Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Concluzii
Bibliografie
Introducere
Scopul care doresc să-l indepl inesc pe parcursul aces1ei lucrări este de a relata mai explicit
despre ac1ivi1a1ea acestui organ fiscal de stat si con1ribu1ia sa.
Organele Serviciului sint organe cu atribu1i i de administrare fiscală. accastn liind sarcina
lor de bază, iar activitatea lor este reglementată de lcgisla1ia fiscală. Totodat5, actualmente,
spre deosebire de practica altor ţări,în sarcina Serviciului este pusă şi admin istrarea
impozitelor şi taxelor locale care necesită eforturi considerabile. Reieşind din art. 129 că
Serviciul Fiscal de Stat este reprezenta t prin organul fiscal - Inspectoratul Fiscal Principal
de Stat, inspectoratul fiscal de stat teritorial anat în subordonarea Inspectoratului Fiscal
Principal de Stat de pe lingă Ministerul Finanţelor, iar conducerea Inspectoratului Fiscal
Principal de Stat este excrcitntă de către şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. asistat
în activitatea sa de conducere de trei â şefi adjuncJi,atunci voi relata anume despre
atribuţiile IFPS .Numirea în functii ,modificarea. suspendarea şi încetarea raponurilor de
serviciu. în condi1iile legii. a şefului şi a şefilor adjunc1i ai Inspectoratului Fiscal Principal
de Stat se efectuează de către ministrul finan1clor. Astfel,într un aspect mai general
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pc lingă Ministerul Finan1elor (denumit în
continuare Inspectoratul Fiscal Principal de Stat) exercită următoarele atribuJii :
efectuează supravegherea activităţii inspectoratelor fiscale de stat teritoriale în vederea
exercitării controlului fiscal,asigură crearea şi func1ionarea unui sistem informa1ional unic
privind contribuabilii şi obligaţiile fiscale;
controlează activitatea inspectoratelor fiscale de siat teritoria le,examinează scrisorile, cererile
şi rcclama\ii le referitoare la ac\iuni le acestora, i a măsuri în vederea eficientizării
act i vi1A1 ii lor;
emite ordine, instructiuni şi alte acte în vederea executării legisla1iei fiscal
organizează popularizarea legisla 1ici fiscale,r;!spundc la scrisorile. rcel ama\iilc şi l a a lic pct
ilii ale contribuabililor în modul stabil it;
c) efectuează controale fiscale;
Pe linga sistemul centralizat a organelor fiscale, activitatea Serviciului Fiscal de Stat este
repre-tenrată şi prin funqionarii liscali care de1in func1ii în aceste organ, orientată spre
exercitarea atribuţiilor de administrare liscală conform lcgisla1iei liseal.
Activi tatea Serviciului Fiscal de Stat este direcţionată spre îndeplinirea sarcinilor
principale - coleciarca eficientă a veniturilor bugetare, asigurarea cadrului necesar aplicării
unitare a legislaţiei fiscale,obţinerii unor performante în vederea asigurării srnbi litălii.
Serviciul
Fiscal de Stat 1indesă ob1ină un grad înal1 de con fonnare voluntară a contribuabil ilor,
oferindu-Ic soluţii optime şi competente printr-un ansamblu de servicii automatiza te de o îtrn
ltă calitate, cc corespund ultimelor real i zări din domeniul tehnologiilor informa1ionalc,
concomitent cu annonizarca lcgisla\iei fiscale a Republicii Moldova la standardele intema\
ionalc de administrare fiscală.Astfel,locul SFSîl putem conchide
în urma faptului că acesta este un fiscală. Astfel, locul SFS îl pulem conchide în urma faplului
că accsia cslc un sislcm unic de organe fiscale care facili1cază adminis1raţia fiscală şi asta
deoarece SFS îşi desfăşoară ac1ivi1a1ca prin in1cnncdiul lnspec1orarului Fiscal Principal de Stal
c..-e la rîndul său seclasifică în:
I.IFS -rationale
IFS pc mun.Chişinău
IFS pc mun. Bălţi
IFS pe U.T.A Găgăuzfa
S. Intreprinderea de S1a1 „Fiscservioform„
De aici observăm imponan1a SFS, deoarece,în um1a accs1ci clasificări pu1cm vedea că
ci s1ă la baza desfăşurării activilăţii fiscale, fiind un sislem cen1.ra l iza1 cuprinzînd şi ac1ivita1ea
func1ionarilor fiscali care dcJin func1ii in aces1e organe,oricn1a1a spre cxcrciiarca a1ribu1iilor de
administrare fiscală. De rînd cu alribuţi ile de administrare fiscală,organele fiscale exercită şi un
şir de alte funciii prevăzute în alte acle legisla1ive,de unde pulem deduce rolul SFS,aceste
func1ii fiind:
I. adminis1rarea conlribuţiilor asigurărilor sociale de slat (co111rolul, exeeuiarea sili1ă);
administrarea primelor de asigurări obliga1orii de asistcn1ă medica lă s1abi li1c în cal itate de
contribu\ic proccnttw lă la salariu şi la alic fom1e de rc1ribuirc a mu ncii. la onorarii (cvidcn\a,
conlrolul, cxccuiarca silită);
perceperea, în mod silit, a creditelor acordale de slat sau sub garan\ ia siatului;
încasarea dividendelor aferente C·Otei-păr\i a sialului în capitalul social al socictă\ilor pc acţiuni şi a
altor venituri la bugetul public na\ ional;
5. cviden\n, evaluarea şi comercializarea bunurilor confiscate, fără stăpîn. 1rccu1c în
posesia stalltlui;
6. 1inerea rcgisirulu i recipiselor de crcaoţe trczorcrialc ale Ministerului Finan\elor;
7.subvenţionarea în agricultură;
repatrierea valu1ei;
administrarea taxei pcniru revitalizarea vi1icuhurii;
I O. preluarea funcţiilor de administrare, exercitale anterior de Consiliul Creditorilor .
SFS,aşadar,exercită un spectru larg de proceduri fiscale.în sarcina lui fiind puse administrarea
impozi1elor şi laxelor locale care necesită efonuri considerabile şi anume:
• evidenţa individuală a contribuabililor şi ţinerea Registrului fiscal ;
evidenţa individuală a rururor obligaţiunilor fiscale calculate,achi1ate şi rcs1ame;
rcslituirea sumelor plătile în plus şi a celor prcvăzu1cspre restituire,conform lcgisla\ici ;
deservirea con1ribuabi\ilor prin distribuirea fonnularclor,acordarea consuha\iilor, prelucrarea
declaraţiilor şi a altor date şi infom1aţii ;
popularizarea legislaţiei fiscale;
cfcc1uarca controalelor fiscale;
aplicarea măsuri lor de asigurare a stingerii obliga\iei fiscale, inclusiv de executare sililil a
impozi 1clor şi laxelor;
eliberarea 1imbrclor de acciz;
eliberarea facturilor fiscale;
ţinerea registrului maşinilor de casă şi control etc.
După o generalizare mai clară a 1u1uror acestor comparl imcnte, observăm clar că în Republica
Moldova , Serviciul Fiscal de Stat ocupă rolul priori Iar în adminis1rarca fiscală avind la ba11I o
reglementare ju ridică complexă care îi permite desfăşurarea aclivi lll\ii fiscale sub o fom1ă
echiiabilă şi 1ransparenlă.
2.2. Performanta Sen,iciului Fiscal de Stat în colecta rea veniturilor.
Creşterea economică reprezintă unul dintre obiectivele principale ale poli1icii economice a
sialului. Expcricn\a mai muhor \ări demonstrează că majori1a1ca polilicilor de redresare
economică uiilizcază instrumen1ele poli1icii de impunere, care au consccintc favorabile
asupra economici reale a starului.
La nivel de funqiune financiară impozitele vor influen\a asupra unor decizii în domeniul de
politici contabile - metoda de calculare a uzurii. de cvidcn\ă a stocurilor. vor determina
decizii cu privire la aplicarea diferitelor modalită\i de optimizare a poverii fiscale etc
La nivel de func1iune personal impozitele, mai cu seamă cele directe,pot inOucn1a costul
forţei de muncă, modalitatea de angajare a personalului (legală şi la negru) etc. De
exemplu,cu cât va fi mai marc impozitul pc venit al salariatului, cu atât va fi mai mare şi
aceea panca netă a venitului pc care el doreşte să o posede, reieşind din nivelul mediu de
preturi ,valoarea consumului, mărimea familiei etc.
Printre avantajele mecanismu lui fiscal seregăseşte posibil itatea aplicării selective, adică poate
fi adoptat un sistem de impozitare ce \inc cont d: specificul activită\ii subiectul ui
economic (ori genul de activitate, ori scara activită\ii etc).Printre neajunsurile -întârzierea
administrat i vă şi cca func1ională, factorul politic, repercusiuni asupra activită\ii economice
externe etc.
La nivel de economie na\ională acest mecanism îmbracă forma unei polit ici fiscale, care este
elaborată şi implementată de către guvern. Ea, în funqie de etapa de dezvoltare economică,
poate fi sau stimulativă sau restrictivă.
Politica fiscală stimulativă prevede mic:şorarea poverii fiscale şi se aplică în cazu l declinu l ui
economic, iar cea restrictivă constă în majorarea poverii fiscale în condi\iile unei creşteri
economice înso\itc de presiuni infla1ioni stc.
Pentru a fi obligatorie pentru subiec\ii economici politicii fiscale i se di\ statut de act
juridic lege, hotărâre, regulament sau unui plan de venituri şi cheltuieli al guvernului etc. in
majoritatea \firilor legea de bază în acest sens este Codul Fiscal.
Deci, mecanismul fiscal este unul foane imponant deoarece inOuen1ează asupra tuturor
laturilor activită\ii unui subiect economic, posedând de calită\i atât stimulative. cât şi
restrictive. Actul juridic de bază cc reglementează aplicarea politicii fiscale este Codul
Fiscal al Republicii Moldova, el fiind urmat de regulamente şi instruc\iuni ale autorită\ilor
fiscale.
Mecanismul fiscal al Republicii Moldova in actuala sa structur.i con\inc un set de
reglementări generale, "alabile pentru fiecare intreprindere în pane. indiforent de genul de
activitate (de exemplu, cota impozitului, modalitatea de calcul. tennenelc de plată etc.) şi un
set de reglementări specifice, ce se referă la untip de întreprindere sau un gen de activitate
etc - facilită\i fiscale, care au drept scop de a stimula activitatea lor.
Impozitul pe venit
În contextul în care aplicarea cotei reduse a TVA în mărime de 8% arc loc ntât pentru livrările
interne, cât şi pentru importul de produse agricole, aceasta îşi atinge doar obiectivul de
accesibilitate a produselor agricole pentru populaf ie, nu şi creşterea compctitivităti i produc1ici
na1ionalc.
Introducerea cotei reduse a TVA nu a asigurat obiectivu l prevăzut ini1ial ,de creştere a
competitivitătii productiei agricole naţionale. Acest fapt este demonstrat de cvolutia
imponurilor de produqie agricolă la cota redusă a TVA. Mai mult ca atât, difcren1ele de cote a
TVA pentru input-urile şi output-urile în agricultură au determinat acumulări în cont a sumei
TVA de către producă1orii agricoli de aproximativ 1,8 mlrd. Ici, ceea cc presupune
indisponibilizarea sectorului agricol de resursele financiare respective, fapt cc a dcz;wnntajat
produetia locală în folosul producţiei imponate. În acest sens. se imp111c necesitatea
revizuirii regimului actual de aplicare a TVA aferent product iei agricole primare. care să
asigure dezvoltarea şi creşterea compctitivitătii producătorilor autohtoni .
Prin Ordinul Viceprim-ministrului, Ministru al Finan1clor nr.34 din 25.02.2020 a fost
instiruit Grupul de lucru responsabil de implicaţiile TVA în agricultur.l, care şi-a propus ca
scop să analizeze regimul TVA aplicat la imponul şi/sau livrarea pc teritoriu a productiei
agricole şi să identifice cele mai bune soluţii pentru sus1incrca şi dezvoltarea ramurii
agricole.
Principalul obiectiv al opţiunilor analizate constă în diminuarea treptată a sumelor TVA
acumulate în cont, prin transformarea acestora în mijloace financiare aflate la dispozitia
producătorilor agricoli.
Urmare analizelor op1iw1ilor de politici, incl usiv a practicii irucrnationalc, a foSt
propusă aplicarea unei cotei reduse a TVA de 12% pentru ingr.1şămintc şi fcnilizan\i
paralel cu aplicarea aceleaşi cote a TVA pentru producţ ia agricolă primară. Prin măsura
respectivă, acumulările în cont a sumelor TVA formate din anul 20 I O urmeaui să fie
transformate din dciwantajc în avantaje pe tc1111en scurt şi mediu pentru producillorii
agricoli autohtoni . De asemenea, un efect poziti v al măsuriiiircprCt' intă creşterea mă1
imii pasibile restituirii TVA la exponul producţiei agricole, de la 8% la 12% din valoarea
exponurilor. lmpnctu l net
bugetar al măsurii propuse va constitui -134 mii. lei.
bugetar al măsllii propuse va constirui -134 mii. Lei.
Facilitati fiscale
La momentul actual, legislaJia fiscală şi vamală prevede un număr de aproximativ 300 de
facilităti sub formă de scutiri, reduceri, amânări ale termenului de achitare etc.. Uncie din
ele deja au fost consumate dat fiind circumstantele şi necesităJile pentru care au fost
introduse. altele încă au un impact asupra activitătii economice, dar şi asupra încasărilor
bugetare. Existenta facililă!ilor fiscale şi vamale este una imponantă pentru o economic în
dczvohare, însă acestea trebuie tintite şi aliniate politicilor în domeniul ecorcmic, ori o
dispersare a facilităt ilor fiscale nu are decâ1 efecl de diminuare a încasărilor buge1are fără
un benefici u ulterior. Exis1cn1a unui număr marc de facili1ă1i distorsionează. în acelaşi
timp, şi sis1emul fisca l având ca efect generarea unor op1imizliri fiscale cu scopul de a
diminua din obligaţia fiscală fată de buget. Un prim pas în acest sens, a fost aproburca
Ord inului Minisirului finanţelor cu privire la aprobarea Regisirului unic al faci lităţilor
fiscale şi vamale, care include l ista rururor facilităţi lor fiscale şi vamale, codificarea
acestora, temeiul legal de acordare,priorita tea in monitorizare şi autoritatea cc admini
strează focilirntea.
În acesl sens, revederea faci l itătilor fiscale şi vamale, prin prisma impactului !iscai,
economic, invest iţional şi social reprezintă un obiect i v pc termen mediu cure va consolida
veniturile bugetare, cât şi va asigura realizarea obligatiilor asumate de către Republica
Moldova prin Acordul de Asociere.
În anul 2020 urmează a fi realizată analiza facilităJilor fiscale şi vamale, prin prisma
eficientei acestora din perspectiva cosrului bugetar şi a efectelor produse, şi respectiv pe
termen mediu vor lipropuse măsuri de optimizare a acestora.
Ca măsură de politici pentru anul 2020 este propusă anularea scutirii de TVA a materiei
prime, materialelor, anicolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului propriu de
productie, imponate de către organizaJiile şi intreprinderile socictătilor nevăzătorilor,
socictătilor surzilor şi societă\ilor invalizilor
Se propune anularea facilitătii respective, in vederea eliminării abuzurilor şi schemelor
depistate în procesul implementării măsurii existente,care urmăreau prejudicicrcn veniturilor
bugetului public naţional. Concomitent, se propune subvcn1ionarca din bugetul de stat a
impozitelor salariale achitate de către agenrul economic pentru persoanele cu diz.abiliiăti
angajate, dar nu mai mult de 2 500 lei per salariat. ln tabelul I putem vedea Delicienţcle
scutirii existente şi avantajele subvcn1ionării directe
Tabelul I.
Mărimea supor1ului bugc1ar nu este corelat - Mărimea suponulu i bugetar este în dcpcndcn(ă de
cu numărul salariatilor cu dizabilită!i numărul salariat i lor cu dizabilităti
Actualmente. legislaţia fiscală prevede un acciz pentru autoturismele mai scumpe de 600 mii lei.
Ici.Sepropune consolidarea accizului respectiv prin cotelor aplicate la valoarea autoiurismului cu
50"/e. Prin această măsură va fi a.igumtă o echitate fiscală şi socială, prin redistribuirea
veniturilor. de la persoanele cu capacitate mai mare de plată (achitarea acci7ului suplimentar)
către persoanele social vulnerabile (prin intennediul politicilor de cheltuieli sociale). În acest
sens, la fortificarea acesiui acciz, confonn fonnulci propuse, vor fi impozitate suplimentar
aproximativ I 100autoturisme anual. ceea cc reprezintă 4% din loial autoturisme impona1e
anual. Apriori, se consideră că persoanele cc :tchizitioncază asemenea autoturisme nu sunt din
categoria celor cu venituri mici. Impactul net bugcrar al măsurii propuse va constitui +30 mii.
Lei.
Includerea taxelor rutiere in accizele 111 pmdu sclc prtmli('f"e
Actualmente, laxa rulienl este stabil ită în funcţie de capacitatea motorului , masa şi număru l de
pasager i. Dc-wvanrnju l sistemului aciuai constă în l ipsa unei corcla1i i strfinsc înirc gradul de
uti lizarea a infrastructuri i drumuri lor şi măirimea taxei ru1icrc.
În accsl sens, se propune modificarea mecani smului actual de achitare a taxei pcn1ru drumuri
de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova prin excluderea taxei pentru de
către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova prin excluderea taxei penim
folosirea dmmurilor de către autovehiculele înmatriculate în R . Moldova concomitent cu
majorarea accizei la produsele petroliere .În acest sens, mărimea taxei m1iere suponată de
către contribuabil va fi direct proporţională cu cantitatea de produse petroliere consumată.
Astfel, măsura dată va avea ca efecte o redistribuire a poverii fiscale în panca cc 1ine de
mărimea taxelor mtiere suponate, de la contribuabilii care consumă mai pu1in produse
petroliere, către contribuabilii care consumă mai mult produse petroliere , respectiv frecventa
utilizării infrastructurii drumurilor şi mărimea mijlocului de trnnspon este mai marc.
Taxele locale
Plafonarea taxelor ale
Este important de mcn1iooa 1 faptul că, deşi realizată în contextul unei s1rn1cgii prioritare
pentru Republica Moldova (i.e. cea a descentralizării), excluderea plafonării cotelor taxelor
locale a dezvăluit mai muhe lacune ale APL în exercitarea competentelor aferente, şi anume:
;;... incertitudine pentru mediul de afaceri, ceea cc afectează mediul invcstitional al tării;
:;.. abordarea selectivă a autoritătilor competente din diferite localităli la stabilirea taxelor
locale aplicabile şi a cotelor acestora;
:;.. generarea unor situaţi i de abuz/discriminare fata de contribuabili prin stabi li rea unor cote
exagerate ale taxelor locale;
J;o lipsa unui mecanism lega l de ajustare a cotelor taxelor locale. prin care s fie asigurată
pred ict ibil itatea şi certitud inea impunerii pentru contribuabili, pc1111i1find -lc acestora luarea
deciziilor vizate de povara fiscală;
) acordarea unui tratament prefereniial principiului autonomiei APL în raport cu principiul
cchitlilii fiscale, potrivit căruia contribuabi li i care activează în condilii sim i lare sunt
trataţ i egal în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale
În acest sens, este important de considerat faptul că autonom ia locală este unul din principii le
de bază ale administrării publice locale, fiind garantată at<Ît de legislaţia naţiona lă, cât şi de cca
intcma1ională. Totuşi, ac.casta nu restricţionează stabilirea prin lege a unor limite maxime
pentru cotele taxelor locale. Atât Constitu!ia Republicii Moldova , cât şi Carta Europeană
aAutonomici Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autorităţi le APL în lim
itele legii.
Mărimea maximă a taxelor locale se va stabili reieşind din analiza cotelor actuale adoptate de
autorităţile locale.
O problemă cu care sc con fruntă rcprezcnia nţ ii profesiilorju ridice 1inede lipsa unei protec1ii
sociale, asemenea salaria!ilor prin pri sma si stemul ui de asigun'\l'Î sociale. Totodată, această situa1ic
este determinată de mărimea contribuţ i ilor achitate de către contribuabili respect ivi. Or, unul din
principi ile care stau la baza func1ionalita1i i sistemului obligatoriu de
asigurări sociale este principiul contribut ivită1i i, confonn căruia drepturile de asigurări sociale se
cuvin pc temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.
În acest sens, pentru a creşte beneficiile sociale este necesar majorarea contribuţiei la
sistemul de asigurări sociale. Astfel, se propune ca asigurarea socială a profesiilor juridice.
in acest sens. pentru a creşte beneficiile sociale este necesar majorarea contribuJiei la
sistemul de asigur.lri sociale.As1fcl, se propune ca asigurarea socială a profesiilor juridice
(a\'OC3)i, notiri, exocuiori judccătoreşii, ere.) să fie în cuantumul de 24 255 ceea ce
corespunde mărimii conrributiilor sociale achitate pentru un angajator cu un salariu de 8 422
Ici (mărimea prognozată a salariului mediu pe economie.) Această măsură va permite
reprezentanţii profesiilor juridice să beneficieze de întregul spectru de presta)ii sociale, cum
ar fi:
indemniza\ie penrru incapacitate temporară de muncă cauzată de afec\iuni generale sau de
accidente în afara muncii, de boli profesionale şi de accidente de muncii. inclusiv
indemniw\ie pentru îngrijirea copilului bolnav;
indemniw\ie de matcmi1a1c;
indcmn iza\ie pentru creşterea copilului pînă la împlin irea vîrstei de 3 an i; etc.
În cazul dat venitul med iu asigurat va constitui mărimea salariu l ui mediu pc economic,
pentru anul 202 1 - 8 422 lei.
Prin u rmare, măsura propusă urmăreşte extinderea spectrului de benefici i sociale pentru
liberi i profesionişti din domeniul ju stiţiei asigurând creşterea moti vării şi încrederii acestora
în sistemele obligatorii de asigurare socială. De asemenea, propunerea prevede revizuirea
regimului fiscal aplicai liber profesioni ştilor din domeniul justi\iei prin reducerea cotei de la
1 8% la 12%, concomitent cu pem1i1erea la deducere doar a cheltuielilor privind salariile
angajaţi lor. Modificarea regimului de impozitare va asigura unificarea cotei de impo7itare a
veniturilor la ni velul cotei standard de 12%, precum şi simplificarea acest ui a prin prisma
evidenţei cheltuielilor în scopuri fiscal.
rrOTAL +419.S
2.3.Contributia impozitelor şi ta.telor încasate de SFS
ln concluzie, SFS este o institu\ic publică care intcrac\ioncail\ zilnic cu cctă\cnii şi agcn\ii
economici din Republica Moldova, prin unnarc, măsurile administrative aplicate de func1ionarii
fiscali sont privite ca parte componentă a politicii guvernamentale .
Veniturile fiscale constituie contribu\ia majoră la buget. iar Guvernul se concentrează atol pc
asigurarea unui nivel corespunzător de colectare a acestor venituri ,col şi pc implementarea
măsurilor modeme, corecte şi coerente de administrare fiscală.Din această perspectivă, este
necesar ca SFS să-şi impună o misiune cuprinzătoare, priorilă\i ,obiective şi un plan de
implementare a acestora, pentru a realiza o refonnă majoră a administrării fiscale.
Această rcfonnă este necesară ondeosebi on situaţia actuală, iar implementarea ci va aduce
beneficii a101 pentru \ară,cot şi la nivel ins1i1u1ional.
SFS, aşadar, exercită un spectru larg de proceduri fiscale,în sarcina lui fiind puse administrarea
impozitelor şi laxelor locale care necesită efo11uri considerabile şi anume:
> cviden\a ind ividuală a contribuabil il or şi \inerca Registrului fisca l ;
> cvidcn\a individuală a tuturor obliga\ irn1ilor fiscale calculate, achitate şi restante;
> restituirea sumelor plătite în plus şi a celor prevăzute spre res1i1uirc, con f'onn legisla\ iei;
> deservirea contribuabililor prin distrib uirea fonnularelor. acordarea consuha\iilor. prelucrarea
declaraţiilor şi a alior date şi infonnaţii;
);> popularizarea legisla\iei fiscale;
);. efectuarea controalelor fiscale;
);. aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obliga\iei fiscale, inclusiv de executare silită a
impozitelor şi laxelor;
> eliberarea timbrelor de acciz;
:;.. eliberarea facturilor fiscale;
> \inerea registrului maşinilor de casă şi control etc.
Acte normative
SurscWEB
STUDIU INDIVIDUAL
La unitatea de curs
„Administare fiscala”
A realizat:
student gr. FPF-230. M
Juncu Ștefan
Conducător științific:
dr. hab. prof. universitar
Ulian Galina
Chișinău 2024