FACULTATEA „ECONOMIE GENERALĂ ȘI DREPT”

DEPARTAMENTUL „RESURSE UMANE, AFACERI PUBLICE ȘI

COMUNICARE”

RAPORT
privind stagiul de practică realizat în
cadrul Primăriei orașului Rezina

Realizat:
Masterandă a grupei MAP-211,
învățământ cu frecvență la zi,
Cristina COSTAȘCO
_________________

Coordonator științific:
Angela BOGUȘ,
conf. univ., dr.
_________________

CHIȘINĂU, 2022
 CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………...3
COMPARTIMENTUL I: PREZENTAREA INSTITUȚIEI DE PRACTICĂ………………5
1.1. Analiza structurii organizaționale a instituției……………………………………………5
1.2. Analiza direcțiilor strategice ale instituției și a politicilor publice pe care le
promovează………………………………………………………………………………………7
1.3. Analiza aspectelor legate de sistemul de finanțare a instituției analizate……………….9
COMPARTIMENTUL II: MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR SPECIFICE
INSTITUȚIEI PUBLICE………………………………………………………………………11
2.1. Managementul relațiilor publice………………………………………………………….11
2.2. Sistemul decizional al instituției…………………………………………………………..12
2.3. Transparența decizională și modul de funcționare la nivelul instituției partenere……14
2.4. Managementul serviciilor publice prestate de către instituția analizată……………….15
2.5. Managementul patrimoniului deținut și eficiența gestionării lui în cadrul instituției...17
2.6. Managementului controlului public………………………………………………………19
COMPARTIMENTUL III: MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE APLICAT LA
NIVELUL INSTITUȚIEI……………………………………………………………………...22
3.1. Prezentarea subdiviziunii de resurse umane……………………………………………..22
3.2. Tehnici de stabilire a necesarului de personal și analiza stabilității efectivului de
salariați………………………………………………………………………………………….22
3.3. Procesul de planificare, recrutare, selecție a personalului de conducere și de execuție.23
3.4. Analiza procedurii de elaborare a fișelor de post………………………………………..24
3.5. Proceduri de integrare a noilor angajați, activități planificate în perioada de probă…24
3.6. Sistemul de motivare și recompensare a personalului…………………………………..25
3.7. Modalități de dezvoltare și promovare în carieră………………………………………..25
3.8. Proceduri de evaluare și control al personalului………………………………………...26
3.9. Indicatori de performanță utilizați la nivelul instituției…………………………………27
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI…………………………………………………………...29
ANEXE.............……………………………………………………............................................30

2
 INTRODUCERE

Structura administrației publice desemnează atât componentele instituționale ale

sistemului administrativ, cât și compartimentele funcționale ale fiecărei instituții. Structura nu
este identică pentru toate organele administrației deoarece ea este determinată de sarcinile mari
ce revin fiecăreia și care sunt diferite, după specialitatea lor. Prin urmare, Primăria orașului
Rezina face parte din administrația publică locală.
Primăria orașului Rezina este o autoritate publică locală de nivelul I finanțată din venituri
proprii și subvenții de la bugetul local. Aceasta este organizată și funcționează potrivit
prevederilor Legii nr. 435 din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă, Legii nr. 436
din 28.12.2006 privind administrația publică locală și în conformitate cu Regulamentul
Consiliului orășenesc privind aprobarea organigramei și numărului de posturi ale aparatului
propriu de specialitate.
Primăria, ca structură funcțională, are următoarele atribuții:
a) întocmește proiecte de decizii ale consiliului local și proiecte de dispoziții ale
primarului;
b) aduce la cunoștință publică deciziile consiliului și dispozițiile normative ale
primarului;
c) colectează și prezintă primarului informații pentru raportul anual privind starea
economică și socială a orașului;
d) prezintă primarului, în comun cu serviciile publice, informații despre funcționarea
acestora, precum și a întreprinderilor municipale create de consiliul local;
e) supraveghează executarea măsurilor dispuse de primar atât în cadrul primăriei, cât și
în teritoriul administrat;
f) contribuie la elaborarea proiectului de buget al unității administrativ-teritoriale pentru
următorul an bugetar și a proiectelor de modificare a bugetului, care urmează să fie
prezentate de primar spre examinare consiliului local;
g) asigură executarea bugetului unității administrativ-teritoriale, în conformitate cu
deciziile consiliului local, și respectarea prevederilor legale;
h) întocmește rapoarte periodice și anuale privind executarea bugetului local;.
i) asistă secretarul consiliului local în îndeplinirea atribuțiilor lui conform legii.
Primarul, Viceprimarul, Secretarul orașului Rezina, împreună cu Aparatul Primăriei
constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită Primăria orașului Rezina

3
care aduce la îndeplinire deciziile Consiliului orășenesc Rezina și dispozițiile Primarului orașului
Rezina, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Primarul orașului Rezina este șeful administrației publice locale a orașului Rezina și al
Aparatului Primarului, pe care îl conduce și controlează, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr.
436/2006 privind administrația publică locală. Primarul reprezintă autoritatea executivă în
realizarea autonomiei locale. El participă la ședințele consiliului local și are dreptul să se
pronunțe asupra tuturor proiectelor și problemelor supuse dezbaterilor, fără drept de vot.
Primarul și viceprimarii cad sub incidența Legii privind statutul alesului local. De asemenea,
Primarul răspunde de buna funcționare a administrației publice a orașului Rezina, în condițiile
legii. Totodată, Primarul reprezintă orașului Rezina în relațiile cu alte autorități publice, cu
persoanele fizice sau juridice moldovenești sau străine, precum și în justiție.
Legea privind descentralizarea administrativă (Legea nr. 435/2006) și Legea nr. 436 din
28.12.2006 privind administrația publică locală (Legea nr. 436/2006) sunt cele care stabilesc
principalele elemente definitorii ale autonomiei locale (autonomie administrativă și financiară
exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege):
 Primăria are ca principală atribuție, gestionarea resurselor de care dispune orașul. Pentru
aceasta anual se elaborează și se aprobă bugetele de venituri și cheltuieli și se stabilesc
impozitele, taxele locale și taxele special.
 Administrațiile publice locale au dreptul ca în limitele legii să aibă inițiativă în toate
domeniile cu excepția celor care sunt date în competența altor autorități publice.
 Primăria este instituția publică care duce la îndeplinire deciziile Consiliului Local și
soluționează problemele curente ale comunităților umane în care funcționează.
Competențele autorităților publice locale sânt delimitate în condițiile legii între
competențele autorităților publice deliberative și executive de nivelurile întâi și al doilea.

4
 COMPARTIMENTUL I: PREZENTAREA INSTITUȚIEI DE PRACTICĂ
1.1. Analiza structurii organizaționale a instituției.
În ceea ce privește organizarea internă a Primăriei orașului Rezina, se poate spune că la
nivelul acestui organ al administrației publice locale, se identifică mai multe tipuri de organizări,
fiecare tip de organizare având mai multe niveluri. Acest lucru este evidențiat prin organigrama
Primăriei.
Structura organizatorică este următoarea:
 Personal de conducere:
 Primar: Simion Tatarov
 Viceprimar: Gheorghe Gîncu
 Secretar: Lilia Răilean
 Aparatul Primarului:
 Contabil-șef;
 Contabil-șef adjunct;
 Funcții publice de execuție;
 Personal administrativ.
 Întreprinderi din subordinea Primăriei:
 Grădinița nr. 1 „Leagănul copilăriei”;
 Grădinița nr. 2 „Andrieș”;
 Grădinița nr. 5 „Bucuria”;
 Grădinița nr. 6 „Cocoșelul de Aur”;
 Î.M. „Servicii Comunal Locative Rezina”;
 Î.M. „Piața comercială Rezina”.
Organigrama Primăriei orașului Rezina este una piramidală, specifică unei structuri
organizatorice de tip ierarhic-funcțional. Organizarea este evidențiată în documentele de
formalizare a structurii organizatorice, respectiv Regulamentul privind organizare și funcționare,
aprobat prin Decizia Consiliului orășenesc Rezina nr. 2/5 din 11.07.2013, organigrama și fișele
de post.

5
 Făcând o analiză a structurii Consiliului orășenesc Rezina, se poate afirma faptul că prin
Consiliul trebuie să fie percepută imaginea organului local al puterii de stat, prin intermediul
căruia se coordonează întreaga activitate de dezvoltare economico-socială a orașului.
Consiliul orășenesc Rezina funcționează ca autoritate reprezentativă și deliberativă a
administrației publice locale, fiind compus din 23 de consilieri, care sunt aleși prin vot universal,
direct și secret și liber exprimat. Aceștia sunt aleși o dată la 4 ani, din partea partidelor politice.
Despre consilieri se poate afirma că au rolul de a aproba documentele și acțiunile propuse de
executiv, în limitele legii. De precizat este faptul că alegerea consilierilor nu trebuie să se
realizeze dintr-un anume domeniu de activitate, aceștia având diverse profesii, printre care
juriști, profesori, ingineri, ingineri-mecanici, medici, economiști, etc.
Consiliul orășenesc Rezina are 3 comisii de specialitate: Comisia economico-financiară –
membri; Comisia drept, învățământ, cultură, turism, tineret, sport, sănătate publică – 7 membri;
și Comisia protecția mediului, agricultură, industrie, construcții, amenajarea teritoriului – 9
membri.
Așa cum reiese din cuprinsul organigramei, se poate constata faptul că, Consiliul
orășenesc intră în relații cu primarul, viceprimarul și secretarul, „personaje” care la rândul lor
conduc sau administrează alte structuri organizatorice. Se identifică în această situație relații de
subordonare între Consiliul orășenesc și Primar, Viceprimar și Secretar, relații de subordonare
axate pe cooperare, în vederea obținerii unor rezultate cât mai satisfăcătoare în ceea ce privește
administrația publică locală.
La nivel organizatoric, Primăria orașului Rezina cuprinde pe primele două nivele
ierarhice: Consiliul orășenesc, Primarul, Viceprimarul și Secretarul. Din analiza acestor două
nivele ierarhice, se desprinde concluzia potrivit căreia între Primar și Consiliul orășenesc există o
relație reversibilă de comunicare, primarul reprezentând, alături de Viceprimar și de Secretar -
Executivul, în timp ce Consiliul orășenesc reprezintă Legislativul.
De asemenea, se remarcă faptul că Viceprimarul și Secretarul se află în relații de
colaborare cu Primarul, fiind totodată și în subordinea acestuia.
Primarul, Viceprimarul, Secretarul orașului și Aparatul Primarului orașului Rezina,
constituie astfel, o structură funcțională, cu activitate permanentă, denumită Primăria orașului
Rezina, care duce la îndeplinirea Deciziile Consiliului orășenesc și Dispozițiile Primarului,
soluționând problemele curente ale activității locale.
În ceea ce privește Primarul, se poate afirma că acesta are în subordine
următoarele categorii de salariați, în acest sens fiind menționate:
 Contabil-șef, Contabil-șef adjunct;

6
  Personal de execuție:
- Jurist;
- Specialist în domeniul relații cu publicul;
- Specialist în problemele recrutării și incorporării;
- Specialist în domeniul drumuri, construcții și gospodărie comunală;
- Specialist pentru reglementarea regimului funciar;
- Arhitect;
- Specialist în problemele perceperii fiscale;
- Specialist în domeniul contabilității;
- Contabil superior pentru evidența produse alimentare, foi de parcurs;
- Contabil superior pentru problem de salarizare;
- Contabil superior pentru evidența bunurilor materiale;
- Secretar al conducătorului, Intendent;
- Specialist principal în protecția drepturilor copilului;
- Prestator servicii achiziții publice;
- Prestator servicii cadastrale;
- Specialist pentru planificare;
- Specialist în problemele tineretului și sportului;
- Secretar-dactilograf;
- Conducător auto.
Primăria orașului Rezina are o funcționalitate multiplă, datorită structurii organizatorice
complexe. Atât la nivel de compartimente, cât și de posturi sunt delimitate atribuțiile,
responsabilitățile și competențele fiecărui angajat. Atribuțiile, responsabilitățile și competențele
organismelor ce asigură funcționarea Primăriei sunt evidențiate în Regulamentul privind
organizarea și funcționarea Primăriei orașului Rezina și în Legea nr. 436 din 28.12.2006 cu
privire la administrația publică locală.
Făcând o analiză a legăturilor care se formează în cadrul Primăriei, trebuie menționat
faptul că rolul de „pilon” îi este atribuit Consiliului orășenesc, întrucât acesta, ca entitate
administrativă, are o serie de atribuții, după cum este stipulat în art. 14 alin. (2) a)-z 1) din Legea
nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală.
Un alt membru important în cadrul Primăriei orașului Rezina este reprezentat de către
Primar, care intră în relații directe cu Consiliul orășenesc, între Consiliul orășenesc şi Primar
existând relații de subordonare, precum și de colaborare. Primarul este ales o dată la 4 ani de
către locuitorii orașului.

7
1.2. Analiza direcțiilor strategice ale instituției și a politicilor publice pe care le
promovează.
Din perspectiva analizei dimensiunii planificării strategice a instituției, se constată că
Primăria orașului Rezina se concentrează a asupra domeniului socio-economic și de mediu.
Strategia de Dezvoltare Socio-Economică a orașului Rezina, reprezintă un document
cuprinzător, care reflectă valorile comunităţii locale şi stabileşte obiectivele de dezvoltare, ce
trebuie realizate. Documentul prezintă viziunea asupra viitorului orașului și indică direcţiile
principale de dezvoltare, printr-o succesiune de proiecte, ce se vor concretiza într-o listă finală de
acţiuni concrete și măsurabile.
De asemenea, Strategia de Dezvoltare reprezintă principalul instrument de lucru al
orașului Rezina, care va orienta gândirea, decizia şi acţiunea către obiectivele superioare sau
către premisele obiectivelor. Contextul ales pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare este definit
de aplicarea modelelor europene de dezvoltare socială, economică şi de mediu şi opţiunea faţă de
modelul de dezvoltare durabilă.
Utilizarea instrumentelor de consultare a comunităţii locale a determinat adaptarea tuturor
propunerilor de acţiuni și activități, pentru ca într-un final Strategia de Dezvoltare Socio-
Economică să se alinieze la așteptările locuitorilor. Importanţa întrunirii aspirațiilor băștinașilor
este bazată atât pe certitudinea implicării viitoare a comunităţii în implementarea Strategiei de
Dezvoltare Locală, cât şi de posibilitatea asumării depline şi conştiente a acesteia.
În baza rezultatelor obţinute şi a analizei tendinţelor de dezvoltare, au fost elaborate
recomandările pentru dezvoltarea socio-economică a orașului Rezina. Acestea sunt în formă de
obiective, programe și acţiuni/proiecte pentru o perioadă de 7 ani. Responsabili de
implementarea strategiei de acţiuni sunt Primăria şi Consiliul orașului Rezina, precum şi
instituţiile administrative locale de profil (educaţie, sănătate etc.).
Planul de acţiuni, ca instrument de planificare şi implementare, conţine un set de politici
sectoriale pe domenii de activitate, ce se aplică într-un termen determinat, în scopul realizării
obiectivelor generale, fixate în strategia de dezvoltare socio-economică a localităţii.
Periodic, Strategia de Dezvoltare Socio-Economică va fi revizuită ținându-se cont de
evoluţia macroeconomică la nivel naţional, starea economiei de la nivelul municipal şi cel local,
precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea acesteia. Strategia este
corelată cu cele mai importante documente strategice naţionale, sectoriale și regionale.
Proiectul „Procesul național de planificare a adaptării la Schimbările Climatice în
Republica Moldova (PNA-2)” își propune să consolideze reziliența la nivel local, iar

8
considerentele de adaptare vor fi integrate în documentele de politici la nivel local ținând cont de
abordările prin prisma drepturilor omului și egalității de gen, în baza principiilor solidarității și
coeziunii sociale.
Astfel, Primăria orașului Rezina a fost selectată în calitate de beneficiar al proiectului și,
ca urmare, va beneficia de Planul de Adaptare la schimbările Climatice pentru perioada 2022-
2025 ce include măsuri specifice să faciliteze această adaptare.

1.3. Analiza aspectelor legate de sistemul de finanțare a instituției analizate.

În ceea ce privește sistemul de finanțare a instituției, trebuie precizat faptul că Primarul se
identifică cu persoana – administratorului de buget local, potrivit art. 33 al Legii nr. 397 din
16.10.2003 privind finanțele publice locale, atribuția acestuia în acest domeniu fiind dreptul de
gestionare a bugetului local respectiv în conformitate cu competențele și responsabilitățile
prevăzute de legea menționată.
De asemenea, coroborat cu această calitate, administratorul de buget este responsabil de
elaborarea și execuția bugetului instituției respective, de finanțarea instituțiilor publice
subordonate, de organizarea contabilității publice, de întocmirea şi prezentarea dărilor
de seamă periodice privind execuția bugetară și realizarea serviciilor publice corespunzătoare.
Astfel, din această perspectivă, primarul repartizează bugetul aprobat, pentru bugetul
propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare, după caz, în raport cu sarcinile
acestora.
În acest context, urmează a fi menționat că, corespunzător art. 81 alin. (1) din Legea nr.
436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, finanțele orașului se administrează în
condițiile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale și ale Legii privind finanțele
publice locale, conform principiului autonomiei locale.
Bugetul orașului se elaborează, se aprobă și se execută în condițiile art. 20-21 și 29 din
Legea nr. 397 din 16.10.2003 privind finanțele publice locale, Legii privind administrația publică
locală și a celorlalte acte normative.
Veniturile și cheltuielile bugetului local se desfășoară pe baza clasificației bugetare și a
metodologiei bugetare aprobate de Ministerul Finanțelor. Veniturile sunt constituite din sursele
realizate pe teritoriul orașului și alte surse. Impozitele și taxele locale se stabilesc de către
Consiliul orășenesc, în limitele Codului fiscal.
Din bugetul local se finanțează în condiții stabilite de lege, acțiuni social-culturale,
obiective și acțiuni economice de interes local, cheltuieli de întreținere și funcționare a

9
autorităților administrative publice locale, precum și alte obiective prevăzute prin dispoziții
legale.
Contul de încheiere al exercițiului bugetar este întocmit de către Contabilul-șef a
Primăriei orașului Rezina.
Prin urmare, analizând activitatea Primăriei orașului Rezina, la capitolul venituri și
cheltuieli, pentru anii 2021-2022, au fost înregistrate următoarele cifre conform tabelului1:
Tabel 1
Anul Venituri Cheltuieli
2020 45413,01 mii lei 47924,71 mii lei
2021 47313,62 mii lei 59158,32 mii lei

1
Rapoartele de executare a bugetului orașului Rezina pentru anul 2021 și anul 2020, aprobate prin Deciziile
Consiliului orășenesc nr. 6/1 din 02.07.2021 și nr. ½ din 18.02.2022.

10
 COMPARTIMENTUL II: MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR
SPECIFICE INSTITUȚIEI PUBLICE

2.1. Managementul relațiilor publice.

Relația cu mass-media trebuie să devină o prioritate pentru fiecare primărie,
responsabilitatea acesteia revenind specialistului în domeniul relațiilor cu publicul.
La nivelul orașului Rezina, pe linia relației cu presa și a informării directe a persoanelor
se îndeplinesc de către o persoană specializată desemnată în acest scop, potrivit Regulamentul cu
privire la procedurile de comunicare, aprobat prin Decizia nr. 2/6 din 11.07.2013 a Consiliului
orășenesc Rezina.
Accesul la informațiile de interes public comunicate din oficiu se realizează prin:
- afișarea la sediul instituției publice;
- afișarea pe pagina web a primăriei www.primaria-rezina.md;
- consultare la sediul instituției publice.
Persoana responsabilă de informarea publică directă primește răspunsul la solicitarea
primită și redactează răspunsul către solicitant împreună cu informația de interes public sau cu
motivația întârzierii ori respingeri solicitării.
Persoana responsabilă de relația cu presa a Primăriei are ca atribuții:
- asigură accesul la informațiile de interes public din oficiu sau la cerere;
- asigură persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris,
verbal și în format electronic;
- în situația în care informațiile de interes public sunt deținute în cadrul serviciului,
furnizează pe loc informațiile solicitate;
- elaborează buletinul informativ care cuprinde informații de interes public;
- realizează materiale informative specifice, coordonează elaborarea și difuzarea către
populație a materialelor informative, destinate tuturor celor interesați, astfel încât să
contribuie la alcătuirea unei imagini corecte despre instituție și activitățile ei;
- asigură accesul mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public care
privesc activitatea desfășurată de autoritatea publică locală;

11
 - urmărește noile reglementări legale care apar cu privire la activitatea instituției în vederea
furnizării informațiilor în conformitate cu prevederile legale;
- redactează informațiile, pe baza datelor primite de la specialiștii din primărie;
- asigură difuzarea comunicatelor și informărilor de presă, organizează conferințe de presă,
interviuri sau briefinguri când activitatea instituției prezintă un interes public;
- inițiază și organizează dezbateri, instruiri, mese rotunde și ateliere de studiu în domenii
de interes pentru administrația locală și cetățeni;
- colaborează cu ONG-urile naționale și internaționale pe probleme specifice administrației
publice locale.
În ceea ce privește înregistrarea documentelor intrate sau din oficiu, rezolvarea și
expedierea lor se centrează în jurul biroului de registratură, respectiv, secretariatul primăriei.
Orice document care intră în instituție, este înregistrat în Registrul de intrare-ieșire al
instituției, precum și documentele expediate din oficiu.
Circulația documentelor are un traseu bine stabilit: registratura – primar - compartimente,
primarul distribuind fiecărui compartiment documentele spre rezolvare, în cazul în care aceste
documente au fost trimise de la alte instituții.
Documentele care nu se pot rezolva la nivelul primăriei sunt expediate spre instituțiile
competente în termenul prevăzut de Codul administrativ, respectiv într-un termen de 5 de zile.
Documentele care au fost repartizate spre rezolvare compartimentelor respective sunt
expediate sub forma unui răspuns, în termen de 30 de zile de la înregistrare.
Înregistrarea cererilor privind accesul la informații de interes public se face într-un
registru special. Informațiile solicitate sunt date de funcționarul care a fost desemnat prin fișa
postului, în termenul de lege, adică 15 zile.
La primirea scrisorilor, se îndeplinesc următoarele operațiuni:
- verificarea corespondenței primite;
- sortarea corespondenței;
- înregistrarea corespondentei;
- repartizarea corespondentei;
- predarea corespondenței.
Scrisorile de răspuns se redactează, se introduc în mape și se prezintă la semnat.
Ștampilarea scrisorilor se efectuează numai după semnarea lor de către cel în drept și
numai de către persoanele însărcinate special cu păstrarea ștampilei.

2.2. Sistemul decizional al instituției.

12
 Elaborarea și adoptarea deciziilor administrative prezintă un proces care întrunește toate
funcțiile managementului: planificarea, organizarea, motivarea și controlul. Deciziile adoptate de
autoritățile publice determină nu doar calitatea și eficiența proceselor sistemului administrat, dar
și posibilitatea asigurării unei dezvoltări durabile.
Prima etapă în procesul de elaborare a deciziilor în Primăria orașului Rezina constă în
identificarea și formularea problemei. Situația problematică apare ca o consecință a devierii de la
normă a obiectului, ca urmare a unor rezistențe interne și externe. Problema, în cele mai dese
cazuri, este identificată în urma analizei rezultatelor funcționării obiectului într-o perioadă
precedentă sau este pusă de autoritatea superioară.
Cea de-a doua etapă în procesul de pregătire a deciziei presupune constituirea grupului de
lucru (Consiliul orășenesc) pentru pregătirea acesteia. Grupul de lucru (Consiliul orășenesc) este
compus din specialiști calificați, capabili să elaboreze mai multe variante de soluționare a
problemei. În funcție de situație, soluția poate fi propusă de însuși conducătorul autorității
(Primarul).
La etapa a treia, se purcede la acumularea și analiza informației cu privire la problemă.
Grupul de lucru (Consiliul orășenesc) constituit culege și prelucrează informația necesară pentru
adoptarea deciziei.
Informația urmează să satisfacă următoarele cerințe: să fie autentică, precisă, exhaustivă,
actuală, de valoare și utilă. În baza informației acumulate este analizată problema și formulate
răspunsurile la întrebările ce urmează:
- Care sunt cauzele apariției situației identificate?
- Care sunt resursele de care dispune autoritatea publică pentru soluționarea problemei?
- Care sunt măsurile prioritare, care urmează să fie întreprinse?
În etapa a patra grupul de lucru (Consiliul orășenesc) elaborează şi fundamentează mai
multe variante de soluții. Fiecare variantă va include: direcţiile principale pentru atingerea
scopurilor, executanții concreți ai deciziei, resursele necesare, termenele de realizare a
scopurilor, efectele scontate în urma realizării deciziei.
Ca metode de elaborare a deciziilor sunt utilizate: metoda analogiei şi metoda
experimentală, metodelele economico-matematice, metodele de modelare imitaţională, jocurile
profesionale şi analiza sistemică.
Etapa a cincea constă în selectarea şi adoptarea deciziei. Variantele deciziei
administrative, identificate cu ajutorul metodelor științifice, sunt prezentate managerului, care va
efectua alegerea finală.

13
 În calitate de criterii principale pentru selectarea variantelor servesc: gradul de
soluţionare a problemei, resursele consumate, durata estimată de realizare, consecințele estimate
ale realizării.
Penultima etapă este organizarea executării deciziei. La această etapă sunt realizate
premisele organizaţional-psihologice, iar decizia este comunicată executorilor, care întocmesc un
plan de acțiuni și îl prezintă top-managerului (Primarului).
Controlul şi evaluarea rezultatelor constituie ultima etapă a procesului decizional. În acest
scop copia deciziei administrative este remisă serviciului de control, care le aminteşte
executorilor despre apropierea termenului de executare şi evaluează rezultatele conform
criteriilor de timp şi de calitate.
Această procedură oferă conducătorului autorităţii posibilitatea de a obţine informaţia
necesară privind situaţia din instituţie. Evaluarea constă în compararea rezultatelor obţinute cu
cele aşteptate. În cazul în care acestea nu coincid, apare necesitatea de adoptare a unei noi
decizii. Cauze privind necesitatea corectării soluţiilor pot fi: organizarea necuviincioasă a
executării, schimbarea bruscă a factorilor externi sau lacunele în calitatea deciziei propriu-zise.
Cadrul legal cel mai relevant pentru luarea deciziilor în cadrul Primăriei orașului Rezina
constituie Constituția Republicii Moldova, Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația
publică locală și Legea nr. 239/2008 privind transparenţa în procesul decizional.
În cadrul Primăriei orașului Rezina, sunt 3 nivele de decizie: strategic (Consiliul
orășenesc și Primarul), tactic (Viceprimarul) și operațional (conducătorii de subdiviziuni).
În general, decidenții în cadrul Primăriei orașului Rezina reprezintă Consiliul orășenesc și
Primarul, care emit acte de decizie administrativă sub formă de Decizii ale Consiliului local
(nivel ierarhic strategic) și Dispoziții ale Primarului (nivel ierarhic tactic și strategic).
Astfel, în urma efectuării practicii, pot evidenția că au fost analizate decizii și dispoziții
ce țin de finanțele publice locale, personal, precum și de gestiune a patrimoniului public local (se
anexează).

2.3. Transparența decizională și modul de funcționare la nivelul instituției partenere.

Implicarea societăţii în elaborarea unor politici publice sau reglementări asigură nu doar
sporirea calităţii deciziilor elaborate de către autorităţile publice locale, dar şi susţinerea de către
societate a deciziilor adoptate.
Totodată, transparenţa în activitatea Consiliului orășenesc şi Primăriei orașului Rezina
constituie unul din principiile de bază, care contribuie la creşterea eficienței activităţii şi
încrederea cetăţenilor în politicele şi acţiunile lansate.

14
 În scopul executării prevederilor Legii nr. 436/2006 privind administraţia publică locală,
Legii nr. 239/2008 privind transparenţa în procesul decizional şi a Hotărârii Guvernului nr.
96/2010 cu privire la acţiunile de implementare a Legii nr. 239-XVI, şi facilitării accesului
tuturor părților interesate la informaţia privind procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor, pe
pagina web oficială a Primăriei orașului Rezina a fost creat un compartiment dedicat
transparenței decizionale, unde este plasată sistematic informația cu privire la proiectele actelor
administrative elaborate şi supuse consultărilor publice.
În procesul de coordonare a deciziilor, metoda cea mai uzuală este plasarea deciziilor
propuse spre coordonare pe pagina web oficială a Primăriei orașului Rezina. De asemenea au
fost organizate întruniri consultative, audieri publice, dezbateri, şedinte al grupurilor de lucru pe
diverse domenii. Astfel, s-au petrecut şedinţe ale grupurilor de lucru cu participarea
reprezentanților asociațiilor şi organizaţiilor interesate, a cetăţenilor precum şi altor părți
interesate.
Este de remarcat faptul că, deşi au fost depuse eforturi considerabile întru implementarea
societății la procesul de luare a deciziilor, părțile interesate nu întotdeauna au fost receptive, în
special la deciziile plasate pe pagina oficială a Primăriei orașului Rezina. Cele mai multe
recomandări au parvenit în urma participării părţilor interesate la întrunirile consultative.
Toate actele administrative ale Consiliului orășenesc Rezina şi Primarului orașului
Rezina sunt publicate pe pagina oficială a Primăriei orașului Rezina. Informaţia este disponibilă
publicului larg, astfel încât orice cetăţean are posibilitatea de a supraveghea şi de a contribui la
activitatea primarului orașului Rezina.
Prin urmare, este respectat principiul transparenței procesului decizional la nivelul
autorității publice locale
Activitatea decizională a Consiliului orășenesc Rezina, pe parcursul anului 2022, a fost
transparentă şi se poate aprecia că prevederile Legii nr. 239/2008 privind transparenţa în
procesul decizional au fost respectate atât prin publicarea proiectelor de decizii şi a deciziilor
adoptate cât şi prin informarea publicului larg cu privire la desfăşurarea şedinţelor Consiliului
orășenesc Rezina şi asigurarea participării cetățenilor.
A fost respectată transparenţa şi în procesul publicării actelor cu caracter normativ emise
de către primarul orașului Rezina, astfel pe pagina oficială a Primăriei orașului Rezina
(compartimentul „Primăria Rezina, Dispoziţiile primarului”) au fost publicate dispoziții ale
primarului, inclusiv alte acte cu caracter normativ.

2.4. Managementul serviciilor publice prestate de către instituția analizată.

15
 Pentru funcţionarea normală a oricărei comunităţi sunt necesare o serie de activităţi
specifice de interes general, cum ar fi alimentarea cu apă, transportul de energie termică,
distribuirea gazelor, canalizarea, salubritate etc.
Aceste activităţi care satisfac interesele generale ale populaţiei din colectivitatea locală
trebuie asigurate de autorităţile publice locale, în virtutea faptului că ele răspund faţă de cetăţenii
care le-au desemnat tocmai pentru a le reprezenta interesele.
Serviciile publice prestate de către Primăria orașului Rezina:
- Certificat privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul Primăriei pentru
impozitele şi taxele;
- Adeverinţe pentru confirmarea, că proprietarul are cota de teren, care o prelucrează
individual;
- Adeverinţe pentru confirmarea, că solicitantul nu dispune de teren agricol (cota) şi nu are
înregistrată gospodărie ţărănească;
- Adeverinţe pentru confirmarea, că solicitantul dispune de lot de pământ, pe care au fost
crescute păsări, animale, producţie vegetală, apicolă, floricolă, etc.
- Extras din Registrul de evidenţă/de înregistrare a gospodăriilor ţărăneşti (deţinători de
terenuri agricole);
- Extras din registrul de evidenţă a gospodăriilor;
- Certificat pentru perfectarea moştenirii (forma 39);
- Certificat privind suportarea cheltuielilor de înmormântare;
- Procuri pentru primirea pensiei şi compensaţiilor pentru cheltuielile de deservire cu
transport urban şi interurban, compensaţiilor nominative şi sociale, compensaţiilor pentru
perioada rece a anului, ajutoare materiale şi alte plăţi sociale, alocaţii, majorări la pensie
şi suport financiar;
- Certificat privind scoaterea averii personale peste hotarele Republicii Moldova pentru trai
permanent;
- Copii şi extrase de arhivă
- Luarea la evidenţă pentru înscrierea copiilor în instituţiile de educație timpurie din or.
Rezina;
- Instituirea custodiei asupra copiilor, părinții cărora se află temporar în altă localitate din
țară sau de peste hotarele ei;
- Plasamentul planificat în Serviciul de tutelă/curatelă al copiilor rămaşi fără ocrotire
părintească;

16
 - Documentele necesare pentru instituirea patronajului asupra persoanelor cu sănătate
precară şi cu grad de dizabilitate (se prezintă la Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a
Familiei Rezina);
- Înregistrarea asociaţiei obşteşti;
- Autorizaţie de funcţionare a unităţilor de comerţ, alimentaţie public şi prestări servicii;
- Autorizaţie de obţinere a patentei de întreprinzător;
- Autorizaţie pentru activitate de transport rutier de persoane în regim taxi;
- Autorizaţie de plasare a dispozitivelor publicitare, inscripții şi imagini exterioare;
- Autorizaţie de construire;
- Certificat de urbanism pentru proiectare;
- Certificatul de urbanism informativ;
- Autorizaţia de desfiinţare;
- Modificarea contului personal;
- Autorizaţie de construire;
- Autorizaţie de schimbare a destinaţiei.
De asemenea, Î.M. „Servicii Comunal Locative” asigură populația orașului cu apă
potabilă, iar gazificarea este asigurată de către reprezentanța S.A. „Orhei-Gaz”. Transportul
public în oraș interurban și interraional este asigurat de către S.A. „RZ-TRANSCOM”. Energia
electrică din oraș este asigurată de către „RED-NORD” S.A.
În acest context, se observă o diminuare continuă a serviciilor publice locale, atât din
punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ pe care autorităţile administraţiei publice locale sunt
obligate să le asigure.

2.5. Managementul patrimoniului deținut și eficiența gestionării lui în cadrul instituției.

Gestionarea proprietăţii/activelor publice este un proces durabil, ce susţine autorităţile
publice locale în adoptarea deciziilor cu privire la investiţiile în dezvoltarea
proprietăţilor/activelor publice, reieșind din nivelul de importanță al activelor şi cât de
corespunzătoare sunt activele publice pentru asigurarea prestării calitative a serviciilor publice.
Procesul de gestionare a proprietăţii/activelor publice este perceput ca o analiză
descendentă, unde Consiliul orășenesc Rezina defineşte programul strategic şi oferă orientarea
necesară specialistului responsabil de gestionarea regimului funciar, care-și exercită funcţiile
conform programului, sub directiva Primarului.
Astfel, toţi actorii utilizează aceeaşi metodologie şi politică de management şi realizează
utilitatea şi necesitatea acesteia pentru autoritatea publică locală. Specialistul responsabil de

17
gestionarea domeniului funciar activează nu doar în baza analizei datelor cu privire la
proprietăţile/activele publice, ci acţionează, inclusiv și, în calitate de custode al proprietăţii
publice şi monitorizează activitatea utilizatorului final al activului public.
Există mai multe metode prin care un activ public poate fi dobândit, inclusiv prin transfer
de la Autorităţile Publice Centrale, transfer de la altă Autoritate Publică Locală de orice nivel,
cumpărare, expropriere şi donaţie.
Respectiv, Primăria orașului Rezina folosește următoarele opțiuni de gestionare a
proprietăţii/activelor publice de către APL:
- Deţine în proprietate şi întreţine bunuri;
- Locaţiune;
- Parteneriat Public-Privat;
- Comercializare.
De domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale țin bunurile proprietate publică
specificate în Legea nr. 29 din 05.04.2018 privind delimitarea proprietăţii publice și în alte acte
legislative, precum şi alte bunuri de uz sau de interes public local.
Astfel, de domeniul public al orașului Rezina țin:
a) zăcămintele de substanțe minerale utile de largă răspândire de importanță locală, inclusiv
terenurile amplasate în perimetrul zăcămintelor;
b) terenurile fondului apelor, precum albii ale pâraielor, cuvete ale lacurilor de acumulare,
iazurilor, heleșteielor, terenuri ale fâșiilor riverane de protecție a apei, inclusiv cele
amplasate pe teritoriul a două sau mai multor unități administrativ-teritoriale, dreptul de
proprietate asupra acestora fiind stabilit în cote-părți corespunzătoare dreptului deținut
asupra terenului, terenuri aferente barajelor, digurilor de protecție contra inundațiilor,
sistemelor de irigare, sistemelor de desecare și altor construcții hidrotehnice, cu excepția
bunurilor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 29 din 05.04.2018 privind
delimitarea proprietăţii publice;
c) terenurile cu destinaţie forestieră amplasate pe teritoriul unităţilor administrativ-
teritoriale, dacă acestea nu sânt proprietate a statului sau proprietate privată, fâșiile
forestiere de protecţie şi terenurile aferente acestora, terenurile expuse riscului de
alunecări, terenurile destinate împăduririi, măsurilor antierozionale și coridoarelor
ecologice, precum şi alte terenuri destinate protecţiei mediului;
d) pieţele, parcurile, scuarurile, grădinile publice, ariile naturale și alte spaţii verzi, pieţele
comerciale, târgurile, zonele de agrement, obiectivele sportive ale administrației publice
locale şi terenurile aferente acestora;

18
 e) drumurile locale şi comunale, străzile, inclusiv părţile componente ale acestora, alte
dotări pentru siguranţa circulaţiei rutiere şi suprafeţele de teren ocupate de acestea,
inclusiv zonele de protecţie şi plantaţiile rutiere;
f) clădirile în care îşi desfăşoară activitatea autorităţile administraţiei publice locale de
nivelul întîi, precum şi instituţiile publice de interes local, inclusiv clădirile în care sînt
amplasate instituțiile de învățământ, teatrele, casele de cultură, bibliotecile, muzeele,
instituţiile medico-sanitare publice şi alte instituţii similare și terenurile aferente acestora;
g) monumentele de for public cu statut local de protecție şi terenurile aferente acestora;
h) terenurile aferente obiectivelor de cult, cimitirelor, gunoiştilor, depozitelor de deşeuri,
fîneţelor, păşunilor, terenurile destinate conform planurilor urbanistice generale și
planurilor de amenajare a teritoriului satisfacerii necesităților unităților administrativ-
teritoriale, terenurile ocupate de râpi, ravene, nisipuri, stânci şi alte terenuri degradate;
i) obiectivele de infrastructură tehnico-edilitară în conformitate cu legislația în vigoare;
j) bunurile care asigură prestarea stabilă a unor servicii publice locale;
k) locuinţele de serviciu, precum şi locuinţele sociale aflate în proprietatea publică a
unităţilor administrativ-teritoriale.

2.6. Managementului controlului public.

De organizarea controlului administrativ al activităţii Primăriei orașului Rezina este
responsabilă Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat sau de
oficiile sale teritoriale (și anume Oficiul Cancelariei de Stat Orhei), conduse de reprezentanții
Guvernului în teritoriu.
Controlului obligatoriu sânt supuse următoarele acte ale autorității administrației publice
locale:
a) deciziile Consiliului orășenesc;
b) actele normative ale primarului, ale preşedintelui raionului;
c) actele privind organizarea licitaţiilor şi actele privind atribuirea de terenuri;
d) actele de angajare şi cele de încetare a raporturilor de serviciu sau de muncă ale
personalului administraţiei publice locale;
e) actele care implică cheltuieli sau angajamente financiare de peste 30 mii lei - în
unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi;
f) actele emise în exercitarea unei atribuții delegate de stat autorităţii administraţiei
publice locale.

19
 Actele menţionate vor fi supuse controlului obligatoriu de către Cancelaria de Stat prin
intermediul Registrului de stat al actelor locale.
Procesul-verbal al şedinţei consiliului, avizele comisiei de specialitate şi materialele
aferente adoptării deciziei, în scopul exercitării controlului de legalitate al actelor menţionate, se
includ în Registrul de stat al actelor locale în termen de 10 zile de la data şedinţei, în modul
stabilit de Guvern. Responsabil de aceasta este secretarul consiliului.
Controlul facultativ din partea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat presupune
dreptul verificării oricărui act administrativ al autorităților publice locale, care nu constituie
obiectul unui control obligatoriu.
Acest control se exercită în termen de 30 de zile de la data primirii listei actelor emise de
autoritatea executivă (primar, președinte de raion, pretor). Lista în cauză se prezintă de către
secretarul consiliului până la data de 10 a fiecărei luni pentru luna precedentă.
Prevederile Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală stabilesc expres
competențele autorităților deliberative și executive în cazul adoptării/emiterii actului
administrativ cu derogări de la normele legale.
Astfel, controlul poate fi inițiat din partea oficiului teritorial al Cancelariei de Stat atunci,
când Consiliul orășenesc vine cu solicitarea verificării legalității oricărui act adoptat de
autoritatea executivă respectivă în cazul în care consideră că acesta este contrar legii.
Totodată, în cazul în care consideră că decizia Consiliului orășenesc este ilegală,
primarul, preşedintele raionului sau secretarul poate solicita oficiului teritorial al Cancelariei de
Stat efectuarea unui control al legalităţii.
Cererea de efectuare a controlului legalităţii se depune în termen de 30 de zile de la data
emiterii actului, cu indicarea prevederilor legislaţiei ce se consideră a fi încălcate.
În termen de 30 de zile de la data primirii cererii, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat
va lua una din următoarele decizii:
a) declanşarea procedurii controlului de legalitate;
b) respingerea cererii și informarea solicitantului despre motivele respingerii.
Procedura supunerii controlului actelor administrative la solicitarea persoanelor vătămate
este identică celui solicitat de APL. În acest caz controlul se solicită din partea oricărei persoane
fizice sau juridice ce se consideră vătămată într-un drept al său printr-un act administrativ.
Termenul de examinare a cererii de către oficiul teritorial constituie 30 zile de la data primirii.
De menționat, că prevederile legale permit solicitantului să sesizeze direct instanța
contenciosului administrativ. Controlul financiar la nivelul colectivității locale se organizează ca
control financiar intern cât și ca control financiar extern.

20
 Controlul financiar public intern include: 1) managementul financiar şi controlul; 2)
auditul intern; 3) coordonarea şi armonizarea centralizată.
Controlul financiar extern este realizat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova,
Inspecția Financiară (instituție subordonată Ministerului Finanțelor) și Curtea de Conturi a
Republicii Moldova.
Controlul intern la nivelul entității publice este primul filtru menit să prevină și să
detecteze neregularitățile și fraudele comise. Din păcate entitatea publică în care se desfășoară
practică nu dispune de o subdiviziune de audit intern.

21
 COMPARTIMENTUL III: MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
APLICAT LA NIVELUL INSTITUȚIEI

3.1. Prezentarea subdiviziunii de resurse umane.

Managementul resurselor umane în cadrul unei APL reprezintă un factor care determină
eficienţa şi eficacitatea activităţilor respectivei autorităţi, dar şi impactul la nivel de comunitate.
Acest fapt constituie un factor esenţial în progresul economic şi cel social la nivel local.
În cadrul Primăriei orașului Rezina, nu există subdiviziune de resurse umane, astfel de
recrutarea și primirea documentelor ocupându-se secretarul Consiliului orășenesc.

3.2. Tehnici de stabilire a necesarului de personal și analiza stabilității efectivului de

salariați.
Deoarece funcţiile autorităţilor publice locale sunt stabilite de legislaţie, primul pas într-o
serie de activităţi este analiza cadrului juridic ce reglementează activitatea autorităţilor
administraţiei publice locale.
Se analizează actele normative ale autorităţilor publice abilitate din Republica Moldova
ce conţin dispoziţii referitor la realizarea de către administraţia publică locală a diverselor
prevederi legale.
Fiecare funcţie se divizează într-un şir de operaţiuni consecutive care trebuie realizate
pentru îndeplinirea funcţiei respective în corespundere cu cerinţele legislaţiei.
Se stabilește cât timp consumă funcţionarul pentru îndeplinirea diferitelor operaţiuni
(acţiuni). Pentru fiecare operaţiune se determină numărul de acţiuni similare efectuate şi se
calculează volumul de timp pentru fiecare operaţiune. Se adună volumul de timp necesar pentru
toate operaţiunile şi se determină timpul total necesar pentru îndeplinirea funcţiei respective.
Determinarea cheltuielilor de timp efectuate pentru realizarea tuturor funcţiilor prevăzute
de legislaţie se face prin însumarea timpului de muncă necesar pentru realizarea tuturor funcţiilor
prevăzute de legislaţie. La etapa iniţială timpul de muncă se măsoară în persoană/ore, iar la
momentul calculării timpului total pentru realizarea funcţiei se măsoară în persoană/zile.
Se calculează cheltuielile de muncă pentru îndeplinirea funcţiilor care nu sunt prevăzute
expres de legislaţie, dar fără de care autoritatea publică locală nu-şi poate realiza pe deplin
funcţiile sale. În acest sens, funcţiile de organizare şi coordonare sunt o componentă esenţială a
activităţii oricărei autorităţi publice. Coordonarea permite integrarea eforturilor singulare ale
funcţionarilor şi subdiviziunilor şi obţinerea rezultatelor comune a organizaţiei. De aceea e
22
necesar de a efectua analiza funcţiilor de coordonare după criteriile necesităţii şi a suficienţei
realizării lor.
Pentru calcularea numărului necesar de funcţionari este necesar de a împărţi cheltuielile
de timp determinate la fondul anual de timp al unui funcţionar şi astfel se determină numărul de
funcţionari necesari pentru realizarea funcţiilor prevăzute.
Pentru calcularea resurselor financiare necesare pentru întreţinerea funcţionarilor
Primăriei se determină cheltuielile de muncă totale (generale) pentru fiecare grupă de posturi.
Pentru aceasta, operaţiunile stabilite se clasifică după criteriile de complexitate,
autonomie funcţională, responsabilitate, repetabilitate a operaţiunilor îndeplinite. Cu cât funcţia
este mai complicat de realizat, adică necesită luarea deciziilor, conţine elemente de noutate,
implică responsabilitate, cu atât mai înalt trebuie să fie statutul profesional al celui care o
realizează. În acest fel funcţiile sunt diferenţiate după ranguri. Pentru fiecare grupă de posturi se
determină volumul de timp necesar pentru îndeplinirea funcţiilor atribuite grupei respective.
Cantitatea de cheltuieli de timp pentru fiecare grupă de funcţii se împarte la fondul anual
de muncă a funcţionarului.
Astfel se determină numărul unităţilor statelor de personal necesare pentru realizarea
funcţiilor Primăriei pe fiecare grupă de funcţii.
Se însumează cheltuielile pentru fiecare grupă de posturi şi astfel se calculează suma
necesară pentru întreţinerea financiară a funcţionarilor publici din Primărie.
Momentul esenţial în stabilirea numărului de funcţionari constă în corelarea structurii
organizatorice cu funcţiile care trebuie să le îndeplinească.

3.3. Procesul de planificare, recrutare, selecție a personalului de conducere și de

execuție.
O etapă deosebit de importantă a procesului de recrutare de personal o prezintă
identificarea surselor de recrutare. Acestea pot fi interne sau externe, iar Primăria orașului
Rezina folosește ambele surse de recrutare.
Promovarea sau transferul pe anumite funcţii a unor persoane dintre angajaţii Primăriei
orașului Rezina este o cale de ocupare a posturilor vacante.
Recrutarea din exterior se face prin concurs public sau transfer în condițiile Legii nr.
158/2008 privind funcția publică și statutul funcționarului public și Hotărârea Guvernului nr.
201/2009 privind punerea în aplicarea prevederilor Legii nr. 158/2008 privind funcția publică și
statutul funcționarului public.

23
 În ceea ce priveşte recrutarea personalului remarcăm că sunt utilizate relativ puţine surse
de informare a potenţialilor candidaţi, existând o evidentă problemă de transparenţa, sunt utilizaţi
puţini intermediari în asigurarea publicităţii posturilor vacante.

3.4. Analiza procedurii de elaborare a fișelor de post.

Pentru identificarea principalelor caracteristici ale postului, a obligaţiilor pe care le
conţine şi a activităţilor majore pe care trebuie să le execute deţinătorul postului este necesar să
se facă analiza postului.
Analiza posturilor este una dintre cele mai importante activităţi ale managementului
resurselor umane şi se referă la conţinutul şi cerinţele posturilor şi nu la analiza
persoanelor care le ocupă.
Fişa postului este un document foarte important atât pentru activităţile din domeniul
resurselor umane, cât şi pentru derularea în bune condiţii a întregii activităţi din Primărie.
Astfel, analizând procesul de elaborare a fişa postului, se constată a că aceasta conţine
date minime despre: denumirea postului de muncă, integrarea în structura organizatorică,
responsabilităţi, sarcini, activităţi şi acţiuni specifice postului de muncă, competenţele postului
de muncă, contextul muncii, pregătirea necesară postului de muncă, salariul şi condiţiile de
promovare.

3.5. Proceduri de integrare a noilor angajați, activități planificate în perioada de probă.

După numirea în funcţie a funcţionarului public debutant, conducătorul subdiviziunii
structurale va face prezentarea acestuia colegilor de echipă. Este important ca în acea zi, pentru
vremea stabilită, conducătorul respectiv să-şi rezerve timp liber, să nu fie implicat în alte
activităţi.
Locul de muncă urmează să fie pregătit din timp. Pentru ca noul membru al echipei să se simtă
confortabil, în timpul prezentării, colegii nu vor fi antrenaţi în diverse şedinţe sau convorbiri
telefonice. Astfel se va crea o atmosferă familială pentru funcţionarul public debutant, acesta
nefiind tratat ca un ,,străin”. În timpul prezentării funcţionarului public debutant, conducătorul
subdiviziunii va manifesta o atitudine prietenoasă, optimă relaxare şi este foarte important să se
abţină de la remarci defavorabile despre cineva din colegii debutantului.
Mai apoi, conducătorul direct îl va cunoaşte pe funcţionarul public debutant cu mentorul
numit prin act administrativ. În cadrul discuţiei se va pune accentul pe procedura de ghidare a
activităţii funcţionarului public debutant de către mentor.

24
 Conducătorul direct, după prezentarea funcţionarului public debutant în echipă, va
rezerva timp pentru o discuţie cu debutantul în scopul familiarizării acestuia cu sarcinile,
atribuţiile, responsabilităţile şi împuternicirile indicate în fişa postului.
Discuţia va avea un caracter instructiv-consultativ de iniţiere în exercitarea sarcinilor ce îi
revin.
Suplimentar se va oferi şi toată informaţia suplimentară la întrebările apărute din partea
funcţionarului public debutant.

3.6. Sistemul de motivare și recompensare a personalului.

Conform pct. 74-75 din Regulamentul de organizare și funcționare a Primăriei orașului
Rezina, pentru exercitarea exemplară a atribuțiilor de serviciu, Primarul va recurge la stimulări în
conformitate cu prevederile Codului muncii și a legislației ce ține de salarizare. Stimulările vor fi
consemnate prin Dispoziția Primarului, aduse la cunoștința întregului colectiv și, după caz,
înscrise în carnetul de muncă al angajatului.
Prin urmare, conform art. 40 alin. (2) din Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la
funcţia publică şi statutul funcţionarului public, stimularea funcţionarului public poate fi sub
formă de:
a) premiu;
b) mulţumire;
c) diplomă de onoare.
Pentru succese în muncă, angajatorul poate aplica stimulări sub formă de:
a) mulţumiri;
b) premii unice cu prilejul jubileelor, al sărbătorilor profesionale și al zilelor de sărbătoare
nelucrătoare, precum și cu alte ocazii;
c) cadouri de preţ;
d) diplome de onoare.

3.7. Modalități de dezvoltare și promovare în carieră.

Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii publice
superioare celei exercitate. Promovarea funcţionarului public într-o funcţie publică superioară se
face în bază de merit. Aceasta se efectuează în temeiul dispoziției Primarului de numire emis,
având acordul scris al funcţionarului public.
Funcționarul public poate fi promovat:

25
 a) într-o funcție publică de nivel superior dacă a obținut în urma evaluării
performanțelor profesionale calificativul „foarte bine” la ultimele 2 evaluări
semestriale sau calificativul „bine” la ultimele 4 evaluări semestriale și dacă
îndeplinește condițiile prevăzute la art. 27 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția
publică și statutul funcționarului public;
b) într-o funcție publică imediat superioară dacă a obținut calificativul „foarte bine” la
ultima evaluare semestrială și dacă îndeplinește condițiile prevăzute la art. 27 din
Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
Nu poate fi promovat funcţionarul public care are sancţiuni disciplinare nestinse. În
situaţia în care doi sau mai mulţi funcţionari publici îndeplinesc condiţiile promovării într-o
funcţie publică superioară, selecţia se face pe bază de concurs.

3.8. Proceduri de evaluare și control al personalului.

Un aspect important al managementului resurselor umane îl constituie sistemul de
management al performanţei aplicat în cadrul autorităţii publice, inclusiv sistemul de evaluare a
performanţei organizaţionale, deoarece prin evaluare putem înţelege mai bine cum au fost
obţinute rezultatele individuale, la nivel de subdiviziune şi autoritate publică, care au fost
barierele şi care este modalitatea optimă de depăşire ale acestora.
Procedura de evaluare a funcţionarilor publici are drept scop îmbunătăţirea performanţei
organizaţionale prin aprecierea performanţelor profesionale individuale şi dezvoltarea
competenţelor profesionale şi personale necesare funcţionarilor publici.
Informaţiile colectate în timpul evaluării pot fi folosite de conducerea Primăriei orașului
Rezina pentru identificarea factorilor care au influenţat realizarea sau nerealizarea obiectivelor
instituţionale, eficiența distribuirii resurselor în subdiviziunile instituţiei sau în procese specifice
de muncă.
În urma analizei informaţiei, conducerea Primăriei poate interveni pentru eliminarea
lacunelor, redistribuirea resurselor sau eficientizarea proceselor de muncă, îmbunătăţind implicit
rezultatele instituţiei în general.
Evaluarea funcţionarilor publici din cadrul Primăriei îşi propune aprecierea a două
componente de bază a performanţei individuale:
1. Nivelul de îndeplinire a obiectivelor individuale de activitate - 50%;
2. Nivelul de manifestare a criteriilor de evaluare - 50%.
Prin control se realizează atât prevenirea şi sancţionarea eventualelor abateri, cât şi
îndrumarea salariaţilor în îndeplinirea corectă şi la timpa sarcinilor de serviciu. Primarul poate

26
dispune efectuarea controalelor de orice tip prin compartimentele specializate sau individual,
prin specialiştii unităţii. Persoanele implicate în activitatea controlată sunt obligate - indiferent de
funcţia deţinută – să colaboreze cu salariaţii şi compartimentele desemnate să efectueze
controlul.

Constatările făcute cu ocazia controalelor se aduc la cunoștința celor controlați şi șefilor

direcţi ai acestora, atât pe parcursul controlului, cat şi la sfârşitul acestuia, stabilindu-se măsurile
ce se impun a fi luate, cu termene şi responsabilităţi. Excepţiile fac anchetele cu caracter deosebit
care prin însuşi scopul urmărit nu permit informarea prealabilă a celor controlat fapt care ar
periclita finalitatea actului de control.
Şefii ierarhici sunt obligaţi să ducă la îndeplinire şi să urmărească realizareamăsurilor
stabilite în urma controalelor. Încălcarea cu vinovăţie de către salariaţii Primăriei orașului Rezina
a îndatoririlor corespunzătoare funcţiei pe care o deţin, a regulilor de conduită morală şi
profesională prevăzute de lege şi de Regulamentul de organizare și funcționare a Primăriei
orașului Rezina constituie abatere disciplinară şi atrage răspunderea disciplinară a acestora.
Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu muncă şi care constă într-o acţiune sau
inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale,
Regulamentul de organizare și funcționare, contractul individual de muncă sau
Contractul/Acordul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale conducătorilor
ierarhici.

3.9. Indicatori de performanță utilizați la nivelul instituției.

În urma evaluării funcţionarului public, evaluatorul sau, după caz, comisia de evaluare, în
baza punctajului acumulat, acordă unul din cele patru calificative de evaluare:
- punctaj 3,51 - 4,00 – foarte bine;
- punctaj 2,51 - 3,50 – bine;
- punctaj 1,51 - 2,50 – satisfăcător;
- punctaj 1,00 - 1,50 – nesatisfăcător.
În funcţie de calificativele de evaluare acordate, pot fi luate o serie de decizii cu privire la
personal:
- avansarea într-o treaptă de salarizare superioară;
- conferirea unui grad de calificare superior;
- promovarea într-o funcţie publică superioară;
- destituirea din funcţia publică.

27
 De asemenea, Primarul sau şefii de subdiviziuni pot lua şi alte tipuri de decizii
manageriale menite să motiveze funcţionarii publici performanţi şi să stimuleze performanţa
funcţionarilor publici cu potenţial care deja au fost menționate mai sus.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Activitatea desfășurată în această perioadă m-a ajutat la înțelegerea activității pe linie de

administrație publică locală, am aprofundat cunoștințe teoretice, fiind în contact direct cu
problemele cetățenilor, cu activitatea zilnică a salariaților, cu atribuțiile funcționarilor publici, cu
Codul de conduită al acestora, modalitatea de depunere și soluționare a solicitărilor cetățenilor în
diverse domenii de activitate.
Principalul beneficiar al activității desfășurate sunt eu personal, deoarece consider că
această experiență îmi va fi utila pentru activitatea mea de viitor, ca funcționar public de carieră
observând în practica de zi cu zi, că un funcționar public este pus în slujba cetățeanului și nu
invers.
Pe viitor recomand și altor colegi sa aibă posibilitatea sa își desfășoare activitatea de
practică în astfel de unități administrativ-teritoriale, deoarece consider că adevărații funcționari
publici sunt cei care vin în contact direct cu oamenii simpli, cunoscând problemele în amănunt
direct de la sursă și nu prin intermediul altor persoane.
De asemenea, colectivul în care am fost primit s-a dovedit a fi bine intenționat în a mă
sprijini, susține și iniția în tainele meseriei pe care posibil o voi desfășura pe viitor.
Analizând mecanismul gestiunii resurselor umane în Primărie şi practicile deja stabilite în
majoritatea statelor europene, putem menționa că Primăria orașului Rezina urmează să înființeze
o subdiviziune responsabilă de acest segment.
În cadrul Primăriei orașului Rezina, responsabilii de resurse umane vor fi implicaţi atât în
activităţi de management al resurselor umane de ordin strategic, cât şi în cele de ordin
operaţional, fapt care determină tendinţa de a fi:
- implicaţi în planificarea strategică instituțională şi în integrarea resurselor umane în
această planificare;

28
 - bine plasaţi pentru exercitarea influenţei asupra modului în care instituţia este organizată,
condusă şi felului în care se face alocarea personalului - toate privind sprijinirea realizării
obiectivelor strategice;
- competenţi profesional în tehnici de personal, deşi contribuţia şi credibilitatea vor
depinde în principal de abilitatea lor ca parte a managementului de vârf;
- implicaţi în asigurarea resurselor la nivel de vârf şi prin aceasta să se afle într-o poziţie
puternică pentru îmbunătăţirea eficacităţii instituţiei şi, în consecinţă, a performanţei
angajaţilor;
- capabili de a-i convinge pe alţii de nevoia de schimbare şi de a acţiona ca agenţi ai
schimbării eficace;
- implicaţi în modelarea culturii instituţionale şi a valorilor;
- pe deplin conştienți de nevoia de a dezvolta o viziune asupra motivelor pentru care
funcţia de responsabil de personal există, să definească misiunea ei, să ofere conducere şi
îndrumare altor manageri (fără să devină ultra-implicat în probleme de personal de
rutină);
- implementatori şi facilitatori, dar unii bine plasaţi, pentru a-şi putea aduce o contribuţie
semnificativă la rezultatele finale prin adoptarea unei abordări inovative în îmbunătăţirea
eficacităţii organizaţionale.
Toate aceste caracteristici ţin de două condiţii esenţiale ce necesită a fi create în cadrul
Primăriei: importanţa recunoscută de către conducător (primar) a activităţilor de management al
resurselor umane şi orientarea strategică spre asigurarea performanţei individuale şi a celei
organizaţionale pe termen lung.

29
ANEXE

30