băncii a unui climat moral-psihologic
adecvat şi a unei ambianţe de muncă corespunzătoare cerinţelor Politicii de personal şi a Codului
de Etică în cadrul băncii. Cointeresarea morală şi motivarea materială a contribuit la menţinerea
personalului, micşorarea fluctuaţiei cadrelor, fiind orientată spre îmbunătăţirea lucrului cu acesta.

8
 Instruirea şi dezvoltarea personalului Băncii s-a manifestat prin organizarea de
numeroase seminare, în cadrul instituţiilor de învăţământ de stat din țară, instituţiilor de
învăţământ de peste hotarele Republicii Moldova. Aceştia au realizat formare profesională
continuă, prin completarea cunoştinţelor profesionale şi aprofundarea cunoştinţelor într-un
anumit domeniu al specialităţii de bază sau prin deprinderea unor metode sau procedee noi
aplicate în cadrul specialităţii respective au fost pregătiţi şi au urmat instruirea profesională
continuă iniţială, în vederea pregătirii profesionale şi în scopul optimizării activităţii băncii.
Persoana desemnată în funcţie de administrator începe să-şi exercite funcţia doar după
confirmarea Băncii Naţionale a Moldovei. Administratorii băncii trebuie să aibă o reputaţie de
afaceri impecabilă, studii universitare, să nu aibă antecedente penale, să nu aibă evidenţe privind
responsabilitatea apariţiei problemelor administrative şi financiare la locurile precedente de
lucru, să nu aibă mărturii privind escrocheriile financiare sau evaziunile fiscale, precum şi alte
mărturii care denotă o gestiune şi/sau o activitate necorespunzătoare şi/sau imprudentă la locurile
anterioare de muncă. privind tranzacţii cu persoane afiliate băncii.
Băncile sînt obligate să respecte următoarele limite maxime prevăzute de Banca
Naţională:
a) indicii maximi şi poziţiile care urmează să fie respectate de către bancă cu privire la
activele sale, la activele ponderate la risc, la elementele extrabilanţiere şi la diferite categorii de
capital şi rezerve;
b) suma maximă a creditelor acordate şi contractate, raportată la capitalul reglementat, pe care o
bancă are dreptul să o acorde unei persoane sau unui grup de persoane aflate în relaţii speciale cu
banca;
c) suma maximă a creditelor acordate şi contractate, raportată la suma totală a creditelor băncii,
de care pot beneficia 10 cei mai mari debitori (inclusiv grupurile de persoane aflate în relaţii
speciale cu banca).
Conform regulamentelor Băncii Naţionale, băncile trebuie să respecte cerinţele privind:
a) suma minimă a resurselor lichide sau a unor categorii specifice de astfel de resurse raportată la
valoarea ori la schimbarea valorii activelor (inclusiv garanţii şi gajuri primite) ori la unele
categorii specifice ale acestora sau raportată la valoarea ori la schimbarea valorii pasivelor sau la
unele categorii specifice ale acestora;
b) suma totală maximă de investiţii în imobil sau categoriile specifice ale acestora;
c) clasificarea şi evaluarea activelor, precum şi provizioanele specifice de risc ce trebuie făcute,
pe baza unor astfel de clasificări şi evaluări, pentru acoperirea eventualelor pierderi legate de

9
credite şi termenele cînd dobînzile de la aceste credite nu mai pot fi considerate ca venit decît
dacă sînt plătite de fapt;
Banca nu poate acorda credite garantate cu acţiunile emise de ea. Nici o instituţie financiară
nu se poate angaja direct în activităţi de întreprinzător sau în servicii altele decît cele financiare.

10
 II. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CE ŢINE DE DESERVIREA ŞI
SUPORTUL CLIENTELEI
Relaţiile care se stabilesc între bănci şi clienţii acestora, materializate în operaţiunile
bancare, se reflectă în sistemul conturilor bancare într-o formă agregată în bilanţul contabil al
acestora intituţii.
Contul bancar este un mecanism de constituire a resurselor şi de stingere a obligaţiilor
clienţilor în procesul economic, a reflectării circuitelor ăn sistemele de plăţi şi compensării, a
relaţiilor cu diverse entităţi pe plan naţional şi internaţional. Principala utilizare a conturilor este
acea de întregistrare, la un anumit moment, prin înscrierea unei sume într-o parte a contului şi la
un alt moment la cealaltă parte a contului. Aceste operaţiuni asigură circulaţia informaţiei cu un
anumit scop, acela de a reflecta decizia titularului de cont. Cele două părţi ale conturilor bancare
reflectă drepturi (creanţe) şi obligaţii (datorii) ale titularului de cont şi sunt denumite în
contabilitate debit şi credit. Dacă titularii de cont sunt diferiţi avem de a face cu un transfer de
proprietate asupra sumei băneşti (plata), iar informaţia este denumită informaţie-bani.
Transferul de proprietate presupune irevocabilitatea plăţii care asigură finalitatea decontării
şi stingerea de obligaţii. În orice moment, sumele cumulate (totalul) din debitul şi creditul
contului se pot compensa şi rezulta un sold care reflectă poziţia patrimonială, adică volumul de
creanţe sau obligaţii ale titularului
Cont bancar – cont analitic deschis de bancă pe numele titularului de cont, prin care se
efectuează operaţiuni de încasări şi/sau plăţi ale mijloacelor băneşti. Relaţiile directe dintre bancă
şi client se reflectă în conturile bancare deschise pentru evidenţa raporturilor dintre bancă şi
fiecare client al ei.
Schema nr.1

Banca Cont
Client
bancar
Sursa: elaborat de către autor

Contul bancar poate fi privit sub 4 aspecte:

Aspect contabil – este un mod de evidenţă a operaţiunilor efectuate în relaţiile Bancă –

Client;

11
 Aspect juridic – o convenţie încheiată între Bancă şi Client referitor la spectrul operaţiunilor
acordate de bancă şi beneficiate de client, în schimbul unor dobînzi percepute ( de Bancă sau Client
după caz ) sau în schimbul comisioanelor;

Contul bancar se prezintă sub forma unui instrument de plată sub forma următoarelor
operaţiuni: - încasări, - plăţi. Totodată contul bancar poate fi privit sub formă de garanţie ( în cazul în
care clientul solicită băncii o operaţiune forte riscantă atunci banca impune/solicită clientului
menţinerea unui anumit sold credita).

Cadrul legislativ al conturilor se bazează pe Regulamentul BNM cu privire la modul de

deschidere şi închidere a conturilor la băncile autorizate din Republica Moldova din 25.11.2004.
Conturile bancare din cadrul B.C. „ Victoriabank ” au anumite principii în ceea ce privește
sistemul de codificare a conturilor, care de fapt este specifică tuturor băncilor. Codificare
contului se divide în două nivele: nivelul sintetic, este format din patru caractere ce indică clasa,
grupa, subgrupa şi tipul contului. Nivelul sintetic al conturilor utilizat de către bănci trebuie să
fie aprobat de către BNM. Acest nivel al contului este standardizat pentru toate instituţiile
financiare şi conţine informaţii similare pentru toate băncile; nivelul analitic, este format dintr-un
număr de caractere ce poate varia, însă numărul maxim de caractere este de 12. Conţinutul
caracterelor din conturile analitice redau: cifra-cheie a băncii, codul băncii, al filialei, numărul
clientului, tipul clientului, indicatorul de valută ş.a.
Documentele necesare pentru deschiderea contului curent/contului de depozit pentru
persoanele fizice sunt: 
– cererea de deschidere a contului;
– fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei, legalizată notarial - 2
exemplare;
– copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau copia documentului recunoscut ca
atare;
– extrasul din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor, eliberat de Camera
Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale;
– copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului.
BC „VictoriaBank” S.A oferă persoanelor juridice servicii de deschidere şi deservire a
conturilor curente, care sunt atât în monedă naţională cât şi în cea străină.
Persoanele juridice sunt obligate să prezinte la bancă următoarele documente pentru
deschiderea unui cont curent:

12
 1. Cererea de deschiderea contului, care trebuie să fie semnată de persoanele cu drept
de semnătură (conducătorul, contabilul-şef). În cazul cînd nu se prevede funcţia de contabil-şef
conform legislaţiei se semnează doar conducătorul (proprietar) ;
2. Extrasul din Registrul Comercial de Stat, eliberat de Camera de Înregistrare de Stat
sau de structurile teritoriale ale acesteia, acest act este prevăzut doar pentru persoanele juridice
care se înregistrează la Camera Înregistrării de Stat.;
3. Copia documentului care confirmă înregistrarea de stat sau copia actului normativ
prin care se aprobă regulamentul sau statutul persoanei juridice. Acest act se prezintă de către
persoanele juridice care sunt înregistrate la alte organe de stat decît Camera Înregistrării de Stat;
4. Copia documentelor de constituire, statutul, regulamentele interne, contractul de
constituire ş.a. Acest act se prezintă de către persoanele juridice care sunt înregistrate la alte
organe de stat decît Camera Înregistrării de stat;
5. Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;
6. Fişa cu specimene de semnături şi cu amprenta ştampilei, autentificate notarial, în
două exemplare;
7. Copia actului de identitate a persoanei care depune documentele pentru
deschiderea contului;
În cazul cînd solicitantul în reţeaua sa posedă filialiale sau reprezentanţe pe lîngă setul de
documente enumerat mai sus, aceasta mai prezintă:
8. Demersul întreprinderii privind deschiderea contului curent pentru o filială sau o
reprezentanţă, unde se indică lista operaţiunilor autorizate spre efectuare din/în acest cont de
către subdiviziunea respectivă,precum şi alte date la cerea băncii;
Pentru deschiderea contului curent de către o instituţie publică finanţată din buget pe lîngă
lista prezentată mai sus cu excepția demersului întreprinderii privind deschiderea contului acesta
mai prezintă:
9. Autorizaţia eliberată de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova sau de către
direcţia generală de finanţe raională, sau de unitatea administrativ-teritorială;
Pentru deschiderea contului curent de către persoane juridice nerezidente pe lîngă lista prezentată
mai sus, prezintă (excepţie p.8,9,3):
10. Copia documentului care confirmă statutul legal în Republica Moldova şi/sau copia
documentului care confirmă înregistrat în ţara de origine;
În cadrul B.C. „ Victoriabank ” documentele prezentate de către clienţi pentru deschiderea
conturilor curente se păstrează în dosarul juridic, excepţie fiind actul de identitate, care se
restituie după recepţionarea informaţiei necesare, precum şi fişa cu specimene de semnături şi

13
amprenta ştampilei, deoarece acesta se păstrează în fişierele specializate ale contabilului-şef, sau
la o personă împuternicită, precum şi la executorul de conturi.
Cînd solicitantul unui cont curent doreşte deschiderea mai multor conturi, acesta poate
prezenta doar un set de documente, excepţie făcînd următoarele documente care se solicită în
mod obligatoriu pentru fiecare cont: cererea de deschidere a contului; copia actului de identitate.
După ce clientul a prezentat la bancă toate documentele necesare, analizîndu-le banca
încheie un contract de gestionare/deservire a contului curent.
Conturi provizorii, aceste conturi sunt predestinate pentru persoanele juridice, iar pentru
deschiderea acestui cont la bancă se prezintă următoarele documente:
1. Cererea privind deschiderea contului;
2. Certificatul eliberat de Camera Înregistrării de Stat;
3. Decizia privind emisiunea valorilor mobiliare (la înfiinţarea societăţii pe acţiuni);
4. Copia actului de identitate a persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului.
Conturi de depozit, pentru deschiderea conturilor de depozit sunt necesare documentele
spre prezentare analogice celor pentru deschiderea conturilor curente atît pentru persoanele
fizice, cît şi pentru cele juridice. Contul de depozit se deschide în baza unui contract încheiat
între bancă şi client, în care se va include: adresa titularului de cont; suma depozitului; rata
dobînzii; termenul de păstrare; modul de restituire a mijloacelor băneşti la expirarea
termenului.Gestionarea contului de depozit se face conform prevederilor contractului încheiat
preventiv între părţi.
Conturile de credit, acest tip de cont se deschide conform prevederilor legislative şi
reglementărilor de la BNM. Pentru deschiderea contului de credit este nevoie de prezentat la
bancă un set de documente care sunt stabilite de către bancă individual în dependenţă de tipul
creditului, tipul debitorilor, precum şi a altor factori. Acest set de acte este analogic celui pentru
deschiderea contului curent, însă plus documentele necesare pentru solicitarea creditului.
Conturile Loro, acest tip de cont poate fi deschis în lei moldoveneşti şi în valută însă după
unele criterii. În monedă naţională se deschid pentru: băncile autorizate la BNM; băncile
autorizate la banca de decontare a Bursei de Valori a Moldovei şi a Depozitarului Naţional al
Valorilor Mobiliare ale moldovei (DNVM); băncilor străine autorizate la băncile cu drept de
autorizare. În valută se deschid pentru: bancile autorizate la băncile cu drept de autorizare;
băncile străine autorizate la băncile cu drept de autorizare.
Pentru deschiderea conturilor Loro este necesar de prezentat următorul set de documente,
excepţie fiind filialele din subordinea acestor bănci:

14
 1. Cererea de deschidere a contului ;
2. Extrasul din Registrul Comercial de Stat, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;
3. Autorizaţia eliberată de BNM de a desfăşura activităţi financiare,atunci cînd contul se
deschide la altă bancă decît la BNM sau în cazul deschiderii contului la banca de
decontare BVM sau DNVM;
4. Copia licenţei pentru desfăşurarea activităţii pe piaţa valorilor mobiliare(în cazul cînd
banca desfăşoară activitate de brokeraj sau dealer) eliberată de CNVM, atunci cînd se
deschide contul la banca de decontare BVM şi DNVM.
5. Pentru băncile străine extrasul din registrul bancar sau documentul ce confirmă existenţa
autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii bancare, emisă de organul supravegherii
bancare, împuternicit prin lege, din ţara de origine a băncii.
6. Pentru băncile străine copia documentelor de constituire ca actul constitutiv, statutul,
regulamentul ş.a.;
7. Copia certificatului de atribuire a codului fiscal;
8. Fişa cu specimene de semnături şi cu amprenta ştampilei, autentificată notarial, în 2
exemplare;
9. Copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea
contului;
10. Fişa cu specimene şi amprenta ştampilei. Acest document se prezintă de către persoanele
juridice şi fizice ce desfăşoară activitate de întreprinzători sau alt tip de activitate. Fişa
este utilizată în scopul verificării de către lucrătorul bancar a autenticităţii semnăturilor şi
a ştampile pe documentele de plată şi de casă. Fişa include specimenele de semnături ale
persoanelor care sunt desemnate pentru gestionarea conturilor şi semnarea documentelor
de plată. Ea mai include amprenta ştampilei, numărul de cont, adresa completă a
titularuluide cont, şi codul fiscal. În caz de schimb a persoanei cu drept de semnătură, sau
a unor modificări, la bancă se prezintă o nouă fişă în care sunt indicate toate modificările,
fişa anulată se păstrează în dosarul juridic privind deschiderea conturilor. Iar în caz de
includere a unei noi persoane cu drept de semnătură, la bancă se prezintă o fişă cu
semnătura acestuia, autentificată notarial.
Suspendarea conturilor, această procedură presupune întreruperea derulării operaţiunilor
din contul titularului la decizia unor anumite instanţe de stat, în caz de supraîndatorare şi
neexecuţie a plăţilor către beneficiari. Suspendarea conturilor poate fi efectuată de către bancă
doar în cazul cînd există decizia instanţelor de judecată, dispoziţia inspectoratelor fiscale de stat
sau la decizia altor organe împuternicite cu acest drept.

15
 Modificarea conturilor, această procedură reprezintă schimbarea numărului de cont la nivel
analitic şi/sau la nivel sintetic care poate fi efectuată în cazul cînd: se modifică planul de conturi
la nivel naţional; schimbarea denumirilor în datele personale; formei organizatorico-juridică a
titularului de cont, modificarea codului numeric al valutei în care a fost deschis contul; în alte
cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare. În cazul cînd banca efectuează schimări ale codului,
susţinute legislativ, este obligată să inforneze clientul cu cel mult 30 de zile pînă la survenirea
acestora.
Închiderea conturilor poate fi:
1. Închiderea conturilor convenţională se aplică la conturile în care nu s-au efectuat mişcarea
mijloacelor băneşti în decursul a doi ani. Soldurile acestor conturi se consolidează într-un
cont separat centralizat prin perfectarea „Registrului de conturi bancare închise
convenţional”. Numerele conturilor închise convenţional nu se atribuie altor conturi deschise,
iar cele centralizate se deschid la acelaşi cont sintetic.
2. Închiderea definitivă a conturilor se poate efectua: În baza cererii titularului de cont. În baza
deciziei fondatorilor întreprinderii, organului care a constituit întreprinderea sau potrivit
stipulărilor menţionate în documentele de constituire a întreprinderii, însă numai în cazul
cînd acestea au împuterniciri speciale; În baza hotărîrii instanţei de judecată; În baza
achitării creditului; În baza restituirii depozitului.
Cînd se efectuează închiderea conturilor, titularul de cont este obligat să restituie carnetul
de cecuri neutilizate. Conturile bancare deschise pentru care nu a fost primită în termenele
prevăzute de legislaţie confirmarea autorităţilor fiscale privind luarea în evidenţă a contului se se
închide către bancă cu informarea ulterioară a titularului de cont. Dosarele ce conţin informaţiile
privind conturile închise se păstrează la bancă în arhivă.
Trecerea la scăderi a mijloacelor din contul Clientului se efectuează în temeiul ordinului
de plată semnat de Client. Fac exceptie cazurile de percepere în mod incontestabil a mijloacelor
baneşti din conturile Clientului, stabilite de actele normative în vigoare.
Documentele de plata privind transferul de credit din contul Clientului se primesc spre
executare de către Bancă conform programului de lucru al băncii şi se execută cu data emiterii,
în limita soldului contului Clientului.
Depunerea şi eliberarea mijloacelor baneşti în/din contul Clientului se efectuează de către
Client sau reprezentanţii lui în temeiul documentelor de casă stabilite de actele normative ale
BNM.

16
 III. ORGANIZAREA COMPARTIMENTULUI CASIERIE
Operaţiile de casă sunt operaţiile băncii privind primirea si eliberarea banilor si a valorilor
clienţilor băncii, de asemenea aceste operaţiuni privesc modul de alimentare a băncii cu
numerarul. Astfel, operaţiunile de casă sunt toate operaţiunile băncii cu numerarul.
Deservirea de casă a clienţilor băncii se efectuează prin intermediul caselor băncii.
Totalitatea banilor în numerar aflată la bancă formează casa operaţională a băncii. Toate
operaţiunile de casă se efectuează conform regulamentului stabilit de către BNM.
La B.C.„Victoriabank” structura casieriei este următoarea:
a) casa de încasări si plăţi (lei);
b) casa de circulaţie valutară;
c) casa de schimb valutar.
Dacă banca are nevoie de numerar banca îl poate obţine de la BNM sau de la oricare altă
bancă comercială. Eliberarea mijloacelor băneşti de la BNM se efectuează în felul următor:
Banca în prima zi transferă pe contul său corespondent la BNM, în baza ordinului de plată,
suma necesară, iar a doua zi efectuează transferul.
Serviciul de încasatori la deservirea de casă, la BNM prezintă o procură specială pe numele
şefului serviciului dat cu indicarea numelor încasatorilor care-l însoţesc vizată de către B.C.
„Victoriabank”. După expedierea valorilor procurile se coase în documentele de casă ale zilei.
Transportarea valorilor se efectuează din tezaurul central al BNM conform dispoziţiilor aprobate
de conducerea BNM. Transportarea valorilor din tezaurul se efectuează cu transport specializat și
armament respectiv. Bancnotele, monedele și alte valori se eliberează încasatorilor în baza
ordinelor de plată sau extrabilanţiere, semnate de conducător, contabil-şef și şeful casieriei
băncii. În ordin se face trimitere la numărul și data dispoziţiei de expediere a valorilor de
destinaţie.
B.C.„Victoriabank” casa de încasări și plăţi este o singură casă.
Operaţiunile de primire a numerarului se efectuează în baza următoarelor documente:
a) ordinul de încasare a numerarului ;
b) document intern al băncii utilizat de către serviciul de încasare.
c) Borderou însoțitor
Ordinul de încasare se utilizează pentru: depunerea numerarului de către bancă, depunerea
în fondul statutar, pentru achitările de către persoanele fizice a serviciilor acordate de persoane
terţe; depuneri de numerar aferente operaţiunilor interne ale băncii (restituirea avansului
neutilizat, salarii neplătite), pentru înregistrarea numerarului primit de la BNM sau altă bancă;

17
încasarea numerarului în lei şi valută pentru înregistrările în conturi curente la cursul stabilit de
bancă.
Ordinul de încasare a numerarului se perfectează în 3 exemplare la calculator de către
executorul de cont (sau de însăşi clientul băncii), care îl semnează, îl transmite pentru verificare
controlorului, care după semnare îl înregistrează în jurnalul de casă. Apoi pe cale internă îl
transmite casierului. Casierul la rîndul său verifică semnăturile, suma în cifre şi în litere,
primeşte numerarul de la client şi dacă suma coincide la verificare, semnează ordinul de
încasare, aplică ştampila băncii şi restituie un exemplar depunătorului, alt exemplar rămîne în
casă, ca document de casă, iar al treilea exemplar se transmite executorului de cont pentru
efectuarea înregistrării sumei în contul curent al clientului.
Băncile pot organiza depunerea numerarului prin genţi sigilate de către clienţii cu un volum
mare de încasări. Programul de depunere a genţilor sigilate se stabileşte de bancă de comun
acord cu clienţii. Pentru depunerea numerarului prin genţi sigilate banca încheie un contract cu
clienţii respectivi. Ca document de depunere în toate cazurile se foloseşte borderoul însoţitor
întocmit în 3 exemplare, dactilografiat sau completat manual.
Programul de ridicare de la clienţi a genţilor sigilate cu numerar se stabileşte de bancă, de
comun acord cu clienţii, în baza unui contract. Totodată, clientul care depune numerarul prin
genţi sigilate prezintă băncii cîte două specimene ale sigiliului, imprimate pe plumb (cu care
urmează să sigileze genţile cu numerar), pe care trebuie imprimate clar denumirea prescurtată a
unităţii depunătoare sau sigla acesteia. Casierul-şef verifică specimenele prezentate băncii de
clienţii săi şi le certifică prin sigilare cu cleştele de sigilat al băncii pe suportul cu sfoară pe care
se află aplicat specimenul sigiliului unităţii depunătoare. Un specimen se reţine de bancă în
vederea efectuării controlului cu ocazia primirii genţilor cu numerar, iar un exemplar se restituie
clientului.
    Pe baza contractelor încheiate cu unităţile care urmează să depună încasările la bancă
prin genţi sigilate casierul-şef va întocmi cîte un tabel formă liberă pentru fiecare formă de
depunere a încasărilor prin genţi sigilate.
Eliberarea numerarului din caseria băncii se efectuează în baza:
a) Ordinului de eliberare a numerarului ;
b) Cecul de numerar.
Ordinul de eliberare a numerarului se utilizează la: eliberarea numerarului din contul curent
în valută; eliberarea numerarului aferent cheltuielilor proprii ale băncii. Ordinul de eliberare se
perfectează se perfectează în 3 exemplare la calculator de către executorul de cont (sau de însăşi
clientul băncii). casierul verifică semnăturile, suma şi eliberează numerarul indicat în document.

18
Primul exemplar rămîne în casă, ca document de casă, al doilea se transmite clientului, şi al
treilea executorului de cont pentru efectuarea înregistrărilor respective.
Carnet de cecuri de numerar, titularilor de cont o dată cu deschiderea contului curent li se
eliberează un carnet de cecuri de numerar, care se primeşte de către bancă în baza cererii depuse
la BNM. Pentru retragerea numerarului din contul curent titularul de cont îndeplineşte cecul de
numerar, îl prezintă executorului de cont care verifică corectitudinea îndeplinirii, starea contului,
îl semnează, îl înregistrează în jurnalul de casă şi-l transmite casierului. După verificarea cecului
casierul semnează cecul şi cotorul, pune ştampila „eliberat” şi eliberează numerarul clientului.în
baza cecului rămas ca document de casă, executorul de cont trece la scădere suma dată din contul
clientului. Cînd clientul închide contul său, este obligat să restituie băncii carnetul de cecuri de
numerar.
Pentru efectuarea operaţiunilor de plată şeful casieriei eliberează casierului plătitor un
avans de numerar contra recipisă în registrul de evidenţa a numerarului manipulat. Toate
sumele primite în avans de către casierul plătitor de la şeful casieriei, numărul si suma
documentelor plătite și soldul de avans restituit contra recipisa se înscriu în registrul de evidenţa
a numerarului manipulat. Primind documentul de plată (cecul de numerar, ordinul de plată)
casierul este obligat: să verifice prezenţa semnăturilor referenţilor responsabili autorizaţi să
permită eliberarea numerarului și caracterul identic al acestor semnături cu specimenele de
semnături; să confrunte suma în cifre cu suma în litere; să verifice prezenţa pe document a
semnăturilor de primire a numerarului; să verifice prezenţa datelor din paşaport; să pregătească
suma, să o elibereze beneficiarului si să semneze documentele de plată.
La sfârşitul zilei operative de lucru, casierul totalizează sumele încasate, pe grupe sau pe
fiecare referent pe baza documentelor de casă, după care totalurile rezultate sunt trecute în
situaţia încasărilor și plăţilor și apoi confruntate cu totalurile înscrise de către referenţi în
jurnalele de casă. Casierul semnează în jurnalul de casă atât pentru confruntarea exactităţii sumei
cât si pentru primirea documentelor de casă din ziua respectivă, iar referentul semnează situaţia
încasărilor și plăţilor în dreptul totalului respectiv.
La închiderea casei, casierul va preda casierului-şef situaţia încasărilor și plăţilor împreuna
cu documentele de casă, precum și registrul de evidenţă a numerarului manipulat de către
personalul casieriei.
Pentru încasare directă de la unităţile economice a numerarului sunt constituite servicii de
încasare a băncii comerciale. Deservirea unităţilor economice de către aparatul de încasare se
efectuează în baza convenţiilor.

19
 Ordinea deschiderii şi închiderii caselor operaţionale. Numerarul disponibil al casei
operaţionale şi alte valori din tezaur se află sub răspunderea conducătorului, contabilului-şef şi
şefului casieriei băncii.
Tezaurul, în care se păstrează numerarul şi alte valori ale casei de circulaţie se descuie şi se
încuie nu mai puţin decît cu două chei şi se sigilează cu ştampile a trei deţinători de chei. Cheile
de la tezaur trebuie să se afle: 1cheie - la şeful casieriei; 2 cheie - la conducător; 3 cheie - dacă
există, la contabilul-şef.
Accesul în tezaur îl au numai deţinătorii de chei şi ştampile de la tezaur. În zilele de lucru
tezaurul se deschide şi se examinează de către deţinătorii de chei, indiferent dacă au avut loc
operaţiuni cu valorile sau nu. Înainte de a deschide tezaurul, deţinătorii de chei în prezenţa
reprezentantului pazei, trebuie să verifice dacă uşile, lacăţile, sfoara şi ştampilele nu au defecte,
după care semnează în registrul despre primirea de la pază, a amprentelor de ştampile cu care a
fost sigilat tezaurul. În cazul unor defecţiuni ale uşilor, lacăţilor, sfoarei sau ştampilelor, precum
şi a unor presupuneri de pătrundere în tezaur, se întocmeşte urgent până la deschiderea tezaurului
un proces verbal semnat de toţi deţinători de chei şi de reprezentantul pazei, se iau măsuri
necesare pe teren, se comunică direcţiei ierarhic superioare. În cursul zilei de lucru tezaurul,
safeurile şi dulapurile trebuie să fie încuiate, iar în prezenţa în ele a valorilor – sigilate cu
ştampile ale deţinătorilor de chei. Sigilarea la finele zilei de lucru se efectuează în prezenţa
reprezentantului pazei. Despre primirea tezaurului colaboratorul pazei semnează în registrul,
confruntând în prealabil amprentele ştampilei cu specimenele lor.
Înainte de a încuia tezaurul deţinătorii de chei sunt obligaţi să verifice nemijlocit în tezaur
dacă: toate valorile, registrele şi documentele expuse păstrării în tezaur sunt introduse acolo;
prezenţa efectivă a caselor circulante şi altor valori corespunde datelor evidenţei contabile şi
soldurilor indicate în registre; toate dulapurile, geamurile sunt închise, iar ventilatoarele şi
lumina deconectate.
Contabilul-şef este obligat să verifice soldurile de valori, înscrise în registrele şi cu datele
soldurilor corespunzătoare din evidenţa contabilă. În registrele se efectuează înscrierea soldurilor
totale pe fiecare cont pentru fiecare zi operaţională până la închiderea tezaurului.
Tot numerarul care a intrat în timpul zilei operaţionale trebuie să fie introdus în casă
circulantă şi înscris în conturile corespunzătoare în aceeaşi zi lucrătoare. De asemeni din casa
circulantă se efectuează eliberarea numerarului întreprinderilor şi organizaţiilor. Pentru acesta
fiecare bancă trebuie să organizeze circulaţia bănească corespunzătoare.
Evidenţa analitică a operaţiunilor în valută străină se duce cu aprecierea dublă: în valuta
străină după nominalul lor şi în lei după cursul de schimb curent al BNM.

20
 La sfîrşitul fiecărei zi operaţionale se întocmesc documentele de casă care includ:
1. Documentele de casă pentru încasări buc.__ lei__
2. Documentele de casă pentru plăţi buc.__lei__
3. Documentele privind intrări în conturi în afara bilanţului buc.__lei__
4. Documentele privind ieşiri din conturi în afara bilanţului buc.__lei__
5. Documentele privind casă de circulaţie valută: - încasări, nr. buc.;- plăţi, nr. buc.
6. Documente pentru casă de schimb valutar: - cumpărări, nr. buc.__val.în lei__;- vînzări,
nr. buc.__val.în lei__
De asemenea se întocmeşte:
 registrul de tezaur al casei (total intrări, total ieşiri, total sold);
 registrul de casă în lei (total alimentări, total depozitări, total plăţi, total încasări, total sold);
 jurnal zilnic de operaţiuni (toate operaţiuni);
 jurnal zilnic de operaţiuni (depuneri de numerar) la acest jurnal se anexează avize de
încasări;
 jurnal zilnic de operaţiuni (ridicare cec) la acest jurnal se anexează cecuri din carnet de cecuri
şi borderoul de plată cec în numerar;
 jurnal zilnic de operaţiuni (ridicare de numerar) la acest jurnal se anexează dispoziţie de plată
către casierie şi borderoul de plată în numerar.
Casierie valută. Se întocmesc următoarele documente:
- registru de tezaur al casei în valută străină pentru fiecare valută aparte în acest registru se
indică total încasări, total ieşiri şi total sold;
- registru de casă în valută străină;
- jurnal zilnic de operaţiuni în lei (toate operaţiuni): jurnal zilnic de operaţiuni (depuneri de
numerar); jurnal zilnic de operaţiuni (ridicări de numerar)
Casa de schimb valutar. Se întocmesc următoarele documente:
- registru de casă a casei de schimb valutar (lei);
- registru de casă a casei de schimb valutar în valuta străină pentru fiecare valută aparte;
- darea de seamă privind operaţiunile efectuate (toate operaţiuni), unde se indică denumirea
valutei, sold la începutul zilei, valuta primită spre decontare pe parcursul zilei, încasări şi plăţi în
valută şi în lei, transmis pe parcursul zilei în casă, sold la sfârşitul zilei;
- registru valutei străine în numerar cumpărate, unde se indică denumirea valutei, suma
primită în valuta străină, cursul de cumpărare, suma în lei, comision şi lei eliberaţi, nr.
buletinului de schimb valutar. Se anexează buletine de schimb valutar (cumpărări de valută);

21
 - registru valutei străine în numerar vîndute, unde se indică denumirea valutei, suma primită
în lei, cursul de vânzare, suma eliberată în valută străină, suma comisionului, nr. buletinului de
schimb valutar. Se anexează buletine de schimb valutar (vânzări de valută).
B.C. „Victoriabank” S.A. oferă servicii de păstrare a bunurilor în safeuri. Safeurile sunt
localizate în încăperi special amenajate. Sistemele moderne de pază şi echipament tehnic
computerizat garantează păstrarea averii în siguranţă. Termenul minim de arendă este 1 zi; plata
de arendă se achită în avans pentru termenul total (pentru perioada integră), în cazul rezilierii
anticipate a contractului de arendă suma avansului nefolosită nu se restituie; la încheierea
contractului de arendă se achită amanet pentru chei: 50 USD (pentru cetăţeni ai RM) şi 70
USD (pentru nerezidenţi ai RM); plata de arendă se achită în lei după cursul oficial al Băncii
Naţionale a Moldovei.
Asigurarea activității de caserie presupune existența unei infrasctructuri format din boxe de
caserie, spațiu pentru număratorii de bani, spațiu pentru numărat banii de către clienți, tezaur,
echipamente de numărat banii, sisteme de supraveghere și alarmă, mijloace de transport a
banilor, precum și un personal bine pregătit professional și de o corectitudine ireproșabilă.

22
 IV. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE DECONTARE
Decontarea reprezintă orice plată efectuată prin intermediul documentelor de decontare fără
a întrebuinţa moneda în forma sa concretă. Documentul de decontare reprezintă ordinul sau
cererea Întreprinderii întocmită pe suport material, dată Băncii cu scopul executării plăţii fără
numerar pentru livrarea mărfii sau valorilor, precum şi altor plăţi. Documentele de plată care se
utilizează la efectuarea plăţilor fără numerar:

Ordinul de plată – este o dispoziţie dată de către plătitor Băncii care îl deserveşte de a
transfera beneficiarului o anumită sumă de bani, pentru stingerea unei obligaţiuni a plătitorului
faţă de beneficiar. În baza ordinului de plată se pot efectua operaţiuni de plăţi pentru mărfurile
livrate, servicii prestate, lucrări executate, tranzacţii cu valori mobiliare de stat, precum şi alte
plăţi.termenul de valabilitate pentru a fi prezentat la bancă este de o zi lucrătoare.
Ordinul de plată se întocmește în limba de stat. La întocmirea ordinului de plată utilizat
pentru efectuarea transferului național și internațional în valută străină, elementele utilizate în
sistemele de plăți internaționale se completează într-o limbă straină, conform practicii
internaționale. În ordinul de plată nu se admit corectări și/sau ștersături.
Conform Regulamentului privind transferul de credit din 21 aprilie 2006, cu ultima
modificare în 14 iunie 2007, transferul de credit poate fi:
Transfer ordinar, care este utilizat în copul efectuării tuturor plăților, care nu se referă la
bugetul public național și poate fi inițiat atît de către clientul băncii (titular de cont bancar) cît şi
nemijlocit de banca în nume și pe cont propriu, precum și la transferarea sumelor încasate în
numerar de la persoanele fizice.
Transfer bugetar, utilizat în scopul efectuării plăților care se referă numai la bugetul public
național și poate fi inițiat atît de către clientul băncii cît și nemijlocit de banca în nume și pe cont
propriu, precum și la transferarea sumelor încasate în numerar de la persoanele fizice.
Transferul de credit se efectuează în baza ordinului de plată întocmit de către emitentul
acestuia se efectuează astfel:
1. încheierea contractului cu indicarea formei de plată – transfer de credit;
2. livrarea mărfurilor şi prestarea serviciilor;
3. prezentarea ordinului de plată în 2 exemplare la bancă;
4. verificarea corectitudinii îndeplinirii documentelor şi trecerea la scădere a sumei din
document din contul curent al plătitorului;
5. exemplarul 2 al ordinului de plată împreună cu extrasul din cont se transmite
plătitorului ca confirmare de efectuare a operaţiunii;

23
 6. în baza exemplarului 1, rămas la bancă prin sistemul SAPI se tansmite la BNM.
7. după verificarea corectitudinii îndeplinirii ordinului de plată suma din contul
corespondent al băncii plătitoare (BP) se trece la contul corespondent al băncii
beneficiare (BB) ;
8. transmiterea informaţiei şi a documentelor de plată la BB;
9. BB scoate la imprimantă 2 exemplare a ordinului de plată şi în baza unui exemplar
trece suma din document în contul beneficiarului şi-l coase în mapa cu documentele
zilei;
10. exemplarul 2 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficiarului, ca confirmare
de înscriere sumei în cont.
Ordinul de plată trezorerial – se utilizează pentru plata impozitelor şi taxelor în veniturile
bugetului de stat, şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale,transferul mijloacelor băneşti în
fondurile extrabugetare, precum şi la efectuarea altor plăţi. Termenul de valabilitate a dispoziţiei
de plată/ dispoziţiei de plată trezorerială privind prezentarea de către emitent la banca plătitoare
este de o zi lucrătoare.
Cererea de plată - reprezintă cererea benefeciarului înaintată plătitorului de a plăti o
anumită sumă de bani pentru marfa livrată, serviciile prestate, precum şi la achitarea cambiilor şi
efectuarea altor plăţi stipulate în contract. Are un timp de procesare mai îndelungat ca în cazul
dispoziţiei de plată, deoarece necesită procesarea documentelor în sens dublu.
Debitarea directă este o modalitate fără numerar, care se face prin debitarea de către banca
plătitoare (BP) a contului plătitorului la suma din cererea de plată şi creditarea de către banca
beneficiară (BB). Debitarea directă se face în baza mandatului de debitare directă care se
întocmeşte în 3 exemplare. Iar creditarea contului beneficiarului, se efectuează în baza
angajamentului privind debitarea direct încheiat între beneficiar şi banca sa în 2 exemplare.
1. încheierea contractului cu indicarea formei de plată –debitare directă;
2. livrarea mărfurilor şi prestarea serviciilor;
3. prezentarea cererii de plată la BB;
4. transmiterea documentului de plată la BB;
5. BNM prin SAPI transmite informaţia la BP;
6. BP scoate la imprimantă 2 exemplare a documentului de plată , verifică dacă în contul
plătitorului sunt suficiente mijloace băneşti în caz că aceste sunt, trece la scădere suma
dată din contul plătitorului;
7. transmiterea exemplarului 2 împreună cu extrasul din contul plătitorului, plătitorului ca
confirmare de efectuare a operaţiunii;

24
 8. transmiterea informaţiei despre efectuarea operaţiunii la BB;
9. în bauza unui exemplar al documentului de plată BB înscrie suma dată în contul
beneficiarului prin înregistrarea;
10. exemplarul 2 împreună cu extrasul din cont se transmite beneficairului ca confirmare de
înscriere a sumei date în contul său.
Ordinul incaso - se utilizează în cazul perceperii în mod incontestabil a mijloacelor
băneşti de la debitori conform prevederilor actelor normative în vigoare şi documentelor de
executare silită, cît şi a restanţelor la bugetul asigurărilor sociale de stat etc., cu excepţia
perceperii în/din contul bancar al unităţii Trezorăriei de stat.
Mecanismul de plată prin Ordinul Incaso Schema nr.2

Plătitor Beneficiar

4 1 7

3 2

BP 3 BNM BB6

5 6
Sursa: elaborat de autor

1. beneficiarul transmite la BB ordinul incaso, pe care banca le verifică şi le ia la evidenţă;

2. împreună cu menţiunea BB ordinul incaso se transmite la BP prin SAPI;
3. în baza documentului de plată executorul de cont verifică dacă în contul plătitorului
estesuma necesară şi documentele care permit transferul incontestabil, apoi trece la
scăderesuma din contul plătitorului prin înregistrarea contabilă ;
4. un alt exemolar împreună cu extrasul din cont se transmite plătitorului ca confirmare
deefectuare a plăţii;
5. exemplarul rămas la BP se transmite prin SAPI la BB;
6. în baza documentului de plată primit de la BP, BB trece suma dată în contul beneficiarului
prin înregistrarea contabilă
7. un exemplar scos la imprimantă împreună cu extrasul din cont se transmite beneficiarului
ca confirmare de înscriere a sumei în cont. E de menţionat faptul că în cazul cînd în contul
plătitorului nu este suma necesară pentru efectuarea plăţii, BP ia la evidenţă la un cont de

25
 memorandum documentele de plată şi transfer suma parţială beneficiarului cu indicare
pe versoul documentului-achitat parţial.
Ordin incaso trezorerial - se utilizează în cazul perceperii în mod incontestabil a
mijloacelor băneşti(restanţe ale contribuabililor la impozite şi taxe, alte plăţi obligatorii în
bugetul public naţional etc.) în contul bancar trezorerial al unităţii Trezoreriei de Stat.
Ordinul incaso se emite în limba de stat şi se înaintează atît la contul deschis în lei
moldoveneşti cît şi la contul deschis în valută străină, în dependenţă de contul şi valuta indicată
în ordinul incaso se prezintă nemjlocit de către emitent sau de persoana împuternicită a acestuia
la banca în care se deserveşte emitentul nu mai tîrziu de o zi lucrătoare după ziua emiterii.
Ordinul incaso se emite:
a) în două exemplare - în cazul în care emitentul ordinului incaso este în calitate de
beneficiar;
b) în trei exemplare - în cazul în care emitentul este împuternicit prin lege cu dreptul de a
emite ordin incaso în numele unei terţe persoane.
Banca emitentului aplică mențiunile necesare pe ordinal incaso, și în aceeași zi remite
pentru executare băncii plătitoare. Banca plătitoare accept spre execturare ordinal incaso dacă
sunt respectate următoarele condiții:
 este emis de pesoane abilitate prin lege
 sunt întocmite în conformitate cu cerințele reglementate
 este însoțit de originalul documentului excutoriu și informațiile din ordinal incaso
corespund cu acesta
 sunt aplicate semnătura și amprenta ștampilei băncii în care se deservește emitentul
 mijlocele bănești din cont sunt suficiente pentru executarea totală/parțială a sumei
înscrise în ordinal incaso și disponibile pentru a fi utilizate.
Acreditivul este un instrument de plată fără numerar, care asigură sumă necesară pentru
efectuarea plăţilor de către debitori. Acestă formă de plată reprezintă un angajament prin care
banca emitentă din numele clientului său efectuează o operaţiune de plată contra documentelor
prezentate de către beneficiar sau autorizează o altă bancă să efectueze această plată. B.C.
„Victoriabank ”, SA utilizeaază ambele forme ale acreditivului: acoperit şi irevocabil. În ultima
perioadă de timp atît pe teritoriul RM, cît şi de către B.C. „ Victoriabank ” se utilizează
acreditivul documentar transferabil, în cazul cînd beneficiarul cere băncii sale să plăteacsă sau să
accepte plata pentru mai mulţi beneficiari.

26
 Extrasul de cont se întocmește pentru a documenta operațiunile înregistrate în contul
analitic al titularului de cont în decursul perioadei determinate (zi) și/sau altei perioade prevăzute
în contract.
Extrasul de cont se eliberează titularului de cont conform prevederilor contractului încheiat
între părți. La extrasele de conturi analitice interne sau ale titularilor de conturi (în cazul în care
acordul între parti nu prevede altfel), trebuie anexate documentele de plata, contabile, de casa, în
baza carora au fost efectuate înscrierile în contul analitic.
Informația inclusă în extrasul de cont al contului analitic:

- codul băncii;
- numărul contului analitic;
- perioada înregistrarilor operațiunilor în cont (data precedentă și curentă);
- soldul inițial;
- conturi de corespondență;
- numărul documentului;
- tipul documentului;
- rulajul pe debit;
- rulajul pe credit;
- total rulajul pe debit și credit;
- soldul final;
- altă informație la latitudinea băncii.
Pe extrasele de conturi pe suport de hîrtie se aplică ștampila și semnătura persoanei
împuternicite, care verifica corespunderea datelor din documentele primare și din extrasul de
cont, prezența anexelor la extras, precum și corectitudinea perfectării lor.
În cazul pierderii de catre titularul de cont a extrasului de cont, duplicatul acestuia se
eliberează cu permisiunea scrisă a conducătorului bancii sau a persoanei împuternicite în baza
cererii titularului de cont, semnată de către conducatorul și contabilul-șef al acestuia sau de către
persoana împuternicită. Pe duplicatul extrasului de cont se aplică data eliberării, semnătura
executorului responsabil și a contabilului-șef sau a persoanei împuternicite, ștampila băncii. În
partea de sus a duplicatului se face mențiunea: "duplicat de extras de cont". Duplicatul se
eliberează reprezentantului titularului de cont în bază de semnătura depusă pe cerere.
Decontările prin intermediul Cardurilor
Cardul este un instrument cu ajutorul căruia se poate efectua plata unui produs sau serviciu,
avînd la bază un sistem bine organizat pe baze contractuale înre deţinător, emitent şi comerciant

27
sau prestatorul de servicii. Cardul este un instrument de plată fără numerar, prin care un posesor
autorizat poate achita contravaloarea unor mărfuriisau servicii achiziţionate de la comercianţii
abilitaţisă accepte cardul. Cardul bancar se poate deschide numai dacă solicitantul de card va
avea deschis la bancă un cont. Pe teritoriul RM, precum şi la B.C.„ Victoriabank”, cardul este
utilizat conform Regulamentului cu privire la cardurile bancare din 24.02.2005.
În functie de caracteristicile de identificare se pot distinge urmatoarele tipuri de carduri:
a) card bancar personalizat – card bancar care este atașat la un cont curent și pe care este
tiparită/embosată informația despre deținător;
b) card bancar preplătit – card bancar care nu este personalizat și care poate fi procurat, fără
depunerea cererii de emitere a acestuia. Acest card se emite numai în lei moldovenești cu un
nominal anumit și nu poate fi suplinit.
c) card bancar personificat – card bancar care este atașat la un cont curent și pe care nu este
tiparită/embosată informația despre client. Acest card se emite numai în lei moldovenești prin
completarea cererii de emitere a cardului, cu furnizarea datelor și documentelor necesare pentru
identificarea deținătorului în evidența internă a băncii. Cardul bancar personificat poate fi emis și
după epuizarea mijloacelor bănești utilizate aferente cardului preplătit (limita căruia a fost
stabilită la emiterea acestuia) cu furnizarea datelor și documentelor necesare pentru identificarea
deținătorului în evidența internă a băncii.
 Emisiunea de card: - cererea include: cererea solicitantului, adresa, cuvîntul cheie (în
caz daca uită parola), adresa electronic, se depune cererea la banca sau firmă, banca
verifică datele şi examinează într-un timp util cererea (max 3 zile) se deschide contul
bancar - se eliberează cardul – posesorul obţine cardul într-o foaie (plic) ştampilată pe
care scrie numele şi denumirea contului (13 cifre), înăuntru găsim PIN-ul de 4 cifre -
stabilirea condiţiilor (banca este obligată se explice cum să-l foloseşti)
 Avizarea şi acceptarea cardurilor – nu este suficient ca cardul să fie emis, el mai
trebuie acceptat, pentru aceasta banca încheie contracte;
Decontările prin intermediul conturilor corespondente „Nostro” şi „Loro”, decontările
între filială şi centrala băncii.
Aceste decontări se efectuează în baza existenţei unor relaţii inter şi intrabancare. La
formarea relaţiilor interbancare participă:
- relaţiile între banca comercială şi Banca Centrală prin intermediul conturilor curente ale
clienţilor şi contul corespondent al băncii la BNM;
- relaţiile dintre diferite B.C. prin intermediul relaţiilor de corespondenţă prin conturile Nostro
şi Loro;

28
- relaţiile externe dintre bănci din diferite sisteme bancare, prin intermediul relaţiilor de
corespondenţă sau de parteneriat cu B.C. străine.
Relaţiile intrabancare sunt relaţiile stabilite între unităţile ce aparţin aceleiaşi B.C. aceste
relaţii se pot desfăşura pe plan vertical între filiale, sucursale şi centrala băncii,iar relaţiile ce se
desfăşoară pe orizontală cuprind subunităţi diferite.
Plăţile intrabancare se efectuează prin intermediul sediului central al B.C. unde fiecare
filială a băncii are un cont Loro, prin intermediul căruia se fac decontările între sediul central şi
filiale.
Iar pentru filiale acest cont este un cont Nostro, prin intermediul căruia se fac decontări
între filială şi centrală. Contul corespondent se deschide în momentul înregistrării băncii şi
primirii autorizaţiei în baza unui contract încheiat între B.C. „ Victoriabank ” şi BNM, unde se
indică drepturile şi obligaţiile părţilor, comisioanele pentru deschiderea şi deservirea contului,
precum şi a ratelor dobînzii pe care BNM o plăteşte lunar la soldul contului. Fiecare bancă
conform legislaţiei în vigoare este obligată să-şi alimenteze contul corespondent, pentru existenţa
permanentă a disponibilităţilor băneşti suficiente.
Plăţile intrabancare se efectuează prin SAPI, care a fost introdus în 2006 şi este organizat
din: sistemul de plată pe bază brută pe timp real, care este destinat prelucrării plăților urgente și
de mare valoare; sistemul de compensare cu decontare pe bază netă destinat procesării pachetelor
de plată transmise de participanții și calcularea pozițiilor nete multilaterale ale acestora la un
timp stabilit pe parcursul zilei operaționale.
Modalităţile de plată internaţionale utilizate de către B.C. „Victoriabank” conform
autorizaţie deţinute sunt reprezentate prin:
- ordinul de plată;
- incaso-ul documentar;
- acreditivul documentar;

29
 V. STUDIUL ACTIVITĂŢII DE ATRAGERE A DEPOZITELOR
Constituirea si utilizarea depozitelor bancare reprezintă una din principalele funcţii ale
băncii. Păstrarea depunerii băneşti ale clienţilor reprezintă o funcţie de importanţă majoră pentru
bănci, care se concretizeză într-o relaţie specială dintre persoane, fie acestea fizice sau juridice,
pe de o parte, şi bănci, pe de altă parte.
Depozitele reprezintă cuantumul major al resurselor băncii, în special al celor atrase.
Acestea la rîndul lor sunt atrase de către bancă cu obligaţia de a le rambursa în anumite condiţii
de termen şi plată.
Resursele depozit sunt formate din:
1. depozite la vedere şi la termen a persoanelor fizice şi juridice;
Depozite la vedere - sunt slab remunerate, destinate să primeasca sume de la titular în
vederea unei utilizări pe termen scurt. Soldul contului creditor poate fi atras în orice moment,
fără preaviz.
Depozitele la termen reprezintă o sumă depusă de titular și aflată la dispoziția băncii pînă la
o scadență stabilită prin contract, în momentul constituirii depozitului. Depozitul la termen este
remunerate la un nivel mai ridicat, care compensează imobilizarea fondurilor depuse. Retragerea
sumei înainte de scadență se sancționează de către bancă printr-o pierdere de dobîndă.
2. plasamente bancare;
3. mijloacele băneşti din conturile curente.
Resursele nondepozit sunt formate din:
1. Credite interbancare;
2. Vînzarea temporară a valorilor mobiliare;
3. Emiterea valorilor mobiliare proprii.
Operațiunile de acceptare a depozitelor reprezintă principal categorie de operațiuni prin
care banca comercială își atrage resursele necesare desfășurării activității de intermediere pe
piață. Depozitul reprezintă suma de bani încredințată unei instituții de credit în următoarele
condiții:
 să fie rambursată în totalitate , cu sau fără dobîndă și alte facilități, la cerere sau la un
termen convenit de către deponent cu depozitarul;
 să nu se refere la transmiterea proprietății, la furnizarea de servicii sau la acordarea de
garanții.
Referitor la depozite, banca stabileşte de sine stătător condiţiile de efectuare a operaţiunilor
cu depozitele populaţiei. Primirea depozitelor se efectuează în baze contractuale. Depozitele se

30
primesc pe numele unei anumite persoane. Suma minimă se stabileşte de către bancă. Banca
plăteşte dobînzi la depozite în conformitate cu clauzele stipulate în contract. Modalitatea de
efectuare a operaţiunilor de primire a depozitelor este următoarea:
 pînă la deschiderea contului de depozit, colaboratorul băncii trebuie să-l facă cunoscut
pe deponent cu condiţiile depozitului , să stabilească clauzele contractului.
 deponentului şi se deschide un cont de depozit, prin întocmirea cererii de deschidere a
contului de depozit, dacă anterior nu a avut. Dacă depunerea 42 se efectuează în
numerar, deponentul înfăptuiește avizul de introducere a banilor în numerar, iar în caz de
transfer din alte conturi din bancă - o cerere de transfer.
 colaboratorul băncii perfectează contractul de depozit în două exemplare, înregistrînd-ul
în registrul de evidenţă a contractelor de depozit.
 dacă beneficiarul contului doreşte ca contul lui să fie alimentat automat îndeplineşte
mandatul de alimentare automată a contului său.
 deponentul semnează contractul, depune banii în casieria băncii după ce primeşte un
exemplar al contractului de depozit, semnat de persoana împuternicită şi legalizat prin
ştampila bancară a subdiviziunii, iar dacă clientul doreşte să retragă mijloacele băneşti
din contul de depozit îndeplineşte cererea de reziliere a contractului de depozit.
La începutul zilei operaţionale, colaboratorul băncii selectează contractele cu termen de
expirare în ziua respectivă, pregăteşte notele de contabilitate pentru efectuarea operaţiunilor de
restituire a depozitelor. Dacă în cursul zilei deponentul s-a adresat cu cererea de prelungire a
depozitului, nota de contabilitate se anulează şi se perfectează din nou contract de depozit. La
încheierea zilei operaţionale, colaboratorul băncii face totalurile pe operaţiuni, verifică datele din
documente cu cele din bilanţ.
Pentru a atrage mai multe credite banca oferă diferite dobînzi la diferite produse creditare care de
obicei depind de perioada depozitului şi în funcţie de unitatea monetară. Banca oferă în cea mai
mare parte depozite cu dobîndă simplă:

Formula de calcul :

Soldul depozitului ×Timpul depozitului ( nr . de zile ) × Rata dob î nzii

D=
365 ×100

Dobînda la depozite se calculează în ultima zi bancară a lunii şi în ziua expirării termenului

contractului şi se transferă la contul indicat în contract. Dobînda se calculează începînd cu ziua

31
intrării mijloacelor băneşti în contul de depozit pînă la data expirării contractului. Data expirării
contractului nu se include.
Iar pentru a atrage clienţi noi banca oferă depozite cu dobînda capitalizată , astfel de depozit
trebuie să fie plasat minimum pe 1 an, astfel banca foloseşte formula de calcul la dobînda
capitalizată:
Rd Rd n−1
D= [S ×(1+ ) ]
n n
Iar suma la sfîrşitul anului este egală cu:
Rd n
Sn=S ×(1+ )
n
Unde:
D - dobînda acumulată în a n perioadă de capitalizare;
n – numărul de capitalizări pe an (n≥2);
Rd – rata anuală a dobînzii;
S – suma depozitului;
Sn – Suma la sfîrşitul anului.

Pentru a deschide un depozit solicitatul trebuie să prezinte un set de documente. Acest set
de documente diferă în dependenţă de categoria depunătorului. Astfel persoanele fizice trebuie să
prezinte:
1. Cererea de deschidere a depozitului;
2. Buletinul de identitate.
După aprobarea cererii banca semnează cu clientul contractul de depozit unde sunt
reglementate drepturile şi obligaţiile părţilor. Ca urmare Banca îi deschide clientului un cont de
depozit pe care clientul depune mijloacele băneşti. La rezilierea contractului clientul trebuie să
scrie cerere de reziliere a contractului. La depozitele oferite băncilor rata dobînzii anuale se
negociază, aceste depozite cel mai des sunt pe termen scurt sau la vedere.
În funcţie de monedă, depozitele pot fi: în lei sau în valută străină: EURO sau dolarul SUA.
Lunar, sau cu altă periodicitate, în dependenţă de tipul depozitului, dobînda este transferată într-
un cont curent sau în contul de card care poate fi ridicată la dorinţa deponentului.

32
 VI. ACTIVITATEA DE CREDITARE ÎN CADRUL BĂNCII
Creditul este un mijloc de corelare a posibilităților de finanțare existente în societate cu
nevoile producției și ale consumului. Apariția relației dintre creditor și debitor este legată de
existența concomitentă a unor agenți economici care dispun de resurse bănesti temporar
disponibile și a altora care au nevoi suplimentare de astfel de resurse. Astfel, apare o piață a
creditului în cadrul căreia se confruntă oferta și cererea de credit.
Creditul reprezintă operațiunea prin care se ia în stapînire imediata resurse, în schimbul
unei promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însoțite de plata unei dobînzi ce
remunerează pe împrumutător. Această operațiune priveşte două părți: o parte care acordă
creditul, alta care îl primeşte şi se îndatorează
În principal însă, creditul este expresia relațiilor de redistribuire a disponibilităților băneşti
latente existente în economie atât la agenții nefinanciari, cât şi la cei financiari, prin înlocuirea
monedei temporar pasive cu monedă activă, ca şi prin consolidarea şi amplificarea
disponibilităților de capital bănesc şi creşterea masei monetare în circulație.
B.C. „VictoriaBank”S.A. oferă urmatoarele tipuri de credite:
 STAR Card – cardul tău de cumpărături;
 Creditul de consum negarantat de la Victoriabank (pîna la 200,000 lei, făra garanții
material pe o perioada pîna la 5 ani)
 Creditul de consum garantat de la Victoriabank (cu garanții materiale pe o perioadă
pîna la 10 ani)
 Creditul Auto de la Victoriabank (pînă la 300,000 lei, fără garanții materiale, pe o
perioadă de pînă la 5 ani)
 Creditul imobiliar de la Victoriabank (pe o perioadă de până la 25 ani pentru
procurarea, construcţia, reparaţia şi/sau finalizarea bunurilor imobile cu destinaţie
locative)
 Credit „Prima Casă”
 Credit „Renaissance City" (pe o perioadă de până la 180 luni pentru procurarea bunului
imobil în complexul locativ „Renaissance City")
 Overdraft (50,000 lei fără gaj pe o perioadă de pînă la 4 ani pentru satisfacerea
necesităților de consum)
 Credit „Victoria Consum" (pînă la 200,000 lei fără gaj pe o perioadă de până la 60 luni
pentru satisfacerea necesităților de consum)
 Simplu despre bani - DAE (dobânda anuală efectivă)

33
  Depozit cu card de credit (pînă la 80% din soldul depozitului în lei pe o perioadă de 24
luni la o rată special).
Esența raportului de credit se dezvaluie prin prezentarea trăsăturilor caracteristice:
Subiectele raportului de credit: creditorul și debitorul. Raportul de credit implică
redistribuirea unor capitaluri aflate în stare de disponibilitate, deci preexistența unor procese
economice sau acumulări monetare;
Promisiunea de rambursare. Este un element esențial al raportului de credit, presupune
riscuri și necesita angajarea unei garanții.
Riscurile probabile ale raportului de credit sunt: riscul de nerambursare si riscul de
imobilizare.
 Riscul de nerambursare constă în probabilitatea întarzierii plății sau a incapacității de
plata datorată conjuncturii, dificultăților sectoriale sau deficiențelor împrumutatului.
Pentru prevenirea riscului trebuie să se analizeze debitorul prin prisma cerințelor
respectării raportului de credit sub urmatoarele aspecte: umane (moralitate, competență),
economice (cadrul economic național și internațional), financiare (situația financiară,
gradul de îndatorare, capacitatea de rambursare), juridice (forma juridică, legaturile
juridice cu alte firme). Prevenirea riscului este strict legată de procedurile de garantare a
împrumutului.
 Riscul de imobilizare survine la banca, sau la deținătorul de depozite, care nu este în
măsura să satisfaca cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni precare a
creditelor acordate.
Creditele care se acorda prin bănci angajează fonduri care nu aparțin băncii. Pentru o gestiune
optimă a fondurilor proprii, banca trebuie să își întăreasca poziția sa de creditor prin garanții.
Însă, oricare ar fi garanțiile oferite, acestea nu trebuie privite decît ca precauție suplimentară și
nu un suport al unui risc mai mult decît probabil. Transformarea garanțiilor în bani presupune
pentru creditor eforturi și cheltuieli suplimentare și implică imobilizări îndelungate a fondurilor.
Termenul de rambursare. Ca trasătura a raportului de credit, acesta poate varia de la
termene foarte scurte (24 de ore) pana la termene foarte lungi (50 de ani). Pentru creditele pe
termen scurt este caracteristică rambursarea integrala la scadență. Creditele pe termen mediu și
lung implică rambursarea eșalonata, fapt ce presupune ca la scadențele intermediare (lunare,
trimestriale) o data cu dobînda se ramburseaza și o parte din principalul creditului.
Dobânda. Reprezinta prețul creditului. Asimilate costului creditului sunt și comisioanele
aferente acestuia.

34
 Dobânda reprezintă prețul capitalului utilizat, sau „chiria” pe care o platește debitorul pentru
dreptul care i se acorda, cel de a folosi capitalul împrumutat. În general, nivelul dobanzii se
coreleaza cu rata profitului obținută de întreprinzător. Cuantificarea dobânzii se realizeaza prin
utilizarea ratei dobânzii, care se constituie într-un instrument de influențare a cererii și ofertei de
credite. Un nivel redus al ratei dobânzii antrenează o cerere sporită de credite, ceea ce determină
efecte favorabile asupra producției și economiei, dupa cum un cost ridicat al creditelor, respectiv
o rată a dobânzii ridicată, generează diminuarea cererii de credite. Luarea în considerare a ratei
inflației, comparativ cu rata dobânzii utilizată în contractul de credit, conduce la constatarea
faptului, că în perioadele cu inflație sporită, creditele constituie pentru debitori o modalitate
perfectă de finanțare.
În funcție de același element, inflația, se utilizeaza în raporturile de credit, două tipuri de
dobândă :
 Dobândă fixă – același nivel pe toată durata creditului;
 Dobânda variabilă– nivele diferite în funcție de condițiile contractuale;
După modul de achitare pentru subiect, dobânda poate fi :
 Dobânda activă - platită de debitor ;
 Dobânda pasivă - platită de creditor pentru resursele împrumutate;
Acordarea creditului. Creditul poate fi consimțit prin cadrul unei tranzacții unice: acordarea
unui împrumut, vînzarea unei obligațiuni, angajarea unui depozit.
Pentru consimțirea tranzacției, respectiv acordarea creditului, creditorul trebuie sa-și asigure
o bună informare și documentare pentru evitarea riscului. În acest sens, băncile își creeaza un
cadru propriu de informare și documentare pentru studierea capacitătii de plata și, respectiv, a
potențialului economic al firmelor.
Consemnarea și transferabilitatea. Acordurile de credit sunt consemnate, în marea lor
majoritate, prin înscrisuri, instrumente de credit a căror formă de prezentare implică aspecte
multiple și diferențiate. Esențial în aceste instrumente este obligația fermă a debitorului privind
rambursarea împrumutului, respectiv dreptul creditorului de a i se plăti suma angajată.
Transferabilitatea intrumentelor de credit poate avea loc direct între investitori sau indirect,
în cadrul piețelor de capital și financiare. Transferul direct este desfășurat de obicei, în cadrul
raporturilor directe de credite privind circulația cambiei, a cecului, în timp ce obiect al piețelor
financiare sunt obligațiile statului (bonuri de tezaur) sau ale întreprinderilor.
Prin funcțiile pe care le îndeplineşte, creditul generează o serie de efecte favorabile, cum ar fi:
1. sporirirea puterii productive a întreprinderilor prin redistribuirea capitalului;
2. concentrarea capitalului;
35
 3. reducerea cheltuielilor pe care le presupuine circulația monetară;
4. adaptarea elastică a masei de bani în circulație la necesarul economiei.
În cadrul relațiilor de credit se disting urmatorii participanți, apreciați dupa rezultatul
bugetului lor :
• Unitățile excedentare, care economisesc și plasează aceste economii (familiile);
• Unitățile deficitare, ale căror cheltuieli de dezvoltare sunt superioare propriilor lor
acumulări sau economii (întreprinderi nonfinanciare);
• Unități cu situații alternative, respectiv uneori excedentare, alteori deficitare
(administrația și exteriorul, acesta din urma ca expresie a intervenției agenților economici
externi pe piața internă).
Ecuația general acceptată economii = investiții relevă faptul că în economie exista 2 poli :
împrumutatorul final si împrumutatul ultim, participanți preponderenți ai procesului de
redistribuire a capitalului în economie, între care se desfășoara multiple circuite.
Un prim circuit este reprezentat de datoria primară. Întreprinderile nonfinanciare emit
acțiuni și obligațiuni pe care le vand familiilor și îsi atrag astfel capitalul suplimentar de care au
nevoie. Întreprinderile nonfinanciare recurg, de asemenea, la împrumuturi pe termen mediu și
lung prin efectele comerciale pe care le semnează. Aceasta finanțare directă nu apelează la
intermediari financiari.
Intermediarii financiari au un rol deosebit în cadrul datoriei secundare. Datoria secundară
este compusă din ansamblul titlurilor de creanță pe termen scurt, mediu și lung, emise de
intermediarii financiari în contrapartida titlurilor datoriei primare pe care acestia le cumpară.
Principalii intermediari financiari sunt intermediarii financiari bancari (bancile comerciale
și banca de emisiune). Acestia emit active secundare, constituite prin diferitele forme de monede
din circulație.
Intermediarii financiari nonbancari sunt în principal organisme specializate în colectarea
economiilor : case de economii, fonduri de pensii, companii de asigurări. Acestea nu au puterea
sa creeze moneda. Emit quasi-moneda și uneori active financiare specifice (valori mobiliare).
Instituțiile de credit joacă un rol intermediar între creditoriii și debitorii potențiali. Ele
primesc plasamentele agenților economici și acordă credite altor agenți – celor care au nevoie de
resurse banesti. Daca o categorie de agenti economici este global deficitară, o alta este global
excedentara .
Dacă banii au cunoscut un proces continuu de generalizare și universalizare, creditul,
dimpotriva, s-a concretizat și s-a diversificat din ce în ce mai mult.

36
 Criteriile care determina delimitarea principalelor tipuri de credit sunt :
• Persoana creditorului;
• Modalitatea specifică de formare și utilizare a capitalurilor disponibile;
• Persoana debitorului;
• Dimensiunile și dinamica necesitatilor debitorului și modul de folosire a capitalurilor
împrumutate;
• Obiectul creditului și sfera de utilizare;
• Duratele de constituire a capitalului disponibil și de utilizare de către imprumutați.
Pe baza acestor criterii, raporturile de credit se structureaza astfel :
• Creditul comercial;
• Creditul obligator;
• Creditul ipotecar;
• Creditul de consum;
• Creditul bancar;
Creditul comercial este acel credit acordat între producători şi comercianţi prin vânzarea
mărfurilor, înschimbul unor instrumente de credit (sau efecte de comerţ). De asemenea
reprezintă o amânare la plată, acordată de un furnizor de mărfuri sau de servicii, clientului său .
Fiind un împrumut civil, creditul comercial se deosebeşte fundamental de creditul bancar prin
aceea, că în timp ce banca împrumută banii depunătorilor sau fonduri ale altor bănci,
împrumutătorul (creditorul) civil împrumută banii săi.
Creditul obligatar reprezinta o grupă a operațiilor de credit cu existența seculară care se
referă la relațiile de credit în care partenerii sunt instituțiile statale sau întreprinderile economice
în calitate de debitori, care emit obligațiunile, în aceasta calitate, pe de o parte, și creditorii,
subscriitori și deținatori ai acestor obligațiuni, care-și angajeaza astfel capitalurile, în vederea
obținerii unui venit sigur sub forma principala de dobânzi.
Creditul imobiliar (ipotecar) este un împrumut (credit) cu ajutorul căruia o persoană își
procură o locuință sau renovează locuința pe care o deține. Garanția în cadrul creditului imobiliar
poate fi un alt bun imobil sau însăși locuința achiziționată. În cazul în care garanția este locuința
achiziționată, creditul imobiliar mai este numit și credit ipotecar. Termenul „ipotecă” provine din
limba latină – „hypothēca” și înseamnă un angajament dat ca garanție pentru un împrumut. Altfel
spus, instituția financiară care îți acordă împrumutul este în realitate proprietarul imobilului până
la rambursarea totală a sumei acordate.

37
 Creditul de consum este un avans acordat de o instituție financiară pentru a putea face o
cheltuială atunci când nu aveți destui bani. În Republica Moldova băncile și organizațiile de
creditare nebancară sunt instituțiile care pot acorda credite persoanelor fizice în funcție de
situația individuală a fiecăreia. Chiar dacă creditele de consum pot fi acordate sub diferite forme,
totuși elementele de bază rămân aceleași și trebuie înțelese de fiecare persoană.
Pentru primirea unui împrumut agentul economic prezintă la bancă următoarele:
a. cererea clientului de acordare a creditului;
b. informația de bază despre client:
1) dările de seamă - contabile pentru anul precedent (inclusiv bilanțurile lunare);
2)contractele privind acțiunile creditare;
3) business-planul pentru perioada curentă;
4) prognozarea circulației mijloacelor bănesti în perioada de folosire a creditului, pe lângă
aceasta, în cazul creditării pentru activitatea de investire trebuie prezentată argumentarea
tehnico-economică, documentația de proiect și deviz, concluzia respectivă a organului
corespunzător, concluzia expertizei ecologice, proiectul resurselor de finantare;
În dosarul personal al creditului se află următoarele documente:
1. permisiunea de acordare a creditului, eliberată de organul competent;
2. contractul de credit cu toate completarile, precum si dispozițiilie direcției operațiuni bancare;
3. documentele prezentate de client;
4. documentația privind asigurarea creditului;
Încrederea în relațiile individuale creditor-debitor, dar şi cu caracter mai generalizator, între
bănci şi agenți economici, atât la intern cât şi în relațiile internaționale este importantă pentru
derularea activității economice. Relațiile de credit se corelează cu plățile pentru tranzacții şi
reprezintă un suport principal al derulării fluente a plăților în relațiile interne şi în circuitul
internațional, al creşterii economice în general.

38
 VII. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII CE ŢINE DE CARDURILE DE
PLATĂ
Carduri de plată este un mijloc strandardizat şi, în caz de necesitate, personalizat, cu care
deţinătorul are acces la contul de plăţi de la distanţă, iar banii sunt debitaţi/transferaţi din cont
imediat ce tranzacţia a fost efectuată. Tranzacţia de plată este finalizată prin autentificarea
deţinătorului de card cu numărul personal de identificare ( PIN ), şi/sau alte coduri, şi/sau alte
coduri, în dependenţa de tipul cardului de plată a modului de utilizare.
Pentru a beneficia de posibilităţile oferite de card, inclusiv de posibilitatea de a efectua
transfer fără numerar prin card, clientul depune cerere de emitere a cardului, la acceptarea căreia
banca deschide clientului un cont de card.
Avantaje:
- Cardul de plată poate fi utilizat în țară sau peste hotare, la bancomate sau în
magazine şi alte unități de comerț care au instalate dispozitive de acceptare a
plăților prin card (terminale POS).
De asemenea, cu ajutorul cardului, poți face cumpărături online.
- Cele mai importante beneficii ale cardului sunt comoditatea şi siguranța.
Pentru persoanele juridice banca le oferă posibilitatea de a efectua plăţi naţionale şi
internaţionale prin intermediul cardurilor, de asemenea le oferă posibilitatea de a achita salariul
lucrătorilor prin intermediul cardurilor bancare.
Persoanelor fizice le oferă posibilitatea de a efectua transferuri naţionale şi internaţionale
prin intermediul cardurilor, iar deţinătorii cardurilor speciale pot efectua plăţi prin internet.
Cardul de plată este considerat a fi o formă mai sigură de plată, deoarece se cere un cod pentru a
ridica banii, pe când banii în numerar pot fi furați cu ușurință.
În funcţie de caracteristicile de identificare se pot distinge următoarele tipuri de carduri:
a) card personalizat – card de plată care este ataşat la un cont de plăţi şi pe care este
tipărită/embosată informaţia despre deţinător;
b) card preplătit – card de plată care nu este personalizat şi care poate fi procurat, fără
depunerea cererii de emitere a acestuia. Acest card se emite numai în lei moldoveneşti cu un
nominal anumit, care nu poate depăşi suma de 2500 lei;
c) card personificat – card de plată care este ataşat la un cont de plăţi şi pe care nu este

39
tipărită/embosată informaţia despre client. Acest card se emite numai în lei moldoveneşti prin
completarea cererii de emitere a cardului, cu furnizarea datelor şi documentelor necesare pentru
identificarea deţinătorului în evidenţa internă a prestatorului de servicii de plată. Cardul
personificat poate fi emis şi după epuizarea mijloacelor băneşti utilizate aferente cardului
preplătit (limita căruia a fost stabilită la emiterea acestuia) cu furnizarea datelor şi documentelor
necesare pentru identificarea deţinătorului în evidenţa internă a băncii.
În funcţie de provenienţa mijloacelor băneşti disponibile în contul deţinătorului de card
personalizat/personificat se disting următoarele tipuri de carduri de plată:
a) card de credit, prin intermediul căruia deţinătorul dispune de mijloacele băneşti oferite de
emitent sub forma unei linii de credit;
b) card de debit, prin intermediul căruia deţinătorul dispune de mijloacele băneşti depuse la
prestatorul de servicii de plată şi care poate oferi posibilitatea acordării unei facilităţi de
overdraft (descoperit de cont) în cazul insuficienţei mijloacelor băneşti în contul acestuia
Dispozitivul special - un dispozitiv prin intermediul căruia se efectuează operaţiuni cu
utilizarea fizică a cardurilor de plată, care poate fi:
a) bancomat (denumit prescurtat conform uzanţelor internaţionale – ATM), destinat autoservirii
deţinătorilor de carduri de plată, ce permite acestora retragerea mijloacelor băneşti în numerar
din conturile de plăţi, transferuri de mijloace băneşti, depunerea mijloacelor băneşti în conturi şi
informarea privind situaţia conturilor şi a operaţiunilor efectuate prin intermediul cardurilor de
plată;
b) terminal (denumit prescurtat conform uzanţelor internaţionale – POS terminal), destinat
deservirii deţinătorilor de carduri de plată , aflat la un prestator de servicii de plată sau la un
comerciant, care permite citirea datelor de pe banda magnetică şi/sau de pe microprocesorul
cardului de plată, procesarea acestor date şi a altor date referitoare la operaţiunea iniţiată.
Informaţia completă cu privire la deţinătorul de card care se transmite prin intermediul
sistemului de plăţi cu carduri de plată  include:
a) numele şi prenumele;
b) numărul cardului de plată sau numărul de referinţă al tranzacţiei;
c) adresa sau numărul de identificare, sau data şi locul naşterii
În ultimii ani piaţa cardurilor bancare a cunoscut o dezvoltare continuă, iar în anul 2020 acest
ritm a fost unul mai accentuat. Astfel, în perioada de raportare, Banca și-a continuat politica de
dezvoltare pe acest segment și a oferit pe parcursul anului produse noi, servicii calitative și
ajustate la necesităţile consumatorilor, precum și canale noi de deservire pentru clienţii săi.

40
 ÎNCHEIERE
În urma petrecerii stagiului de practica la BC ,,Vitoriabank’’ SA am avut ocazia să fac
cunoștință cu modalitatea efectivă de funcționare a sistemului bancar, să cunosc normele și
metodele aplicate în activitatea băncii. Am luat cunoştinţă de modelul unic de business al băncii
orientat spre deservirea specializată şi eficientă a tuturor segmentelor de clienţi. În practica de
producție am avut menirea de a obţine un şir de rezultate concrete definite în următoarele
scopuri:
 consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi conceptuale obţinute în procesul
de studiu a disciplinelor universitare de profil;
 dezvoltarea abilităţilor de aplicare a metodelor, procedeelor şi tehnicilor de
investigare ştiinţifică;
 însuşirea operatiunilor si proceselor financiar-bancare complexe;
Am făcut cunoştinţă cu principiile de autogestiune şi autofinanţare care sunt afirmate în
cadrul activităţii B.C.”Victoriabank” S.A., precum şi de obligaţiile băncii faţă de persoanele
fizice şi juridice.
Creșterea numărului de clienți și încrederea acordata băncii, ne vorbește despre reputația
impecabilă a B.C. "Victoriabank".S.A. Banca își păstrează stilul individual de lucru,
perfecționând mecanismul și metodele activității bancare. Serviciile acodate de B.C.
"Victoriabank" S.A., i-au în considerație și unele cerinte și doleanțe ale clienților. M-am convins
de însemnătatea instituțiilor financiare atît din țară ,cît și de peste hotare, de importanța acestora
în procesul trecerii la economia de piață și de ponderea pe care o au în procesele financiar-
economice în ceea ce privește situația macroeconomică. Aceasta instituție financiară este
prezentă pe piața financiar-bancară a țării, are o baza solidă de clientelă, competivitate înaltă, la
diverse raiting-uri ocupă locuri de top. Această instituție este membră a Asociației Băncilor din
Moldova, contribuind la promovarea intereselor proprii, cît și a întregului sector bancar al țării .
Victoriabank este liderul implementării tehnologiilor noi, fiind Prima Bancă care a operat
cu carduri bancare, fiind prima care a adus bancomatele în Moldova, pe lîngă celelalte produse şi
servicii inovative încă neimplementate pînă atunci-ceea ce a facut-o să fie cu un pas înaintea
concurenţilor ei. Un sistem bancar stabil şi sigur constituie un factor important al dezvoltării
economiei naţionale. Propunînd soluţii concrete, păstrînd cu stricteţe confidenţialitatea
raporturilor reciproce a partenerilor, Victoriabank are o atitudine flexibilă faţă de interesele

41
clienţilor. Concomitent Banca se sprijină permanent pe experienţa acumulată, tehnologiile
bancare performante, resursele financiare şi intelectuale.
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
ACTE NORMATIVE
1. Legea privind societăţile pe acţiuni, Nr. 1134-XIII, din 02.04.1997, M.O. 38-39/332, din
12.06.1997
2. Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, nr. 548-XIII, 21.07.1995

3. Regulament cu privire la desfăşurarea licitaţiilor de refinanţare Nr.2/08 din 22.11.95

(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.71-72/32 din 21.12.1995)

4. Hotărîre cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de efectuare de către

bănci a operaţiunilor cu cambii Nr.156 din 02.06.2000 (Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.78-80/257 din 08.07.2000)

5. Regulamentului cu privire la exigenţele faţă de administratorii băncii Nr.15 din 26.03.97

(Monitorul Oficial al R.Moldova nr.24/39 din 17.04.1997)

6. Regulamentul cu privire la deţinerea cotei substanţiale în capitalul băncii Nr.42/09-01 din

29.11.96 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.80/104 din 12.12.1996)

7. Regulament BNM „cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica

Moldova”, nr. 200 din 27.07. 2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 120-
123 din 4.08.2006 (cu modificările ulterioare)

8. Statutul băncii comerciale „Victoriabank” SA

SURSE STATISTICE ȘI DATE

1. http://www.victoriabank.md/uploads/default/0001/02/256dc65999da555d09d4c0b240939
0bb73e35bea.pdf
2. https://www.victoriabank.md/uploads/default/0001/01/10abfc067e23f7ac04a16efc5b7c2
b97ecf48470.pdf

SURSE ELECTRONICE
1. https://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2005/finante-contabilitate-banci/61.pdf
2. https://www.univath.ro/pdf/tematica_licenta/Curs_Creditare_bancara_1.pdf

42