MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea Științe Economice
Departamentul Finanțe și Bănci

LUCRU INDIVIDUAL
Studiu de caz
ciclul II - Masterat

Contribuţia Serviciului Fiscal de Stat la formarea

veniturilor bugetare

Calugareanu Doina, FPF-210

Conducător științific :
Ulian Galina, dr. hab., prof. univ.

Chișinău, 2022
 Introducere

Capitolul I. Serviciul Fiscal de Stat-esență și evoluție

1.1. Istoria și evoluția Serviciului Fiscal de Stat
1.2. Atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat
1.3. Misiunea, scopul și funcțiile Serviciului Fiscal de Stat

Capitolul II. Contribuția Sistemului Fiscal de Stat la formarea

veniturilor bugetare
2.1. Locul și rolul Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova
2.2. Performanța Serviciului Fiscal de Stat in colectarea veniturilor.
2.3. Contribuția impozitelor și taxelor incasate de SFS in Societate

Concluzii

Bibliografie
 Determinarea problemei științifice Impozitul constituie un instrument de implicare in
sfera economico-socială, cu caracter istoric, fiind intotdeauna un mijloc traditional de constituire
a veniturilor statului. Prelevarea stabilită prin lege, cu caracter obligatoriu, definitiv, fără
contraprestaţie imediată şi directă, efectuată de persoanele fizice şi juridice către stat sau
administraţiile locale, reprezintă una din sursele importante de formare a veniturilor bugetare.

Actualitatea temei este determinată de necesitatea perfecţionării sistemului de impozitare

in ansamblu şi a unui din cel mai important element: impozitarea persoanelor juridice. Una din
cerinţele de bază ale oricărui sistem de impunere fiscală este ca impozitele să nu ajungă a fi о
povară grea pentru contribuabili. Sistemul fiscal trebuie conceput astfel, incit să stimuleze
sporirea producţiei şi deci in final a bazei impozabile.
Restructurarea sistemului naţional impune perfecţionarea colectării tuturor impozitelor,
fiind considerată ca una dintre cele mai eficiente componente ale sistemului fiscal specific
economiei de piaţă. Din acest punct de vedere, impozitul constituie un instrument cu ajutorul
căruia statul i-şi mobilizează resursele financiare necesare pentru indeplinirea funcţiilor sale
specifice. Impozitul reprezintă o sursă principală de finanţare a cheltuielilor publice. In acest
context, problemele fiscale şi bugetare au un rol important in economia de piaţă.

Scopul care doresc să-l indeplinesc pe parcursul acestei lucrări este de a relata mai explicit
despre activitatea acestui organ fiscal de stat si contributia sa.

Obiectivele de bază ale acestei lucrări sunt

 cunoaștearea esenței Serviciului Fiscal de Stat
 familiarizarea cu obiectivele
 atribuțiile și funcțiile acestuia
 deducerea rolului său in cadrul statului
 relevarea performanțelor sale inregistrate la formarea veniturilor bugetare.
 INTRODUCERE
Serviciul Fiscal de Stat este principalul pilon responsabil de colectarea veniturilor la
Bugetul Public Național, care are obligația să asigure atît îmbunătățirea procesului de colectare a
veniturilor bugetare, cît și creșterea gradului de încredere publica în sistemul de administrare
fiscală, prin schimbarea modului de abordare a relațiilor cu contribuabilii și prin creșterea
gradului de transparență, ținînd cont și de respectarea legislatiei in domeniul protecției datelor,
astfel, activitatea acestuia constă în exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei fiscale,
asupra calculării corecte, vărsării depline şi la timp la buget a sumelor obligaţiilor fiscale.
Invocînd acestea, văd importanța relatării despre SFS care este un organ fiscal superior
odată ce se referă la colectarea veniturilor bugetare care este un factor principal și important într-
o societate modern. Locul considerabil pe care îl ocupă Serviciul Fiscal de Stat și atribuțiile pe
care acesta le are, m-a marcat să efectuez această lucrare.
Scopul care doresc să-l îndeplinesc pe parcursul acestei lucrări este de a relata mai explicit
despre activitatea acestui organ fiscal privind aspectele sale juridice și anume prin obiectivele de
a caracteriza evoluția SFS, atribuțiile acestuia cît și locul și rolul în domeniul finanțelor și
administrării fiscale. Astfel, ca suport de analiză servindu-mi legislația fiscal care o avem
reglementată printr-o mulțime de legi, hotărîri, ordine cu privire la activitatea acestui organ.
Metodele de cercetare care urmează să le utilizez sunt: metoda istorică (analizînd evoluția SFS),
metoda inductivă ( pentru a relata locul SFS în organele care realizează activitatea fiscal a
statului), metoda logică ( în urma analizei statutului, obiectivelor și atribuțiilor acestui organ
relatînd rolul acestuia) cît și la final metoda exegetică. Astfel, prin efectuarea acestei lucrări voi
exterioriza mai aprofundat și mai detaliat aspectul privind activitatea fiscală a Serviciului Fiscal
de Stat ce va duce la o cunoaștere mai binevenită în domeniul dreptului financiar.
 Capitolul I. Serviciul Fiscal de Stat-esență și evoluție
1.1. Istoria și evoluția Serviciului Fiscal de Stat
Prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri al R.S.S. Moldoveneşti nr.68 din 7 martie 1990,
pentru
prima dată în istoria Republicii Moldova, în sistemul Ministerului Finanţelor au fost create
inspectorate fiscale de stat cu următoarea structură:
1. Inspectoratul Fiscal de Stat al Ministerului Finanţelor, ca subdiviziune interioară a
Ministerului;
2. Inspectoratele fiscale de stat teritoriale care se aflau în subordonarea administrativă a
Inspectoratului Fiscal de Stat al Ministerului Finanţelor.
Pentru prima dată, Serviciul, ca sistem unic de organe fiscale, a fost instituit prin Legea
nr.876- XII din 22 ianuarie 1992 cu privire la Serviciul fiscal de stat. Sistemul în cauză, de altfel
ca şi în prezent, potrivit Titlului V al Codului fiscal, întrunea Inspectoratul Fiscal Principal de
Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor şi inspectoratele fiscale de stat teritoriale subordonate
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, toate avînd statut de persoană juridică şi fiind finanţate
din bugetul de stat.
Începînd cu anul 2007, Prin Hotărârea Guvernului nr. 1300 din 27 noiembrie 2007
„Privind organizarea şi desfăşurarea la nivel naţional a concursului „Cel mai bun contribuabil al
anului” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.188-191, art. 1351), anual, au fost
organizate concursuri de stimulare a contribuabililor la nivel guvernamental cu oferirea unor
facilități ca exonerarea de la controalele fiscale. Prin HG ”Privind abrogarea unor Hotărâri ale
Guvernului” nr. 1448 din 1.03.2010 (Monitorul Oficial nr.33/202 din 05.03.2010), a fost
abrogată Hotărârea Guvernului nr. 1300 din 27.11.2007. Din 2008, SFS a venit cu un serviciu
nou, și anume, a început să publice pe site-ul official ”Calendarul fiscal” cu informațiile despre
termenele scadente în luna ce urmează de declarare și achitare a taxelor și impozitelor. La data
de 31.12.2008 a avut loc deschiderea Centrului informațional unic de asistență pentru
contribuabili. În baza Hotărârii Guvernului nr. 952 din 11 august 2008 „Cu privire la aprobarea
Regulamentului privind modul de organizare a concursurilor pentru stimularea
contribuabililor”
au fost organizate 6 concursuri la care au participat contribuabili-persoane fizice care
trimiteau
scrisori ce conțineau minimum 50 de cecuri în valoare de minimum 1000 lei. Ulterior, prin
Hotărârea Guvernului nr. 326 din 30 aprilie 2010 (Monitorul Oficial al RM nr. 66-67 (3599
3600) din 04.05.2010) această Hotărâre a Guvernului a fost abrogată. Prin Hotărârea Guvernului
nr. 1065 din 19.09.2008, a fost creată Î. S. ”Fiscservinform”, care joacă rolul de administrator
tehnico-tehnologic al sistemelor informaționale ale SFS, precum are în sarcină elaborarea și
prestarea serviciilor electronice fiscale.
Organizarea meselor rotunde cu contribuabilii și a seminarelor tematice, care erau
finalizate prin sesiuni de întrebări-răspunsuri de ambele părți.
În 2009, persoanele fizice-cetățeni au primit posibilitatea de a accesa aplicația
informațională care permite completarea CET 08, descărcând-o de pe site-ul www.fisc.md.
Au fost lansate birourile de consultanță din cadrul IFS teritoriale.
A fost lansat Serviciul de acces la informaţii „Descarcă formulare”
A fost lansat Serviciul de acces la informaţii „Despre contribuabil”
A fost lansat Serviciul de acces la informaţii ”Despre Facturi fiscale”
A fost creat portalul serviciilor electronice www.servicii.fisc.md
 A fost lansată Declarația Rapidă și Declarația Electronică.
În anul 2010, toate formularele de raportare fiscală sunt disponibile în orice oficiu fiscal şi
în format electronic pe pagina oficială http://servicii.fisc.md/formulare.aspx.
În luna august 2010, a fost lansată Baza generalizată a practicii fiscale. Pe 30 martie 2011,
a fost lansată revista Monitorul fiscal FISC.MD. În anul 2011 a fost lansat Centrul de instruire
profesională a personalului SFS. A fost lansat Programul de conformare a contribuabililor, în
conformitate cu care SFS își propune activități de consultanță și asistență a contribuabililor
pentru a-i motiva să se conformeze benevol la legislația în vigoare, precum și lucrul cu cei din
domeniile selectate anual în cadrul
Programului. La data de 01.07.2012, a fost lansată versiunea nouă a platformei
www.fisc.md – pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat. Lansarea pagini noii şi-a atins
obiectivele şi aşteptările clienţilor, prin prisma prezentării informației obiective şi autentice
despre activitățile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat; publicării adreselor corespunzătoare şi
modificările intervenite în datele documentelor oficiale; plasării informațiilor actuale, cu
indicarea datei fiecărui caz de publicare a documentului precum şi garantarea veridicității,
plenitudinii şi actualizării informației publicate pe site-ul oficial al SFS.
La data de 02.11.2012 conform Ordinului IFPS nr. 1207 a fost creat Consiliul de
Conformare al IFPS care are drept scopuri:
 dezvoltarea şi promovarea parteneriatului între IFPS, societatea civilă şi sectorul privat
pentru excluderea sau diminuarea deficienţelor de administrare fiscală;
 majorarea conformării voluntare la legislaţia fiscală;
 contribuţia la creşterea transparenţei decizionale a Serviciului Fiscal de Stat, asigurând
informarea, consultarea şi participarea activă a reprezentanţilor părţilor interesate la luarea
deciziilor administrative, elaborarea abordărilor specifice pentru contribuabilii care doresc
să se conformeze şi pentru cei ce au decis să nu să se conformeze.
Între anii 2013-2014, a fost intensificat dialogul public-privat. Din iunie 2013 au fost
organizate întâlniri ale șefului IFPS cu contribuabilii sub genericul ”La o ceașcă de cafea cu șeful
IFPS”. Scopul acestor discuţii constă în abordarea într-o atmosferă mai puţin formală, a
problemelor cu care se confruntă contribuabilului în activitatea desfăşurată. Pe parcursul
promovării motto-ului „Funcţionarul fiscal – în serviciul Contribuabilului”, în componenţa
Consiliului de Conformare, în anul 2013, au fost incluşi şi reprezentanţi ai altor categorii de
contribuabili sau cu rol influent în educarea acestora, cum ar fi mediul academic, asociaţii ale
conta¬bililor şi auditorilor, mai nou – comunitatea artiştilor şi cea a cultelor. O altă structură
creată în scopul de examinare şi elaborare a recomandărilor în domeniul administrării fiscale este
Consiliul Consultativ. Numărul membrilor acestui Consiliu a fost majorat cu 4 persoane,
constituit din reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice, a contabililor şi auditorilor profesionişti. În
perioada 2013-2014, de către șeful IFPS au fost efectuate numeroase vizite în IFS teritoriale. La
aceste întâlniri cu contribuabilii și cu angajații SFS au fost discutate problemele cu care se
ciocnesc contribuabilii și privind acțiunile SFS care se întreprind pentru îmbunătățirea relațiilor
cu contribuabilii și anume:
 Reformarea sistemului de sancționare este începutul relațiilor deschise, bazate pe
încredere
reciprocă. Analiza din partea SFS a activității agenților economici, formarea de clasamente
pe ramuri de activitate permite obținerea unei administrări fiscale mai eficiente. Astfel,
indicatorii de pondere a impozitelor în 1 leu venit, pe ramuri, în tandem cu analiza salariilor
stabilite comparative cu cele medii pe ramură, semnalizează existența unei serii de întreprinderi
cu risc sporit de neconformare fiscală și permite îngustarea arealului de lucru a inspectorilor
anume cu întreprinderile ce vor înregistra indicatori slabi ai ponderii și salarii mult sub medie.
 Discutarea cu agenții economici cu scopul convingerii despre necesitatea declarării
conforme și achitării la timp a obligațiilor fiscale. De rând cu aceasta sunt scrise scrisori cu apel
la conformarea benevolă, iar în cazul refuzului agentului economic, se trece la verificări.
Pe 11 februarie 2014 a fost lansat SIA ”Factură fiscală electronică”, utilizarea căruia
simplifică mult relațiile cu organul fiscal. La data de 06.02.2014 conform Ordinului nr.45-
p a Ministerul Finanțelor a fost modificată structura organizatorică a IFPS. Pe 31 martie 2014, a
fost lansat SIA ”Contul Curent”, care reprezintă un suport în garantarea accesului la situația
fiscală a fiecărui agent economic. Prin lansarea sistemului a fost modificată situația și cu
solicitarea Certificatelor privind lipsa sau existența restanțelor față de buget. În atingerea
obiectivului de îmbunătățire și simplificare a relațiilor cu contribuabilii au fost întreprinse acțiuni
de optimizare a procedurilor de control aplicate și evitarea imixiunii frecvente în activitatea
agenților economici. Controalele se vor face utilizînd informațiile din baza de date a SFS, în
acest sens a fost întocmită scrisoarea nr. 26-11/1-12-1676/3720 din 05.05.2014 Cu privier la
verificările prin contrapunere, prin care IFS teritoriale urmează să efectueze controale camerale
la agenții economici și numai în cazuri argumentate să meargă pe controale prin contrapunere. Pe
19 august 2014, a fost lansat Centrul Unic de Apel, cu linie gratuită pentru adresarea întrebărilor
08000-1525:
 Consultații în domeniul legislației fiscale: Informații privind impozitul pe venit;
Informații privind taxa pe valoare adăugată și accize; Informații privind impozite, taxe locale și
patenta de întreprinzător; Alte întrebări.
 Asistența Tehnică
 Semnalarea cazurilor de nerespectare a legislației fiscale
 Semnalarea situațiilor de conflict, corupție din partea funcționarilor fiscali
 Verificarea timbrelor de acciz.
Serviciul Fiscal de Stat, întru valorificarea efectelor benefice ale conformării voluntare a
contribuabililor de bună-credinţă și pentru a evidenţia importanţa pentru întreaga societate civilă
a sporirii numărului acestora, pentru anul 2014 a purces la revizuirea tratamentelor existente de
administrare fiscală pentru diferite categorii de contribuabili, prin introducerea unor noi abordări
a contribuabililor. În acest context, a fost aprobat ordinul nr. 1373 din 17.08.2014 despre
aprobarea Regulamentului cu privire la stimularea morală (non-financiară) a contribuabililor
onești în baza căruia se evaluează activitatea agenților economici și urmează stimularea celor
onești prin înmânarea Certificatelor de credibilitate și Diplomelor de merit pentru contabili. Pe
parcursul lunii aprilie 2014 a fost efectuat un sondaj de opinii în rândul contribuabililor pentru a
afla opinia privind calitatea deservirii și noului curs al SFS Sondajul a fost făcut cu forțele
proprii care a cuprins un eșantion de 3393 contribuabili din toate localitățile Republicii Moldova.
 Întrebați cum apreciază colaborarea, în ultimele 12 luni, cu Inspectoratul Fiscal la care
se deservesc, contribuabilii au răspuns în proporție de 70%-pozitiv
 Întrebați cum s-a schimbat în ultimele 12 luni calitatea serviciilor prestate de către
Inspectoratului Fiscal la care se deservesc, contribuabilii au răspuns în proporție de 73 %
că s-a schimbat-pozitiv.
 Întrebați cum apreciază modul de comunicare cu Inspectoratul Fiscal la care se
deservesc, contribuabilii au răspuns foarte bine 26%, bine 58%, satisfăcător 15 % și doar 1% au
apreciat comunicarea ca-negativă.
 La final, în anul 2015, a fost aprobat Ordinul IFPS nr. 41 din 27.01.2015 ”Cu privire la
aprobarea Ghidului de deservire a contribuabilului”, în care sunt formulate principiile
fundamentale și definește obiectivele care trebuie respectate de către toți funcționarii fiscali din
cadrul Serviciului Fiscal de Stat, în scopul creșterii încrederii în autoritatea fiscală a prestigiului
acesteia în rîndul publicului. La data de 24.02.2015 a fost aprobat Ordinul IFPS nr. 131 ”Cu
privire la organizarea activității funcționarului fiscal în sectorul de administrare fiscală”, scopul
activității funcționarului fiscal în sectorul de administrare fiscală este consolidarea
parteneriatului dintre Serviciul Fiscal de Stat și societate, întru ridicarea gradului de conformare
fiscală benevolă.
Anul 2017 a fost un an crucial pentru activitatea Serviciului Fiscal de Stat, fiind marcat
de o reformă complexă a autorității fiscale care a generat realizarea unui șir de acțiuni menite
să perfecționeze activitatea în domeniul administrării fiscale. Serviciul Fiscal de Stat este creat
prin reorganizarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și absorbirea în acesta din urmă a 35
de inspectorate fiscale de stat teritoriale.
Începând cu 1 aprilie 2017, Serviciul Fiscal de Stat și-a început activitatea în calitate de
entitate de administrare fiscală unitară, capabilă să realizeze cele mai ambițioase obiective
determinate de evoluțiile macroeconomice și interesele naționale.

1.2. Atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat

Organele Serviciului sînt organe cu atribuţii de administrare fiscală, aceasta fiind sarcina
lor de bază, iar activitatea lor este reglementată de legislaţia fiscală. Totodată, actualmente, spre
deosebire de practica altor ţări, în sarcina Serviciului este pusă şi administrarea impozitelor şi
taxelor locale care necesită eforturi considerabile. Reieșind din art. 129 că Serviciul Fiscal de
Stat este reprezentat prin organul fiscal – Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, inspectoratul
fiscal de stat teritorial aflat în subordonarea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă
Ministerul Finanţelor, iar conducerea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat este exercitată de
către şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, asistat în activitatea sa de conducere de trei â
şefi adjuncţi, atunci voi relata anume despre atribuțiile IFPS . Numirea în funcţii, modificarea,
suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu, în condiţiile legii, a şefului şi a şefilor adjuncţi
ai Inspectoratului Fiscal Principal de Stat se efectuează de către ministrul finanţelor. Astfel, intr
un aspect mai general Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul Finanţelor
(denumit în continuare Inspectoratul Fiscal Principal de Stat) exercită următoarele atribuţii:
a) efectuează supravegherea activităţii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale în vederea
exercitării controlului fiscal, asigură crearea şi funcţionarea unui sistem informaţional unic
privind contribuabilii şi obligaţiile fiscale;
b) controlează activitatea inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, examinează scrisorile,
cererile şi reclamaţiile referitoare la acţiunile acestora, ia măsuri în vederea eficientizării
activităţii lor;
c) emite ordine, instrucţiuni şi alte acte în vederea executării legislaţiei fiscal
d) organizează popularizarea legislaţiei fiscale, răspunde la scrisorile, reclamaţiile şi la alte
petiţii ale contribuabililor în modul stabilit;
e) efectuează controale fiscale;
f) organizează şi efectuează, după caz, executarea silită a obligaţiilor fiscale;
g) exercită controlul asupra respectării legislaţiei fiscale în activitatea organelor vamale şi
serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale şi prezintă autorităţilor competente
propuneri vizînd tragerea la răspundere a funcţionarilor acestor autorităţi care au încălcat
legislaţia fiscal
h) colaborează cu autorităţi din alte state în baza acordurilor (convenţiilor) internaţionale la
care Republica Moldova este parte şi activează în cadrul organizaţiilor internaţionale de
specialitate al căror membru este;
i) prezintă informaţii şi rapoarte asupra obligaţiilor fiscale, inclusiv asupra restanţelor, în
conformitate cu instrucţiunile Ministerului Finanţelor;
j) deleagă atribuţii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale;
k) preîntîmpină, depistează şi curmă încălcările ce ţin de repatrierea mijloacelor băneşti, a
mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe;
l) exercită alte atribuţii prevăzute de legislaţie.

Inspectoratul fiscal de stat teritorial exercită următoarele atribuţii:

a) întreprinde măsuri pentru asigurarea stingerii obligaţiilor fiscale;
b) popularizează legislaţia fiscală şi examinează scrisorile, cererile şi recla-maţiile
contribuabililor;
c) asigură evidenţa integrală şi conformă a contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale, cu
excepţia celor administrate de alte organe;
d) efectuează controale fiscale;
e) efectuează executarea silită a obligaţiilor fiscale;
f) asigură gratuit contribuabilii cu formulare tipizate de dări de seamă fiscale, elaborate în
conformitate cu instrucţiunile respective;
g) eliberează, contra plată, subiecţilor impunerii formulare de facturi fiscale, timbre (mărci)
de acciz în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat;
h) sigilează maşinile de casă şi de control ale contribuabililor, ţine evidenţa lor, efectuează
controale privind utilizarea/neutilizarea lor de contribuabili la decontările în numerar;
i) examinează contestaţii, cereri prealabile şi emite decizii asupra lor;
j) exercită alte atribuţii prevăzute de legislaţie.

Pe lînga sistemul centralizat a organelor fiscale, activitatea Serviciului Fiscal de Stat este
reprezentată și prin funcționarii fiscali care dețin funcții în aceste organ, orientată spre
exercitarea atribuțiilor de administrare fiscală conform legislației fiscal.

1.3. Misiunea, scopul și funcțiile Serviciului Fiscal de Stat

Misiunea SFS este de a asigura colectarea cu exactitate a veniturilor publice, in colaborare
cu alte instituții naționale şi internaționale, in beneficiul dezvoltării societății şi creșterii
prosperității statului, precum și de a dezvolta civismul fiscal al contribuabililor prin promovarea
conformării benevole.
Scopul SFS constă in promovarea continuă a spiritului de conformare voluntară a
contribuabililor la declararea şi la plata obligațiilor fiscale, imbunătăţirea și modernizarea
administrării fiscale in vederea obţinerii sprijinului din partea contribuabililor şi, totodată,
creşterea conformării voluntare.
În conformitate cu capitolul III din Regulamentul cu privire la oraganizarea și funcționarea
Serviciului Fiscal de Stat, acesta este condus de director, care este asistat în activitate de patru
directori adjuncți. Ocuparea funcției publice vacante de director al Serviciului Fiscal de Stat se
face prin concurs. Directorul Serviciului Fiscal de Stat se numește în funcție de către ministrul
finanțelor pe un temen de 5 ani. De asemenea, directorul Serviciului Fiscal de Stat poate fi
destituit din funcție de către ministrul finanțelor pînă la expirarea termenului de 5 ani în situația
în care:
 în cazurile prevăzute de art.64 (ce prevede situațiile de destituire din funcie a
funcționarului public) din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public;
 1a expirarea a cei pulin 6 luni după data numirii în funcție a unui nou ministru al
finanțelor.

Ține de menționat și faptul că candidat la funcția de director al Serviciului Fiscal de Stat

poate fi persoana care corespunde cerințe1or specifice minime stabilite în Clasificatorul unic al
funcțiilor publice, aprobat prin Legea nr. 155 din 21 iulie 2011, precum și condițiilor prevăzute
de Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funclia publici și statutul funclionarului public. De
asemnea, conform Regulamntului privind organizarea și funcționarea Serviciului Fiscal de Stat,
numirea în funcție a directorului Serviciuiui Fiscal de Stat în urma desfășurării concursului,
modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ale directorului se efectuează de
către ministrul finanțelor, în condițiile 1egii.
De asemenea, conform Regulamnetului sus menționat și structura organizatorică a
Serviciului Fiscal de Stat se aprobă de către Ministerul Finanțelor. Astfel, subdiviziunile
structurale autonome ale Serviciului Fiscal de Stat activează, în baza propriilor regulamente,
aprobate de către directorul Serviciului Fiscal de Stat. De asemenea, și subdiviziunile parte ale
subdiviziunilor structurale autonome activează în baza regulamentului subdiviziunii structurale
autonome din care fac parte.
Totodată, pentru realizarea concisă și exactă a tuturor atribuțiilor și sarcinilor sale, conform
punctului 33 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Serviciului Fiscal de Stat, pe
lîngă Serviciul Fiscal de Stat se creează consiuliul consultativ, a cărui sarcină de bază costă în
soluționarea chestiunilor de ordin metodologic pri aplicarea prevederilor stipulate la art. 11 alin.
(1) din Cosul fiscal și anume ,,apărarea drepturilor şi intereselor contribuabilului se face pe cale
judiciară sau pe alte căi prevăzute de prezentul cod şi de alte acte ale legislaţiei. Toate îndoielile
apărute la aplicarea legislaţiei fiscale se vor interpreta în favoarea contribuabilului’’. De
asemenea, conform punctului 34 al Regulamentului anterior menționat, tot pe lîngă Serviciul
Fiscal de Stat se crează și consiliul de conformare, în scopul consultării acțiunilor privind
conformarea contribuabililor.

Capitolul II. Contribuția Sistemului Fiscal de Stat la formarea veniturilor bugetare

2.1. Locul și rolul Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova
Activitatea Serviciului Fiscal de Stat este direcţionată spre îndeplinirea sarcinilor
principale – colectarea eficientă a veniturilor bugetare, asigurarea cadrului necesar aplicării
unitare a legislaţiei fiscale, obţinerii unor performanţe în vederea asigurării stabilităţii. Serviciul
Fiscal de Stat tinde să obţină un grad înalt de conformare voluntară a contribuabililor, oferindu-le
soluţii optime şi competente printr-un ansamblu de servicii automatizate de o înaltă calitate, ce
corespund ultimelor realizări din domeniul tehnologiilor informaţionale, concomitent cu
armonizarea legislaţiei fiscale a Republicii Moldova la standardele internaţionale de administrare
fiscală. Astfel, locul SFS îl putem conchide în urma faptului că acesta este un sistem unic de
organe fiscale care facilitează administrația fiscală și asta deoarece SFS își desfășoară activitatea
prin intermediul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat care la rîndul său se clasifică în:
1. IFS – rationale
2. IFS pe mun. Chișinău
3. IFS pe mun. Bălți
4. IFS pe U.T.A Găgăuzia
5. Întreprinderea de Stat “Fiscservinform”
De aici observăm importanța SFS, deoarece, în urma acestei clasificări putem vedea că el
stă la baza desfășurării activității fiscale, fiind un sistem centralizat cuprinzînd și activitatea
functionarilor fiscali care dețin functii in aceste organe, orientata spre exercitarea atributiilor de
administrare fiscală. De rînd cu atribuţiile de administrare fiscală, organele fiscale exercită şi un
şir de alte funcţii prevăzute în alte acte legislative, de unde putem deduce rolul SFS, aceste
funcții fiind:
1. administrarea contribuţiilor asigurărilor sociale de stat (controlul, executarea silită);
2. administrarea primelor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală stabilite în calitate
de contribuţie procentuală la salariu şi la alte forme de retribuire a muncii, la onorarii (evidenţa,
controlul, executarea silită);
3. perceperea, în mod silit, a creditelor acordate de stat sau sub garanţia statului;
4. încasarea dividendelor aferente cotei-părţi a statului în capitalul social al societăţilor pe
acţiuni şi a altor venituri la bugetul public naţional;
5. evidenţa, evaluarea şi comercializarea bunurilor confiscate, fără stăpîn, trecute în
posesia statului;
6. ţinerea registrului recipiselor de creanţe trezoreriale ale Ministerului Finanţelor;
7. subvenţionarea în agricultură;
8. repatrierea valutei;
9. administrarea taxei pentru revitalizarea viticulturii;
10. preluarea funcţiilor de administrare, exercitate anterior de Consiliul Creditorilor.
SFS, așadar, exercită un spectru larg de proceduri fiscale, în sarcina lui fiind puse
administrarea impozitelor și taxelor locale care necesită eforturi considerabile și anume:
- evidenţa individuală a contribuabililor şi ţinerea Registrului fiscal;
- evidenţa individuală a tuturor obligaţiunilor fiscale calculate, achitate şi restante;
- restituirea sumelor plătite în plus şi a celor prevăzute spre restituire, conform legislaţiei;
- deservirea contribuabililor prin distribuirea formularelor, acordarea consultaţiilor,
prelucrarea declaraţiilor şi a altor date şi informaţii;
- popularizarea legislaţiei fiscale;
- efectuarea controalelor fiscale;
- aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale, inclusiv de executare silită a
impozitelor şi taxelor;
- eliberarea timbrelor de acciz;
- eliberarea facturilor fiscale;
- ţinerea registrului maşinilor de casă şi control etc.
După o generalizare mai clară a tuturor acestor compartimente, observăm clar că în
Republica Moldova , Serviciul Fiscal de Stat ocupă rolul prioritar în administrarea fiscală avînd
la bază o reglementare juridică complexă care îi permite desfășurarea activității fiscale sub o
formă echitabilă și transparentă.
 2.2. Performanța Serviciului Fiscal de Stat in colectarea veniturilor.

Creşterea economică reprezintă unul dintre obiectivele principale ale politicii economice
a statului. Experienţa mai multor ţări demonstrează că majoritatea politicilor de redresare
economică utilizează instrumentele politicii de impunere, care au consecinţe favorabile asupra
economiei reale a statului.

Politica fiscală, fiind parte componentă a politicilor macroeconomice, îndeplineşte

funcţia de coordonare a corelaţiilor dintre celelalte politici economice: bugetare, structurale,
antreprenoriale. Eficacitatea politicii fiscale se manifestă prin consecinţele ei asupra
activităţii economice. Astfel, prin intermediul impozitelor, atât directe, cât şi indirecte, ea
intervine în procesul de obţinere şi distribuire a veniturilor agenţilor economici şi,
respectiv, asupra rezultatelor financiare ale acestora. Economia autohtonă necesită
perfecţionarea instrumentelor de gestiune macroeconomică. În acest context, considerăm
că este deosebit de importantă şi binevenită analiza mecanismului fiscal şi impactul
acestuia asupra economiei reale din Republica Moldova, în particular, asupra sectorului
industria. Mecanismul fiscal face parte din mecanismele economice, aplicate la nivel macro.
Mecanismul fiscal constă în perceperea de către guvern (stat) de la subiecţii economici a
impozitelor, prin prealabila stabilire a cotei lor şi a bazei impozabile. Însăşi impozitul poate fi
privit ca o prestaţie pecuniară, pretinsă pe cale de autoritate, cu titlu definitiv şi fără
contraprestaţie, în vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Pirghiile de actiune a impozitelor asupra subiectului economic
În ce mod impozitele influenţează asupra activităţii subiectului economic?
Se va da un răspuns în raport cu funcţiunile subiectului economic (în continuare se va
subînţelege întreprinderea industrială), descrise de ştiinţa de management şi anume:
La nivel de funcţiune cercetare-dezvoltare, în cadrul căreia activităţile mai mult se
aseamănă cu procesul de investire, impozitele directe, mai cu seamă cel pe venit (profit), vor
determina, la rând cu alţi factori, valoarea profitului şi, în cele din urmă, termenul de
recuperare a investiţiilor. Or, cu cât va fi mai mare valoarea profitului subiectului economic,
sau cu cât va fi mai mic impozitul colectat, cu atât acest termen va fi mai scurt. Fapt, ce nu
poate să nu-l aranjeze pe un subiect economic. Impozitele indirecte, ca TVA, de exemplu, vor
determina preţul final al bunului (utilaje, echipamente) sau serviciului (cercetări de laborator)
folosit în cadrul acestei activităţi. Deci va determina puterea de cumpărare a subiectului
economic. Evident, cu cât cota impozitului este mai ridicată, cu atât puterea de cumpărare va fi
mai mică şi viceversa.
La nivel de funcţiune producere se vor regăsi influenţe, de ordin indirect, din cadrul
tuturor funcţiunilor subiectului economic.
La nivel de funcţiune comercială mai intens influenţează impozitele indirecte. În cazul
aprovizionării cu resurse materiale ele vor determina preţul lor final, deci şi costul de producţie
a bunurilor fabricate. În cazul desfacerii bunurilor aceste impozite vor fi parte-componentă a
preţului final ce va fi achitat de către consumator. Aici este foarte importantă lungimea reţelei de
distribuţie, deoarece cu cât ea va fi mai lungă, cu atât va fi mai mare preţul final şi valoarea
impozitului colectată. Deci într-o măsură oarecare impozitele indirecte definitivează
competitivitatea după preţ a produselor.
 La nivel de funcţiune financiară impozitele vor influenţa asupra unor decizii în domeniul
de politici contabile - metoda de calculare a uzurii, de evidenţă a stocurilor, vor determina decizii
cu privire la aplicarea diferitelor modalităţi de optimizare a poverii fiscale etc
La nivel de funcţiune personal impozitele, mai cu seamă cele directe, pot influenţa costul
forţei de muncă, modalitatea de angajare a personalului (legală şi la negru) etc. De exemplu, cu
cât va fi mai mare impozitul pe venit al salariatului, cu atât va fi mai mare şi aceea partea netă a
venitului pe care el doreşte să o posede, reieşind din nivelul mediu de preţuri, valoarea
consumului, mărimea familiei etc.
Printre avantajele mecanismului fiscal se regăseşte posibilitatea aplicării selective, adică
poate fi adoptat un sistem de impozitare ce ţine cont de specificul activităţii subiectului
economic (ori genul de activitate, ori scara activităţii etc). Printre neajunsurile – întârzierea
administrativă şi cea funcţională, factorul politic, repercusiuni asupra activităţii economice
externe etc.
La nivel de economie naţională acest mecanism îmbracă forma unei politici fiscale, care
este elaborată şi implementată de către guvern. Ea, în funcţie de etapa de dezvoltare economică,
poate fi sau stimulativă sau restrictivă.
Politica fiscală stimulativă prevede micşorarea poverii fiscale şi se aplică în cazul
declinului economic, iar cea restrictivă constă în majorarea poverii fiscale în condiţiile unei
creşteri economice însoţite de presiuni inflaţioniste.
Pentru a fi obligatorie pentru subiecţii economici politicii fiscale i se dă statut de act
juridic – lege, hotărâre, regulament sau unui plan de venituri şi cheltuieli al guvernului etc. În
majoritatea ţărilor legea de bază în acest sens este Codul Fiscal.
Deci, mecanismul fiscal este unul foarte important deoarece influenţează asupra tuturor
laturilor activităţii unui subiect economic, posedând de calităţi atât stimulative, cât şi restrictive.
Actul juridic de bază ce reglementează aplicarea politicii fiscale este Codul Fiscal al Republicii
Moldova, el fiind urmat de regulamente şi instrucţiuni ale autorităţilor fiscale.
Mecanismul fiscal al Republicii Moldova în actuala sa structură conţine un set de
reglementări generale, valabile pentru fiecare întreprindere în parte, indiferent de genul de
activitate (de exemplu, cota impozitului, modalitatea de calcul, termenele de plată etc.) şi un set
de reglementări specifice, ce se referă la un tip de întreprindere sau un gen de activitate etc -
facilităţi fiscale, care au drept scop de a stimula activitatea lor.

1. Impozitul pe venit

1.1. Scutiri acordate persoanelor fizice

În vederea atenuării impactului inflației asupra veniturilor cetățenilor, precum și

susținerea familiilor cu copii, se propune:
- majorarea scutirii personale și scutirii suplimentare majore cu 5% - de la 24 000 lei
până la 25 200 lei și respectiv de la 18 000 lei pînă la 18 900 lei
- majorarea scutirii pentru persoanele întreținute cu 50% - de la 3 000 lei până la 4 500
lei.
La fel, în vederea simplificării mecanismului de impozitare a persoanelor fizice, precum și
stimularea încadrării tuturor persoanelor în câmpul muncii se propune anularea scutirilor
acordate pentru soț/soție în mărime de 11 280 lei, cu păstrarea scutirii suplimentare majore.
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui – 49.5 mil. Lei.
 1.2. Uniformizarea cotelor de impozitare a veniturilor
Sistemul de impozitare a veniturilor în Republica Moldova este caracterizat prin cote
de impozitare fragmentare (12%, 10%, 7%, 6%, 5%, etc). În acest sens, se impune
necesitatea promovării măsurilor de uniformizare a cotelor de impozitare a veniturilor, care
va asigura:
- simplificarea procesului de administrare fiscală, atât la nivelul de autoritate fiscală
cît și la nivel de contribuabil prin lipsa obligației de depunere a declarației fiscale;
- asigurarea echității fiscale pe orizontală, prin impozitarea veniturilor la aceiași cotă,
fapt ce va determina aplicarea unui tratament fiscal egal pentru contribuabili cu situații
similare.
Astfel, în vederea atingerii obiectivelor trasate se propune alinierea cotelor de
impozitare a veniturilor la nivelul cotei generale de 12%. În același timp, pentru a asigura
atractivitatea investițională a economiei naționale, cota de impozitare a veniturilor din
dividende se propune a fi menținută la nivelul de 6%, ceea ce va reprezenta 50% din cota
standard. La fel, cu 50% din cota standard (6%) urmează a fi impozitate veniturile obținute
de persoanele fizice și achiziționeri de la vânzarea producției agricole. De asemenea, ținând
cont de implementarea recentă, precum și având în vedere aplicarea unei baze impozabile
specifice, se propune menținerea acelorași cote de impozitare pentru:
- regimul fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi
mijlocii (4% din venitul din vânzări, cu unele excepții);
- regimul fiscal aplicat activității independente (1% din venitul din vânzări);
- regimul fiscal aplicat rezidenților parcurilor IT (7% din venitul din vânzări).
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +89,4 mil. Lei.
1.3. Impozitarea veniturilor financiare
În conformitate art.24 alin.(7) din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale
Codului fiscal nr.1164/1997, nu se impozitează, până la 1 ianuarie 2021, dobînzile
persoanelor fizice rezidente, cu excepţia celor înregistrate într-o formă de organizare juridică
a activităţii de întreprinzător, de la depozitele bancare; valorile mobiliare corporative sub
formă de obligaţiuni şi valorile mobiliare, care sînt instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi
certificatele bancare de depozit şi cambiile bancare; depunerile membrilor pe conturile de
economii personale în asociațiile de economii şi împrumut ale cetățenilor amplasate pe
teritoriul Republicii Moldova.
Scutirea respectivă a fost instituită cu caracter temporar fiind prelungită de mai multe
ori, ultima oară fiind extinsă pe parcursul unui an (2021). În vedere asigurării unui regim de
impozitare just și echitabil este necesară impozitarea tuturor surselor generatoare de venit,
astfel încât toate persoanele care obținut venituri, indiferent de sursa acestora, să contribuie
cu o parte din acestea la finanțarea cheltuielilor publice.
În acest sens, se propune impozitarea dobânzilor de la depozite la cota de 3% (25% din
cota standard) prin reținerea finală a impozitului pe venit, ceea ce va asigura simplitate în
procesul de administrare fiscală. Este important de menționat că în cazul neintervenției cu
modificările respective, cota impozitului ar constitui 12%. Impactul net bugetar al măsurii
propuse va constitui +24 mil. Lei.
 1.4. Eliminarea impozitarii dividendelor distribuite persoanelor juridice

Legislația fiscală prevede impozitarea dividendelor prin reținerea finală la cota de 6%,
în momentul distribuirii acestora indiferent de statutul persoanei beneficiare. Astfel, în cazul
distribuirii dividendelor către o persoană juridică de drept privat, aceasta din urmă nu include
dividendele în venitul impozabil, dar la o ulterioară distribuire a dividendelor va reține
impozitul de 6%.
În acest sens, pentru a asigura că legislația fiscală nu prevede o impozitare a aceluiași
venit cu același impozit se propune ca reținerea impozitului în mărime de 6% aplicată
dividendelor să se realizeze doar în cazul distribuirii dividendelor către persoane fizice sau
persoane nerezidente. Scopul acestei măsuri este de a perfecționa sistemul fiscal în vederea
contribuirii la formarea unui cadrul legal favorabil mediului investițional, inclusiv prin
reținerea și investirea mijloacelor financiare în cadrul proceselor economice, generatoare de
valoare adăugată.Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui -10 mil. Lei.
2. Taxa pe valoarea adaugata
2.1. Regimul TVA in agrucultura
În contextul în care aplicarea cotei reduse a TVA în mărime de 8% are loc atât pentru
livrările interne, cât și pentru importul de produse agricole, aceasta își atinge doar obiectivul
de accesibilitate a produselor agricole pentru populație, nu și creșterea competitivității
producției naționale.
Introducerea cotei reduse a TVA nu a asigurat obiectivul prevăzut inițial, de creștere a
competitivității producției agricole naționale. Acest fapt este demonstrat de evoluția
importurilor de producție agricolă la cota redusă a TVA. Mai mult ca atât, diferențele de cote
a TVA pentru input-urile și output-urile în agricultură au determinat acumulări în cont a
sumei TVA de către producătorii agricoli de aproximativ 1,8 mlrd. lei, ceea ce presupune
indisponibilizarea sectorului agricol de resursele financiare respective, fapt ce a dezavantajat
producția locală în folosul producției importate. În acest sens, se impune necesitatea
revizuirii regimului actual de aplicare a TVA aferent producției agricole primare, care să
asigure dezvoltarea și creșterea competitivității producătorilor autohtoni.
Prin Ordinul Viceprim-ministrului, Ministru al Finanțelor nr.34 din 25.02.2020 a fost
instituit Grupul de lucru responsabil de implicațiile TVA în agricultură, care și-a propus ca
scop să analizeze regimul TVA aplicat la importul și/sau livrarea pe teritoriu a producției
agricole și să identifice cele mai bune soluții pentru susținerea și dezvoltarea ramurii agricole.
Principalul obiectiv al opțiunilor analizate constă în diminuarea treptată a sumelor TVA
acumulate în cont, prin transformarea acestora în mijloace financiare aflate la dispoziția
producătorilor agricoli.
Urmare analizelor opțiunilor de politici, inclusiv a practicii internaționale, a fost
propusă aplicarea unei cotei reduse a TVA de 12% pentru îngrășăminte și fertilizanți paralel
cu aplicarea aceleași cote a TVA pentru producția agricolă primară. Prin măsura respectivă,
acumulările în cont a sumelor TVA formate din anul 2010 urmează să fie transformate din
dezavantaje în avantaje pe termen scurt și mediu pentru producătorii agricoli autohtoni. De
asemenea, un efect pozitiv al măsurii îl reprezintă creșterea mărimii pasibile restituirii TVA
la exportul producției agricole, de la 8% la 12% din valoarea exporturilor. Impactul net
bugetar al măsurii propuse va constitui -134 mil. Lei.

2.2. Facilitati fiscale

La momentul actual, legislația fiscală și vamală prevede un număr de aproximativ 300
de facilități sub formă de scutiri, reduceri, amânări ale termenului de achitare etc.. Unele din
ele deja au fost consumate dat fiind circumstanțele și necesitățile pentru care au fost
introduse, altele încă au un impact asupra activității economice, dar și asupra încasărilor
bugetare. Existența facilităților fiscale și vamale este una importantă pentru o economie în
dezvoltare, însă acestea trebuie țintite și aliniate politicilor în domeniul economic, ori o
dispersare a facilităților fiscale nu are decât efect de diminuare a încasărilor bugetare fără un
beneficiu ulterior. Existența unui număr mare de facilități distorsionează, în același timp, și
sistemul fiscal având ca efect generarea unor optimizări fiscale cu scopul de a diminua din
obligația fiscală față de buget. Un prim pas în acest sens, a fost aprobarea Ordinului
Ministrului finanțelor cu privire la aprobarea Registrului unic al facilităților fiscale și
vamale, care include lista tuturor facilităților fiscale și vamale, codificarea acestora, temeiul
legal de acordare, prioritatea în monitorizare și autoritatea ce administrează facilitatea.
În acest sens, revederea facilităților fiscale și vamale, prin prisma impactului fiscal,
economic, investițional şi social reprezintă un obiectiv pe termen mediu care va consolida
veniturile bugetare, cât și va asigura realizarea obligațiilor asumate de către Republica
Moldova prin Acordul de Asociere.
În anul 2020 urmează a fi realizată analiza facilităților fiscale și vamale, prin prisma
eficienței acestora din perspectiva costului bugetar și a efectelor produse, și respectiv pe
termen mediu vor fi propuse măsuri de optimizare a acestora.
Ca măsură de politici pentru anul 2020 este propusă anularea scutirii de TVA a materiei
prime, materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului propriu de
producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor,
societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor
Se propune anularea facilității respective, în vederea eliminării abuzurilor și schemelor
depistate în procesul implementării măsurii existente, care urmăreau prejudicierea veniturilor
bugetului public național. Concomitent, se propune subvenționarea din bugetul de stat a
impozitelor salariale achitate de către agentul economic pentru persoanele cu dizabilități
angajate, dar nu mai mult de 2 500 lei per salariat. In tabelul 1 putem vedea Deficiențele scutirii
existente și avantajele subvenționării directe

Deficiența scutirii
Mărimea suportului bugetar nu este corelat cu
numărul salariaților cu dizabilități
Beneficiază doar o listă de întreprinderi
Tabelul 1.
Avantajele subvenționării directe
Mărimea suportului bugetar este în
dependență de numărul salariaților cu
dizabilități
Beneficiari toate întreprinderile care
 angajează persoane cu dizabilități
Posibilități de abuzuri și optimizări Control eficient de utilizare a banilor
publici
3. Accize
3.1. Stabilizarea accizelor pe o perioada de 3 ani
Mărimea accizelor la produsele din tutun, produsele alcoolice și produsele petroliere este
determinată de următorii factorii:
1. Maximizarea veniturilor bugetare;
2. Reducerea treptată a consumului;
3. Angajamentele din Acordul de Asociere RM – UE;
4. Cotele în țările vecine și riscurile asociate de contrabandă.
În continuare se propune continuarea practicii de stabilire a cotelor accizelor pe o perioadă de 3
ani, ceea ce asigură previzibilitate pentru mediul de afaceri dar și pentru încasările bugetare,
respectiv prognoza cheltuielilor bugetare.cresterea preturilor la produselor din tutunare un
impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui +200 mil. Lei.
Impact asupra cetățenilor În cazul în care ceilalți factori de influență a prețurilor rămân
neschimbați (prețul de import), majorarea accizului va determina creșterea prețurilor la produsele
petroliere în perioada anilor 2021-2023, după cum urmează:
- Benzină cu aproximativ 3%;
- Motorină cu 2%;
- Gaze lichefiate cu 1%.
Impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui 223 mil. Lei. Iar cotele accizelor la
bauturi alcoolice propuse pentru anii 2021-2023 va avea Impactul net bugetar al măsurii propuse va
constitui +30 mil. Lei.
3.1. Consolidarea accizelor stabilit pe valoarea autoturismelor
Actualmente, legislația fiscală prevede un acciz pentru autoturismele mai scumpe de 600 mii
lei. lei. Se propune consolidarea accizului respectiv prin cotelor aplicate la valoarea
autoturismului cu 50%. Prin această măsură va fi asigurată o echitate fiscală și socială, prin
redistribuirea veniturilor, de la persoanele cu capacitate mai mare de plată (achitarea
accizului suplimentar) către persoanele social vulnerabile (prin intermediul politicilor de
cheltuieli sociale). În acest sens, la fortificarea acestui acciz, conform formulei propuse, vor
fi impozitate suplimentar aproximativ 1 100 autoturisme anual, ceea ce reprezintă 4% din
total autoturisme importate anual. Apriori, se consideră că persoanele ce achiziționează
asemenea autoturisme nu sunt din categoria celor cu venituri mici. Impactul net bugetar al
măsurii propuse va constitui +30 mil. Lei.
4. Includerea taxelor rutiere in accizele la produsele petroliere

Actualmente, taxa rutieră este stabilită în funcție de capacitatea motorului, masa și numărul
de pasageri. Dezavantajul sistemului actual constă în lipsa unei corelații strânse între gradul
de utilizarea a infrastructurii drumurilor și mărimea taxei rutiere.
În acest sens, se propune modificarea mecanismului actual de achitare a taxei pentru drumuri
de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova prin excluderea taxei pentru
folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în R. Moldova concomitent cu
majorarea accizei la produsele petroliere. În acest sens, mărimea taxei rutiere suportată de
către contribuabil va fi direct proporțională cu cantitatea de produse petroliere consumată.
Astfel, măsura dată va avea ca efecte o redistribuire a poverii fiscale în partea ce ține de
mărimea taxelor rutiere suportate, de la contribuabilii care consumă mai puțin produse
petroliere, către contribuabilii care consumă mai mult produse petroliere, respectiv frecvența
utilizării infrastructurii drumurilor și mărimea mijlocului de transport este mai mare.

Date statistice (anul 2019)

Cantitatea de benzină importata – 221 mil. litri
Cantitatea de motorină importata – 706 mil. litri
Încasări taxa rutieră (mijloace de transport înmatriculate și neînmatriculate) - 938 mil. lei Măsura
are drept scop o impozitare proporțională a cetățenilor care folosesc drumurilor R. Moldova, în
funcție de cât parcurge fiecare cetățean în parte, astfel, fiind implementat un mecanism echitabil
de impozitare a posesorilor de mijloace de transport înmatriculate în R. Moldova.

5. Eliminarea prohibițiilor la importul mijloacelor de transport

Legislația vamală prevede la moment o serie de prohibiții la import aferente mijloacelor de
transport, după cum urmează:
 După termenul de exploatare a autoturismelor (se interzice importul autoturismelor mai
mari de 10 ani);
 După termenul de exploatare a camioanelor și autobuzelor (se interzice importul
autobuzelor de până la 20 de locuri mai mari de 7ani, și altor autobuze șoi camioane mai
mari de 0 ani);
 După termenul de exploatare a tractoarelor (se interzice importul tractoarelor mai mari de
12 ani);
 Piese uzate.
Conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri
(cu excepția celor care este interzisă circulația pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul
în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea
urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate. În acest sens, concomitent cu
eliminarea prohibițiilor se propune majorarea esențială a accizelor proporțional termenului de
exploatare a mijloacelor de transport. Existența prohibițiilor creează stimulente pentru
activități ilicite, prin care se evită atât interzicerile cât și achitarea impozitelor. Dea
asemenea, acestea nu permit dezvoltarea unor afaceri ce au drept scop importul prelucrare a și
exportul bunurilor respective.

6. Impozitul pe bunurile imobiliare

În vederea fortificării autonomiei financiare a autorităților publice locale se propune anularea
facilității ce vizează dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului pe bunurile imobiliare
pentru contribuabilii care achită suma integrală a impozitului pentru anul fiscal în curs până la 30
iunie a anului respectiv. Evidențiem că un studiu elaborat de către Banca Mondială din 25
septembrie 2017 include recomandarea de anulare a scutirii respective, aceasta fiind considerată
o scutire bazată pe criterii subiective legată de un anumit grup de contribuabili. Impactul net
bugetar al măsurii propuse va constitui +35 mil. Lei.

7. Taxele locale
7.1. Plafonarea taxelor locale
Este important de menționat faptul că, deși realizată în contextul unei strategii prioritare
pentru Republica Moldova (i.e. cea a descentralizării), excluderea plafonării cotelor taxelor
locale a dezvăluit mai multe lacune ale APL în exercitarea competențelor aferente, și anume:
 incertitudine pentru mediul de afaceri, ceea ce afectează mediul investițional al țării;
 abordarea selectivă a autorităților competente din diferite localități la stabilirea taxelor
locale aplicabile și a cotelor acestora;
 generarea unor situații de abuz/discriminare față de contribuabili prin stabilirea unor cote
exagerate ale taxelor locale;
 lipsa unui mecanism legal de ajustare a cotelor taxelor locale, prin care să fie asigurată
predictibilitatea și certitudinea impunerii pentru contribuabili, permițând-le acestora
luarea deciziilor vizate de povara fiscală;
 acordarea unui tratament preferențial principiului autonomiei APL în raport cu principiul
echității fiscale, potrivit căruia contribuabilii care activează în condiții similare sunt
tratați egal în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale
În acest sens, este important de considerat faptul că autonomia locală este unul din principiile
de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea
internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru
cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană aAutonomiei
Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.
Mărimea maximă a taxelor locale se va stabili reieșind din analiza cotelor actuale adoptate de
autoritățile locale.

7.2. Optimizarea taxelor locale

În scopul eficientizării și optimizării sistemul de impozite și taxe în republica Moldova se
propune optimizarea numărului de impozite și taxe prin eliminarea taxelor cu un randament
fiscal scăzut, și anume:
 Taxa pentru parcaj;
 Taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ- teritoriale;
 Taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei);
 Taxa pentru posesorii de câini;
Insa impactul net bugetar al măsurii propuse va constitui -3,6 mil. Lei.
8. Regimul fiscal și social al profesiilor juridice

O problemă cu care se confruntă reprezentanții profesiilor juridice ține de lipsa unei

protecții sociale, asemenea salariaților prin prisma sistemului de asigurări sociale. Totodată,
această situație este determinată de mărimea contribuțiilor achitate de către contribuabili
respectivi. Or, unul din principiile care stau la baza funcționalității sistemului obligatoriu de
asigurări sociale este principiul contributivităţii, conform căruia drepturile de asigurări sociale se
cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.
 În acest sens, pentru a crește beneficiile sociale este necesar majorarea contribuției la
sistemul de asigurări sociale. Astfel, se propune ca asigurarea socială a profesiilor juridice
(avocați, notari, executori judecătorești, etc.) să fie în cuantumul de 24 255 ceea ce
corespunde mărimii contribuțiilor sociale achitate pentru un angajator cu un salariu de 8 422
lei (mărimea prognozată a salariului mediu pe economie.) Această măsură va permite
reprezentanții profesiilor juridice să beneficieze de întregul spectru de prestații sociale, cum
ar fi:
- indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de afecţiuni generale
sau de accidente în afara muncii, de boli profesionale şi de accidente de muncă, inclusiv
indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav;
- indemnizaţie de maternitate;
- indemnizaţie pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani; etc.

În cazul dat venitul mediu asigurat va constitui mărimea salariului mediu pe economie,
pentru anul 2021 – 8 422 lei.
Prin urmare, măsura propusă urmărește extinderea spectrului de beneficii sociale pentru
liberii profesioniști din domeniul justiției asigurând creșterea motivării și încrederii acestora
în sistemele obligatorii de asigurare socială. De asemenea, propunerea prevede revizuirea
regimului fiscal aplicat liber profesioniștilor din domeniul justiției prin reducerea cotei de la
18% la 12%, concomitent cu permiterea la deducere doar a cheltuielilor privind salariile
angajaților. Modificarea regimului de impozitare va asigura unificarea cotei de impozitare a
veniturilor la nivelul cotei standard de 12%, precum și simplificarea acestuia prin prisma
evidenței cheltuielilor în scopuri fiscal.

9. Reorganizarea Serviciului Vamal

Reformarea Serviciului Vamal prin constituirea unei singure persoane juridice, asemenea
Serviciului Fiscal de Stat. Reforma Serviciului Vamal are drept scop ca începând cu 1 iulie 2021
aparatul central al Serviciului vamal, împreună cu cele 3 birouri vamale, să fie reorganizate într-
o entitate juridică unică – Serviciul Vamal. Astfel, în urma procesului de reorganizare sistemul
Serviciului Vamal va fi format din aparatul central al Serviciului Vamal și subdiviziunile
teritoriale ale acestuia.
Prin urmare, prin prisma modificărilor propuse se urmărește eficientizarea procesului de
administrare vamală și creșterea eficienței sistemului vamal al Republicii Moldova.
În acest context, desfășurarea activității Serviciului Vamal prin intermediul unei singure
persoane juridice va constitui un sistem unitar de administrare vamală, asigurînd:
 eficientizarea activității;
 tratarea univocă a plătitorilor vamali şi a legislației vamale;
 majorarea flexibilității în procesul de management al resurselor umane; -standardizarea
serviciilor oferite plătitorilor vamali;
 aplicarea unui management operațional şi strategic pe verticală.
 Impactul măsurilor de politici fiscale și vamale pentru anul 2021

1 Scutiri acordate persoanelor fizice – 49.5

2 Uniformizarea cotelor de impozitare +89,4

3 Impozitarea veniturilor financiare +24

4 Eliminarea impozitării dividendelor distribuite persoanelor juridice -10

5 Regimul TVA în agricultură (diminuarea TVA de la 20% la 12% pentru -134

îngrășăminte și fertilizanți, majorarea cotei de la 8% la 12%)

6 Stabilirea cotelor accizelor la tutun pentru anii 2021 - 2023 +200

7 Stabilirea cotelor accizelor la produse petroliere pentru anii 2021 +223

- 2023

8 Stabilirea cotelor accizelor la băuturile alcoolice pentru anii 2021- 2023 +30

9 Consolidarea accizului stabilit pe valoarea autoturismelor +30

10 Anularea facilității ce vizează dreptul la o reducere cu 15% a sumei +35

impozitului pe bunurile imobiliare
11 Excluderea plăți pentru poluarea mediului (deversări și emisii) -14,8

12 Optimizarea impozitelor și taxelor locale -3,6

TOTAL +419,5

2.3. Contribuția impozitelor și taxelor incasate de SFS

Așa cum sursa primordială şi majoritară de asigurare a statului cu finanţe publice оn
Republica Moldova sunt impozitele şi taxele fiscale, modificarea cotelor impozitelor are o
influență directă asupra modificării volumului veniturilor bugetare. In plan social, rolul
impozitelor se concretizează in aceea că, prin intermediul lor, statul procedează la redistribuirea
unei părţi importante din produsul intern brut (P.I.B.) оntre grupuri sociale si indivizi, intre
persoanele fizice si cele juridice. Totuşi, efectul major al rolului impozitelor pe plan social il
constituie creşterea presiunii fiscal globale.
La nivel de funcţiune cercetare-dezvoltare, în cadrul căreia activităţile mai mult se
aseamănă cu procesul de investire, impozitele directe, mai cu seamă cel pe venit (profit), vor
determina, la rând cu alţi factori, valoarea profitului şi, în cele din urmă, termenul de recuperare
a investiţiilor. Or, cu cât va fi mai mare valoarea profitului subiectului economic, sau cu cât va fi
mai mic impozitul colectat, cu atât acest termen va fi mai scurt. Fapt, ce nu poate să nu-l aranjeze
pe un subiect economic. Impozitele indirecte, ca TVA, de exemplu, vor determina preţul final al
bunului (utilaje, echipamente) sau serviciului (cercetări de laborator) folosi , cu cât cota
impozitului este mai ridicată, cu atât puterea de cumpărare va fi mai mica şi viceversa. La nivel
de funcţiune producere se vor regăsi influenţe, de ordin indirect, din cadrul tuturor funcţiunilor
subiectului economic.
La nivel de funcţiune comercială mai intens influenţează impozitele indirecte. În cazul
aprovizionării cu resurse materiale ele vor determina preţul lor final, deci şi costul de producţie a
bunurilor fabricate. În cazul desfacerii bunurilor aceste impozite vor fi parte-componentă a
preţului final ce va fi achitat de către consumator. Aici este foarte importantă lungimea reţelei de
distribuţie, deoarece cu cât ea va fi mai lungă, cu atât va fi mai mare preţul final şi valoarea
impozitului colectată. Deci într-o măsură oarecare impozitele indirecte definitivează
competitivitatea după preţ a produselor.
La nivel de funcţiune financiară impozitele vor influenţa asupra unor decizii în domeniul
de politici contabile - metoda de calculare a uzurii, de evidenţă a stocurilor, vor determina decizii
cu privire la aplicarea diferitelor modalităţi de optimizare a poverii fiscale etc. La nivel de
funcţiune personal impozitele, mai cu seamă cele directe, pot influenţa costul forţei de muncă,
modalitatea de angajare a personalului (legală şi la negru) etc. De exemplu, cu cât va fi mai mare
impozitul pe venit al salariatului, cu atât va fi mai mare şi aceea partea netă a venitului pe care el
doreşte să o posede, reieşind din nivelul mediu de preţuri, valoarea consumului, mărimea
familiei etc.
Printre avantajele mecanismului fiscal se regăseşte posibilitatea aplicării selective, adică
poate fi adoptat un sistem de impozitare ce ţine cont de specificul activităţii subiectului
economic (ori genul de activitate, ori scara activităţii etc). Printre neajunsurile – întârzierea
administrative şi cea funcţională, factorul politic, repercusiuni asupra activităţii economice
externe etc. La nivel de economie naţională acest mecanism îmbracă forma unei politici fiscale,
care este elaborată şi implementată de către guvern. Ea, în funcţie de etapa de dezvoltare
economică, poate fi sau stimulativă sau restrictivă. Politica fiscală stimulativă prevede
micşorarea poverii fiscale şi se aplică în cazul declinului economic, iar cea restrictivă constă în
majorarea poverii fiscale în condiţiile unei creşteri economice însoţite de presiuni inflaţioniste.
Pentru a fi obligatorie pentru subiecţii economici politicii fiscale i se dă statut de act
juridic – lege, hotărâre, regulament sau unui plan de venituri şi cheltuieli al guvernului etc. În
majoritatea ţărilor legea de bază în acest sens este Codul Fiscal. Deci, mecanismul fiscal este
unul foarte important deoarece influenţează asupra tuturor laturilor activităţii unui subiect
economic, posedând de calităţi atât stimulative, cât şi restrictive.
 CONCLUZII

In concluzie, SFS este o instituţie publică care interacţionează zilnic cu cetăţenii şi agenţii
economici din Republica Moldova, prin urmare, măsurile administrative aplicate de funcţionarii
fiscali sоnt privite ca parte componentă a politicii guvernamentale.
Veniturile fiscale constituie contribuţia majoră la buget, iar Guvernul se concentrează atоt
pe asigurarea unui nivel corespunzător de colectare a acestor venituri, cоt şi pe implementarea
măsurilor moderne, corecte şi coerente de administrare fiscală. Din această perspectivă, este
necesar ca SFS să-şi impună o misiune cuprinzătoare, priorităţi, obiective şi un plan de
implementare a acestora, pentru a realiza o reformă majoră a administrării fiscale.
Această reformă este necesară оndeosebi оn situaţia actuală, iar implementarea ei va
aduce beneficii atоt pentru ţară, cоt şi la nivel instituţional.

SFS, așadar, exercită un spectru larg de proceduri fiscale, în sarcina lui fiind puse
administrarea impozitelor și taxelor locale care necesită eforturi considerabile și anume:
 evidenţa individuală a contribuabililor şi ţinerea Registrului fiscal;
 evidenţa individuală a tuturor obligaţiunilor fiscale calculate, achitate şi restante;
 restituirea sumelor plătite în plus şi a celor prevăzute spre restituire, conform legislaţiei;
 deservirea contribuabililor prin distribuirea formularelor, acordarea consultaţiilor,
prelucrarea declaraţiilor şi a altor date şi informaţii;
 popularizarea legislaţiei fiscale;
 efectuarea controalelor fiscale;
 aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale, inclusiv de executare silită a
impozitelor şi taxelor;
 eliberarea timbrelor de acciz;
 eliberarea facturilor fiscale;
 ţinerea registrului maşinilor de casă şi control etc.

După o generalizare mai clară a tuturor acestor compartimente, observăm clar că în Republica
Moldova , Serviciul Fiscal de Stat ocupă rolul prioritar în administrarea fiscală avînd la bază o
reglementare juridică complexă care îi permite desfășurarea activității fiscale sub o formă
echitabilă și transparentă.
 BIBLIOGRAFIE

Acte normative

1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994, in vigoare din 27.08.1994. In: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 1994, nr.1, art.1.
2. Codul Administrativ al Republicii Moldova nr. 116 din 19.07.2018. Monitorul Oficial nr.309
320/466 din 17.08.2018

Monografii, ediții periodice

1. Alexandru, I. Structuri, mecanisme şi instituţii administrative. Bucureşti: Ed Arta Grafică,

1992
2. Anghene M., Stoica M. Controlul activităţii economico-sociale. Bucureşti: Editura Politică,
1981
3. Armeanic A. ş.a. Drept fiscal. Chişinău: Museum, 2001
4. Moşteanu N. R., “Impozite şi Taxe”- Ed. Economică, Bucureşti 2001
5. Ţole M., Analiza economică-financiară, Bucureşti, editura universitară, 2004
6. G. Ulian, O. Cuzmina, Administrarea fiscală, Chiţinău 2007

Surse WEB

1. www.fisc.md
Istoria SFS. [Online] Disponibil pe: http://www.fisc.md/Istoria.aspx . [ Accesat la data de
15.04.2022 ];
Serviciul Fiscal de Stat. [Online] Disponibil pe: http://www.fisc.md/ServiciulFiscal.aspx .
[Accesat la data de 16.04.2022];
2. www.gov.md
3. www.jurist.md