Sunteți pe pagina 1din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Taxa pe valoare adaugata. Asezare si percepere

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Multiplele transformari legislative in domeniul fiscal determinate de necesitatea armonizarii cu sistemele fiscale europene, au generat schimbari fundamentale in modul de asezare si percepere a impozitelor si taxelor din tara noastra. In aceasta lucrare am incercat sa aduc in actualitate principalele aspecte teoretice si practice in legatura cu asezarea, urmarirea si perceperea taxei pe valoarea adaugata si accizelor din Romania. In continutul lucrarii am utilizat structura sistemului fiscal, metodele, tehnicile si instrumentele utilizate in activitatea de impunere, urmarire si percepere a taxei pe valoarea adaugata si accizelor. De asemenea am venit cu aspecte concrete ale mecanismului de asezare si percepere a celor doua impozite indirecte. In acest sens, am luat spre analiza societatea comerciala Conmet Slobozia, societate cu raspundere limitata, care are ca principal obiect de activitate comertul produselor din import (fitinguri, centrale termice, etc) si prin ea am desfasurat toate operatiunile prevazute de actele normative in vigoare care sunt cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata si a accizelor. Lucrarea este structurata pe trei capitole si cuprinde pe langa aspectele conceptuale, studii de caz rezolvate, punandu-se astfel in evidenta o diversitate de spete din practica fiscala. Intreaga problematica a taxei pe valoarea adaugata si a accizelor este abordata atat de pe pozitia contribuabilului platitor de impozite si taxe, cat si din punct de vedere al activitatii desfasurate de aparatul de control fiscal, urmarindu-se atat determinarea si varsarea taxei pe valoarea adaugata si accizelor, cat si controlul respectarii reglementarilor legale in domeniu. In primul capitol am analizat sistemul impozitelor indirecte, sursa principala de formare a resurselor financiare publice, incercand sa scot in evidenta elementele tehnice comune tuturor taxelor si impozitelor si clasificarea acestora. Un loc important in cadrul acestui capitol am acordat caracterului regresiv al impozitelor indirecte, unde am studiat ponderea taxei pe valoarea adaugata in diferite niveluri de venit si povara fiscala pentru

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

primul aliment de baza pe care il consuma orice cetatean si anume painea. Dupa istoricul impozitelor indirecte in Romania, am analizat evolutia acestora in perioada 1999 2002 la nivel national, precum si la nivelul judetului Ialomita, pe baza datelor publicate de Ministerul de Finante si a celor extrase din baza de date ale Directiei Judetene a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat a judetului Ialomita. In capitolul doi am analizat taxa pe valoarea adaugata pe sase subcapitole, plecand de la stabilirea obiectului impozabil si a bazei de impozitare si determinand in final taxa pe valoarea adaugata de plata. De asemenea, am efectuat abordarea paralela privind taxa pe valoarea adaugata, cu statele membre ale Comunitatii Europene in subcapitolul sase, utilizand date din diverse lucrari de specialitate prezentate in bibliografie. In fiecare subcapitol sunt prezentate studii de caz rezolvate privind modul de determinare a bazei de impozitare, de asezare si percepere, precum si a deducerii taxei pe valoarea adaugata. Capitolul trei este rezervat accizelor si ca structura este asemanator capitolului doi. In finalul acestui capitol am efectuat abordarea paralela privind accizele cu tarile Uniunii Europene la diferite tipuri de produse supuse regimului accizelor. De asemenea, sunt prezentate studii de caz rezolvate pentru determinarea bazei de impunere, precum si a cuantumului accizei. Capitolele doi si trei au in finalul lor deconturile ce se depun lunar la Administratia Finantelor Publice Slobozia. In anexe am prezentat documentele justificative care stau la baza datelor din deconturile de taxa pe valoarea adaugata si accize. In finalul lucrarii sunt redate concluziile si propunerile reiesite din cercetarea stiintifica pe care am efectuat-o la S.C.Conmet S.R.L.Slobozia si Directia Judetena a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat a judetului Ialomita.

CAPITOLUL I SISTEMUL IMPOZITELOR INDIRECTE

Impozitele sursa principala de formare a resurselor financiare publice. Continutul si rolul impozitelor.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor sale. Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului. Analizand continutul impozitului putem afirma ca reprezinta o contributie baneasca in sensul ca, persoanele fizice si juridice sunt datoare sa participe dupa anumite criterii la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societatii, necesare finantarii intregii colectivitati. Impozitul este o contributie obligatorie in sensul ca toate persoanele fizice si juridice care beneficiaza de actiunile sau obiectivele finantate din fondurile generale ale societatii trebuie sa participe la formarea acestor fonduri. Dreptul de a introduce impozite il are statul si se exercita de cele mai multe ori prin intermediul organelor puterii centrale si locale. Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitelor de importanta nationala, iar organele locale pot introduce anumite impozite in favoarea unitatilor administrativ teritoriale. Impozitele sunt plati cu titlu nerambursabil si definitiv in sensul ca, odata facute in scopul formarii fondurilor generale ale societatii, ele sunt utilizate numai la finantarea unor actiuni si obiective necesare tuturor membrilor societatii si nu unor interese individuale sau de grup. Impozitele sunt datorate conform dispozitiilor legale, in sensul ca nici un impozit al statului nu se poate stabili si percepe, decat in baza unui act normativ, conform principiului dupa care nullum impositum sine legae. Impozitele sunt datorate de catre persoanele fizice, persoanele juridice in sensul ca reprezinta o modalitate de participare a acestora la constituirea fondurilor generale ale societatii. Impozitul se datoreaza pentru veniturile realizate si bunurile detinute, in sensul ca, subiectele impozabile dobandesc sau poseda bunuri care, conform prevederilor legale sunt impozabile. Rolul impozitului se manifesta pe plan financiar, economic si social, dar in mod diferit de la o etapa de dezvoltare a economiei la alta. O importanta deosebita se manifesta in plan financiar, deoarece acestea constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Pe plan economic, rolul impozitelor se concretizeaza in incercarile statului de a folosi impozitele ca un mijloc de interventie in activitatea economica. In functie de intentia

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca un instrument de stimulare sau de franare a unei anumite activitati, de crestere ori de reducere a productiei sau a consumului unui anumit produs, de impulsionare ori de diminuare a comertului exterior etc. Pe plan social, rolul impozitelor se concretizeaza in faptul ca, prin intermediul lor, statul procedeaza la redistribuirea unei parti importante din produsul intern brut intre clase si paturi sociale si intre persoanele fizice si juridice. Dintre factorii externi care influenteaza limita impozitelor intr-o tara, se pot mentiona: nivelul produsului intern brut pe locuitor, nivelul mediu al impozitului si progresivitatea impunerii. In cadrul factorilor proprii sistemului de impozite care influenteaza limita impozitelor, locul cel mai important il ocupa progresivitatea cotelor de impunere si modul de determinare a materiei impozabile. Pentru ca prin impozite sa se poata realiza obiectivele urmarite de catre stat la introducerea lor, este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de organele fiscale cat si de platitori. Veniturile bugetare, reprezentand impozite, taxe si alte venituri asa cum sunt inscrise in bugetul de stat, se caracterizeaza, fiecare in parte, prin anumite trasaturi determinate de rolul lor economic si social, de modul de provenienta, de asezare, urmarire si percepere. Totodata, exista anumite elemente comune specifice tuturor veniturilor bugetare, fara de care acestea nu s-ar putea aseza, determina, urmarii si realiza, si care trebuie sa fie clar precizate in reglementarile fiscale instituitoare de impozite si taxe si sa fie cunoscute si respectate atat de organele fiscale, cat si de contribuabilii persoane fizice si juridice. Dintre elementele tehnice comune veniturilor bugetare retinem: obiectul, baza de calcul, subiectul, platitorul, cota de impunere, modul de determinare, termenul de plata, inlesnirile si facilitatile fiscale, drepturile si obligatiile platitorului. Obiectul este elementul concret care sta la baza asezarii impozitului si poate fi diferit in functie de provenienta venitului, scopul urmarit si natura platitorului. Pot constitui obiect al impozitelor si taxelor: venitul, profitul, pretul sau tariful, bunul mobil sau imobil, actul sau fapta. Dintre categoriile de obiecte impozabile cel mai raspandit este venitul prin diversitatea de forme pe care le imbraca in cadrul persoanei care il realizeaza. Venitul reprezinta suma pe care o persoana fizica o realizeaza de pe urma muncii, a unor acte colaterale ei sau din diferite prestari de servicii. Profitul intra in cadrul bazei de calcul prin diferenta dintre venituri si cheltuieli corectata cu sumele nedeductibile.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pretul sau tariful poate constitui baza de calcul acolo unde sumele datorate bugetului sunt incluse in structura acestuia (taxa pe valoarea adaugata, accizele). Baza de calcul sau materia impozabila reprezinta elementul pe care se fundamenteaza calculul impozitului. Uneori obiectul impozabil reprezinta si baza de calcul (in cele mai multe cazuri). In cazul veniturilor (salarii, profit, taxa pe valoarea adaugata) baza de calcul are in vedere determinarea acestui obiect impozabil. In alte cazuri, baza de calcul difera de obiectul impozabil si apare sub forma unui element distinct (in cazul impozitului pe cladiri, obiectul impozabil este imobilul, iar baza de calcul este valoarea impozabila a cladirii; in cazul mijloacelor de transport obiectul impozabil este mijlocul de transport, iar baza de calcul este capacitatea cilindrica a motorului exprimata in unitati de 500 cmc sau fractiuni). Subiectul venitului il reprezinta persoanele fizice sau juridice care detin sau realizeaza obiectul impozabil si care, potrivit legii, au obligatia platii fata de buget. Legislatia care reglementeaza un impozit sau o taxa trebuie sa stipuleze clar persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata sau la calculul si varsarea impozitului catre trezoreria statului. In caz de neplata a obligatiei fiscale la termen, aceste persoane sunt obligate sa suporte unele sanctiuni fiscale sau penale. O persoana se poate afla fie in calitate de platitor fie in cea de suportator sau poate cumula ambele calitati. Din acest motiv este necesar sa se faca o delimitare intre cele doua categorii de contribuabili: cei care sunt obligati la varsarea impozitului si cei care suporta efectiv obligatia fiscala. Asupra deplasarii unui impozit la plata catre alta persoana fizica sau juridica, influenteaza modul de asezare, trasaturile relatiilor economice si nu, in ultimul rand, gradul de personalizare a impozitului. In cazul deplasarii platii impozitului, in practica fiscala din tara noastra, platitorul poate fi o alta persoana fizica sau juridica numita mandatar. In cazul impozitului pe salarii subiectul este cel ce realizeaza venituri din salarii, iar platitorul la buget este unitatea prin intermediul careia se realizeaza venitul. In cazul impozitului pe dividende, subiectul este asociatul, iar platitorul este societatea pe actiuni respectiva. In ambele cazuri plata catre buget se face prin metoda stopajului la sursa. Cota sau cuantumul unitar reprezinta proportia dintre volumul total al unitatilor de evaluare a venitului si partea prelevata la dispozitia statului. Cuantumul reprezinta marimea impozitului prin aplicarea unor procente asupra unitatii de impunere. Cotele de impunere pot fi: procentuale (proportionale, progresive, regresive); fixe.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Principalele impozite de la populatie, in special cele pe venitul persoanelor fizice, au un sistem de cote progresive. De asemenea, sunt stabilite dupa sistemul cotelor progresive si unele taxe de timbru, in special cele pentru care actiunile si cererile sunt evaluate in bani si care sunt introduse la instantele judecatoresti (taxe pentru efectuarea procedurii succesorale etc.). Impozitarea veniturilor cu cote progresive cunoste doua modalitati: progresivitate simpla (directa); progresivitate pe transe. Progresivitatea simpla consta in aplicarea unor cote variabile in functie de intregul volum al bazei impozabile. Aceste cote duc la nedreptatirea acelor contribuabili platitori care realizeaza venituri ce se afla cu putin peste limita de la care se trece de la o cota mica la una mai mare. In tara noastra nu exista impozite calculate dupa acest sistem. In sistemul cotelor progresive pe transe, calculul impozitului se face pe fiecare transa de venit urmand ca in transa urmatoare sa se aplice cota corespunzatoare ei. Impozitarea progresiva poate opera atat pe vertical cat si pe orizontal. Progresivitatea verticala opereaza in raport cu volumul obiectului impozabil. Cu cat obiectul este mai mare cu atat cota de impunere este mai ridicata. Cresterea progresiva a cotelor este limitata pana la un anumit plafon maximal, intrucat cresterea in continuare ar duce la o prelevare a venitului in proportie de 100% ceea ce echivaleaza cu confiscarea venitului respectiv. Ca urmare a acestui fapt, indiferent de cresterea in continuare a venitului impozabil, peste plafonul maxim aceasta cota poate deveni fixa, deci de la un anumit plafon cota progresiva devine cota proportionala. Progresivitatea pe orizontala se refera la venituri egale ca volum, in raport cu natura obiectului impozabil considerat sau in functie de sursa acestora, operand diferentierea lor. Unele venituri care se datoreaza statului difera din punct de vedere al calculului, determinarea facandu-se cu cote diferite. Pentru veniturile provenite din impozite, progresivitatea opereaza in raport cu sursa venitului. Pentru anumite taxe, progresivitatea opereaza in functie de mai multe considerente: pentru taxele de timbru privind efectuarea succesiunii sunt stabilite anumite taxe in functie de valoarea succesiunii, cat si in raport cu gradul de rudenie fata de defunct. Unele impozite se calculeaza pe baza unor cote proportionale sau a unor cote fixe de impozitare. Cotele proportionale sunt exprimate printr-un procent unic care se aplica asupra volumului bazei de impozitare, ceea ce face ca impozitul sa fie determinat proportional cu obiectul impozabil. In acest caz, oricat de ridicat sau de scazut ar fi venitul, cota ramane

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

neschimbata (impozitul pe cladiri, o serie de taxe de timbru al caror continut este evaluabil in bani). Cotele fixe sunt exprimate in sume absolute, ele aplicandu-se direct asupra unitatilor monetare a bazelor impozabile si utilizandu-se cand obiectul impozabil nu se masoara in unitati monetare. Cu ajutorul cotelor fixe se calculeaza o serie de impozite, caz in care cota se aplica la baza de calcul exprimata in unitati naturale (taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat in alte scopuri decat agricultura sau silvicultura, taxa asupra mijloacelor de transport). In etapa actuala, cu unele exceptii, cotele de impunere sunt sub forma procentuala, aceasta reprezentand o forma de manifestare a personalizarii impozitelor. Numarul cotelor si nivelul acestora sunt specifice fiecarui impozit. In functie de anumite obiective urmarite prin politica fiscala se pot utiliza, fie o cota generala (impozitul pe profit), fie o cota standard si un anumit numar de cote inferioare sau superioare sau o cota aditionala fata de cota standard. Avand in vedere sistemul cotelor instituit prin actele normative in vigoare, in tara noastra, se poate utiliza procedeul cotelor fixe pe unitatea monetara, pe transe sau o impunere proportionala. Impozitul datorat se stabileste prin aplicarea cotei de impozitare asupra bazei de calcul. Impozitul astfel calculat poate fi diminuat ca urmare a unor facilitati fiscale sau poate fi majorat cand se constata unele erori de calcul sau intarzieri. Dupa ce sunt operate aceste modificari rezulta cuantumul final al sumei datorate bugetului de stat. In etapa actuala, in aproape toate tarile incasarea impozitelor se face prin intermediul administratiei fiscale (procedeul regiei). De asemenea, s-a extins metoda impozitelor portabile in cadrul careia plata se face direct de contribuabil. Daca avem in vedere mijloacele de plata, preponderenta este plata in bani. Exista insa si posibilitatea platirii prin titluri de imprumut sau prin efecte de credit. Plata veniturilor statului trebuie facuta la termenele de plata prevazute in normele referitoare la scadenta obligatorie (care indica periodicitatea platilor si data pana la care se efectueaza aceasta fara a se suporta sanctiuni). La stabilirea termenelor de plata se au in vedere: marimea venitului, necesitatea alimentarii ritmice a fondurilor bugetare, posibilitatile contribuabililor, conditiile specifice de realizare a veniturilor impozabile etc. Termenele de plata sunt stabilite zilnic, saptamanal, lunar, trimestrial, semestrial, asa cum se prevede in legislatia fiecarui impozit.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In cazul in care termenul de plata expira intr-o zi nelucratoare plata se considera in termen daca se efectueaza in ziua imediat urmatoare. In cazul in care actele normative care au reglementat veniturile, nu au prevazut termene de plata, atunci Ministerul Finantelor poate sa stabileasca aceste termene. In unele situatii termenul poate sa coincida sau nu cu scadenta. La taxele vamale, accize, taxa pe valoarea adaugata, termenul de plata coincide cu scadenta ( in cazul importurilor). La impozitul pe salarii termenul de plata este lunar, iar scadenta reprezinta ziua cand se ridica de la banca sumele necesare platii chenzinei a doua. In cadrul facilitatilor acordate, in Romania sunt prevazute scutiri, reduceri, amanari, esalonari, bonificatii etc. Inlesnirile acordate contribuabililor, dar si reducerile, pot avea o justificare economica, sociala, financiara sau tehnica. Unele exonerari au motivatii economice sau tehnice, un exemplu in acest sens fiind taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor care nu au caracter economic realizate de unitatile de asistenta sociala, sanatate, invatamant, cultura, sport etc. Alteori aceste exonerari se acorda in vederea reducerii costului administrat la taxa pe valoarea adaugata prin micsorarea numarului de platitori. Acestia, desi efectueaza operatiuni economice se plaseaza sub un anumit plafon minim stabilit de Ministerul Finantelor. Pentru inlaturarea cumulului de impozite, ca urmare a existentei unor impozite cu caracter periodic, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata operatiunile de bursa, asigurarile si reasigurarile etc. Pentru a stimula exportul de produse, se exonereaza de taxa pe valoarea adaugata si de taxe vamale bunurile si serviciile exportate. De asemenea, sunt exonerate de unele impozite bunurile din import provenite din succesiuni testamentare, donatii cu caracter social, cultural, didactic, sportiv, bunurile returnate in tara, bunurile ce nu se comercializeaza ulterior, bunurile persoanelor fizice apartinand actiunilor diplomatice pe baza de reciprocitate. Alte scutiri au un profund caracter social. In cazul impozitului pe venitul salarial sunt exonerati contribuabilii care au un venit sub minimul net provenit din salarii, pensii etc. Mai sunt exonerate urmatoarele categorii: ajutoarele acordate handicapatilor, mamei, pensiile acordate victimelor de razboi, revolutie etc. Pentru stimularea procesului de economisire si investire, se pot exonera dobanzile aferente sumelor depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni sau cele din contul bancar la economiile populatiei sau chiar veniturile obtinute de pe urma titlurilor emise de stat pentru acoperirea deficitului bugetar. Toate acestea pot fi finalizate de organizatii abilitate si legiferate pe o perioada mai mare sau chiar cu caracter permanent.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Reducerile care se acorda la plata unor venituri bugetare pot sa fie facute atat cu scop stimulativ cat si cu scop social. In scop stimulativ functioneaza o serie de reduceri acordate in cazul impozitului pe profit (reducerea de la plata impozitului pe profit beneficiarilor si agentilor economici care in activitatea lor folosesc forta de munca cu un randament sau capacitate redusa). Bonificatiile se acorda in scopul stimularii agentilor economici sa achite cu anticipatie impozitele si taxele datorate. Bonificatiile opereaza ca un procedeu de reducere a impozitului atunci cand plata se face cu anticipatie si se acorda cu conditia sa nu existe restante in anii precedenti. Ele se intalnesc la o serie de impozite insa actele normative noi care apar, in majoritatea lor, nu cuprind si nu stipuleaza sistemul bonificatiilor. Amanarile se dau cu aprobarea organelor fiscale teritoriale ale Ministerului Finantelor cand un platitor dovedeste ca nu a platit la termen suma din anumite motive independente de vointa lui ( calamitate naturala). Esalonarile reprezinta fragmentarea impozitului datorat in mai multe parti urmand ca fiecare transa sa fie platita la anumite termene. Ele se pot aproba pe baza unei documentatii (daca o persoana a obtinut o succesiune mare si nu poate plati obligatia la un singur termen, poate solicita esalonarea sumei pe mai multe termene). Termenele stabilite prin acte normative trebuie respectate intocmai.

Clasificarea impozitelor si taxelor Clasificarea impozitelor are un rol deosebit de important in asezarea si perceperea acestora. Astfel, in practica financiara se intalnesc o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai ca forma, dar si din punct de vedere al continutului. Evolutia fiscala din fiecare tara conduce la modificari in ce priveste categoriile de impozite si taxe, cuantumul si destinatia lor, precum si modul de asezare si percepere. Tinand seama de marea diversitate de forme pe care le-au avut si le au impozitele si taxele in diferite etape ale tarii, ele pot fi grupate in functie de mai multe criterii. In functie de forma in care se obtin de catre stat, intalnim: impozite in natura, avand forma prestatiilor sau darilor in natura, fiind specifice si frecvente in oranduirile sclavagiste si feudale.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

impozite pecuniare (in bani), care imbraca forma baneasca de percepere. Au o aplicare izolata, sporadica in oranduirile sclavagista si feudala, dar devin preponderente in capitalism, odata cu extinderea relatiilor marfa / bani. In functie de obiectul impunerii, impozitele si taxele pot fi divizate in urmatoarele trei categorii: impozite si taxe pe avere, cum sunt impozitul pe cladiri si impozitul pe terenuri; impozite si taxe pe venit, care se stabilesc si se percep asupra veniturilor contribuabililor, persoane fizice sau juridice. Aceste impozite si taxe se realizeaza sub forma impozitului pe salarii, impozitului pe profit etc.; impozite sau taxe pe cheltuieli, pentru limitarea sau franarea unor cheltuieli, spre exemplu impozitul suplimentar pentru depasirea fondului total destinat platii salariului. Dupa modul de percepere, distingem cea mai importanta grupare a impozitelor si taxelor, atat din punct de vedere teoretic, cat si practic, acesta clasificare numindu-se si clasificatie bugetara. Astfel intalnim: Venituri curente, care au in componenta lor: Veniturile fiscale, unde intalnim: impozite directe care au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice, in functiile de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute de lege. Ele se incaseaza direct de la obiectul impozitului la anumite termene, dinainte stabilite (impozitul pe profit, impozitul pe salarii); impozite indirecte care se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri sau prestarii unor servicii sau executarii de lucrari, ceea ce inseamna ca ele vizeaza cheltuielile. In general aceste impozite si taxe se includ in pretul marfurilor, serviciilor sau lucrarilor, astfel ca se suporta de consumatorii sau beneficiarii acestora, dupa caz, deci de alte persoane fizice sau juridice decat subiectul impozabil(taxa pe valoarea adaugata, accizele); Veniturile nefiscale, care cuprind, in principal, varsamintele din profitul net al regiilor autonome, varsaminte de la institutiile publice si diverse venituri, ca de exmplu: venituri din aplicarea prescriptiei extinctive, venituri din amenzi; Veniturile din capital care cuprind venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice, venituri din valorificarea rezervei de stat si de mobilizare, venituri din vanzarea activelor imobilizate in cadrul procesului de restructurare economica.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Daca tinem cont de criteriile care stau la baza asezarii impozitelor directe, atunci acestea pot fi grupate in: impozite reale, care se stabilesc asupra unor obiecte materiale (case, terenuri, produse etc.), acestea mai sunt denumite si obiective sau pe produs, deoarece se stabilesc asupra produsului, obiectului impozabil, fara a se avea in vedere situatia persoanei contribuabilului; impozite personale, care au in vedere in principal persoana contribuabilului, in conexiune cu veniturile sau averea sa, ori indiferent de acestea. Datorita acestor trasaturi specifice, impozitele personale sunt denumite, uneori, subiective(impozitul pe salarii). In acelasi timp, impozitele indirecte sunt categorisite, in raport de diferite caracteristici, in: a) impozite sau taxe de consumatie, percepute asupra produselor si serviciilor de prima necesitate prin adaugarea lor la pretul de vanzare. Unele sunt stabilite, spre exemplu, la bauturi alcoolice, tutun, produse petroliere, sare, zahar, faina etc. si asupra unor servicii, mai ales locale, cum sunt serviciile hoteliere si transporturile in comun. In tara noastra, aceste taxe au fost desfiintate in data de 1 Ianuarie 1949, dar au fost reintroduse la data de 1 Decembrie 1991 (taxa pe valoarea adaugata, accizele). b) monopolurile fiscale, a caror modalitate de impunere consta in dreptul exclusiv al statului asupra productiei, vanzarii sau productiei si vanzarii anumitor produse, cum sunt spre exemplu, sarea, tutunul, bauturile alcoolice etc. taxe vamale, stabilite asupra marfurilor exportate, importate sau tranzitate pe teritoriul unui stat; alte impozite sau taxe cum sunt: taxa de timbru, de inregistrare, pe circulatia averii etc. In functie de scopul urmarit, avem urmatoarele categorii de impozite: a) impozite financiare, a caror stabilire are loc in vederea obtinerii de venituri publice, necesare acoperirii cheltuielilor publice, cum sunt: impozitul pe venit, taxa pe valoarea adaugata; b) impozitele de ordine, care au ca scop limitarea unor activitati, realizarea unor teluri de alta natura decat cel fiscal. De exemplu, prin instituirea unor taxe ridicate la vanzarea bauturilor alcoolice si a tutunului se urmareste limitarea consumului acestora avand in vedere efectul lor nociv asupra sanatatii oamenilor. Dupa frecventa de realizare, impozitele pot fi grupate in:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

impozitele permanente, care au o anumita regularitate in asezare si percepere, fiind anuale, trimestriale sau lunare; impozite incidentale, care se stabilesc si se percep o singura data (impozitul pe avere si castigul pe razboi);

Tinand seama de nivelul la care se administreaza, impozitele si taxele pot fi: federale sau ale statelor membre ale federatiei, ori ale statului (in cazul statelor cu structura unitara); locale ale provinciilor, departamentelor, judetelor, oraselor, comunelor. Datorita acestei ample clasificari, fiecare stat isi stabileste propria clasificare a impozitelor, in functie de politica economica, fiscala si sociala pe care o promoveaza, influentata de etapa de dezvoltare a societatii.

Aspectele, scopul si caracterul regresiv al impozitelor indirecte In materie de impozite, prin indirect nu trebuie inteles faptul ca aceasta categorie de impozite afecteaza indirect veniturile populatiei. Impozitele indirecte afecteaza veniturile populatiei mult mai direct si mai apasator decat impozitele directe, intrucat omul de rand nu cunoaste cand plateste aceste impozite, care produse si servicii contin impozite indirecte, cate impozite indirecte contine fiecare produs si serviciu, cat de mari sunt acestea in pretul sau tariful produselor si serviciilor cumparate. Denumirea de indirecte provine de la faptul ca aceste impozite nu sunt nominale, nu se stabilesc direct pe persoana. Atunci cand se introduc, nu se poate cunoaste nici de organele fiscale si nici de cetateni si agenti economici (rezidenti sau nerezidenti), cine va plati aceste impozite si in ce masura. Deci stabilirea lor nu se poate face nici nominal, prin luarea in evidenta, clara si precisa, a tuturor persoanelor fizice si juridice care au obligatia de a plati si nici prin determinarea cuantumului impozitului ce va trebui platit de fiecare. Statul va incasa aceste impozite, dar nu direct de la suportatorii acestora, ci indirect, prin interpusi, prin persoanele juridice (societati comerciale, regii autonome) si fizice (autorizate sa desfasoare anumite activitati), care vand produse si/sau presteaza servicii

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

supuse acestei categorii de impozite indirecte, dintre care cele mai cunoscute sunt taxa pe valoarea adaugata si accizele. Concluzionand, denumirea de indirect provine de la faptul ca statul nu are posibilitatea sa stabileasca nominal aceasta categorie de impozite, in mod direct pe fiecare persoana. Altfel spus, statul nu are posibilitatea sa cunoasca numele si prenumele, adresa, cuantumul impozitului persoanei care trebuie sa plateasca unul sau mai multe impozite indirecte (in functie de structura produselor consumate, care contin impozite indirecte) si care sa fie luate in evidenta organelor fiscale. Analizand scopul impozitelor indirecte, putem afirma fara sa gresim, ca ele au dublu scop, si anume: procurarea necesarului de venituri bugetare, care nu pot fi asigurate numai pe calea impozitelor directe; franarea consumului unor bunuri si servicii al caror consum, in special excesiv, este daunator sanatatii fizice, morale si mentale a populatiei. Intre aceste produse si servicii se incadreaza alcoolul, tutunul, produsele din tutun, activitatea barurilor si restaurantelor (in special al celor cu program de noapte), jocurile de noroc, prostitutia (devenita fenomen social, dar neoficializata inca) etc. In prezent se constata ca pe masura ce creste discrepanta dintre necesarul de venituri bugetare, tot mai mare si posibilitatile reduse de asigurare a acestora numai pe calea impozitelor directe , se apeleaza din ce in ce mai mult la impozite indirecte. Acesta si ca urmare a faptului ca impozitele directe fiind vizibile, depasirea unui anumit nivel al acestora conduce la sporirea starii de nemultumire din partea marii majoritati a populatiei, la atacuri tot mai frecvente si serioase la adresa sistemului fiscal. Aceste atacuri la adresa sistemului fiscal, determinate de marirea poverii fiscale, sustinute de numeroase personalitati, oameni politici, partide de opozitie, au ajuns uneori la adevarate revolutii fiscale, conducand la caderea de la putere a guvernului si chiar a unor partide politice. In schimb, impozitele indirecte, fiind invizibile, se pot folosi cu multa abilitate si usurinta in preluarea unei parti cat mai mari din veniturile populatiei, fara ca acesta sa-si dea seama, cu usurinta si imediat, nici asupra numarului acestora si nici asupra marimii lor. Altfel spus, in cazul impozitelor indirecte, populatia nu are de unde sa stie, permanent si in mod corect, povara fiscala la care este supusa. Impozitele indirecte, fiind in general, impozite pe vicii, printr-o subtila manipulare a populatiei, in special in cazul consumului unor produse precum bauturile alcoolice, tigari, cafea etc., se deplaseaza vinovatia statului care a procedat la o supraimpozitare asupra

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

consumatorilor. Vinovat nu este statul, pentru ca a introdus impozite atat de mari, ci consumatorii acestor produse, a caror sanatate si chiar viata sunt puse in pericol prin consumul lor excesiv. Cu alte cuvinte, statul nu poarta nici o vina nici chiar in situatia de sporire a consumului de vicii de catre o mare parte a populatiei, inclusiv de catre minorii de la varste de 8 10 ani. Se ocolesc astfel, cu multa abilitate, obligatiile pe care le are statul in promovarea unor masuri de prevenire si reducere a consumului de produse si servicii daunatoare sanatatii fizice, morale si mentale a populatiei. Impozitele indirecte, asa dupa cum le arata si denumirea, sunt acele impozite care nu sunt vizibile, nu sunt cunoscute, nu sunt perceptibile si comensurabile de contribuabilii persoane fizice si juridice la cumpararea produselor si serviciilor. Impozitele indirecte sunt incluse, ascunse in pretul produselor si tariful serviciilor. Aceste impozite preiau o parte din veniturile persoanelor, nu in mod direct, vizibil, ci in mod indirect, invizibil, prin mijlocirea pretului, prin includerea lor in pretul produselor si tariful serviciilor. In timp ce la impozitele directe fiecare persoana cunoaste, anticipat termenul de plata, cuantumul acestora, la impozitele indirecte aceste elemente nu sunt cunoscute, intrucat acestea sunt ascunse in pretul produselor sau tariful serviciilor, ceea ce face ca populatia, cu ocazia cumpararii anumitor produse si/sau servicii, sa nu aiba posibilitatea sa cunoasca urmatoarele: produsele si serviciile care contin impozite si care nu; la produsele si serviciile care contin impozite, care sunt categoriile de impozite incluse in pretul acestor produse (accize, taxa pe valoarea adaugata) si care este marimea acestor impozite. La impozitele indirecte, denumirea de indirecte provine de la faptul ca aceste impozite nu se incaseaza la bugetul de stat direct de la populatie, ci indirect, prin intermediul celor care vand produsele sau presteaza servicii catre populatie si care sunt si platitori ai acestor impozite indirecte catre bugetul de stat. Populatia, fara sa stie cand (cu ocazia caror produse cumparate) si in ce marime (in ce cuantum contine fiecare produs impozite indirecte), achita din veniturile sale aceste impozite prin pretul produselor cumparate. Plata acestor impozite nu se face direct de catre cumparator catre bugetul de stat, ci indirect, prin pret. Cel ce vinde marfurile incaseaza aceste impozite, prin pretul produselor vandute sau serviciilor prestate, de la populatie (care este suportatorul impozitului), pe care are obligatia sa le vireze la buget, in calitate de platitor. Din punct de vedere al cumparatorului de produse, acesta suporta direct, personal si fara sa stie impozitul indirect, impozit care nu ajunge direct la bugetul de stat de la suportator, ci indirect prin intermediul persoanei juridice sau fizice, care vinde produsele respective si care are calitatea de platitor al acestor impozite.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Impozitele indirecte prezinta si neajunsul ca genereaza cote regresive de impunere, afectand mai mult veniturile persoanelor sarace fata de cele ale persoanelor bogate. Mai precis, parte din venit preluata la buget pe calea impozitelor indirecte afecteaza mai mult veniturile si nivelul de trai al persoanelor sarace, fata de cele cu venituri mari. Sub aspectul consecintelor pe care le genereaza, din punct de vedere al echitatii fiscale, impozitele indirecte sunt asemenea impunerii in suma fixa, adica al capitatiei. Deosebirea consta in faptul ca, in timp ce capitatia este un impozit direct, stabilit in suma fixa, pe cap de locuitor, impozitele indirecte sunt invizibile, ascunse in pretul produselor si tariful serviciilor, stabilite tot in suma fixa, dar nu pe persoana, ci pe produs sau pe serviciu, ceea ce conduce, in final (spre exemplu, la nivelul unei luni), tot la o suma fixa de impozite indirecte pe o persoana, in functie de structuraa produselor consumate. Cu ocazia cumpararii unei paini, fiecare persoana, indiferent de conditia sa sociala , suporta taxa pe valoarea adaugata inclusa pretul acesteia, respectiv 5.000 x 15,966386% = 799 lei, considerand pretul unei paini de 5.000 lei. Pornind de la acest exemplu din viata reala si luand produsul paine, supus taxei pe valoarea adaugata, cu cota de 19%, pe baza urmatoarelor elemente, vom obtine situatia din tabelul 1.1 : o persoana consuma o paine pe zi = 5.000 lei; intr-o luna (considerand luna de 30 zile), consuma 30 de paini, pentru care va plati 30 X 5.000 = 150.000 lei; impozitul indirect platit sub forma taxei pe valoarea adaugata = 150.000 X 15,966386% = 23.950 lei consideram 5 persoane care au urmatoarele venituri lunare: 2,5; 5; 10; 20 si 50 milioane lei. N r. cr t. 1 2 3 4 5 Taxa pe valoarea adaugata platita lunar pentru painea consumata 23.950 23.950 23.950 23.950 23.950 Tabelul 1.1 2.500.000 5.000.000 10.000.000 20.000.000 50.000.000 Venit lunar Ponderea impozitului indirect in venit = cota de impozit, in % 0,96 0,48 0,24 0,12 0,05 Coeficientul poverii fiscale 20,0 10,0 5,0 2,5 1,0

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Coeficientul poverii fiscale este determinat prin raportarea ponderii impozitului indirect in venit al fiecarei persoane, la ponderea impozitului in venit aferent venitului cel mai mare, care este coeficientul marginal minim de suportabilitate (coeficientul aferent celei mai mici poveri fiscale). In cazul nostru acesta corespunde venitului marginal maxim (cel mai mare venit lunar luat in calcul). Din analiza datelor de mai sus, se desprind urmatoarele concluzii: cu cat venitul este mai mic, cu atat mai mare este povara fiscala. In cazul de fata, cel care are un venit de 2.500.000 lei lunar va trebui sa vireze 23.950 lei la bugetul de stat, sub forma de impozit, mai precis 0,96% din venit, numai si numai pentru paine, respectiv pentru unul din produsele cu cea mai mica povara fiscala, din punct de vedere al impozitelor indirecte. Persoanele cu cele mai mari venituri, respectiv de 50.000.000 lei, au de platit un impozit derizoriu in raport cu venitul lunar, ceea ce este de-a dreptul ridicol;
0,05

0,12

0,24

0,96 0,48

Fig.1.1 Ponderea taxei pe valoarea adaugata in diferite niveluri de venit. impozitele indirecte genereaza cote de impozit regresive, pe masura ce veniturile cresc, cotele de impozit aferente se reduc substantial;
2,5 5,0 1,0

10,0 20,0

Fig.1.2 Coeficientul poverii fiscale in diferite niveluri de venit

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

impozitele indirecte (care genereaza impozite in suma fixa pe unitatea de produs) genereaza o mare inechitate fiscala in randul contribuabililor, aceasta fiind invers proportionala cu veniturile.
25,00 20,00 15,00 10,00 5,00 0,00 1 0,96 2 0,48 3 10,0 5,0 2,5 0,24 4 0,12 5 1,0 0,05 20,0

Ponderea impozitului indirect n venit = cota de impozit, n %

Coeficientul poverii fiscale

Fig.1.3 Ponderea impozitului si a poverii fiscale in diferite niveluri de venit

In concluzie, impozitele indirecte, avand un preponderent caracter regresiv al cotelor de impozitare, conduc la cele mai mari inechitati in randul contribuabililor. Cu cat discrepantele sunt mai mari in veniturile membrilor societatii, cu atat mai mare este gradul de inechitate.

Impozitele indirecte evolutia acestora in sistemul fiscal francez model de asezare a impozitelor in Romania. Istoricul impozitelor indirecte in Romania. ,,Economia unui stat modern este de neconceput fara un sistem fiscal performant prin randament si suportabilitate din partea contribuabililor. 1 Primul care a incercat sa construiasca un sistem fiscal la nivel national a fost Filip cel Frumos, dar atat el cat si succesorii sai s-au lovit de opozitia intregii ierarhii feudale.

Michel Albert in lucrarea Capitalism contra capitalism .

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In cele trei secole de absolutism, principalele impozite indirecte erau: impozitul pe sare, drept pe comert, drept de trecere, dar randamentul prelevarilor era scazut. Cucerirea puterii politice de catre burghezie in anul 1789 marcheaza inceputul unor transformari fiscale profunde si durabile. In domeniul fiscalitatii indirecte, in perioada contemporana, au avut loc o serie de reforme cum ar fi instituirea primului impozit general asupra cifrei de afaceri in anul 1920. Acesta a fost inlocuit in anul 1936 cu o taxa unica asupra productiei. In anul 1952, Maurice Laure, director general al finantelor in Ministerul Finantelor, propune introducerea taxei pe valoarea adaugata in scopul impozitarii in cascada. Proiectul era original, deoarece includea recuperarea impozitelor asupra bunurilor imobilizate utilizate in timpul exploatarii de catre intreprinderi. Reforma fiscala din anii 19541955 referitoare la introducerea taxei pe valoarea adaugata in Franta, este urmata de alte reforme care au dus la perfectionarea taxei pe valoarea adaugata. Taxa pe valoarea adaugata a fost generalizata prin Legea din 6 Ianuarie 1966, care a intrat in vigoare in luna Ianuarie 1968. Din acel moment au disparut impozitarea in cascada, taxele locale si cele asupra prestarilor de servicii, ca si prelevarile particulare asupra cheltuielilor. Prin legea finantelor din anul 1978 se extinde campul de aplicare a taxei pe valoarea adaugata asupra operatiilor desfasurate de intreprinderi. In evolutia sistemului fiscal in Romania se poate vorbi de sase momente principale: a. Perioada pana la Regulamentul Organic. Primele impozite indirecte le constituie taxele vamale care au fost primele mijloace de a strange bani pentru voievozi. Se adauga in sec.al XVI-lea si gainaritul, vama de cosit si vacaritul. In sec. al XVII-lea incepe sa se contureze organizarea fiscala, fixandu-se suma de plata, aceasta doar in teorie, in practica continandu-se vechiul sistem de impunere. O prima incercare stiintifica de asezare si percepere a impozitelor a fost reforma domnitorului fanariot Constantin Mavrocordat (17301769), in 1741, dar ea nu a fost aplicata in viata. A urmat apoi reforma fiscala din Moldova (17411743) si apoi s-a luat masura desfiintarii rumaniei si veciniei, in anul 1746 in Tara Romaneasca si in anul 1749 in Moldova. Cea mai insemnata noutate introdusa de reforma este scutirea totala de dari a boierimii. In ceea ce priveste perceperea darilor se revine la vechiul sistem al lui Constantin
Michel Albert in lucrarea Capitalism contra capitalism . si percepute neregulat si inlocuirea lor cu o Brancoveanu, adica la desfintarea darilor multiple
1

dare fixa impartita in patru rate. b. Perioada de la Regulamentul Organic pana la Conventia de la Paris.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Regulamentul Organic, pus in aplicare in Tara Romaneasca si din Moldova din anul 1830 de generalul Pavel Kisselev a fost o lege fundamentala care a modernizat si simplificat sistemul financiar, a desfintat toate darile in natura si in bani care existau infiintand urmatoarele impozite indirecte: vamile, taxa de export asupra boilor si vacilor, oieritul si cornaritul strainilor, impozitul asupra sarii, venitul domeniilor, venitul de 25% asupra averilor nemiscatoare ale manastirilor, mitropoliilor si episcopiilor. Printre meritele Regulamentului Organic pot fi mentionate: a realizat prima unificare fiscala a tarilor romanesti, a fixat cheltuielile statului pe fiecare an, a fixat darile si celelalte venituri pentru acoperirea cheltuielilor statului, adoptarea principiului modern al bugetului de stat bazat pentru prima data pe ajustarea cheltuielilor publice la veniturile fiscului pe aprobarea lui de catre adunarea oraseneasca si pe controlul veniturilor si cheltuielilor de catre un organ special. Regulamentul Organic crea un sistem fiscal modern dar, in acelasi timp, scutea boierimea si clerul de impozite. c. Sistemul fiscal de la Al.Ioan Cuza pana la primul razboi mondial; In timpul domniei lui Al.Ioan Cuza s-a tinut cont atat de prevederile Conventiei de la Paris, cat si de realitatile din cele doua tari romanesti. Impozitele indirecte erau: taxa de export, taxa de transmisie si taxele vamale. Venirea pe tron a lui Carol I in anul 1866 a marcat o noua perioada in evolutia tarii. In anul 1872 s-a inceput reforma impozitelor. Intre anii 18661918 impozitele indirecte in Romania Mica cuprindeau: taxa de timbru, impozitul pe bauturi spirtoase, impozitul pe vii, vama, impozitul asupra zaharului, impozitul asupra produselor petroliere, impozitul pe spectacole. d. Perioada dintre cele doua razboaie mondiale; Intre anii 19231927 are loc unificarea sistemului fiscal al celor doua principate unite, fiind necesara o reforma fiscala. In anul 1921 Nicolae Titulescu, ministrul roman de finante propunea reforma fiscala si la impozitele indirecte si adopta Legea impozitului asupra luxului si cifrei de afaceri (1 August 1928). Acest impozit avea la baza ideia de a taxa o marfa ori de cate ori trece dintr-o mana intr-alta, fiind o sursa de venit pentru stat. Se stabilea pentru acest impozit cota de 10% si 25% pe obiectele de lux, cota de 3,6% si 10% asupra veniturilor localurilor de consumatie si hotelurilor, cota de 1% impozitelor generale si cifrei de afaceri totale. Impozitul asupra cifrei de afaceri s-a dovedit a fi unul dintre cele mai productive impozite, fiind singurul impozit din legislatia fiscala a lui N. Titulescu, care a fost mentinut sub guvernul liberal care a urmat.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acestui impozit i s-a adaugat prin bugetul pe anul 19211922 , impozitul global progresiv, impozitul pe succesiuni si impozitul extraordinar progresiv pe avere. In anul 1923 are loc reforma fiscala propusa de Vintila Bratianu care aduce imbunatatiri mai ales impozitelor directe. In anul 1933 are loc o reforma fiscala, dar din punct de vedere al impozitelor nu se fac modificari importante. e. Sistemul fiscal in perioada dintre al doilea razboi mondial si Decembrie 1989; In aceasta perioada sistemul fiscal nu a jucat un rol activ in cadrul politicii fiscale si la randul ei, nici aceasta in angrenajul sistemului economic centralizatplanificat. f. Perioada post decembrista. Deoarece sistemul de impozitare din perioada anterioara continea o serie de imperfectiuni din punct de vedere al functiilor pe care trebuie sa le indeplineasca, in perioada pe care o parcurgem au avut loc numeroase schimbari in cadrul reformei fiscale initiate de guvernele ce s-au succedat. Pot fi mentionate urmatoarele: tratamentul nediferentiat al agentilor economici, indiferent de forma de proprietate; stimularea tuturor agentilor economici nou infintati prin acordarea de facilitati fiscale; participarea tuturor agentilor economici la constituirea veniturilor bugetului de stat; introducerea impozitului pe profit sau pe venit, realizat de agentii economici si eliminarea vechiului sistem de varsaminte din beneficii; introducerea taxei pe valoarea adaugata la data de 1 Iulie 1993; modificarea unor taxe cu caracter fiscal si nefiscal si introducerea de noi taxe pe activitati desfasurate in domeniul economico social; modificarea cotelor taxei pe valoarea adaugata. In tarile dezvoltate, de regula, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale este mai mic decat aportul impozitelor directe si al contributiilor pentru asigurarile sociale luate impreuna. In tarile in curs de dezvoltare ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe aceea a impozitelor directe, in totalul veniturilor fiscale. Preferinta majoritatii acestor tari pentru nivelul impozitelor indirecte este determinata de nivelul redus al veniturilor realizate de tarani, mestesugari, mici negustori, muncitori etc. Impozitele indirecte sunt varsate la bugetul de stat de regula, de catre industriasi, comercianti, insa sunt suportate de catre consumatori, deoarece se includ in pretul de vanzare al marfurilor. Drept urmare, impozitele indirecte nu afecteaza veniturile nominale, ci numai pe cele reale, micsorand puterea de cumparare.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In perioada cand economia inregistreaza un curs ascendent, impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat, in schimb, in perioadele de criza si depresiune, cand productia si consumul cresc mai lent sau inregistreaza un recul, incasarile din impozitele indirecte urmeaza aceeasi evolutie, periclitand echilibrul bugetului de stat. Cu alte cuvinte, impozitele indirecte manifesta o sensibilitate sporita fata de conjunctura economica. Impozitele indirecte cunosc urmatoarele forme de manifestare: taxe de consumatie, monopoluri fiscale, taxe vamale si diferite taxe. In tarile dezvoltate cel mai important impozit indirect il constitue taxele de consumatie si care in majoritatea tarilor in curs de dezvoltare aduce peste 50% din totalul incasarilor provenite din impozitele indirecte.

1.5. Evolutia impozitelor indirecte in Romania in perioada 1999 2002. Analiza evolutiei resurselor publice mobilizate in cadrul bugetului de stat pune in evidenta predilectia guvernelor postdecembriste pentru impozitele indirecte si reducerea rolului impozitelor directe. Caracteristica pentru evolutia impozitelor indirecte in perioada postdecembrista este tendinta de crestere continua a acestora, dar care in perioada 1999 - 2002 a cunoscut o sabilitate, ponderea impozitelor indirecte reprezentand doua treimi in veniturile bugetului de stat. Sporirea incasarilor din impozitele indirecte, pana in anul 1999, s-a realizat prin extinderea bazei de impunere, precum si majorarea cotelor de impozitare, in cadrul aplicarii tipurilor de impozite indirecte comparabile cu sistemul economiei de piata si cu practica tarilor dezvoltate, precum si pe fondul procesului inflationist. In perioada 1999 - 2002 veniturile bugetului de stat cunoaste urmatoarea evolutie: Tabelul 1.2. Evolutia veniturilor bugeului de stat in perioada 1999 - 2002 (miliarde lei) Indicatori Venituri realizate Valori Valori relative Valori absolute nominale 19 200 200 200 20 20 20 20 20 20 99 0 1 2 00 / 19 01 / 20 02 / 20 00 / 19 01 / 20 02 / 20

Valori reale 20 00 / 19 20 01 / 20 20 02 / 20

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

VenituriTOTAL din care: -Venituri curente total - din care: -Venituri fiscale total - din care: -Impozite directe total - din care:

92. 66 2,9 0 87. 53 0,9 0 84. 34 1,6 0 25. 97 2,6 0 58.

119. 856, 20 119. 337, 80 114. 009, 70 30.9 55,7 0

153. 092, 44 151. 740, 44 144. 668, 94 44.2 94,0 0

178. 422, 00 177. 622, 30 168. 008, 10 45.6 85,0 0

99 27. 19 3,3 0 31. 80 6,9 0 29. 66 8,1 0 4.9 83, 10

00 33. 23 6,2 4 32. 40 2,6 4 30. 65 9,2 4 13. 33 8,3 0

01 25. 32 9,5 6 25. 88 1,8 6 23. 33 9,1 6 1.3 91, 00

99 29, 35 % 36, 34 % 35, 18 % 19, 19 %

00 27, 73 % 27, 15 % 26, 89 % 43, 09 %

01 16, 55 % 17, 06 % 16, 13 % 3,1 4%

99 0,1 1% 0,0 4% 0,0 6% 0,2 1%

00 0,0 3% 0,0 4% 0,0 4% 0,1 2%

01 0,0 1% 0,0 1% 0,0 2% 0,1 5%

83.0 54,0 0

100. 374, 94

122. 323, 10

24. 68 5,0 0

17. 32 0,9 4 40 2,7 6 12. 54 1,0 0

21. 94 8,1 6 12. 30 7,0 6 6.6 90, 00

42, 29 %

20, 86 %

21, 87 %

0,0 2%

0,1 0%

0,0 4%

-Impozite indirecte total - din care: -Taxa pe valoarea adaugata

36 9,0 0 32. 41 0,0 0 15.

50.2 59,0 0 19.0 21,0 0 1.84 9,00

49.8 56,2 4 31.5 62,0 0 -

62.1 63,3 0 38.2 52,0 0 -

17. 84 9,0 0 3.1 60, 00

55, 07 % 19, 92 %

0,8 0% 65, 93 %

24, 69 % 21, 20 %

0,1 4%

0,3 1%

0,0 7%

0,2 1%

0,3 5%

0,0 3%

-Accize

86 1,0 0 1.1

-Impozitul pe titeiul din productia

75, 00

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

interna si gaze naturale -Taxe vamale 7.8 00, 00 -Alte impozite 1.1 23, 3.10 0,00 5.32 8,10 518, 40 8.62 8,00 10.4 09,0 0 8.54 7,70 7.07 1,50 1.35 2,00 12.4 01,8 0 9.61 4,20 799, 70 9.50 6,00 82 8,0 0 1.9 77, 00 2.1 38, 80 4.6 13, 60 RATA INFLATIEI 54, 80 40,7 0% 30,7 0% 17,8 0% 1.7 81, 00 5.4 47, 70 1.7 43, 40 83 3,6 0 90 3,0 0 3.8 54, 10 2.5 42, 70 55 2,3 0 10, 62 % 17 6,0 5% 67, 06 % 89, 90 % 20, 64 % 17 5,7 3% 32, 72 % 16 0,8 0% 8,6 8% 45, 09 % 35, 96 % 40, 85 % 0,3 0% 1,3 5% 0,2 6% 1,3 0% 0,1 0% 1,4 5% 0,0 2% 1,3 0% 0,2 6% 0,2 7% 0,1 8% 0,5 9%

indirecte 00 -Venituri 3.1 nefiscale -Venituri din capital 89, 30 5.1 32, 00

% Sursa: Ministerul Finantelor. Analizand datele din tabelul de mai sus reiese ca in perioada analizata veniturile bugetului de stat sunt intr-o descrestere continua. La prima vederea se poate spune ca valorile efectiv realizate au avut o crestere spectaculoasa (85.759,1 miliarde lei), dar deflatand cu rata inflatiei aceste valori isi modifica evolutia din ascendent in descendent, ceea ce duce la o scadere a valorii reale a resurselor bugetului de stat cu aproximativ 0,14%. Ponderea veniturilor curente a crescut de la 94,46% in anul 1999 la 99,55% in anul 2002 , pe cand veniturile de capital au scazut de la 5,54% in anul 1999 la doar 0,45% in anul 2002. Acest fapt s-a datorat cresterii ponderii veniturilor fiscale in bugetul de stat (91,02% in 1999 si 94,16% in 2002). In ciuda faptului ca inflatia a scazut in aceasta perioada cu 34% ( de la 54,80% in anul 1999 la 17,80% in anul 2002), impozitele indirecte au avut o ascensiune de 3,6% in cadrul veniturilor fiscale, crescand povara fiscala pe care populatia trebuie sa o suporte cu aproximativ 0,9% anual.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

94,46%

99,57%

99,12%

99,55%

5,54%

0,43%

0,88%

0,45%

1999

2000
Venituri curente

2001
Venituri de capital

2002

Fig. 1.4. Ponderea veniturilor curente si a celor de capital in total venituri

96,36%

95,54%

95,34%

94,59%

3,64% 1999

4,46% 2000 Venituri fiscale

4,66% 2001 Venituri nefiscale

5,41% 2002

Fig.1.5. Ponderea veniturilor fiscale si nefiscale in veniturile curente

69,21%

72,85%

69,38%

72,81%

30,79%

27,15%

30,62%

27,19%

1999

2000

2001

2002

Impozite directe

Impozite indirecte

Fig. 1.6. Ponderea impozitelor directe si indirecte in veniturile fiscale Dintre principalele impozite indirecte care au avut evolutii semnificative in perioada 1999 2002, doresc sa amintesc:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

taxa pe valoarea adaugata a avut o ascensiune de 7 % in anul 2000 fata de 1999, dar care a cunoscut o descrestere de aproximativ 10% in anul 2001, mentinandu-si apoi evolutia ascendenta sub 3% in anul 2002; accizele, in primii trei ani au avut oscilatii de 2 la 3 procente dupa care s-au stabilizat in jurul a 21% din veniturile bugetului de stat; taxele vamale au fost singurele impozite indirecte care au avut o evolutie descrescatoare, de la 8,42% in 1999 la 5,33% in anul 2002.
70,00%

55,53%

60,51%

60,00%

49,67%

50,82%

Taxa pe valoarea adaugata Accize Impozitul pe titeiul din productia interne si gaze naturale Taxe vamale Alte impozite indirecte

50,00%

31,44%

27,17%

40,00%

30,00%

13,36%

22,90%

2,23% 10,39% 3,73%

10,37% 8,52%

31,27%

20,00%

0,00%

1999

2000

2001

0,00%

10,00%

2002

Fig. 1.7. Ponderea principalelor impozite indirecte in venituile din impozitele indirecte ale bugetului de stat

99,57%

95,12%

99,12%

0,00% 7,77% 10,14%

2,01%

1,92%

94,50% 4,62% 28,93% 65,56% 32,57% 20,62% 0,00% 6,80% 5,58%

99,55%

120% 100% 80% 60%

91,02%

69,29% 41,93% 15,87% 1,54% 7,20% 2,59%

94,16%

94,46%

5,54%

0,43%

0,88%

20% 0%

1999

2000

2001

0,45%

40%

Venituri curente Venituri fiscale Impozite directe Taxa pe valoarea adaugata Impozitul pe titeiul din productia interne si gaze naturale Alte impozite indirecte

Venituri de capital Venituri nefiscale Impozite indirecte Accize Taxe vamale

Fig.1.8. Ponderea principalelor venituri in veniturile bugetului de stat

68,56% 34,84% 21,44% 0,00% 5,33% 6,95%


2002

3,44% 28,03% 62,99% 34,98% 17,12% 1,27% 8,42% 1,21%

4,45% 25,83%

5,39% 25,61%

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dupa cum reiese din figura 1.8, modificarile structurale scot in evidenta in primul rand, faptul ca taxa pe valoarea adaugata isi merita pe deplin eticheta de ,,masina de facut bani, ea avand cea mai mare pondere in totalul veniturilor bugetelui de stat reprezentand 34,84% din acesta in anul 2002, urmata de accize cu 21,44%. In aceeasi perioada de analiza am sa aduc in discutie situatia executiei bugetului de stat in judetul Ialomita, pe care o redau in tabelul 1.3. Tabelul 1.3. Executia bugeului de stat in perioada 1999 2002 in judetul Ialomita (miliarde lei)
VENITURI REALIZATE INDICATORI 1.999 Venituri - TOTAL - din care: Venituri curente - Total - din care: Venituri fiscale - total - din care: Impozite directe - total - din care: Impozite indirecte - total - din care: Taxa pe valoarea adugat Accize i impozitul pe circulaie Taxe vamale Alte impozite indirecte Venituri nefiscale - total Venituri din capital - TOTAL 2.000 2.001 388,3 2.002 342,39 342,36 312,25 67,14 245,11 2000 / 1999 48,79 48,52 45,74 10,78 34,96 9,01 33,44 -1,42 -6,07 2,78 0,27 2001 / 2000 -25,88 -25,66 -33,96 64,16 -98,12 -235,89 92,87 35,68 9,22 8,3 -0,22 2002 / 2001 -45,91 -45,76 -53,82 -95,4 41,58 -36,84 50,04 VALORI ABSOLUTE VALORI RELATIVE VALORI NOMINALE 2000 / 2001 / 2002 / 1999 2000 2001 13,35% 13,28% 12,91% 12,31% 13,11% -6,25% -11,82% -6,20% -11,79% -8,49% -14,70% 65,22% -58,69% -32,53% 20,43% 34,89% 20,79% 11,00% VALORI REALE 2000 / 2001 / 2002 / 1999 2000 2001 -19,44% -19,49% -19,75% -20,18% -19,61% -23,65% -8,16% -36,85% -52,57% -10,92% -28,27% -25,15% -28,23% -25,12% -29,98% -27,59% 26,41% -64,93% -48,38% -162,01% 24,57% 217,67% 34,43% 22,70% 2,23% 14,50% 2,54% -5,77% 76,96% 15,92%

365,39 414,18

365,26 413,78 388,12 354,29 400,03 366,07 87,6 98,38 162,54

266,69 301,65 203,53 121,28 130,29

-105,6 -142,44 290,77 52,17 44,61 30,11 0,03

7,43% -181,05% 29,23% 62,81% 315,19%

114,42 147,86 240,73 12,74 18,25 10,97 0,13 11,32 12,18 13,75 0,4 47 21,4 22,05 0,18

5,17 -11,15% 23,21 -33,26% 8,06 25,34%

75,70% 108,46% 60,36% 36,55%

-0,15 207,69%

-55,00% -83,33% 118,69%

-65,57% -85,85%

Sursa: Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat Ialomita. Judetul Ialomita este unul dintre teritoriile administrative care suporta greu perioada de tranzitie, deoarece ponderea economica a acestui judet este reprezentata de agricultura si care in perioada analizata a fost grav afectata de calamitati (seceta, furtuni puternice). Din ,,granarul Europei, cum era numit inainte de 1989, acum abia acopera 25% din necesarul de cereale al tarii, fapt datorat in principal de distrugerea sistemelor de irigatii si diminuarea puterii de cumparare a ingrasamintelor de catre asociatiile agricole. In anul 2002 doua mari municipii ale judetului (Slobozia si Fetesti) au fost declarate zone defavorizate. Evolutia principalilor indicatori bugetari in perioada analizata a fost influentata atat de accentuarea procesului de descentralizare ( prin alocarea unor sume din bugetul de stat catre bugetele locale), cat si de modificarea intervenita in structura bugetului, prin includerea in bugetul de stat a veniturilor si a cheltuielilor unui numar de sapte fonduri speciale si prin desfiintarea unuia.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ponderea judetului Ialomita la formarea bugetului de stat a scazut de la 0,40% in anul 1999 la 0,19% in anul 2002. Acest fapt a avut la baza lichidarea unor importanti agenti economici (S.C.Cristal S.A.Urziceni, S.C.Combil Carial S.A. Slobozia, care era al doilea abator din Romania inainte de anul 1989, S.C.Lactilrom S.A. Slobozia, S.C.Filatura S.A. Slobozia) si implicit a condus la cresterea somajului, judetul Ialomita situandu-se pe primul loc in Romania cu cea mai mare rata a somajului (32%). Impozitele indirecte contribuie cel mai mult la formarea veniturilor bugetului de stat. Comparativ cu ponderea impozitelor directe in total venituri ( 24,97% in anul 1999 si 19,61% in anul 2002), ponderea impozitelor indirecte a fost de 73,99% in anul 1999 si 71,59% in anul 2002. Dintre principalele venituri ale bugetului de stat care au inregistrat valori reale semnificative in perioada 1999 2002 la nivelul judetului Ialomita, amintesc: scaderea taxei pe valoarea adaugata de la 23,65% in anul 2000 la 162,01% in anul 2001, urmata de o crestere pana la +14,50% in anul 2002, aceasta s-a datorat cresterii rambursarilor din taxa pe valoarea adaugata incasata. Sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata catre bugetele locale au fost destinate actiunilor din domeniul invatamantului, sanatatii si agriculturii, trecute in finantarea autoritatilor administratiei publice locale. cresterea veniturilor din incasarea accizelor de la 8,16% in anul 2000 la +24,57% in anul 2001, urmata de o scadere pana la +2,54% in anul 2002, ca urmare a mai multor factori cu influenta pozitiva dintre care amintesc : largirea bazei de impozitare la produsele petroliere; cresterea in volum absolut a productiei industriale in ramura industriei alimentare si a bauturilor alcoolice. cresterea veniturilor din incasarea taxelor vamale de la 36,85% in anul 2000 la +217,67% in anul 2001, urmata de o scadere pana la 5,77% in anul 2002, ca urmare a reducerii tarifelor vamale conform conventiilor incheiate in acest sens, acordarii unor scutiri la plata si eliminarii suprataxei vamale, incepand cu anul 2001. In concluzie, perioada analizata s-a caracterizat printr-o crestere a nivelului incasarilor veniturilor bugetului de stat in valori efectiv realizate si absolute si printr-o depreciere a valorii reale a acestora, fapt concretizat si in puterea de cumparare a monedei nationale.

CAPITOLUL II

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

2.1. Stabilirea obiectului impozabil si a bazei de impozitare. Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat
1

. Se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata operatiunile care

indeplinesc in mod cumulative urmatoarele conditii: sa constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuata cu plata sau o operatiune asimilata acestora; sa fie efectuate de persoane impozabile; sa rezulte din activitatile producatorilor, comerciantilor, prestatorilor de servicii, inclusive activitatile extractive, agricole si cele ale profesiunilor libere sau asimilate, precum si din activitatile economice privind exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri. In cazul in care una dintre conditiile respective nu este indeplinita, operatiunile nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Se cuprind, de asemenea, in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata importurile de bunuri. Operatiunile care se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata sunt operatiuni impozabile si sunt supuse regulilor prevazute prin lege referitoare la taxa pe valoarea adaugata. Obiectul impozabil in cazul taxei pe valoarea adaugata il constituie livrarile de bunuri, prestarile de servicii si alte operatiuni asimilate prestarilor de servicii. Prin livrare de bunuri se intelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor detinute de proprietar catre beneficiar, direct sau prin personae care actioneaza in numele acestora. Aceste bunuri sunt: bunurile mobile corporale (materiile prime, materialele, obiectele de inventar, mijloacele fixe care pot fi detasate);
1

Legea nr. 345 din 01 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adaugata, art.1 alin.1

bunurile imobile (locuintele, constructiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate pentru alte activitati, terenurile agricole, terenurile pentru constructii si cele

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

adiacente constructiilor, inclusive cele aferente localitatilor urbane sau rurale pe care sunt amplasate constructii sau alte amenajari); bunurile de natura mobila care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrena deteriorarea imobilelor insesi sau care devin bunuri imobiliare prin destinatie (reteaua de energie electrica din interiorul cladirilor); energia electrica si termica, gazele, agentul frigorific Reprezinta livrari de bunuri: vanzarea de bunuri cu plata in rate (bunurile de folosinta indelungata achizitionate prin magazine de specialitate cu plata in rate, precum televizoare, masini de spalat, casetofoane, etc.) trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimonial persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri; transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite; Este asimilata livrarilor de bunuri preluarea de catre personae impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor personae fizice sau juridice in mod gratuit, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. Prin prestare de servicii se intelege orice activitate care nu constituie livrare de bunuri, cum am aratat mai sus. Astfel de operatiuni pot fi: orice munca fizica sau intelectuala; lucrari de constructii-montaj; transport de personae si marfuri; servicii de posta si telecomunicatii, de transmisiuni radio si TV; inchirierea, arendarea si concesionarea de bunuri mobile sau imobile; operatiuni de intermediere sau de comision; reparatii de orice natura; cesiuni sau concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licente, marci de fabrica si de comert, titluri de participare si alte drepturi similare; servicii de publicitate; operatiuni bancare, financiare, de asigurare si/sau reasigurare; punerea la dispozitie de personal; mandatarea;

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

asigurarea sau cedarea unei clientele, exclusivitatea asupra unei vanzari sau cumparari; angajamentul de a nu exercita o activitate economica sau un drept privind drepturile de autor, brevete, licente, marci de fabrica si de comert, titluri de participare si alte drepturi similare; amenajarea de spatii de parcare, de depozitare si de camping; activitatile hoteliere si de alimentatie publica; asigurarea accesului la retelele de comunicatii si a posibilitatii de utilizare a acestora; prestatiile consilierilor, inginerilor, avocatilor, notarilor publici, executorilor judecatoresti, auditorilor, expertilor contabili, birourilor de studii si alte prestatii similare, precum si prelucrarea de date si furnizarea de informatii; operatiuni de leasing. Prin operatiuni asimilate prestarilor de servicii se intelege: utilizarea bunurilor care fac parte din activele persoanelor impozabile in alte scopuri decat cele legate de activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor presoane fizice sau juridice, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor bunuri a fost dedusa total sau partial; prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de persoana impozabila in alte scopuri decat cele legate de activitatea sa economica, pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altor persone, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor prestari a fost dedusa total sau partial; Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata 1, este constituita diferentiat: in interiorul tarii si la importul de bunuri. Astfel, in interiorul tarii, baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din: pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii, altele decat preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii/prestarii, pentru
1

Legea nr. 345 din 01 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adaugata, art.18

operatiunile asimilate bunurilor si prestarilor de servicii si compensatia pentru operatiunile privind trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile si pentru operatiunile privind efectuarea unor servicii, potrivit unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii, din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni, exclusiv taxa pe valoarea adaugata; preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii/prestarii, pentru operatiunile asimilate bunurilor si prestarilor de servicii; compensatia pentru operatiunile privind trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile si pentru operatiunile privind efectuarea unor servicii, potrivit unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii. Sunt cuprinse in baza de impozitare: impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata; cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparaturului sau clientului. S.C. CONMET S.R.L. achizitioneaza: materii prime in valoare de 100.000.000 lei, materiale in valoare de 75.000.000 lei, obiecte de inventar in valoare de 50.000.000 lei, teren in valoare de 500.000.000 lei, hala industriala in valoare de 750.000.000 lei, magazin de desfacere in valoare de 500.000.000 lei, bunuri in vederea revanzarii in valoare de 200.000.000 lei, prestari servicii efectuate de terti in vederea reparatiilor la magazin in valoare de 50.000.000 lei si consumul de energie electrica in valoare de 10.000.000 lei. In acest caz baza de impozitare este: 100.000.000 + 75.000.000 + 50.000.000 + 500.000.000 + 750.000.000 + 500.000.000 + 200.000.000 + 50.000.000 + 10.000.000 = 2.235.000.000 lei. Documentele justificative sunt prezentate in anexele 1 la 3. Nu se cuprind in baza de impozitare urmatoarele: rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor in vederea stimularii vanzarilor, in conditiile prevazute in contractele incheiate; penalizarile, precum si sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale;

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, vanzari cu plata in rate, operatiuni de leasing; sume achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia; ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare. Agentul economic livreaza bunuri in valoare de 100.000.000 lei. Pentru livrarile superioare sumei de 50.000.000 lei acorda o remiza de 20% (anexa nr.4). In acest caz valoarea remizei este 100.000.000 X 20% = 20.000.000 lei. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este 100.000.000 20.000.000 = 80.000.000 lei Baza de impozitare se reduce corespunzator: in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, preturile sau alte elemente cuprinse in facturi ori in alte documente legal aprobate, precum si in cazul retururilor de pana la 15% din presa scrisa; in situatia in care reducerile de pret, rebaturile, sconturile etc, sunt acordate conform contractelor incheiate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare. Societatea livreaza marfuri in valoare de 100.000.000 lei pentru S.C. ANDRA S.R.L. si in valoare de 50.000.000 lei pentru S.C. CALIPSO S.R.L. pe data de 15 septembrie 2002 (anexele nr.5 si 6). Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata aferenta celor doua livrari este 150.000.000 lei. S.C. ANDRA S.R.L. refuza partial la o parte din bunuri, bunuri in valoare de 20.000.000 lei, datorita unor unor vicii ale acestora, iar S.C. CALIPSO S.R.L. este declarata insolvabila printr-o hotarare judecatoreasca. In acest caz baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata aferenta celor doua livrari va fi diminuata cu 20.000.000 + 50.000.000 = 70.000.000 lei. Astfel, baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata aferenta celor doua livrari este 150.000.000 70.000.000 = 80.000.000 lei.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sumele care nu sunt cuprinse in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata la furnizori sau prestator, precum si cele cu care se reduce baza impozibila, atrag, in mod corespunzator, pierderea dreptului de deducere a taxei. La importul de bunuri baza de impozitare este constituita din valoarea in vama, determinata potrivit legii 1, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe datorate potrivit legii. In cazul in care elementele care servesc la determinarea bazei de impozitare la import sunt exprimate intr-o valuta straina, cursul de schimb la care se face evaluarea este cel pentru calculul valorii in vama (cursul de schimb al Bancii Nationale a Romaniei din ziua respectiva). Societatea primeste din strainatate marfa in valoare de 1.000$, cursul de schimb 1$ = 33.500 lei. Taxele vamale (TV) sunt de 25%, comisionul vamal (CV) 0,5%, accizele sunt de 10.000.000 lei (anexele nr.7 si 8). Pentru a determina baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata trebuie sa determinam elementele componente ale acesteia in functie de cursul de schimb: Valoarea in vama (VV); Taxele vamale = VV X cota; Comisionul vamal = VV X cota Accizele. TV = VV X cota = (1.000$ X 33.500 lei/$) X 25% = 33.500.000 X 25% = 8.375.000 lei.
1

Legea nr. 345 din 01 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adaugata, art. 19

CV = VV X cota = (1.000$ X 33.500 lei/$) X 0,5% = 33.500.000 X 0,5% = 167.500 lei. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata = VV + TV + CV + acciza = 33.500.000 + 8.375.000 + 167.500 + 10.000.000 = 52.042.500 lei. Stabilirea bazei de impozitare si a obiectului impozabil a taxei pe valoarea adaugata reprezinta elementele de plecare in asezarea si perceperea taxei pe valoarea adaugata. De aceea trebuie sa se acorde o importanta deosebita stabilirii corecte a acestora, fapt ce daca nu este realizat poate duce la erori la stabilirea cuantumului taxei pe valoarea adaugata, la

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

determinarea taxei pe valoarea adaugata de plata si implicit la stabilirea veniturilor indirecte ale bugetului de stat.

2.2. Determinarea cuantumului taxei pe valoarea adaugata. Taxa pe valoarea adaugata se calculeaza prin aplicarea cotei standard (19%) asupra bazei de impozitare. Prin derogare de la acest mod de calcul, taxa pe valoarea adaugata se calculeaza prin aplicarea cotei recalculate (15,966%) 1, asupra: sumelor obtinute din vanzarea bunurilor comercializate prin comertul cu amanuntul magazine comerciale, consignatii, unitati de alimentatie publica sau alte unitati care au relatii directe cu popultia, ale caror preturi cuprind si taxa pe valoarea adaugata; sumelor obtinute din unele prestari de servicii transport, posta, telefon, telegraf si altele de aceeasi natura ale caror tarife practicate cuprind si taxa pe valoarea adaugata; sumelor obtinute din vanzarea bunurilor pe baza de licitatie, pe baza de evaluare sau expertiza, precum si pentru alte situatii similare; compensatiei, pentru transferul dreptului de proprietate a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile in domeniul public, in conditiile referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.
1

Hotararea Guvernului Romaniei nr.598 din 13 iunie 2002 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr.345 din 01 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adaugata.

Agentul economic organizeaza in luna mai o excursie cu autocarul pe Litoralul Marii Negre. Cheltuielile ocazionate de excursie si platite prestatorilor de servicii sunt prezentate in anexa 9: masa 50.000.000 lei, taxa pe valoarea adaugata 19%; cazare 42.000.000 lei, taxa pe valoarea adaugata 19%; transport 21.000.000 lei, taxa pe valoarea adaugata 19%. Vinde turistilor bilete in valoare de 150.000.000 lei, acesta include si taxa pe valoarea adaugata. Comisionul societatii (inclusiv taxa pe valoarea adaugata) = 150.000.000 [(50.000.000 + 42.000.000 + 21.000.000) + (50.000.000 + 42.000.000 + 21.000.000) X 19%] = 150.000.000 [113.000.000 + 21.470.000] = 150.000.000 134.470.000 = 15.530.000 lei.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Taxa pe valoarea adaugata calculata asupra comisionului se determina prin aplicarea cotei recalculate si este 15.530.000 X 15,966% = 2.479.520 lei Pe total societate, comisionul se va calcula la sfarsitul lunii pentru toate operatiunile efectuate in cursul acesteia. Faptul generator al taxei pe valoarea adaugata ia nastere in momentul efectuarii livrarii de bunuri si/sau in momentul prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute de lege. Astfel, pentru operatiile de mai jos faptul generator al taxei pe valoarea adaugata ia nastere la: data inregistrarii declaratiei vamale, in cazul bunurilor plasate in regim de import; data primirii facturii externe pentru serviciile contractate de persoane impozabile din Romania cu prestatori cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania; data platii prestatorului extern, in cazul platilor efectuate pentru serviciile contractate de persoane impozabile din Romania cu prestatori cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania; data la care bunurile aflate intr-un regim vamal suspensiv sunt plasate in regim de import; data stabilirii debitului pe baza de factura pentru prestarile de servicii care dau loc la decontari sau plati succesive, acestea fiind considerate ca au fost efectuate in momentul expirarii perioadelor aferente acestor decontari sau plati; data vanzarii bunurilor catre beneficiari, in cazul operatiunilor efectuate prin intermediari sau prin consignatie; data emiterii documentelor in care se consemneaza preluarea de catre persoane impozabile a unor bunuri achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestea sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice ori juridice in mod gratuit; data documentelor prin care se confirma prestarea de catre persoane impozabile a unor servicii in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestea sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice ori juridice in mod gratuit; data colectarii monedelor din masina pentru marfurile vandute prin masini automate; termenele de plata a ratelor in contractele pentru operatiunile in leasing.

2.3. Perceperea taxei pe valoarea adaugata

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se plateste de catre: persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, pentru operatiunile taxabile; titularii operatiunilor de import de bunuri efectuate direct, prin comisionari sau terte persoane juridice care actioneaza in numele si din ordinul titularului operatiunii de import, indiferent daca sunt sau nu inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata la organele fiscale, cu exceptia importurilor scutite; persoanele fizice, pentru bunurile intriduse in tara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora; persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul ori domiciliul stabil in Romania, beneficiare ale prestarilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca sunt sau nu inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata la organele fiscale. In situatia in care persoana care realizeaza operatiuni taxabile nu are sediul sau domiciliul stabil in Romania, aceasta este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat in Romania, care se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce ii revin conform legii. Beneficiarii prestarilor de servicii pentru care locul prestarii se considera in Romania, potrivit criteriilor de aplicare teritoriala, sunt obligati la plata taxei pe valoarea adaugata, daca prestatorii din strainatate nu au indeplinit obligatia desemnarii unui reprezentant fiscal domiciliat in Romania. Perceperea taxei pe valoarea adaugata este tratata prin termenul de exigibilitate1. Exigibilitatea ia nastere concomitent cu faptul generator, cu exceptiile prevazute de lege. Pentru livrarile de bunuri cu plata in rate exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data prevazuta pentru plata ratelor. Agentul economic vinde in leasing la data de 25 februarie 2003 un autoturism in valoare de 210.000.000 lei (taxa pe valoarea adaugata 19% = 39.300.000 lei) si o dobanda de 15% (7.875.000 lei). Conform contractului de leasing clientul trebuie sa achite produsul facturat in 3 rate lunare, cu scadenta la data de 15 ale fiecarei luni. In acest caz exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data de 15 a fiecarei luni, astfel:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tabelul 2.1 Data exigibilitatii 15 martie 2003 15 aprilie 2003 15 mai 2003 TOTAL

Total (inclusiv TVA) 83.300.000 83.300.000 83.300.000 249.900.000

Valoare fara TVA 70.000.000 70.000.000 70.000.000 210.000.000

Valoare TVA 13.300.000 13.300.000 13.300.000 39.900.000

In temeiu Legii nr. 345 din 01 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adaugata, prin termenul de exigibilitate, se intelege dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului de taxa pe valoarea adaugata, la o anumita data, plata taxei datorate bugetului de stat.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator atunci cand: factura fiscala este emisa inaintea efectuarii livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor; contravaloarea bunurilor sau serviciilor se incaseaza inaintea efectuarii livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor; se incaseaza avansuri, cu exceptia avansurilor acordate pentru: plata importurilor si a datoriei vamale stabilite potrivit legii; realizarea productiei destinate exportului; efectuarea de plati in contul clientului; livrari de bunuri si prestari de servicii scutite de taxa pe valoarea adaugata; Pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii care se efectueaza continuu energie electrica, energie termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice si altele similare exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data stabilirii debitului beneficiarului pe baza de factura fiscala sau alt document legal. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferente avansurilor incasate de persoane impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, care au castigat licitatii pentru efectuarea obiectivelor finantate din credite acordate de organismele financiare internationale statului roman sau garantate de acesta, ia nastere la data facturarii situatiei de lucrari. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferente sumelor constituite drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea lucrarilor de constructii-montaj ia nastere la data incheierii procesului-verbal de receptie definitiva sau, la data incasarii sumelor, daca incasarea este anterioara acestuia. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata pentru lucrarile imobiliare intervine la data incasarii avansurilor pe baza de situatii de lucrari, dar anteprenorii pot sa opteze pentru plata

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

taxei pe valoarea adaugata la data livrarii, in conditii stabilite prin normele de aplicare a legii privind taxa pe valoarea adaugata. In cazul in care beneficiarii sunt inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, atunci pentru livrarile de masini industriale, mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari si produse de software, care au fost produse ce cel mult un an inaintea vanzarii si nu au fost utilizate, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata se amana in urmatoarele conditii: pe perioada de realizare a investitiei, pana la punerea in functiune a acesteia, respectiv pana la data de 25 a lunii urmatore datei de punere in functiune a investitiei, dar nu mai mult de 12 luni de la data inceperii investitiei, cand livrarile respective se efectueaza catre intreprinderile mici si mijlocii, precum si de catre societatile comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice romane, persoane fizice si asociatiile familiare autorizate 1 , care isi au sediul si isi desfasoara activitatea in zona defavorizata, in vederea efectuarii de investitii in zonele defavorizate; pe perioada de realizare a investitiei, pana la punerea in functiune a acesteia, respectiv pana la data de 25 a lunii urmatore datei de punere in functiune a investitiei, dar nu mai mult de 30 de luni de la data inregistrarii statistice la Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, cand livrarile respective se efectueaza catre persoane impozabile care realizeaza investitii 2. Amanarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata, prevazuta mai sus se realizeaza astfe: beneficiarii prevazuti au obligatia sa achite in numele furnizorului taxa pe valoarea adaugata direct la bugetul statului, la termenele prevazute. Taxa achitata devine deductibila si se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata din luna respectiva. Cu suma achitata la bugetul de stat se va diminua corespunzator datoria fata de furnizor. In situatia in care beneficiarii nu achita taxa pe valoarea adaugata la bugetul de stat la termenele prevazute vor fi obligati sa platesca majorari de intarziere in cuantumul stabilit pentru neplata obligatiilor fata de bugetul de stat; furnizorii vor inregistra ca taxa neexigibila taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor pentru care nu mai au obligatia de plata la bugetul de stat. In luna in care beneficiarii achita taxa pe valoarea adaugata respectiva la bugetul de stat, taxa devine exigibila, dar furnizorii isi vor reduce corespunzator suma taxeicolectate la bugetul de stat si concomitent vor reduce datoria beneficiarilor consemnata in conturile de clienti. Furnizorii nu

1 2

Decretul-lege nr.54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative. Care se incadreaza in prevederile Legii nr. 322/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

vor fi obligati la plata majorarilor de intarziere pentru neplata la temen de catre beneficiari a sumelor reprezentand taxa pe valoarea adaugata a carei exigibilitate a fost amanata. Atestarea dreptului de amanare a exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata se realizeaza in conditii stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice. Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata au obligatia ca pana la data de 25 a lunii urmatoare pentru care se face raportarea, sa depuna la organele terioriale decontul de taxa pe valoarea adaugata si sa achite suma de plata aferenta lunii de raportare. 2.4. Regimul deducerilor Au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adaugata numai persoanele impozabile inregistrate la organelle fiscale teritoriale ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoarea adaugata deductibila devine exigibila. Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si serviciilor destinate realizarii de: operatiuni taxabile; livrari de bunuri si/sau prestari de servicii scutite de taxa pe valoarea adaugata 1 ; actiuni de sponsorizare, publicitate, protocol, precum si pentru alte actiuni prevazute de legi, cu respectarea limitelor si destinatiilor prevazute in acestea; operatiuni rezultand din activitati economice 2 , efectuate in strainatate, care da drept de deducere daca aceste operatiuni ar fi realizate in interiorul tarii; operatiuni privind transferul total sau partial al activelor si pasivelor unei persoane impozabile, cu plata sau cu titlu gratuit, efectuate cu ocazia operatiunilor de fuziune si divizare a societatii comerciale. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata nu poate fi operationala in urmatoarele cazuri: bunuri si servicii care nu au legatura cu activitatea economica a persoanelor impozabile;

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

bunuri si servicii achizitionate de furnizor sau prestator in contul clientului si care


1 2

Prevazute in Legea nr.345 din 01 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adaugata, art.11 alin.(1) si art. 12 Prevazute in Legea nr.345 din 01 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adaugata, art.2 alin.(2)

apoi se deconteaza acestuia; servicii de transport, hoteliere, alimentatie publica si altele de aceeasi natura, prestate pentru personae impozabile care desfasoara activitate de intermediere in turism; bauturi alcoolice si produse din tutun destinate actiunilor de protocol; bunurile lipsa sau depreciate caliatativ in timpul transportului, neimputabile, pe baza documentelor intocmite pentru predarea-primirea bunurilor de la transportator si pentru inregistrarea lor in gestiunea persoanei impozabile. Pentru a putea exercita dreptul de deducere trebuie considerat ansamblul operatiunilor din cadrul unei luni si nu fiecare operatiune in parte. De asemenea, dreptul de deducere se exercita numai daca bunurile si serviciile achizitionate sau provenite din productie proprie sunt folosite exclusiv pentru realizarea operatiunilor cu drept de deducere. In cazul multor societati comerciale apar situatii in care se realizeaza atat operatiuni care sunt supuse dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata, cat si operatiuni care nu dau acest drept. In acest caz, dreptul de deducere se va exercita proportional cu ponderea operatiunilor care se supun dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata. Stabilirea gradului de deducere a operatiunilor efectuate de agentul economic se realizeaza cu ajutorul pro-ratei. Pro-rata se determina ca raport intre livrarile care intra in sfera de deducere a taxei pe valoarea adaugata si totalul livrarilor realizate. Societatea realizeaza in luna iunie 2003 si urmatoarele operatiuni: livrari de marfa la intern, cota taxei pe valoarea adaugata 19%, 130.000.000 lei; livrari de marfa la export, 80.000.000 lei; livrari de marfa la intern, scutite de taxa pe valoarea adaugata, fara drept de deducere, 50.000.000 lei; cumparari de marfa, cota taxei pe valoarea adaugata 19%, 150.000.000 lei. Pe baza acestor date, pentru a putea determina care va fi taxa pe valoarea adaugata pentru care se acorda dreptul de deducere trebuie sa calculam pro-rata taxei pe valoarea adaugata.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pro-rata = (livrari supuse taxei pe valoarea adaugata / total livrari) X 100 = (130.000.000 + 80.000.000) / (130.000.000 + 80.000.000 + 50.000.000) X 100 = (210.000.000 / 260.000.000) X 100 = 80,769% Taxa pe valoarea adaugata deductibila = 150.000.000 X 19% = 28.500.000 lei. Taxa pe valoarea adaugata de dedus = Taxa pe valoarea adaugata deductibila X prorata = 28.500.000 X 80,769% = 23.019.165 lei. In cazul in care exista cerere justificata a agentilor economici, organele fiscale pot aproba ca pro-rata sa se calculeze lunar, in functie de realizarile efective inscrise in decontul de taxa pe valoarea adaugata. In situatia in care se calculeaza pro-rata lunar sau annual, agentii economici, trebuie sa respecte pe tot parcursul anului fiscal modalitatea de calcul, neexistand posibilitatea de schimbare in cursul anului a modalitatii de calcul. Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata, agentii economici au obligatia sa justifice prin documente legale cuantumul taxei pe valoarea adaugata si sa justifice ca bunurile sau serviciile in cauza sunt destinate pentru desfasurarea activitatii agentului economic si sunt proprietatea acestuia. Ca documente cu ajutorul carora se face dovada cuantumului taxei pe valoarea adaugata amintesc: facturile, pentru bunurile si serviciile cumparate de la furnizorii interni; daclaratia vamala de import sau actul constatator la organelle vamale; documentele care confirma achitarea taxei pe valoarea adaugata de catre persoanele fizice, pentru bunurile introduse in tara, potrivit regulamentului vamal; documente specifice privind aplicarea taxei pe valoarea adaugata. Dreptul de deducere al taxei pe valoarea adaugata se realizeaza prin retinere sau prin rambursare.

2.5. Determinarea taxei pe valoarea adaugata de plata sau a taxei pe valoarea adaugata de rambursat. Totalitatea operatiunilor, privind livrarile si intrarile de bunuri si/sau servicii, pe care le efectueaza un agent economic trebuie sa se regaseasca in Jurnalul de vanzari (pentru operatiuni privind livrarile) si in Jurnalul de cumparari (pentru operatiuni privind intrarile).

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din datele trecute in aceste jurnale rezulta o centralizare a livrarilor si intrarilor care duc la calcularea taxei pe valoarea adaugata colectata, a taxei pe valoarea adaugata deductibila, a taxei pe valoarea adaugata de dedus si a taxei pe valoarea adaugata de plata sau a taxei pe valoarea adaugata de rambursat. Trebuie sa existe o concordanta stricta intre datele inscrise in fiecare factura si datele care se regasecs in jurnale. S.C.Conmet S.R.L. Slobozia efectueaza in cursul lunii Mai 2003 operatiuni de livrari si intrari de bunuri si servicii, astfel: Tabelul 2.2 S.C. CONMET S.R.L. CENTRALIZATORUL ACHIZITIONARILOR DE BUNURI SI SERVICII N Data Explicatii Total factura r . C r t . 1 11.05.2003 2 12.05.2003 3 16.05.2003 4 16.05.2003 5 18.05.2003 6 26.05.2003 7 11.05.2003 8 11.05.2003 9 07.05.2003 1 13.05.2003 0 1 19.05.2003 1 1 29.05.2003 2 AGY COM NEOSET GEPANOW AGY COM ELECTRICA PARAMAKE T MAMAIA NAR TOUR ALKOOL BULL VINKONTUR K BEER DEUCHE LUKOWATT 208.250.000 59.500.000 2.082.500.00 0 297.500.000 11.900.000 61.930.575 109.480.000 24.990.000 119.000.000 89.250.000 119.000.000 1.668.336.29 8 175.000.000 50.000.000 1.750.000.000 250.000.000 10.000.000 52.042.500 92.000.000 21.000.000 100.000.000 75.000.000 100.000.000 1.401.963.275 34.250.000 9.500.000 332.500.000 47.500.000 1.900.000 9.888.075 17.480.000 3.990.000 19.000.000 14.250.000 19.000.000 266.373.023

Valoare

Valoare TVA

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

TOTAL

4.851.636.87 3

4.077.005.775

775.631.098

Tabelul 2.3 S.C. CONMET S.R.L. CENTRALIZATORUL VANZARILOR DE BUNURI SI SERVICII Nr Data Explicatii Total Scutite . Cr t. 1 2 3 4 20.04. 2003 20.04. 2003 20.04. 2003 12.05. 2003 5 25.05. 2003 6 7 8 9 10 26.05. 2003 27.05. 2003 28.05. 2003 29.05. 2003 30.05. S.C.PIRAM IDA S.C.ANDR A S.C.CALIP SO S.C.ANDR A S.C.CALIP SO S.C.MIVA S.C.MIVA S.C.KORIN S.C.PECO S.C.CONCI VIC 115.200. 000 119.000. 000 59.500.0 00 23.800.0 00 59.500.0 00 261.800. 000 297.500. 000 1.404.20 0.000 3.570.00 0.000 50.000.0 00 5.793.90 0.034 0 0 0 0 50.000. 000 70.000. 000 4.810.00 0.028 913.899.97 2 0 20.000. 000 0 0 0 80.000.0 00 100.000. 000 50.000.0 00 20.000.0 00 50.000.0 00 220.000. 001 250.000. 001 1.180.00 0.007 3.000.00 0.019 41.799.999 47.499.999 224.199.99 3 569.999.98 1 -9.500.000 15.200.000 19.000.000 9.500.000 -3.800.000 factura

Valoare

Valoare TVA

2003 TOTAL

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aceste operatiuni se centralizeaza in jurnalele de vanzari si cumparari, iar documentele justificative sunt prezentate in anexele amintite anterior, precum si in anexele nr.10 la 18. Tabelul 2.4 S.C. CONMET S.R.L. JURNAL PENTRU VNZARI N Docume Beneficiarul Total r . C r t. nt docu ment (inclu siv TVA)

Scut ite cu drep t de dedu cere

Operatiu ni pentru care locul livrarii/ prestarii este in strainatat e cu dre pt de de du cer e

Scut ite fara drep t de dedu cere

Operatiuni taxabile cota de TVA 19%-

Operatiu ni cu TVA neexigibi la

Val oar e TV A ach itat a de

Dat a

N r

Denum irea

Co d inr eg. fis cal a

far a dre pt de de du cer e 20.0 00.0 00

Baza de impoz itare

Valo are TV A

Baz a de imp ozita re

V al o ar e T V A

ben efi cia ri

20.0 1 4.20 2 03 3 3 20.0 1 4.20 2 03 3 4 20.0 1 4.20 2

S.C.PI RAMI DA S.C.AN DRA

115.2 00.00 0 119.0 00.00 0

80.00 0.000

15.2 00.0 00

100.0 00.00 0 50.00 0.000

19.0 00.0 00 9.50 0.00

S.C.CA LIPSO

59.50 0.000

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

03 4

3 S.C.AN DRA 23.80 0.000 S.C.CA LIPSO 59.50 0.000 S.C.MI VA 261.8 00.00 0 S.C.MI VA 297.5 00.00 0 S.C.KO RIN 1.404. 200.0 00 S.C.PE CO 3.570. 000.0 00 S.C.CO NCIVI C 5.793. 900.0 34 0 0 0 50.00 0.000 50.0 00.0 00 70.0 00.0 00 4.810. 000.0 28 20.00 0.000 50.00 0.000 220.0 00.00 1 250.0 00.00 1 1.180. 000.0 07 3.000. 000.0 19

0 3.80 0.00 0 9.50 0.00 0 41.7 99.9 99 47.4 99.9 99 224. 199. 993 569. 999. 981 0

5 12.0 1 5.20 2 03 3 6 25.0 1 5.20 2 03 3 7 26.0 1 5.20 2 03 3 8 27.0 1 5.20 2 03 3 9 28.0 1 5.20 2 03 4 0 29.0 1 5.20 2 03 4 1 30.0 1 5.20 2 03 4 2

1 0

TOTAL

913. 899. 972

Tabelul 2.5 S.C. CONMET S.R.L. JURNAL PENTRU CUMPARARI N Document Beneficiarul Total

Cum

Cumparari cu

Cumparari cu

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

r . C r t . Data Nr Denum irea Co d inr eg. fisc ala 1 11.05. 2003 2 12.05. 2003 3 16.05. 2003 4 16.05. 2003 5 18.05. 2003 6 26.05. 2003 7 11.05. 2003 8 11.05. 2003 9 07.05. 2003 1 13.05. 0 2003 1 19.05. 1 2003 1 29.05. 2 2003 TOTAL 163 48 114 57 121 46 123 56 133 16 DVI 1 114 50 113 51 DVI 2 DVI 3 DVI 4 DVI 5 AGY COM NEOS ET GEPA NOW AGY COM ELECT RICA PARA MAKE T MAM AIA NAR TOUR ALKO OL BULL VINK ONTU RK BEER DEUC HE LUKO WATT

docum ent (inclusi v TVA)

parari scutit e de TVA

TVA -cota de TVA 19%Baza de Valoar impozit are e TVA

TVA neexigibila Baza de impoz itare Valoar e TVA

208.25 0.000 59.500. 000 2.082.5 00.000 297.50 0.000 11.900. 000 61.930. 575 109.48 0.000 24.990. 000 119.00 0.000 89.250. 000 119.00 0.000 1.668.3 36.298 4.851.6 0

175.00 0.000 50.000. 000 1.750.0 00.000 250.00 0.000 10.000. 000 52.042. 500 92.000. 000 21.000. 000 100.00 0.000 75.000. 000 100.00 0.000 1.401.9 63.275 4.077.0

34.250 .000 9.500. 000 332.50 0.000 47.500 .000 1.900. 000 9.888. 075 17.480 .000 3.990. 000 19.000 .000 14.250 .000 19.000 .000 266.37 3.023 775.63 0 0

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

36.873 05.775 1.098 Observam ca in cursul lunii mai 2003 societatea are venituri obtinute din operatiuni care dau dreptul de deducere si operatiuni care nu dau dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata, ceea ce impune calcularea pro-ratei. Pro-rata =(4.810.000.028 / 4.880.000.028) X 100 = 98,57% Taxa pe valoarea adaugata deductibila = 775.631.098 lei. Taxa pe valoarea adaugata de dedus = Taxa pe valoarea adaugata deductibila X prorata = 775.631.098 X 98,57% = 764.539.574 lei. Taxa pe valoarea adaugata colectata = 913.899.972 lei Deoarece taxa pe valoarea adaugata colectata este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata de dedus trebuie sa calculam taxa pe valoarea adaugata de plata. Taxa pe valoarea adaugata de plata = Taxa pe valoarea adaugata colectata - Taxa pe valoarea adaugata de dedus = 913.899.972 764.539.574 = 149.360.398 lei. Pe baza datelor din jurnalele de vanzari si cumparari se intocmeste decontul privind taxa pe valoarea adaugata pe luna mai 2003 si acesta va fi depus pana la data de 25 ale lunii iunie 2003 la Directia Generala a Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat Ialomita.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

DECONT

300
Cod de inregistrare fiscala
R 4

privind taxa pe valoarea adaugata pentru luna MAI anul 2003


5 0 1 9 7 5

DATE DE IDENTIFICARE ALE PLATITORULUI

Denumire/Nume, prenume S.C. CONMET S.R.L. platito de TVA Judet/Sector IALOMITA Localitate SLOBOZIA Strada MATEI BASARAB Nr. - Bloc M.B.-20 Scara B Ap. 29 Cod postal 8.400 Tel. 23.20.37 Fax 0243.23.53.50 E-mail Banca B.R.D. Sucursala IALOMITA Nr. cont 2511.4243.4501975 Denumirea indicatorilor Valoare TVA TAXA PE VALOAREA ADAUGATA COLECTATA 1 Livrari de bunuri/prestari de servicii in tara Cota 19% 4.810.000.028 913.899.972 Operatiuni pentru care beneficiarul a platit TVA in contul 2 furnizorului, potrivit art,17 din lege 3 Regularizari 4 Operatiuni scutite cu drept de deducere 5 Operatiuni pentru care locul livrarii / prestarii este in strainatate 6 Operatiuni scutite fara drept de deducere 70.000.000 7 TOTAL (rd.1 - rd.2 + rd.3 + rd.4 + rd.5 + rd.6) 4.880.000.028 913.899.972 8 PRO RATA 98,57% TAXA PE VALOAREA ADAUGATA DEDUCTIBILA Achizitii de bunuri / servicii destinate realizarii de operatiuni care 9 dau drept de deducere Cota 19% 4.077.005.775 775.631.098 10 Regularizari Achizitii de bunuri / servicii destinate realizarii de operatiuni care 11 dau drept de deducere, cat si celor care nu dau drept de deducere Cota 19% 12 Regularizari 13 Taxa de dedus[ rd.9 + rd.10 + (rd.11 + rd.12) * (rd.8 / 100)] 764.539.574 Achizitii de bunuri / servicii destinate realizarii de operatiuni care 14 nu dau drept de deducere Cota 19% 15 Regularizari 16 Achizitii scutite de TVA 17 TOTAL(rd.9 + rd.10 + rd.11 + rd.12 + rd.14 + rd.15 + rd.16) 4.077.005.775 TOTALURI INTERMEDIARE IN LUNA DE RAPORTARE 18 TVA intermediar de plata in luna de raportare (rd.7 rd.13) 149.360.398 19 TVA intermediar de rambursat in luna de raportare (rd.13rd.7) DETERMINAREA TAXEI DATORATE SAU DE RAMBURSAT POTRIVIT LEGII 20 TVA de plata din decontul lunii precedente 21 TVA de rambursat din decontul lunii precedente Suma pentru care s-a aprobat rambursarea sau compensarea in 22 luna de raportare Suma platita in luna de raportare din TVA de plata rezultata din 23 decontul lunii precedente 24 Compensari efectuate potrivit art.20 D h) din lege TVA efectiv restituita cumparatorilor straini, inclusiv comisionul 25 unitatilor autorizate TVA DE PLATA 26 149.360.398 (rd.18 + rd.20 rd.19 rd.21 + rd.22 rd.23 + rd.24 rd.25) TVA DE RAMBURSAT 27 (rd.19 + rd.21 rd.18 rd.20 - rd.22 + rd.23 - rd.24 + rd.25) Sub sanctiunile aplicate faptei de fals in acte publice, declar ca datele din aceasta declaratie sunt corecte si complete. Prezentul titlu de creanta devine executoriu, in conditiile legii. Nume, prenume MIHAI MARIAN Functia ADMINISTRATOR . Nr. inregistrare 42.775 Data: 21 / MAI / 2003 Loc rezervat organului fiscal

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Figura 2.1- Decont privind taxa pe valoarea adaugata pe luna Mai 2003 a S.C.Conmet S.R.L. Slobozia 2.6. Taxa pe valoarea adaugata in Comunitatea Europeana. Ca urmare a acordului asupra politicii fiscale privind taxa pe valoarea adaugata, Consiliul Economic si de Finante al Comunitatii Europene s-a angajat ca, incepand cu data de 01.01.1993 si pana la 31.12.1996, sa aplice o taxa normala de taxa pe valoarea adaugata, egala sau mai mare decat 15% si una sau doua reduse, egale sau superioare cotei de 5%, acestea fiind considerate masuri de prima necesitate. Deci, conform acestui acord, taxele majorate au fost suprimate. Alte derogari admise au fost: Spania si Luxemburg, care si-au marit cu 3% taxa pe valoarea adaugata, in 1993, au beneficiat de posibilitatea de a crea taxe cu cota zero sau taxe cu cote super-reduse; Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii si Portugalia, care practicau taxe inferioare cotei de 5%, au fost autorizate sa le pastreze. Trebuie specificat faptul ca taxa pe valoarea adaugata normala de 15%, stabilita a se aplica in toate tarule Comunitatii Europene, conform Directivei a VI-a a Comunitatii Europene, se aplica doar de catre Luxemburg. Cotele normale majorate ale taxei pe valoarea adaugata se aplica astfel: Tabelul 2.6. . Tara Germania Spania Portugalia, cu exceptia regiilor autonome: - Madera - Acora Regatul Unit al Marii Britanii Grecia Franta Austria Irlanda Italia Belgia Finlanda Danemarca Suedia Cota 16% 17% 13% 17,5% 18% 19,6% 20% 21% 22% 25%

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

25,00 19,00 25,00 22,00 21,00 20,00 Germania Portugalia Grecia Austria Italia Finlanda Suedia

16,00 16,00 17,00 17,60 18,00 19,60 20,00

20,00

Spania Regatul Unit al Marii Britanii Frana Irlanda Belgia Danemarca Romnia

Fig. 2.2. Nivelul taxei pe valorea adaugata Deci, putem concluziona ca se aplica peste cota standard de 15% inca 10 cote de taxa pe valoarea adaugata, cele mai mari cote fiind aplicate de Danemarca si Suedia (25%). Fata de aceste taxe normale, fiecare stat, cu exceptia statului Danemarca, care nu are taxe reduse, detine cate una sau mai multe cote reduse, astfel: Tabelul 2.7. . Statul O cota redusa Germania Tarile de Jos Regatul Unit al Marii Britanii Doua cote reduse Spania Finlanda Franta Grecia Irlanda Italia Portugalia Suedia Trei cote reduse Austria Belgia Luxemburg Nivelul cotei

7% 6% 5% 4% si 7% 8% si 17% 2,1% si 5,5% 4% si 8% 4% si 12,5% 4% si 10% 5% si 12% 6% si 12% 10%, 12% si 16% 1%, 6% si 12% 3%, 6% si 12%

Cota zero a taxei pe valoarea adaugata este practicata in opt state si anume Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii si Suedia. Aceste state aplicau deja cota zero de taxa pe valoarea adaugata deja de la data de 01.01.1991

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

, taxa ce a putut fi mentinuta pe perioada tranzitorie pana la punerea in circulatie a monedei In interiorul Comunitatii Europene, pentru operatiunile economice ce se desfasoara

unice europene, incepand cu anul 2002. aici exista un regim de baza pentru cumparari si vanzari intracomunitare si un regim derogatoriu, stabilit pentru schimburile intracomunitare realizate de persoanele fizice si cumparatori la distanta, precum si pentru prestarile de servicii realizate de comisionari si operatiunile de prelucrare a unor materiale. Cumpararile intracomunitare cuprind in baza de impozitare numai pretul furnizorului si dispare Declaratia de import si plata taxei pe valoarea adaugata, in momentul trecerii frontierei. Taxa pe valoarea adaugata datorata asupra cumpararilor intracomunitare este platita lunar, in acelasi timp cu cea datorata asupra altor operatiuni interne. Statele membre ale Comunitatii Europene au urmatoarele obligatii in legatura cu taxa pe valoarea adaugata: folosirea numarului individual de identificare in facturi, declaratii de taxa pe valoarea adaugata, declaratii de schimb etc.; declararea datei inceperii si datei incetarii activitatii; completarea tuturor rubricilor din factura si a datelor de identificare a partilor; completarea declaratiei de taxa pe valoarea adaugata cu operatiunile efectuate in interiorul Comunitatii Europene si cu cele din afara comunitatii; intocmirea Declaratiei privind schimburile de bunuri, lunar, pentru operatiunile intracomunitare. Declaratia de taxa pe valoarea adaugata cuprinde separat: taxa pe valoarea adaugata aferenta cumpararilor intracomunitare, prin utilizarea cotei din tara sa de cumparare; taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor din tara proprie; taxa pe valoarea adaugata aferenta calculata si platita in vama pentru cumparari din afara comunitatii si taxa pe valoarea adaugata exigibila asupra tuturor operatiunilor efectuate intr-o luna. In legislatia romaneasca taxa pe valoarea adaugata este definita ca fiind un impozit
1

Directiva a VI-a a Comunitatiii Europene, articolul 28, alineatul 2, litera b

indirect care se datoreaza bugetului de stat si care face parte din categoria impozitelor indirecte. Se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata operatiunile care indeplinesc in mod cumulative urmatoarele conditii: sa constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuata cu plata sau o operatiune asimilata acestora;

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sa fie efectuate de persoane impozabile; sa rezulte din activitatile producatorilor, comerciantilor, prestatorilor de servicii, inclusive activitatile extractive, agricole si cele ale profesiunilor libere sau asimilate, precum si din activitatile economice privind exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri. In cazul in care una dintre conditiile respective nu este indeplinita, operatiunile nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Se cuprind, de asemenea, in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata importurile de bunuri. Operatiunile care se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata sunt operatiuni impozabile si sunt supuse regulilor prevazute prin lege referitoare la taxa pe valoarea adaugata. In Romania exista o cota standard de 19% care se aplica bazei de impozitare care este constituita diferentiat: in interiorul tarii si la importul de bunuri. Astfel, in interiorul tarii, baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din: pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii, altele decat preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii/prestarii, pentru operatiunile asimilate bunurilor si prestarilor de servicii si compensatia pentru operatiunile privind trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni, exclusiv taxa pe valoarea adaugata; preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii/prestarii, pentru operatiunile asimilate bunurilor si prestarilor de servicii; compensatia pentru operatiunile privind trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile si pentru operatiunile privind efectuarea unor servicii, potrivit unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii. Nu se cuprind in baza de impozitare urmatoarele: rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor in vederea stimularii vanzarilor, in conditiile prevazute in contractele incheiate; penalizarile, precum si sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale;

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, vanzari cu plata in rate, operatiuni de leasing; sume achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia; ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare. Baza de impozitare se reduce corespunzator: in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, preturile sau alte elemente cuprinse in facturi ori in alte documente legal aprobate, precum si in cazul retururilor de pana la 15% din presa scrisa; in situatia in care reducerile de pret, rebaturile, sconturile etc, sunt acordate conform contractelor incheiate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare. La importul de bunuri baza de impozitare este constituita din valoarea in vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe datorate potrivit legii. In cazul in care elementele care servesc la determinarea bazei de impozitare la import sunt exprimate intr-o valuta straina, cursul de schimb la care se face evaluarea este cel pentru calculul valorii in vama (cursul de schimb al Bancii Nationale a Romaniei din ziua respectiva). CAPITOLUL III ACCIZELE

3.1. Stabilirea obiectului impozabil si a bazei de impozitare. Accizele sunt taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse provenite atat din productia interna, cat si din import1. Prin intermediul accizelor, statul, urmareste, atat colectarea unor venituri cat mai mari, cat si dirijarea consumului catre anumite grupe de produse. Astfel prin aplicarea unor accize ridicate, statul poate influenta pretul unor produse, in sensul cresterii si in acest fel poate determina cumparatorii sa se indrepte catre produse similare existente pe piata, care au

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

preturi mai scazute. Totusi, spre deosebire de taxele vamale si tinand cont de faptul ca accizele se aplica unor produse greu substituibile, de cele mai multe ori, prin majorarea accizelor se ajunge la diminuarea consumului. Produsele care intra in sfera de aplicare a acestui impozit indirect se impart in patru mari grupe 2 , iar accizele datorate bugetului de stat sunt stabilite in suma fixa pe unitatea de masura3 : Alcool, distilate, bauturi alcoolice, vinuri si bere, cuprinde cinci subgrupe; Alcool etilic, distilate de origine agricola si bauturi alcoolice distilate, care au o concentratie alcoolica in volum ce depaseste 1,2%: Alcool etilic; Distilate de origine agricola: distilate din cereale, distilat de vin, distilate din fructe si orice distilate de origine agricola; Bauturi alcoolice distilate; Alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic rafinat; Vinuri, care au o concentratie alcoolica dobandita de minimum 8,5% in volum si o concentratie alcoolica totala de maximum 22% in volum: Vinuri linistite, din care: vinuri din hibrizi producatori directi;
1 2

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.158 din 27 noiembrie 2001 privind regimul accizelor art.1 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.158 din 27 noiembrie 2001 privind regimul accizelor art.2 3 Anexa nr.1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.158 din 27 noiembrie 2001 privind regimul accizelor

Vinuri spumoase; Vinuri speciale Bere, care au o concentratie alcoolica in volum mai mare de 0,5%, dar care sa nu depaseasca 10%, din care: Bere produsa de producatorii independenti cu o capacitate de productie anuala mai mare de 100 mii hl si pana la 200 mii hl inclusiv; Bere produsa de producatorii independenti cu o capacitate de productie anuala mai mare de 50 mii hl si pana la 100 mii hl inclusiv; Bere produsa de producatorii independenti cu o capacitate de productie anuala de pana la 50 mii hl inclusiv; Bauturi fermentate, altele decat berea si vinul; Produse intermediare. Produse din tutun;

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.1 2.2 2.3 3.1

Tigarete; Tigari si tigari din foi Tutun destinat fumatului, din care: tutun destinat rularii in tigarete. Benzine cu plumb;

Uleiuri minerale; Benzine fara plumb; Motorine; Petrol turboreactor; Alte uleiuri medii si grele, utilizate drept combustibil pentru incalzit, din care: pacura; Gaze petroliere lichefiate, din care: utilizate drept carburant, utilizate drept combustibil pentru incalzit, utilizate in consumul casnic; Hidrocarburi ciclice: benzen, toluen, xileni si amestecuri de izomeri ai xilenului; Uleiuri pentru motoare auto. Alte produse si grupe de produse Cafea verde; Cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori; Cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila; Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie, capra); Articole de cristal; Bijuterii din aur si/sau din platina, cu exceptia verighetelor; Autoturisme si autoturisme de teren (inclusiv din import, rulate); Produse de parfumerie: parfumuri, din care ape de parfum, ape de toaleta, din care ape de colonie; Aparate video de inregistrat sau de reprodus, chiar incorporand un receptor de semnale videofonice, combine audio; Dublu casetofoane cu redare de pe banda magnetica sau compact disc; Camere video; Cuptoare cu microunde; Aparate pentru conditionat aer, de perete sau de ferestre, formand un singur corp; Arme de vanatoare si arme de uz individual, altele decat cele de uz militar sau de sport. Obiectul impozabil al accizelor il constituie producerea sau cumpararea din import a produselor care intra in sfera de aplicare a accizelor, in vederea prelucrarii si/ sau comercializarii, in vederea acordarii ca dividende sau ca plata in natura actionarilor sau

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

asociatilor, precum si persoanelor fizice angajate, in cazul folosirii lor pentru reclama sau publicitate, ori utilizate in orice alt scop decat comercializarea. Baza de impozitare a accizelor prezinta o mare diversitate, referitoare la modul sau de determinare, in functie de felul produselor care se supun accizelor, precum si de provenienta lor (de la intern sau din import). Astfel, baza de impozitare a accizelor o reprezinta cantitatea in hectolitrii de alcool pur
1

existenta in bauturile alcoolice obtinute pe baza de alcool etilic, distilate de origine

agricola si a bauturilor alcoolice distilate care au concentratia alcoolica mai mare de 22% in volum. S.C.CONMET S.R.L. achizitioneaza 500 litri de votca cu o concentratie alcoolica de 40%. Baza de impozitare a accizei este 5 hectolitri X 40% = 2 hectolitri alcool pur. In cazul vinurilor baza de impozitare a accizelor o reprezinta cantitatea in hectolitri/1
1

Hl alcool pur reprezinta 100 litri de alcool etilic rafinat cu concentratia de 100% alcool in volum, la temperatura de 20 0 C, continut intr-o cantitate data de produs alcoolic.

grad alcoolic1, multiplicata cu numarul de grade alcoolice din continutul acesteia. S.C.CONMET S.R.L. achizitioneaza 1.000 litri de vin spumos cu o concentratie alcoolica de 8 grade alcoolice. Baza de impozitare a accizei este 10 hectolitri X 8 grade alcoolice = 80 hectolitri/1 grad alcoolic. In cazul berii, baza de calcul a accizelor o reprezinta cantitatea in hectolitri/1 grad Plato2, multiplicata cu numarul de grade Plato din continutul acesteia. S.C.CONMET S.R.L. achizitioneaza 1.000 litri de bere cu o concentratie alcoolica de 0,75 grade Plato. Baza de impozitare a accizei este 10 hectolitri X 0,75 grade Plato = 7,5 hectolitri/1 grad Plato. Baza de impozitare a accizelor pentru tigarete este formata din cantitatea de tigarete, exprimata in unitati de 1.000 bucati de tigarete, pe baza careia se calculeaza acciza unitara si din baza de impozitare pentru acciza ad valorem. Baza de impozitare pentru acciza ad valorem in cazul tigaretelor, este pretul maxim de vanzare cu amanuntul declarat pentru fiecare pachet.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

S.C.CONMET S.R.L. achizitioneaza 100 pachete de tigarete (20 tigarete/pachet) care are pretul maxim de vanzare cu amanuntul declarat stabilit la 19.000 lei/pachet. Baza de impozitare este formata din baza de impozitare pentru acciza specifica (20 X 100)/1000 = 2 unitati de impunere si din baza de impozitare pentru acciza ad valorem 100 X 19.000 = 1.900.000 lei. Baza de impozitare pentru tutun destinat fumatului si tigarete si tigari din foi, altele decat tigaretele, este data de numarul unitatilor de 1.000 de bucati pentru tigari, sau cantitatea exprimata in kilograme pentru tutun. Pentru uleiurile minerale baza de impozitare o reprezinta cantitatea de produs exprimata in tone.
1 2

Hl / 1 grad alcoolic reprezinta concentratia alcoolica exprimata in % de volum, respectiv 1%. Grad Plato reprezinta greutatea de zahar exprimata in grame, continuta in 100 g de solutie masurata la origine la temperatura de 200 / 4 0 C.

S.C.CONMET S.R.L. achizitioneaza 250.000 kilograme de cafea verde. Baza de impozitare este 250 tone. Pentru produsele a caror acciza se determina prin aplicarea unei cote procentuale la baza de impozitare, baza de impozitare este diferentiata in functie de provenienta acestor produse. La determinarea bazei de impozitare trebuie sa se tina cont de faptul ca accizele preced taxa pe valoarea adaugata si se calculeaza o singura data. Deci taxa pe valoarea adaugata nu se include in baza de impozitare a accizelor. In schimb, acizele se include in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata. Apare astfel, dubla impunere interna, calculandu-se impozit (in cazul taxei pe valoarea adaugata) prin aplicarea cotei de impozitare la o baza de impozitare care contine impozite. Astfel, pentru produsele din productia interna, baza de impozitare este data de preturile de livrare, mai putin accizele. Altfel spus, baza de impozitare este determinata de pretul importatorului, dar nu poate fi mai mica decat costurile aferente realizarii acestor produse. Baza de impozitare pentru un parfum obtinut din productia interna este pretul de livrare al producatorului, mai putin acciza aferenta. S.C.CONMET S.R.L. are pretul de

Pret extern

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

livrare a parfumului ELIT de 500.000 lei, care cuprinde si acciza. Pentru determinarea bazei de impozitare pretul de livrare va fi diminuat cu valoarea accizei. Daca pretul ar fi de 350.000 lei si in exprimarea lui nu este inclusa acciza, atunci baza de impozitare a accizei va fi 350.000 lei.
Cantitate Pret unitar

Transport, asigurare, manipulare Cheltuieli conexe parcursului extern

Valoare in vama BAZA DE IMPOZITARE

Taxa vamala

Comision vamal

Alte cheltuieli si taxe in vama

Figura 3.1- Elementele componente ale bazei de impozitare la produsele din import

Pentru produsele care provin de la persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici, dar comercializate prin agenti economici, baza de impozitare este data de contravaloarea care se cuvine persoanei fizice pentru produsele respective. Pentru bunurile supuse accizelor vandute prin intermediul caselor de amanet, baza de impozitare a accizei este data de pretul de vanzare (fara taxa pe valoarea adaugata) al bunurilor respective, mai putin accizele. Pentru produsele din import, baza de impozitare este data de valoarea in vama la care se adauga taxa vamala, comisionul vamal si alte taxe prevazute de lege. S.C. CONMET S.R.L. importa 10 videocasetofoane, avand pretul extern de 1.000 USD fiecare. Costul cheltuielilor cu transportul si asigurarea pe parcursul extern este de 100 USD. Taxa vamala este stabilita la 20% si comisionul vamal este 0,5%. Cursul de schimb este 1 USD = 33.500 lei. Pentru a determina baza de impozitare a accizei pe care trebuie sa o plateasca agentul economic determina elementele componente care intra in baza de impozitare a accizei si anume: valoarea in vama, taxa vamala si comisionul vamal. Valoarea in vama =[(pretul extern X cantitatea importata ) + cheltuielile de transport si asigurare pe parcursul extern] X cursul de schimb = [(10 buc X 1.000USD/buc) + 100 USD] X 33.500 lei/USD = 10.100 USD X 33.500 lei/USD = 338.350.000 lei. Taxa vamala = 20% X valoarea in vama = 20% X 338.350.000 lei = 67.670.000 lei.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Comisionul vamal = 0,5% X valoarea in vama = 0,5% X 338.350.000 lei = 1.691.750 lei. Baza de impozitare = Valoarea in vama + Taxa vamala + Comisionul vamal = 338.350.000 + 67.670.000 + 1.691.750 = 407.711.750 lei

3.2. Determinarea cuantumului accizei. La determinarea cuantumului accizelor pentru diferite categorii de bunuri se folosesc mai multe modalitati de calcul, in functie de tipul accizei care se aplica si in functie de produsul sau grupa de produse supuse accizelor. Astfel, accizele sunt stabilite sub forma de cota procentuala, sub forma de suma fixa pe unitatea de masura a cantitatii sau mixt, atat sub forma procentuala, cat si sub forma de cota fixa. Accizele stabilite sub forma procentuala se mai numesc si accize ad valorem, pe cand cele stabilite in suma fixa pe unitatea de masura a cantitatii produselor se mai numesc si accize specifice. Pentru alcool, distilate, bauturi alcoolice, vinuri si bere sumele datorate bugetului de stat sunt stabilite in suma fixa pe unitatea de masura si in acest caz unitatea de impunere este hectolitru alcool pur . Pentru vinuri, bauturi fermentate (altele decat berea si vinul) si pentru produse intermediare sumele datorate bugetului de stat sunt stabilite prin accize unitare si unitatea de impunere este hectolitru grad alcoolic. Pentru bere sumele datorate bugetului de stat sunt stabilite prin accize unitare si unitatea de impunere este hectolitru grad Plato. Pentru tigarete, indiferent de provenienta si de calitatea acestora, se datoreaza bugetului de stat o acciza specifica cu unitatea de impunere stabilita pe 1.000 de tigarete la care se adauga o acciza procentuala aplicata asupra preturilor maxime de vanzare cu amanuntul declarate. Pentru produsele din tutun , altele decat tigaretele, se datoreaza bugetului de stat accize specifice, stabilite pe unitatea de masura. Astfel, pentru tigari si tigari din foi unitatea de impunere este 1.000 bucati tigari, pentru tutunul destinat fumatului unitatea de impunere este kilogramul de tutun. Pentru uleiuri minerale accizele datorate statului sunt stabilite in suma fixa pe unitatea de masura si unitatea de impunere este tona.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pentru alte produse si grupe de produse din import si din tara accizele datorate statului sunt stabilite prin aplicarea unei cote procentuale asupra bazei de impozitare. Toate accizele sunt exprimate in EURO, iar cuantumul se stabileste in lei, in functie de cursul de schimb al Bancii Nationale a Romaniei declarat la sfarsitul trimestrului anterior. Sumele datorate bugetului de stat drept accize se determina dupa cum urmeaza: Pentru alcool etilic, distilate de origine agricola si bauturi alcoolice distilate: A = C/100 x (K x R) / 100 x Q, in care: A = cuantumul accizei; C = concentratia alcoolica exprimata in procente de volum; K = acciza specifica; R = cursul de schimb; Q = cantitatea ( in litri). Societatea importa o cantitate de 5.000 litri coniac, cu o concentratie alcoolica de 45%. Acciza aplicata este 70 EURO pentru un hectolitru alcool pur. Cursul de schimb 1 EURO = 36.500 lei (anexele nr.10 si 11). Acciza = 45/100 x (70 EURO x 36.500 lei/EURO)/100 x 5.000 litri = 0,45 x 25.550 x 5.000 = 57.487.500 lei b) Pentru vinuri, bauturi fermentate (altele decat berea si vinul) si pentru produse intermediare: A = C x (K x R) / 100 x Q, in care: A = cuantumul accizei; C = numarul de grade alcoolice continute; K = acciza unitara, in functie de natura produsului; R = cursul de schimb; Q = cantitatea ( in litri). Societatea importa o cantitate de 1.000 litri de vin spumos, cu un procent de alcool de 19%. Acciza unitara aplicata este 2,75 EURO la hectolitru/ 1 grad alcoolic. Cursul de schimb 1 EURO = 36.500 lei (anexele nr.10 si 12).

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acciza = 19 x (2,75 EURO x 36.500 lei/EURO)/100 x 1.000 litri = 19 x 1.003,75 x 1.000 = 19.071.250 lei. c) Pentru bere: A = C x (K x R) / 100 x Q, in care: A = cuantumul accizei; C = numarul de grade Plato continute; K = acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala; R = cursul de schimb; Q = cantitatea ( in litri). Societatea importa o cantitate de 2.000 litri de bere, cu 0,75 grade Plato, de la un producator independent care are o capacitate de productie anuala de pana la 50 mii hectolitii inclusive. Acciza unitara aplicata este 0,38 EURO la un hectolitru/ 1 grad Plato. Cursul de schimb 1 EURO = 36.500 lei (anexele nr.13 si 14). Acciza = 0,75 x (0,38 EURO x 36.500 lei/EURO)/100 x 2.000 litri = 0,75 x 138,70 x 2.000 = 208.050 lei. d) Pentru produse din tutun: 1. Pentru tigarete: A = A1 + A2, in care: A = total acciza datorata; A1 = acciza specifica; A2 = acciza procentuala (ad valorem); A1 = K1 x R x Q1; A2 = K2 x PA x Q2; in care: K1 = acciza unitara; K2 = acciza procentuala; R = cursul de schimb; PA = pretul de vanzare cu amanuntul maxim declarat; Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1.000 bucati de tigarete; Q2 = numarul de pachete de tigarete aferente lui Q1.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Societatea produce si vinde 10.000 pachete tigarete a 20 tigarete fiecare pachet. Pretul maxim de vanzare cu amanuntul declarat este de 22.000 lei/pachet. Acciza reprezinta 2,42 EURO la 1.000 tigarete + 30% din baza de impozitare. Cursul de schimb 1 EURO = 36.500 lei (anexa nr.16). A = A1 + A2, A1 = 2,42 x 36.500 x 200 = 17.666.000 lei; A2 = 33% x 22.000 x 10.000 = 72.600.000 lei: A = 17.666.000 + 72.600.000 = 90.266.000 lei 2. Pentru tigari si tigari din foi: A = Q x K x R, in care: A = cuantumul accizei; K = acciza unitara; R = cursul de schimb; Q = cantitatea exprimata in 1.000 bucati de tigari. Societatea produce si vinde 10.000 pachete tigari a 20 tigari fiecare pachet. Acciza reprezinta 7 EURO la 1.000 tigari. Cursul de schimb 1EURO = 36.500 lei (anexa nr.16). A = 200 x 36.500 x 7 = 51.100.000 lei 3. Pentru tutun destinat fumatului: A = Q x K x R, in care: A = cuantumul accizei; K = acciza unitara; R = cursul de schimb; Q = cantitatea in kilograme. Societatea produce si vinde 2.000 kilograme tutun pentru fumat. Acciza reprezinta 15,40 EURO/ kg. Cursul de schimb 1EURO = 36.500 lei (anexa nr.17). A = 2.000 x 15,40 x 36.500 = 1.124.200.000 lei

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

e) Pentru uleiuri minerale: A = Q x K x R, in care: A = cuantumul accizei; K = acciza unitara; R = cursul de schimb; Q = cantitatea in tone. Societatea produce 200.000 kilograme benzina cu plumb. Acciza reprezinta 290 EURO/ tona. Cursul de schimb 1EURO = 36.500 lei (anexa nr.17). A = 200 x 290 x 36.500 = 2.117.000.000 lei f) Pentru alte produse si grupe de produse: A = Bi x cota; A = acciza; Bi = baza de impozitare; S.C.CONMET S.R.L. importa 100 aparate video, avand pretul extern de 300 USD fiecare. Costul cheltuielilor cu transportul si asigurarea pe parcursul extern este de 200 USD. Taxa vamala este stabilita la 20% si comisionul vamal este 0,5%. Acciza este 15%. Cursul de schimb este 1 USD = 33.500 lei (anexele nr.13 si 15). Pentru a determina acciza care trebuie sa o plateasca agentul economic trebuie sa calculam baza de impozitare a accizei si va trebui sa determinam elementele componente care intra in baza de impozitare a accizei si anume: valoarea in vama, taxa vamala si comisionul vamal. Valoarea in vama =[(pretul extern X cantitatea importata ) + cheltuielile de transport si asigurare pe parcursul extern] X cursul de schimb = [(300 USD/buc X 100 buc) + 200 USD] X 33.500 lei/USD = 30.200 USD X 33.500 lei/USD = 1.011.700.000 lei. Taxa vamala = 20% X valoarea in vama = 20% X 1.011.700.000 lei = 202.340.000 lei. Comisionul vamal = 0,5% X valoarea in vama = 0,5% X 1.011.700.000 lei = 5.058.500 lei. Baza de impozitare = Valoarea in vama + Taxa vamala + Comisionul vamal = 1.011.700.000 + 202.340.000 + 5.058.500 = 1.219.098.500 lei Acciza = 1.219.098.500 x 15% = 182.864.775 lei.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Dupa cum se observa modalitatile de stabilire a cuantumului accizelor sunt diversificate in functie de grupa si subgrupa de produse, ceea ce impune o foarte bine definire a acestora in acte normative speciale privind regimul accizelor.

3.3. Perceperea accizei. Platitorii de accize sunt agentii economici persoane juridice, asociatii familiare si persoane fizice autorizate care produc sau importa produse supuse regimului accizelor. Tot platitori de accize sunt si: agentii economici care cumpara de la producatorii individuali persoane fizice produse de natura celor supuse accizelor, pentru prelucrare si/sau comercializare; agentii economici, pentru cantitatile de produse supuse accizelor, obtinute din productia proprie sau din import, care sunt: produse acordate ca dividende sau ca plata in natura actionarilor, asociatilor si, dupa caz, persoanelor fizice; produse consumate pentru reclama si publicitate; produse instrainate sub orice forma, cu sau fara titlu gratuit, ori utilizate in orice alt scop decat comercializarea; Percepera accizei este data de faptul generator, care difera de la o grupa de produse la alta, de la o subgrupa la alta si chiar de la un produs la altul. Astfel, pentru alcool, distilate, bauturi alcoolice, vinuri si bere din productia interna faptul generator al accizelor il constituie data efectuarii livrarii. Pentru alcoolul etilic rafinat si distilatele utilizate de agentii economici pentru obtinerea alcoolului sanitar si a bauturilor alcoolice distilate in sistem integrat faptul generator al accizelor datorate bugetului de stat il constituie data livrarii produselor finale rezultate din prelucrarea materiilor prime utilizate. In situatia agentilor economici importatori de tigarete, care la data comercializarii acestor produse pe piata interna, practica preturi maxime de vanzare cu amanuntul redeclarate mai mari decat cele declarate si in vigoare la momentul importului, vor vira bugetului de stat diferenta dintre acciza procentuala datorata la momentul livrarii si acciza procentuala datorata la momentul importului, corespunzator cantitatii efectiv livrate, cu noile preturi. Momentul in

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

care aceste diferente sunt datorate este momentul livrarii produselor pe piata interna, plata efectuandu-se lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare. Pentru tigarete de la agentii economici producatori interni si importatori, faptul generator este momentul livrarii sau data declaratiei vamale de import. Pentru gazele naturale din productia interna, provenite din zacaminte de gaze naturale, din zacaminte de gaze cu condensat si din zacaminte de titei, indiferent de provenienta lor, respectiv din tara sau din import, nu se datoreaza accize. Produsele rezultate din prelucrarea titeiului sau a altor materii prime de natura uleiurilor minerale, pentru care, nu se datoreaza accize, se pot comercializa de catre cei in a caror proprietate se afla aceste produse numai catre utilizatorii finali. Sunt scutite de plata accizelor: produsele rezultate din operatiuni de procesare a unor materii prime provenite din import, in cazul in care sunt exportate direct de agentul economic importator al materiei prime; combustibilii pentru incalzit, lichizi, solizi si gazosi, aprovizionati direct de la producatori sau de la unitatile din subordinea acestora de catre agentii economici in scop tehnologic propriu sau pentru producerea de agent termic si apa calda pentru populatie; hidrocarburile ciclice aprovizionate direct de la producatori de catre agentii economici pentru utilizarea in scop industrial. Aceasta scutire se acorda fie prin compensarea sumelor ce constituie accizele platite furnizorului cu sume reprezentand alte impozite si taxe datorate bugetului de stat, fie prin restituirea sumelor platite. In cazul in care agentul economic nu are documentele justificative care stau la baza operatiunilor de compensare (documentul de plata a accizelor in vama, confirmat de banca la care are contul deschis, in cazul materiilor prime provenite din import; documentele care sa ateste exportul produselor rezultate din procesare; contractele incheiate direct cu producatorii interni; facturile fiscale de achizitie in care acciza este evidentiata separat; documentul care atesta plata accizelor catre furnizor, confirmat de banca la care platitorul are contul deschis.) nu se beneficiaza de aceasta scutire. combustibilii pentru incalzit aprovizionati direct de la producatori pentru consum propriu de catre spitale, sanatorii, camine de batrani si camine de copii. In acest caz scutirea se acorda prin restituirea accizelor platite la achizitionarea cantitatilor de astfel de combustibili, daca agentul economic prezinta: contractele incheiate direct cu producatorii; facturile fiscale de achizitie in care acciza este evidentiata separat;

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

documentul care atesta plata accizelor catre furnizor, confirmat de banca la care platitorul are contul deschis; documentul prin care atesta consumul combustibililor in scopul pentru care au fost achizitionati. combustibilii pentru incalzit utilizati de persoane fizice in scopul incalzirii, prepararii apei calde si pregatirii hranei. In acest caz scutirea se acorda persoanei fizice prin restituirea accizelor platite la achizitionarea cantitatilor de astfel de combustibili, pe baza unei cereri de restituire ( la care se anexeaza factura sau bonul fiscal ), depusa in termen de 90 de zile de la data cumpararii combustibilului, la organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are domiciliul. gazele petroliere lichefiate utilizate in consum casnic, distribuite in butelii tip aragaz. In acest caz scutirea se acorda direct: la livrarea buteliilor tip aragaz direct de catre agentii economici producatori sau prin unitatile de distributie ale acestora; la momentul intocmirii formalitatilor vamale de import in cazul agentilor economici importatori autorizati sa efectueze operatiuni de imbuteliere; la momentul achizitionarii gazelor petroliere lichefiate de la agentii economici producatori in cazul agentilor economici autorizati sa efectueze operatiuni de imbuteliere si distributie a buteliilor de aragaz. petrolul turboreactor si benzina de aviatie, destinate utilizarii exclusive drept carburant pentru aviatie. Aceasta scutire se acorda direct la achizitionarea acestor produse de la rafinariile sau la momentul intocmirii formalitatilor vamale de import. uleiuri minerale destinate sa fie utilizate tehnic si consumate pentru exploatarea navelor de transport maritim international. Aceasta scutire se acorda direct la achizitionarea acestor produse de la rafinariile sau la momentul intocmirii formalitatilor vamale de import. Plata accizelor se efectueaza lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, pe baza decontului de impunere, prin ordin de plata in contul bugetului de stat deschis la trezoreriile teritoriale ale statului. Pentru produsele din import, plata accizelor se face la organele vamale, concomitent cu plata taxelor vamale si comisionului vamal.

3.4. Regimul deducerilor

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Agentii economici care produc, prelucreaza sau comercializeaza produse supuse regimului accizelor, au dreptul la deducerea accizelor, astfel: Pentru bauturile alcoolice distilate produse in tara exclusiv din alcool etilic rafinat sau din distilate de origine agricola ca materii prime achizitionate direct de la agentii economici producatori interni sau provenite din import nu se datoreaza accize. Pentru a beneficia insa de acest regim agentul economic producator de bauturi alcoolice distilate trebuie sa detina in mod obligatoriu documentele care sa justifice provenienta legala a materiei prime, si anume: factura fiscala de achizitie a materiei prime, in care acciza sa fie evidentiata separat; dovada platii accizelor catre furnizorul materiei prime, constand in documentul de plata confirmat de banca la care are contul deschis; o copie de pe documentul care atesta autorizarea comercializarii materiei prime de catre furnizor in calitate de agent economic producator sau importator. In cazul in care nu sunt indeplinite aceste conditii, agentul economic producator de bauturi alcoolice distilate, la livrarea acestor produse, va calcula si va varsa la bugetul de stat o diferenta valorica echivalenta cu valoarea accizelor prevazuta pentru bauturi alcoolice distilate. In cazul produselor supuse accizelor, provenite din import sau din tara, utilizate ca materie prima pentru obtinerea altor produse supuse accizelor, altele decat bauturi alcoolice distilate produse exclusiv din alcool etilic rafinat sau din distilate de origine agricola, agentii economici prelucratori vor deduce, pe baza de documente justificative, din accizele datorate pentru produsele finale facturate accizele platite in vama sau la achizitionarea de pe piata interna a materiei prime. S.C.CONMET S.R.L. pentru fabricarea bauturilor alcoolice a folosit ca materie prima alcool etilic, iar la achizitia acestuia a platit acciza in valoare de 600.000.000 lei. Accizele care rezulta de plata pentru bauturile alcoolice produse (alcoolul etilic a fost folosit integral pentru fabricarea acestora, respectand retetele de fabricatie) sunt in valoare de 900.000.000 lei. Societatea deduce din suma de 900.000.000 lei contravaloarea accizelor platite la achizitionarea alcoolului etilic, adica 600.000.000 lei, rezultand o acciza de plata in suma de 300.000.000 lei La baza aplicarii regimului de deducere vor sta datele cuprinse in jurnalul privind cumpararile de materii prime, precum si in cel privind vanzarile de produse finite supuse accizelor rezultate din prelucrare. Pentru determinarea efectiva a valorii accizelor ramase de

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

virat la bugetul de stat, agentii economici vor intocmi Situatia privind determinarea accizelor de virat aferente lunii la care se face raportarea. Agentii economici care utilizeaza alcoolul etilic rafinat in productia de medicamente, de otet alimentar, in industria cosmetica, precum si cel utilizat pentru producerea de arome alimentare, sunt cei care beneficiaza de scutirea platii accizelor, aceasta urmand sa se efectueze fie prin compensarea sumelor ce constituie accizele platite furnizorului cu sume reprezentand alte impozite si taxe datorate bugetului de stat, fie prin restituirea sumelor platite, dar numai pentru cantitatile de alcool etilic rafinat utilizate in productia de medicamente, de otet alimentar, in industria cosmetica, precum si cel utilizat pentru producerea de arome alimentare. Pentru a beneficia de aceasta scutire, agentii economici utilizatori legali trebuie sa detina in mod obligatoriu documentele care sa ateste provenienta legala a materiei prime. Agentii economici importatori de cafea verde, care exporta cafea prajita rezultata din operatiuni proprii de prajire a cafelei verzi importate direct, pot solicita organelor fiscale teritoriale compensarea cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau restituirea efectiva a accizelor platite in vama, aferente cantitatilor de cafea verde utilizata ca materie prima pentru cafeaua exportata. Documentele justificative care stau la baza operatiunilor de compensare sau de restituire a accizelor sunt, dupa caz: declaratia vamala de import a cafelei verzi; documentul care atesta plata accizelor in vama, confirmat de banca la care platitorul are contul deschis; declaratia vamala de export al cafelei prajite. In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile de mai sus, agentii economici nu au dreptul la compensarea sumelor reprezentand accizele platite.

3.5 Determinarea accizei de plata Toate operatiunile efectuate de agentii economici cu produse supuse regimului accizelor, trebuie sa fie inregistrate in documente financiar contabile cu regim special si centralizate in jurnale special constituite pentru acest tip de operatiuni. Pe baza datelor din jurnale se intocmeste lunar decontul privind accizele. Sumele datorate bugetului de stat drept accize se determina utilizand formulele prezentate in sub capitolelel anterioare.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

S.C.CONMET S.R.L. Slobozia efectueaza in luna mai 2003, o serie de operatiuni cu produse supuse accizelor, astfel: importa o cantitate de 5.000 litri coniac, cu o concentratie alcoolica de 45%. Acciza aplicata este 70 EURO pentru un hectolitru alcool pur. Cursul de schimb 1 EURO = 36.500 lei (anexele nr.10 si 11). importa o cantitate de 1.000 litri de vin spumos, cu un procent de alcool de 19%. Acciza unitara aplicata este 2,75 EURO la hectolitru/ 1 grad alcoolic. Cursul de schimb 1 EURO = 36.500 lei (anexele nr.10 si 12). importa o cantitate de 2.000 litri de bere, cu 0,75 grade Plato, de la un producator independent care are o capacitate de productie anuala de pana la 50 mii hectolitii inclusive. Acciza unitara aplicata este 0,38 EURO la un hectolitru/ 1 grad Plato. Cursul de schimb 1 EURO = 36.500 lei (anexele 13 si 14). importa 100 aparate video, avand pretul extern de 300 USD fiecare. Costul cheltuielilor cu transportul si asigurarea pe parcursul extern este de 200 USD. Taxa vamala este stabilita la 20% si comisionul vamal este 0,5%. Acciza este 15%. Cursul de schimb este 1 USD = 33.500 lei (anexele 13 si 15). produce si vinde 10.000 pachete tigarete a 20 tigarete fiecare pachet. Pretul maxim de vanzare cu amanuntul declarat este de 22.000 lei/pachet. Acciza reprezinta 2,42 EURO la 1.000 tigarete + 30% din baza de impozitare. Cursul de schimb 1 EURO = 36.500 lei (anexa nr.16). produce si vinde 10.000 pachete tigari a 20 tigari fiecare pachet. Acciza reprezinta 7 EURO la 1.000 tigari. Cursul de schimb 1EURO = 36.500 lei (anexa nr.16). produce 2.000 kilograme tutun pentru fumat. Acciza reprezinta 15,40 EURO/ kg. Cursul de schimb 1EURO = 36.500 lei (anexa nr.17). produce 200.000 kilograme benzina cu plumb. Acciza reprezinta 290 EURO/ tona. Cursul de schimb 1EURO = 36.500 lei (anexa nr.17). Tabelul 3.1 JURNALUL cumpararilor de produse supuse accizelor N Felul si Furni Denu U Ca Taria alcoolica r data . docume c ntului zorul mirea produ sului . . ntit tea M a(% volum) Con Pro G cencen ra

Valoa rea totala (lei)

Acci za spec ifica

Ac ciz a uni

Acciz a ad valore m

Acciz a totala cuprin

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

r t .

trati a alco olica

t de alc ool

d e P la to

(lei/ U.M .)

tar a (lei / U. M. )

(lei/ U.M.)

sa in pretul de cump arare

1 DVI nr.2 / 07.05.2 003 2 DVI nr.3 / 13.05.2 003 3 DVI nr.4 / 19.05.2 003 4 DVI nr.5 / 20,11,2 002 TOTAL

Alkoo l Bull

conia c

5.0 00

45

119.0 00.00 0

2.55 5.00 0 10 0.3 75

57.48 7.500

Vinko turk

vin spum os

1.0 00

19

89.25 0.000

19.07 1.250

Beer Deuc he Luko watt

bere

2.0 00

0, 7 5

119.0 00.00 0 1.668. 336.2 98 1.995. 586.2 98 2.55 5.00 0

13. 87 0 182.8 64.77 5 11 4.2 45 182.8 64.77 5

208.0 50

Apara te video

b u c

10 0

182.8 64.77 5 259.6 31.57 5

Tabelul 3.2 JURNALUL vanzarilor de produse supuse accizelor N Felul si Benefic Denumir U.M r data . r docume c ntului iarul ea produsul ui .

Cant itate a

Valoarea totala (lei)

Acciza unitara (lei/ U.M.)

Acciz a ad valore m (lei/

Acciza totala cuprinsa in pretul de

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

t . 1 F.F. 1238 2 F.F. 1239 3 F.F. 1240 4 F.F. 1241 TOTAL Miva Miva Korin Peco tigarete tigari tutun benzina cu plumb pach . pach . kg. to. 10.0 00 10.0 00 2.00 0 200 261.800. 000 297.500. 000 1.404.20 0.000 3.570.00 0.000 5.533.50 0.000 17.666.0 00 51.100.0 00 1.124.20 0.000 2.117.00 0.000 3.309.96 6.000

U.M.) 72.60 0.000

cumparar e 90.266.0 00 51.100.0 00 1.124.20 0.000 2.117.00

72.60 0.000

0.000 3.382.56 6.000

Pe baza datelor din jurnale se intocmeste decontul privind accizele pe luna mai 2003 si acesta va fi depus pana la data de 25 ale lunii iunie 2003 la Directia Generala a Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat Ialomita.

Tabel 3.3. 120 DECONT PRIVIND ACCIZELE pentru luna MAI anul 2003 DATE DE IDENTIFICARE ALE PLATITORULUI Cod de inregistrare fiscala Denumire/Nume, prenume platito de TVA Judet/Se ctor Strada IALOMITA MATEI BASARAB Localitate Nr. SLOBOZIA Blo M.B.-20 Scar B Ap 2 S.C. CONMET S.R.L. R 4 5 0 1 9 7 5

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cod

8.400

Tel

23.20.37

Fax

c 0243.23.53.50

a Email -

postal . Cont bancar Banca B.R.D. Sucursala IALOMITA

Nr. cont

2511.4243.4501975

I. PENTRU PRODUSELE SUPUSE ACCIZELOR IN SUMA FIXA Denumirea produsului si a grupei de produse Cantitatea livrata sau 1 A. Alcool, distilate, bauturi alcoolice, vinuri si bere 1. Alcool etilic, distilate de origine agricola si bauturi alcoolice distilate 1.1. Alcool etilic 1.2. Distilate de origine agricola: distilate din cereale, distilat de vin, distilate din fructe si orice alte distilate de origine agricola 1.3. Bauturi alcoolice distilate 1.4. Alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic rafinat 2. Vinuri 2.1. Vinuri linistite, din care: 2.1.1. Vinuri din hibrizi producatori directi H.P.D. 2.2. Vinuri spumoase 2.3. Vinuri speciale 3. Bere, din care: 3.1. Bere produsa de producatorii independenti cu o capacitate de productie anuala mai mare de 100 mii hl si pana la 200 mii hl inclusiv 3.2. Bere produsa de producatorii independenti cu o capacitate de productie anuala mai mare de 50 mii hl si pana la 100 mii hl inclusiv 3.3. Bere produsa de producatorii independenti cu o capacitate de productie anuala de pana la 50 mii hl inclusiv 4. Bauturi fermentate, altele decat berea si vinul 5. Produse intermediare Total A (rd.1 + rd.2 + rd.3 + rd.4 + rd.5) 2.000 1.000 importata 2 5.000

UM

Acciza datorata (lei) 4 57.487.50 0

3 -

19.071.25 0 -

208.050 76.766.80 0

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

B. Produse din tutun 6. Tigarete *) 7. Tigarete si tigari din foi 8. Tutun destinat fumatului, din care: 8.1. Tutunul destinat rularii in tigarete Total B (rd.6 + rd.7 + rd.8) C. Uleiuri minerale 9. Benzine cu plumb 10. Benzine fara plumb 11. Motorine 12. Petrol turboreactor 13. Alte uleiuri medii si grele, utilizate drept combustibil pentru incalzit, din care: 13.1. Pacura 14. Gaze petroliere lichefiate, din care: 14.1. Utilizate drept carburant 14.2. Utilizate drept cumbustibil pentru incalzit 14.3. Utilizate in consumul casnic 15. Hidrocarburi ciclice: benzen, toluen, xileni si amestecuri de izomeri ai xilenului 16. uleiuri pentru motoare auto Total C (rd.9 + rd.10 + rd.11 + rd.12 + rd.13 + rd.14 + rd.15 + rd.16) D. Produse din anexa nr.2 la O.U.G. nr.158/2001 poz.1 la poz.3 17. Cafea verde 18. Cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori 19 Cafea solubila, inclusiv amestecuri de cafea solubila Total D (rd.17 + rd.18 + rd.19)

10.000 10.000 2.000 200 -

pach . pach . kg. to. Valoarea in vama plus taxe vamale si alte taxe speciale

90.266.00 0 51.100.00 0 1.124.200. 000 1.265.566. 000 2.117.000. 000 2.117.000. 000 Acciza datorata (lei)

II. PENTRU PRODUSE SUPUSE ACCIZELOR AD-VALOREM Denumirea produsului si a gupei de produse Contraval oarea bunurilor livrate exclusiv accizele

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(lei) E. Produse din anexa nr.2 la O.U.G. nr.158/2001 poz.4 la poz.14 1. Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie, capra) 2. Articole de cristal 3. Bijuterii din aur si/sau din platina, cu excepsia verighetelor 4. Autoturisme si autoturisme de teren (inclusiv din import, rulate) 4.1. echipate cu motor cu benzina: 4.1.01. cu capacitatea cilindrica sub 1.601 cm3 - cu grad normal de poluare - cu grad redusde poluare 4.1.02. cu capacitatea cilindrica intre 1.601 cm3 si 1.800 cm3 - cu grad normal de poluare - cu grad redusde poluare 4.1.03. cu capacitatea cilindrica intre 1.801 cm3 si 2.000 cm3 - cu grad normal de poluare - cu grad redusde poluare 4.1.04. cu capacitatea cilindrica intre 2.001 cm3 si 2.500 cm3 - cu grad normal de poluare - cu grad redusde poluare 4.1.05. cu capacitatea cilindrica peste 2.500 cm3 - cu grad normal de poluare - cu grad redusde poluare 4.2. echipate cu motor Diesel: 4.2.01. cu capacitatea cilindrica sub 1.601 cm3 - cu grad normal de poluare - cu grad redusde poluare 4.2.02. cu capacitatea cilindrica intre 1.601 cm3 si 2.000 cm3 - cu grad normal de poluare - cu grad redusde poluare 4.2.03. cu capacitatea cilindrica intre 2.001 cm3 si 2.500 cm3 - cu grad normal de poluare - cu grad redusde poluare 4.2.04. cu capacitatea cilindrica intre 2.501 cm3 si 3.100 cm3 - cu grad normal de poluare - cu grad redusde poluare -

(lei) -

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4.2.05. cu capacitatea cilindrica peste 3.100 cm3 - cu grad normal de poluare - cu grad redusde poluare 5. Produse de parfumerie 5.1. Parfumuri, din care: - ape de parfum 5.2. Ape de toaleta, din care: - ape de colonie 6. Aparate video de inregistrat sau de reprodus, chiar incorporand un receptor de semnale videofonice; combine audio 7. Dublu radiocasetofoane cu redare de pe banda magnetica sau compact disc 8. Camera video 9. Cuptoare cu microunde 10. Aparate pentru conditionat aer, de perete sau de ferestre, formand un singur corp 11. Arme de vanatoare si arme de uz individual, altele decat cele de uz militar sau de sport Total E (rd.1 + rd.2 + rd.3 + rd.4 + rd.5 + rd.6 + rd.7 + rd.8 + rd.9 + rd.10 + rd.11) TOTAL

1.011.700. 000 1.011.700. 000 -

1.485.471. 523 1.485.471. 523 -

182.864.7 75 182.864.7 75 3.642.197.

(Total A + Total B + Total C + Total D + Total E) 575 *) In cazul tigaretelor, valoarea accizei totale datorate va include si valoarea aferenta accizei calculate in cota procentuala. Sub sanctiunile aplicate de fals in acte publice, declar ca datele sunt corecte si complete. Nume, prenume Functia Loc rezervat organului fiscal Nr. inregistrare Data 21.06.2003 15245 MIHAI MARIAN ADMINISTRATOR

3.6. Accizele in statele Uniunii Europene

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In urma acceptarii EURO ca moneda unica europeana, marea majoritate a statelor Uniunii Europene au trecut de la dolar la aceasta ca moneda de referinta a tuturor taxelor intracomunitare. In vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, aceasta a corelat si a creat acte normative care reglementeaza relatiile economice internationale la standardele europene, iar incepand din anul 2003 moneda de referinta in Romania este EURO. In tabelul 4.3 sunt prezentate acizele percepute in statele Uniunii Europene si in Romania pentru vinuri, bauturi alcoolice si produse intermediare la data de 01.01.2003. Tabelul 3.4. Accizele la produsele alcoolice in statele din Uniunea Europeana Produse Cur Vinuri Vinuri Bauturi s EU RO in Tara mo ned a nati ona la Concent ratia Ac ciz a cifi ca gazate Acc Acc Acci iza adv em (E UR O/ litr u) Belgia franci belgieni (BEF) 40, 32 cu taria de pana la 8,5% in volum cu taria intre 8,5% si 15% in volum 0,0 0,4 8 0,00 1,63 0,0 0,1 5 0,00 0,15 2,2 5 iza spe cifi ca za adva lore m (EU RO/ litru ) alcoolice tari Co Ac Acci nce ciz ntr ati a a spe cifi ca za adva lore m (EU RO/ litru alco ol pur) 14,5 0 cu taria a de pana la 15% in volum cu taria a peste 15% in volum 2,2 0,68 0,0 0,48 Produse intermediare Concen tratia Ac ciz a spe cifi ca Acci za adva lore m (EU RO/ litru)

spe alor

alcoolica 0

alcoolic 0

alcoolica 0

alcoolic 5

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Luxemb urg franci luxembu rghezi (LUF)

40, 32

0,0 0

0,0 0

0,00 0,00

2,2 5

8,25

cu taria a de pana la 15% in volum cu taria a peste 15% in volum cu taria a de pana la 15% in volum cu taria a peste 15% in volum indifere nt de taria alcoolic a indifere nt de taria alcoolic a indifere nt de taria

0,0

0,28

alcoolic 0

0,0

0,33

alcoolic 0

Spania pesetas (ESP)

165 ,59

0,0 0

0,0 0

0,00 0,00

0,0 0

6,84

0,0

0,34

alcoolic 0

0,0

0,46

alcoolic 0

Grecia drahme (GRD)

317 ,42

0,0 0

0,0 0

0,00 0,00

0,0 0

9,94

0,0 0

0,47

Irlanda lire irlandaze

0,7 5

indiferen 0,0 t de taria alcoolica 0

2,8 6

0,00 5,72

0,0 0

28,2 6

0,0 0

4,15

Italia lire italiene

1.9 25, 81

0,0 0

0,0 0

0,00 0,00

0,0 0

6,50

0,0 0

0,50

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(ITL) Olanda florini olandazi (NLG) 2,1 5 cu taria de pana la 8,5% in volum 0,0 0,2 5 0,00 0,32 0,0 0 15,4 1

alcoolic a Negaza te cu taria alcoolic a de pana la 15% in cu taria intre 8,5% si 15% in volum cu taria intre 15% si 18% in volum 0,0 0,8 7 0,0 0,5 0 0,00 1,70 volum Negaza te cu taria alcoolic a peste 15% in volum Gazate 0,0 0 1,70 0,0 0 0,87 0,0 0 0,62

alcoolica 0

alcoolica 0

alcoolica 0

Portugali aescudo (PTE) Germani a - marci germane (DEM)

195 ,70

0,0 0

0,0 0

0,00 0,00

0,0 0

0,01

indifere nt de taria alcoolic a Negaza te cu taria alcoolic a de pana la 15% in

0,0 0

0,48

1,9 6

0,0 0

0,0 0

0,00 1,36

0,0 0

13,0 3

0,0 0

1,02

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

volum Negaza te cu taria alcoolic a peste 15% in volum Gazate Marea Britanie - lire sterline (GBP) 0,6 5 indiferen 0,0 t de taria alcoolica 0 2,2 4 0,00 3,20 0,0 0 30,3 2 cu taria a de pana la 15% in volum cu taria a peste 15% in Danemar ca coroane daneze (DKK) Suedia coroane suedeze (SEK) 8,6 6 cu taria de pana la 8,5% in volum cu taria intre 0,0 3,1 4 0,00 3,14 0,0 2,1 9 0,00 2,19 cu tari a alc ool ica > 22 alcoolica 0 0,0 0 57,9 1 7,4 5 indiferen 0,0 t de taria alcoolica 0 0,9 5 7,58 0,47 0,0 0 36,9 1 volum cu taria a intre 15% si 22% in volum cu taria a intre 1,2% si 15% in volum cu taria a intre

0,0 0

1,53

0,0 0 0,0

1,36 2,24

alcoolic 0

0,0

2,99

alcoolic 0

0,0

1,42

alcoolic 0

0,0

3,14

alcoolica 0

alcoolic 0

0,0

5,22

alcoolic 0

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

8,5% si 15% in volum Finlanda - marci finlandez e (FIM) 5,8 1 indiferen 0,0 t de taria alcoolica 0 2,4 1 0,00 2,41

% in vol um (ce ntil itru alc ool pur ) cu tari a alc ool ica > 22 % in vol um 0,0 0 0,52

15% si 18% in volum cu taria a intre 1,2% si 15% in volum cu taria a intre 15% si 22% in volum 0,0 7,23 0,0 4,39

alcoolic 0

alcoolic 0

Austria silingi austrieci (ASC) Romania lei (RO)

13, 76

0,0 0

0,0 0

0,00 1,46

0,0 0

7,30

Negaza te Gazate

0,0 0 0,0 0 0,0

0,51 1,46 2,30

36. 200

cu taria pana la 18% in volum

0,0 5

0,0 0

0,02 0,00 75

(he cto litr u alc ool pur

1,8 0

0,00

cu taria a de pana la 22%

alcoolica 05

alcoolic 0

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

) cu tari a alc ool ica > 22 % in vol um

3,50 Acciza specifica 3,00 2,50 2,00 1,50 1,00 0,50 0,00 0,48 0,15 0,87 0,50 0,25 0,0055 0,95 3,14 2,86 2,41 2,24 2,19

10

15

20

25

30

Acciza advalorem Vinuri Acciza specif ica Vinuri Acciza advalorem (EURO/ litru)

Fig.3.2. Nivelul accizei la vinuri Dupa cum observam, toate tarile din Uniunea Europeana practica pentru vinuri acciza advalorem (procentuala), iar Romania practica acciza specifica. Nivelul accizei in Uniunea Europeana la vinuri este cuprins intre 0,15 EURO / litru in Suedia si 3,14 EURO / litru in Belgia.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

De asemenea, la vinurile gazate doar Danemarca practica acciza specifica, celelalte tari aplicand acciza advalorem. La bauturile alcoolice tari Belgia si Luxemburg practica atat acciza specifica, cat si acciza procentuala, ceea ce duce la un nivel ridicat al pretului la aceste produse. Nivelul accizei fiind cuprins intre 0,01 EURO / litru alcool pur in Portugalia si 57,91 EURO / litru alcool pur in Suedia Produsele intermediare sunt singurele produse la care acciza este perceputa de majoritatea tarilor Uniunii Europene la fel si anume acciza advalorem, exceptie fiind Belgia la produsele a caror tarie alcoolica depaseste 15% in volum. Nivelul acesteia situandu-se intre 0,22 EURO / litru in Luxemburg si 7,23 EURO / litru in Finlanda.
Acciza specific

70,00 60,00 50,00 40,00 30,00 20,00 14,50 10,00 0,00 0


2,25 2,25

57,91

36,91 28,26 15,41 30,32

9,94 8,25 6,84 6,50 5 10

13,03 7,30 0,52 20 25


1,8

0,01 15

30

Acciz a advalor e m Buturi alc oolic e tari A c c iz a s pec if ic Buturi alc oolic e tari A c c iz a adv alorem (E U R O/ litru alc ool pur)

Fig.3.3. Nivelul accizei la bauturile alcoolice tari


Acciza specific 8,00

7,00

7,23

6,00

5,00

5,22 4,15 4,39

4,00

3,00 2,25

3,14 2,99 2,24 1,70 2,3 1,46 0,51


25 30

2,00

1,00

0,00 0

1,53 1,36 1,42 1,02 0,87 0,68 0,62 0,48 0,50 0,48 0,33 0,46 0,47 0,34 0,28
5 10 15 20

Acciza advalor e m
Produs e i ntermedi are Ac c i z a s pec i fi c Produs e i ntermedi are Ac c i z a adv al orem (EURO/ l i tru)

Fig.3.4 Nivelul accizei la produsele intermediare

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In concluzie, tarile Uniunii Europene practica niveluri ridicate ale accizelor la vinuri, vinuri gazate, bauturi alcoolice tari si produse intermediare, considerandu-le bunuri de lux si care nu afecteaza cetatenii a caror niveluri salariale sunt mici. Diferenta mai consta si in faptul ca acciza nu este cuprinsa in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, ea fiind determinata separat de aceasta.

CONCLUZII SI PROPUNERI CONCLUZII: Existenta finantelor este indisolubil legata de existenta statului si de folosirea banilor si a formelor valorice in repartizarea produsului social. De la aparitia primelor forme de finante si pana in zilele noastre, finantele nu au mai parasit scena istoriei, ele facand parte integranta din sistemul relatiilor economice. Faptul ca finantele au aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii si ca ele vor disparea atunci cand nu va mai fi necesara existenta lor dovedeste caracterul istoric al acestora. Finantele se manifesta ca relatii sociale, de natura economica, aparute in procesul repartitiei produsului social si mai ales a venitului national, in stransa legatura cu indeplinirea functiilor si sarcinilor statului. Nivelul fiscalitatii intr-o economie este legat de rolul pe care statul considera ca trebuie sa si-l asume in desfasurarea vietii economice si sociale, fiind influentat de raportul intre sectorul public si cel privat din economia respectiva. Impozitele indirecte, fiind asezate asupra consumului, sunt preferabile impozitelor directe, deoarece prin excluderea economiilor din baza de impozitare, prezinta conditii pentru a stimula economiile si investitiile. Importanta acordata impozitelor indirecte, si pentru tarile dezvoltate, au avut la baza doua considerente: progresele pe plan teoretic si de tehnica fiscala care au condus la perfectionarea acestor impozite si accentuarea imaginii negative a impozitelor pe venit. Importanta impozitelor indirecte a crescut in majoritatea tarilor datorita efectelor in planul alocarii si al redistribuirii resurselor financiare publice. Acest fenomen a fost insotit, in special pentru tarile in curs de dezvoltare, de adoptarea unei solutii unice, atotcuprinzatoare: introducerea taxei pe valoarea adaugata, fara a se acorda suficienta atentie unor probleme de fond vizand functionarea sub aspect administrativ a sistemului fiscal si inechitatea orizontala.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Teoria economica a fiscalitatii situeaza in centrul atentiei studiul efectelor impozitului atat la nivel microeconomic, cat si la nivel macroeconomic. In acest sens, conceptul de baza este incidenta fiscala: cine suporta in final povara impozitului si cum se difuzeaza aceasta, prin sistemul preturilor, in intreaga economie. PROPUNERI: Tinand cont de scopul Romaniei de a deveni membru cu drepturi depline in Uniunea Europeana, este necesara armonizarea asezarii si perceperii taxei pe valoarea adaugata, fapt pentru care propun utilizarea a trei cote de impunere, astfel: o cota redusa aplicata marfurilor alimentare si produselor de prima necesitate. o cota majorata aplicata la marfurile de lux si la cele care fac obiectul monopolului de stat. o cota normala aplicata celorlalte bunuri si servicii In aceasta situatie se micsoreaza povara fiscala pe care trebuie sa o suporte consumatorii finali, ea fiind resimtita de persoanele care realizeaza lunar venituri mici si a caror destinatie este in special consumul casnic. Consider ca prin aceasta se mai pot diminua efectele negative ale taxei pe valoarea adaugata, ma refer in special la caracterul regresiv al acesteia. In acelasi context propun eliminarea din baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata la importul de bunuri a accizei, deoarece aceasta din urma este un impozit si introducerea unui impozit in baza de impozitare a altui impozit duce la dubla impubere. De asemenea, consider ca este necesara marirea nivelului accizei la obiectele de lux, concomitent cu revizuirea legislatiei privind accizele.

ANEXA NR.1 Seria BAAAAAD nr. 016348 Furnizor: S.C. AGY COM S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J / 21 / 156 / 1994 Cod fiscal: 2073215 Sediul: FETESTI Judetul: IALOMITA Contul: 215822114567 Banca: BCR FETESTI IN Cumparator: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA

FACTURA FISCALA Nr.facturii 016348 Data(ziua, luna,

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Autorizatia nr. 111 din 25.10.1994 Cota T.V.A. Nr. crt. 19 % U.M.

anul)11.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..


(daca este cazul)

Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Valoarea -leiValoarea T.V.A. lei-

Denumirea produselor

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) lei4 500.000 250.000 Total din care: accize

0 1 2 3 1 CORNIER L m.l. 200 2 ELECTROZI 5 PAC 300 Semnatu Date privind expeditia Numele delegatului Ion Nicolae ra si stampila furnizoru lui Semnatu ra si stampila cumpara -torului Seria BAAAAAD nr. 011457 Furnizor: S.C. NEOSET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J / 21 / 158 / 1994 Cod fiscal: 2073213 Sediul: FETESTI Judetul: IALOMITA Contul: 215822114568 Banca: BCR SLOBOZIA Autorizatia nr. 115 din 25.10.1994 Cota T.V.A. Nr. 19 % U.M. IN Buletin/cartea de identitate Seria GR nr. 051545 eliberat(a) la 05.10.1994 Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data11.05.2003.ora 13.25 Semnaturile

5 (3X4) 100.000.000 75.000.000 175.000.000

6 19.000.000 14.250.000 34.250.000 X

(dupa caz) Total de plata (col.5+col.6) 208.250.000

Cumparator: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Valoarea Valoarea T.V.A.

FACTURA FISCALA Nr.facturii 011457 Data(ziua, luna, anul)12.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..
(daca este cazul)

Denumirea

Cantitate

Pret unitar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

crt.

produselor

(fara T.V.A.) lei4 50.000.000 Total din care: accize

-lei-

lei-

0 1 2 3 1 SET BIROU CPL 1 Semnatu Date privind expeditia Numele delegatului Ion Nicolae ra si stampila furnizoru lui Semnatu ra si stampila cumpara -torului ANEXA NR.2 Seria BAAAAAD nr. 012146 Furnizor: S.C. GEPANOW S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J / 21 / 1156 / 1995 Cod fiscal: 2072215 Sediul: FETESTI Judetul: IALOMITA Contul: 215832114567 Banca: BCR FETESTI Autorizatia nr. 121 din 25.11.1994 Cota T.V.A. Nr. crt. 19 % U.M. Buletin/cartea de identitate Seria GR nr. 051545 eliberat(a) la 05.10.1994 Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data12.05.2003.ora 17.45 Semnaturile

5 (3X4) 50.000.000 50.000.000

6 9.500.000 9.500.000 X

(dupa caz) Total de plata (col.5+col.6) 59.500.000

IN Cumparator: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Valoarea -leiValoarea T.V.A. lei-

FACTURA FISCALA Nr.facturii 012146 Data(ziua, luna, anul)16.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..
(daca este cazul)

Denumirea produselor

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) lei4 2.000

0 1

1 TEREN

2 m.p.

3 25.000

5 (3X4) 500.000.000

6 95.000.000

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2 3

HALA INDUSTR. MAGAZIN

BUC BUC

1 1

750.000.00 0 500.000.00

750.000.000 500.000.000 1.750.000.00 0

142.500.000 95.000.000 332.500.000 X

DESF. 0 Semnatura Date privind expeditia Total Numele delegatului Ion Nicolae din care: si stampila furnizorul ui Semnatura si stampila cumparato rului nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data16.05.2003.ora 15.25 Semnaturile IN Buletin/cartea de identitate Seria GR nr. 051545 eliberat(a) la 05.10.1994 Mijlocul de transport accize (dupa

caz) Total de plata (col.5+col.6) 2.082.500.000

Seria BAAAAAD nr. 012356 Furnizor: S.C. AGY COM S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J / 21 / 156 / 1994 Cod fiscal: 2073215 Sediul: FETESTI Judetul: IALOMITA Contul: 215822114567 Banca: BCR FETESTI Autorizatia nr. 111 din 25.10.1994 Cota T.V.A. Nr. crt. 19 % U.M.

Cumparator: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Valoarea -leiValoarea T.V.A. lei-

FACTURA FISCALA Nr.facturii 012356 Data(ziua, luna, anul)16.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..
(daca este cazul)

Denumirea produselor

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) lei4 100.000 50.000.000 Total din care:

0 1 2

1 FITINGURI REPARATIE

2 BUC -

3 200 1

5 (3X4) 200.000.000 50.000.000 250.000.000

6 38.000.000 9.500.000 47.500.000

MAG. Semnatu Date privind expeditia Numele delegatului Ion Nicolae

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ra si stampila furnizoru lui Semnatu ra si stampila cumpara Buletin/cartea de identitate Seria GR nr. 051545 eliberat(a) la 05.10.1994 X accize

Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data16.05.2003.ora 12.25 Semnaturile

(dupa caz) Total de plata (col.5+col.6) 297.500.000

-torului ANEXA NR.3 Seria BAAAAAD nr. 013316 Furnizor: S.C. ELECTRICA S.A. Cod unic de inregistrare CCI J / 21 / 1156 / 1991 Cod fiscal: 2083215 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 235822414567 Banca: BCR SLOBOZIAI Autorizatia nr. 1111 din 21.10.1991 Cota T.V.A. Nr. crt. 19 % U.M.

IN Cumparator: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Valoarea -leiValoarea T.V.A. lei-

FACTURA FISCALA Nr.facturii 013316 Data(ziua, luna, anul)18.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..
(daca este cazul)

Denumirea produselor

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) lei4 2.500 Total din care:

0 1

1 Energie electrica

2 KW

3 4.000

5 (3X4) 10.000.000 10.000.000

6 1.900.000 1.900.000 X

Semnatura si stampila furnizorului Semnatura si stampila

Date privind expeditia Numele delegatului Buletin/cartea de identitate Seria nr. eliberat(a) la Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in

accize (dupa caz) Total de plata

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cumparator ului

prezenta noastra la data18.05.2003.ora 12.25 Semnaturile

(col.5+col.6)

11.900.000

ANEXA NR.4

Seria BAAAAAD nr. 1233 Furnizor: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Cota T.V.A. Nr. crt. 19 % U.M.

IN Furnizor: S.C. PIRAMIDA S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 458 / 1992 Cod fiscal: 2075685 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251337654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 143 din 16.02.1999 Valoarea -leiValoarea T.V.A. lei-

FACTURA FISCALA Nr.facturii 1233 Data(ziua, luna, anul)20.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..
(daca este cazul)

Denumirea produselor

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) lei4 100.000

0 1 2

1 FITINGURI Remiza pret 20%.

2 BUC -

3 100

5 (3X4) 100.000.000 -20.000.000 80.000.000

6 19.000.000 -3.800.000 15.200.000

Semnatura si stampila furnizorului

Date privind expeditia Numele delegatului Ion Nicolae Buletin/cartea de identitate Seria GR nr. 051545

Total din care:

X accize (dupa caz) Total de plata

Semnatura

eliberat(a) la 05.10.1994 Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

si stampila cumparator ului

Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data20.05.2003.ora

(col.5+col.6)

95.200.000

08.30 Semnaturile ANEXA NR.5 Seria BAAAAAD nr. 1234 Furnizor: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Cota T.V.A. Nr. crt. 19 % U.M . IN FACTURA FISCALA Nr.facturii 1234 Data(ziua, luna, anul)20.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..
(daca este cazul)

Cumparator:S.C.ANDRA S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 1962 / 1998 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 1223 din 14.02.1990 Valoarea -leiValoarea T.V.A. -lei-

Denumirea produselor

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) -lei4 100.000 Total din care: accize

0 1

1 FITINGURI

2 BU

3 100

5 (3X4) 100.000.000 100.000.000

6 19.000.000 19.000.000 X

Semnatu ra si stampila furnizoru lui Semnatu ra si stampila cumpara -torului

C Date privind expeditia Numele delegatului PETRE NICU Buletin/cartea de identitate SeriaGRnr. 051545.eliberat(a) la 05.10.1994 Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data20.05.2003.ora 09.25 Semnaturile

(dupa caz) Total de plata (col.5+col.6) 119.000.000

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Seria BAAAAAD nr. 1235 Furnizor: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Cota T.V.A. Nr. crt. 19 % U.M .

IN FACTURA FISCALA Nr.facturii 1235 Data(ziua, luna, anul)20.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..
(daca este cazul)

Cumparator:S.C.CALIPSO S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 2662 / 1995 Cod fiscal: 2065683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 12123 din 14.02.1999 Valoarea -leiValoarea T.V.A. -lei-

Denumirea produselor

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) -lei4 25.000.000 Total din care: accize

0 1

1 CENTRALA

2 BU

3 2

5 (3X4) 50.000.000 50.000.000

6 9.500.000 9.500.000 X

TERMICA C Semnatu Date privind expeditia Numele delegatului PETRE NICU ra si stampila furnizoru lui Semnatu ra si stampila cumpara -torului ANEXA NR.6 Seria BAAAAAD nr. 1236 Furnizor: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 IN FACTURA Buletin/cartea de identitate SeriaGRnr. 051545.eliberat(a) la 05.10.1994 Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data20.05.2003.ora 10.35 Semnaturile

(dupa caz) Total de plata (col.5+col.6) 59.500.000

Cumparator:S.C.ANDRA S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 1962 / 1998 Cod fiscal: 2075683

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Cota T.V.A. Nr. crt. 19 % U.M .

FISCALA Nr.facturii 1236 Data(ziua, luna, anul)12.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..


(daca este cazul)

Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 1223 din 14.02.1990 Valoarea -leiValoarea T.V.A. -lei5 (3X4) -20.000.000 6 -3.800.000

Denumirea produselor

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) -lei4 100.000

0 1

1 FITINGURI

2 BU C

3 20

Semnatura si stampila furnizorul ui Semnatura si stampila cumparato rului

Date privind expeditia Numele delegatului PETRE NICU Buletin/cartea de identitate SeriaGRnr. 051545.eliberat(a) la 05.10.1994 Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data12.05.2003.ora 12.25 Semnaturile IN FACTURA FISCALA

Total din care: accize

-20.000.000

-3.800.000 X

(dupa caz) Total de plata (col.5+col.6) -23.800.000

Seria BAAAAAD nr. 1237 Furnizor: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Cota T.V.A. 19 %

Nr.facturii 1237 Data(ziua, luna, anul)25.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..


(daca este cazul)

Cumparator:S.C.CALIPSO S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 2662 / 1995 Cod fiscal: 2065683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 12123 din 14.02.1999

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Nr. crt.

Denumirea produselor

U.M .

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) -lei4 25.000.000

Valoarea -lei-

Valoarea T.V.A. -lei-

0 1

1 CENTRALA TERMICA

2 BU C

3 2

5 (3X4) -50.000.000

6 -9.500.000

Semnatura si stampila furnizorul ui Semnatura si stampila cumparato rului

Date privind expeditia Numele delegatului PETRE NICU Buletin/cartea de identitate SeriaGRnr. 051545.eliberat(a) la 05.10.1994 Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data25.05.2003.ora 12.25 Semnaturile

Total din care: accize

-50.000.000

-9.500.000 X

(dupa caz) Total de plata (col.5+col.6) -59.500.000

ANEXA NR.7 DECLARATIE VAMALA 3 8 2 Expeditor / Exportator PARAMAKET ISTIKBAL 3 Formulare 4 5 4 Lista inc. 6 Total 7 Nr. de referinta Nr. 1 DECLARA TI E 1 A BIROU DE EXPEDIERE / DE EXPORT / DE DESTINATIE

8 Destinarar S.C.CONMET SRL

Nr.

Articole colete 1000 100 9 Responsabil financiar S.C.CONMET SRL SLOBOZIA 10Tara 11 Tara

Nr.

12 Elemente

13 P.A.C.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

EXEMPLAR PENTRU EXPEDITOR / EXPORTATOR

EXEMPLAR PENTRU DESTINATAR

SLOBOZIA

p.dest./ RO u.pr ov.

tranzact. BL / pro

pt.valoare

14 Declarant / Reprezentant ION ALIN

Nr.

d. 15 Tara de expeditie / de export

15 Cod t. exped. / export A 08 B 01

17 Cod tara destinatie A B 01

TURCIA 16 Tara de origine TURCIA 20 Conditii de livrare

04 17 Tara de destinatie ROMNIA

18 Identitatea si nationalitatea mijlocului de transport la plecare / la sosire

19 Ctr.

RO 21 Identitatea si nationalitatea mijlocului de transport activ care trece frontiera R 25 Mod de transpo rt 0 6 la fro nti 26 Mod de transport 0 6 inter ior O 27 Locul de incarcare / descarcare ISTAMBU L

AUTO 22 Moneda si valoarea totala facturata

23 Curs de schimb

24 Natura tranzactiei

1.000 USD 28 Informatii financiare si bancare

33500

era 29 Birou de iesire / 30 intrare Localizarea marfurilor VAMA VECHE Marci si numere Nr. Containerelor Numarul si natura

31 Colet e si

32 Art.N r. 0

33 Codul marfurilor

32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

descri erea marfu rilor

9 34 Cod tara origine a. 08 b. 01 37 R E G I M 35 Greutate brutto (kg) 500 38 Greutate 36 Preferinte 920 39

netto (kg) Contingent 450 40 Declaratie sumara / Document precedent 41 U M suplimentare 44 Menti uni speci ale / Docu ment e anexa te / Certif icate si autori zatii 45 Calcu lul impo zitaril or Tx. v Cm .v A TV A 33.500.000 33.500.000 Tip Baza de calc. a impozit. Pro cen t 20 0,5 8.375.000 167.500 10.000.000 9.888.075 B INFORMATII CONTABILE Cuantum M 48 Report de P plata 49 Identificarea antrepozitului Cod M.S. 45 Ajustare 42 Pret articol 2.000 43 Cod M .E .

46 Valoare statistica 33.500.000

52.042.500

19

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Total: 50 Principal obligat S.C.CONMET SRL 51 Birou ri de trecer e preva zute (si tari) 52 Gara ntie nevalabi SLOBOZIA reprezentat prin ION ALIN Locul si data: 26.05.2003

Nr.

28.430.575 Semnatura

C BIROU DE PLECARE

Co d

53 Birou de destinatie (si tara)

la pentru D/J CONTROLAT LA BIROUL DE PLECARE / DE DESTINATIE Rezultat: Sigilii aplicate: Numar: marcaje: Termen (data limita): Semnatura:

Stampila

54 Locul si data 26.05.2003 SLOBOZIA Semnatura si numele declarantului / reprezentantului

ANEXA NR.8. Invoice / Factura Sold to / Alici Firma PARAMAKET Terms / Terim

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CONMET SRL SLOBOZIA ISTIKBAL TICARET STR.LACULUI BL.G110 AP.1 SLOBOZIA

CPT SLOBOZIA

Borusan Istikbal Ticaret T.A.S. JUD.IALOMITA, COD 8400 J/21/456/92 KODU : 34 CF R 2075683 ROMANYA
Date / Tarih Shipped Via / Sevkiyat

IL

KAMYON ILE 25.05.2003 T.GARANTI BANKASI A.S.

KURUMSAL SUBE / ISTAMBUL MAL MUKABILI

Invoice No.

D/BF 5758 seri A Sira No.: 150802

/ Miktar TON

Unit Price Per / B. Flyati USD/TON

Material Description / Malin Cinsi

Amount / CF USD

DEMIR VEYA CELIKTEN INCE VE KALIN BORULAR VE ICI BOS PROFILLER. KESITI DAIRE SEKLINDE OLAN DIGERLERI. PROFIL BORU 0,5 2.000 G.T.I.P. 73.06.60.31.00.00 O 3.1/8 CPT DEGERII : USD. 1.000 ULKE:RO MANYA BRUT KILO : 0,50 KG. 1.000

ZIA

RU

KA

88

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ANEXA NR.9 Seria BAAAAAD nr. 011450 Furnizor: S.C. MAMAIA S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J / 22 / 1156 / 1990 Cod fiscal: 2073215 Sediul: CONSTANTA Judetul: CONSTANTA Contul: 215822114567 Banca: BCR CONSTANTA Autorizatia nr. 2411 din 25.10.1990 Cota T.V.A. Nr. crt. 19 % U.M. IN Cumparator: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Valoarea -leiValoarea T.V.A. lei-

FACTURA FISCALA Nr.facturii 011450 Data(ziua, luna, anul)11.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..
(daca este cazul)

Denumirea produselor

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) lei4 500.000 420.000 Total din care: accize

0 1 2

1 CAZARE MASA

2 PERS . PERS

3 100 100

5 (3X4) 50.000.000 42.000.000 92.000.000

6 9.500.000 7.980.000 17.480.000 X

Semnatu ra si stampila furnizoru lui Semnatu ra si stampila cumpara -torului

. Date privind expeditia Numele delegatului Ion Nicolae Buletin/cartea de identitate Seria GR nr. 051545 eliberat(a) la 05.10.1994 Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data11.05.2003.ora 11.45 Semnaturile

(dupa caz) Total de plata (col.5+col.6) 109.480.000

Seria BAAAAAD nr. 011351

IN

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Furnizor: S.C. NAR TOUR S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J / 22 / 1231 / 1998 Cod fiscal: 2083515 Sediul: CONSTANTA Judetul: CONSTANTA Contul: 216822114567 Banca: BCR CONSTANTA Autorizatia nr. 1231 din 25.10.1990 Cota T.V.A. Nr. crt. 19 % U.M.

Cumparator: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Valoarea -leiValoarea T.V.A. lei-

FACTURA FISCALA Nr.facturii 011351 Data(ziua, luna, anul)11.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..
(daca este cazul)

Denumirea produselor

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) lei4 210.000 Total din care: accize (dupa

0 1

1 TRANSPORT

2 PERS

3 100

5 (3X4) 21.000.000 21.000.000

6 3.990.000 3.990.000 X

Semnatura si stampila furnizorul ui Semnatura si stampila cumparato rului

. Date privind expeditia Numele delegatului Ion Nicolae Buletin/cartea de identitate Seria GR nr. 051545 eliberat(a) la 05.10.1994 Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data11.05.2003.ora 14.45 Semnaturile

caz) Total de plata (col.5+col.6) 24.990.000

89

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ANEXA NR.10. Invoice / Factura Sold to / Alici Firma ALKOOL BULL CONMET SRL SLOBOZIA ISTIKBAL STR.LACULUI BL.G110 AP.1 SLOBOZIA Alkool Bull Istikbal T.A.S. JUD.IALOMITA, COD 8400 J/21/456/92 KODU : 34 CF R 2075683 ROMANYA
Date / Tarih Shipped Via / Sevkiyat

Terms / Terim CPT SLOBOZIA

IL

KAMYON ILE 06.05.2003 T.GARANTI BANKASI A.S.

KURUMSAL SUBE / ISTAMBUL MAL MUKABILI

Invoice No.

D/BF 5758 seri A Sira No.: 15110 Material Description / Malin Cinsi

/ Miktar TON

Unit Price Per / B. Flyati EURO/TON

Amount / CF EURO

DEMIR VEYA CELIKTEN INCE VE KALIN BORULAR VE ICI BOS PROFILLER. KESITI DAIRE SEKLINDE OLAN DIGERLERI. 5 MANYA 193,32 KONIAC 45% G.T.I.P. 73.06.60.31.00.00 O 3.1/8 CPT DEGERII : EURO 966,60 BRUT KILO : 5.000 KG. 966,60

ZIA ULKE:RO

LO

RU

KA

Invoice / Factura

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sold to / Alici Firma VINKONTURK CONMET SRL SLOBOZIA ISTIKBAL STR.LACULUI BL.G110 AP.1 SLOBOZIA

Terms / Terim CPT SLOBOZIA

Vinkonturk Istikbal T.A.S. JUD.IALOMITA, COD 8400 J/21/456/92 KODU : 34 CF R 2075683 ROMANYA
Date / Tarih Shipped Via / Sevkiyat

IL

KAMYON ILE 12.05.2003 T.GARANTI BANKASI A.S.

KURUMSAL SUBE / ISTAMBUL MAL MUKABILI

Invoice No.

D/BF 5758 seri A Sira No.: 13254 Material Description / Malin Cinsi

/ Miktar TON

Unit Price Per / B. Flyati EURO/TON

Amount / CF EURO

DEMIR VEYA CELIKTEN INCE VE KALIN BORULAR VE ICI BOS PROFILLER. KESITI DAIRE SEKLINDE OLAN DIGERLERI. 1 MANYA 1271,62 VIOURU 17% G.T.I.P. 73.06.60.31.00.00 O 3.1/8 CPT DEGERII : EURO 1271,62 BRUT KILO : 1.000 KG. 1271,62

ZIA ULKE:RO

LO:

RU

KA 90

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ANEXA NR.11 DECLARATIE VAMALA 3 8 2 Expeditor / Exportator ALKOOL BULL EXEMPLAR PENTRU EXPEDITOR / EXPORTATOR EXEMPLAR PENTRU DESTINATAR 3 Form ulare 4 5 Artico le 5000 500 9 Responsabil financiar S.C.CONMET SRL SLOBOZIA 10Tara p.dest./ RO u. pr o 14 Declarant / Reprezentant Nr. 11 Tara tranzact. BL / pro d. 15 Cod t. exped. / export ION ALIN TURCIA A 08 B 01 17 Cod tara destinati e A 04 B 0 1 18 Identitatea si nationalitatea mijlocului de transport la plecare / la sosire 1 9 C 16 Tara de origine TURCIA 20 Conditii de livrare 17 Tara de destinatie ROMNIA 6 Total colete 7 Nr. de referinta 4 List a inc. Nr. 1 DECL ARATI E 2 A BIROU DE EXPEDIERE / DE EXPORT / DE DESTINATIE

8 Destinarar S.C.CONMET SRL SLOBOZIA

Nr.

Nr.

12 Elemente pt.valoare

13 P.A.C.

v. 15 Tara de expeditie / de export

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

tr . R O 21 Identitatea si nationalitatea mijlocului de transport activ care trece frontiera R 25 Mod de transpo rt 0 6 la fro nti 3 8 era 29 Birou de iesire / 30 intrare VAMA VECHE Marci si numere Nr. Containerelor Numarul si natura 09 32 34 Cod tara origine a. 08 b. 01 37 R E G I M 35 Greutate 36 brutto (kg) Prefer inte 5000 38 Greutate 39 netto (kg) Conti Localizarea marfurilor 31 Colet e si descri erea marfu rilor 32 Art.Nr. 33 Codul marfurilor 26 Mod de transport 0 6 inter ior O 27 Locul de incarcare / descarcare ISTAMBU L 966,60 EURO 36.500 22 Moneda si valoarea totala facturata 23 Curs de schimb 24 Natura tranzacti ei AUTO

28 Informatii financiare si bancare

ngent 4750 40 Declaratie sumara / Document precedent 41 U M 42 Pret 43

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

suplimentare 44 Menti uni speci ale / Docu ment e anexa te / Certif icate si autori zatii 45 Calcu lul impo zitaril or Tx. v Cm .v A 35.281.000 35.281.000 45/100 * (70*36.500)/100 * TV A Total: 50 Principal obligat S.C.CONMET SRL SLOBOZIA Nr. 5000 100.000.000 19 Tip Baza de calc. a impozit. Pro Cuantum cen t 20 0,5 7.056.20 0 175.300 57.487.5 00 19.000.0 00 83.719.0 00 Semnatura

articol 193,300 Cod M.S.

Cod M. E. 45 Ajusta re

46 Valoare statistica 35.281.000

M 48 Report de P plata

49 Identificarea antrepozitului

B INFORMATII CONTABILE

C BIROU DE PLECARE

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

51 Birou ri de trecer e preva zute (si tari) 52 Gara

reprezentat prin ION ALIN Locul si data: 07.05.2003

Co d

53 Birou de destinatie (si tara)

ntie nevalabi la pentru D/J CONTROLAT LA BIROUL DE PLECARE / DE DESTINATIE Rezultat: Sigilii aplicate: Numar: Stampila 54 Locul si data 07.05.2003 SLOBOZIA Semnatura si numele declarantului / reprezentantului marcaje: Termen (data limita): Semnatura:

91 ANEXA NR.12 DECLARATIE VAMALA 3 8 2 Expeditor / Exportator VINKOTURK Nr. 1 DECLA RATI E 3 A BIROU DE EXPEDIERE / DE EXPORT / DE DESTINATIE

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

EXEMPLAR PENTRU EXPEDITOR / EXPORTATOR

EXEMPLAR PENTRU DESTINATAR

3 Formul are 4 5 Articol

4 Lista inc. 6 Total colete 7 Nr. de referinta

8 Destinarar S.C.CONMET SRL SLOBOZIA

Nr.

e 1 50 9 Responsabil financiar S.C.CONMET SRL SLOBOZIA 10Tara p.dest./ 11 Tara tranzact.

Nr.

12 Element e pt.valoar e

13 P.A.C.

RO u.prov . 14 Declarant / Reprezentant ION ALIN Nr.

BL

/ pro 17 Cod tara destinatie B 01 A 0 B 01

d. 15 Tara de expeditie / 15 Cod t. de export TURCIA exped. / export A 08

18 Identitatea si nationalitatea mijlocului de transport la plecare / la sosire

19 Ctr . RO

16 Tara de origine TURCIA 20 Conditii de livrare

4 17 Tara de destinatie ROMNIA

21 Identitatea si nationalitatea mijlocului de transport activ care trece frontiera

AUTO 22 Moneda si valoarea totala

23 Curs de schimb 36.500

24 Natura tranzactiei

facturata R 1.271,62

25 Mod

26 Mod

O EURO 27 Locul de 28 Informatii financiare si bancare

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

de transpo rt 0 6 la fro nti 3 8

de transport 0 6 inter ior

incarcare / descarcare ISTAMBU L

era 29 Birou de iesire / 30 intrare Localizarea marfurilor VAMA VECHE Marci si numere Nr. Containerelor Numarul si natura

31 Colet e si descr ierea marf urilor

32 Art.N r. 0 9

33 Codul marfurilor

32 34 Cod tara origine a. 08 b. 35 Greutate brutto (kg) 1000 38 Greutate 36 Prefer inte

01 37 R E G I M

39 Conti

netto (kg) ngent 920 40 Declaratie sumara / Document precedent 41 U M suplimentare 44 Ment iuni speci ale / Docu ment Cod M.S. 45 Ajusta re 42 Pret articol 1,27 43 Cod M . E .

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

e anex ate / Certi ficate si autor izatii 45 Calc ulul impo zitari lor Tx. v Cm .v A Tip Baza de calc. a impozit. 46.414.000 46.414.000 19 * (2,75*36.500)/100 * TV A Total: 50 Principal obligat S.C.CONMET SRL 51 Birou ri de trecer e preva zute (si tari) SLOBOZIA reprezentat prin ION ALIN Locul si data: 13.05.2003 Nr. 1000 75.000.000 19 Proc ent 20 0,5 Cuantum 9.282.80 0 231.950 19.071.2 50 14.250.0 00 42.836.0 00 Semnatura M 48 Report de P plata

46 Valoare statistica 46.414.000

49 Identificarea antrepozitului

B INFORMATII CONTABILE

C BIROU DE PLECARE

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

52 Gara ntie nevalabi la pentru D/J CONTROLAT LA BIROUL DE PLECARE / DE DESTINATIE Rezultat: Sigilii aplicate: Numar: marcaje: Termen (data limita): Semnatura: Stampila

Co d

53 Birou de destinatie (si tara)

54 Locul si data 13.05.2003 SLOBOZIA Semnatura si numele declarantului / reprezentantului

92

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ANEXA NR.13 . Invoice / Factura Sold to / Alici Firma BEER CONMET SRL SLOBOZIA DEUCHE STR.LACULUI BL.G110 AP.1 SLOBOZIA Deuche Beer Berlin T.A.S. JUD.IALOMITA, COD 8400 J/21/456/92 KODU : 34 CF R 2075683 ROMANYA
Date / Tarih Shipped Via / Sevkiyat

Terms / Terim CPT SLOBOZIA

IL

KAMYON ILE 25.05.2003 T.GARANTI

Invoice No.

MAL MUKABILI seri C Sira No.: 45425 / Miktar TON Unit Price Per / B. Flyati EURO/TON BEER G.T.I.P. 73.06.60.31.10.00 2 ULKE:RO 2.268,40 O 3.1/8 CPT DEGERII : EURO 2.268,40 BRUT KILO : 2.000 KG. Material Description

D/BF 5758

Amount / CF EURO

2.268,40

ZIA MANYA

LO:

RU

KA

Pagina 110 din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Invoice / Factura Sold to / Alici Firma LUKOWATT CONMET SRL SLOBOZIA ISTIKBAL STR.LACULUI BL.G110 AP.1 SLOBOZIA LUKOWATT Istikbal T.A.S. JUD.IALOMITA, COD 8400 J/21/456/92 KODU : 34 CF R 2075683 ROMANYA
Date / Tarih Shipped Via / Sevkiyat

Terms / Terim CPT SLOBOZIA

IL

KAMYON ILE 28.05.2003 T.GARANTI BANKASI A.S.

KURUMSAL SUBE / ISTAMBUL MAL MUKABILI

Invoice No.

D/BF 5758 seri B Sira No.: 23685 Material Description / Malin Cinsi

/ Miktar PK

Unit Price Per / B. Flyati USD/PK

Amount / CF USD

DEMIR VEYA CELIKTEN INCE VE KALIN BORULAR VE ICI BOS PROFILLER. KESITI DAIRE SEKLINDE OLAN DIGERLERI. 100 MANYA 300 MASHIN WAVE G.T.I.P. 73.06.60.31.00.00 O 3.1/8 CPT DEGERII : USD. 30.000 BRUT KILO : 100 KG. 30.000

ZIA ULKE:RO

RU

KA

93

Pagina 111 din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ANEXA NR.14 DECLARATIE VAMALA 3 EXEMPLAR PENTRU EXPEDITOR / EXPORTATOR 8 EXEMPLAR PENTRU DESTINATAR 2 Expeditor / Exportator BEER DEUCH Nr. 1 DECLA RATI E 4 3 Formul are 4 5 Arti cole 200 8 Destinarar S.C.CONMET SRL SLOBOZIA Nr. 6 Total colete 100 Nr. 7 Nr. de referinta 4 Lista inc. A BIROU DE EXPEDIERE / DE EXPORT / DE DESTINATIE

0 9 Responsabil financiar S.C.CONMET SRL

SLOBOZIA 10Tara 11 Tara p.dest./ RO u.p rov tranzact. BL / pro

12 Elemente pt.valoare

13 P.A.C.

14 Declarant / Reprezentant

Nr.

. d. 15 Tara de expeditie / de export

15 Cod t. exped.

17 Cod tara destinat B 0 1

ION ALIN

GERMANIA

/ export ie A B A 08 0 04 1 17 Tara de destinatie ROMNIA

16 Tara de origine GERMANIA 20 Conditii de livrare

18 Identitatea si nationalitatea mijlocului de transport la

1 9

Pagina 112 din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

plecare / la sosire

C tr . R O AUTO 22 Moneda si valoarea totala facturata 23 Curs de schimb 24 Natur a tranza ctiei R 2.268,40 EURO 36.500 O 27 Locul de incarcare / descarcare BERLIN

21 Identitatea si nationalitatea mijlocului de transport activ care trece frontiera

25 Mod de transpo rt 0 6 la fro nti 3 8

26 Mod de transport 0 6 inter ior

28 Informatii financiare si bancare

era 29 Birou de iesire / 30 intrare Localizarea marfurilor NADLAG Marci si numere Nr. Containerelor Numarul si natura

31 Colet e si descr ierea marf urilor

32 Art.N r. 0 9

33 Codul marfurilor

32 34 Cod tara origine a. b. 08 01 37 R E G IM 35 Greutate 36 brutto (kg) 2000 38 Greutate 39 netto (kg) 1950 Contin gent Preferi nte

Pagina 113 din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

40 Declaratie sumara / Document precedent 41 U M supliment are 44 Ment iuni speci ale / Docu ment e anexa te / Certif icate si autori zatii 45 Calcu lul impo zitaril or Tx. v Cm .v A TV A Total: 50 Principal Nr. 82.814.900 82.814.900 0,75*(0,38 * 36.500)/100* 2.000 100.000.000 19 Tip Baza de calc. a impozit. Pro Cuantum cen t 20 0,5 16.562.9 80 414.070 208.050 19.000.0 00 36.185.1 00 Semnatura C BIROU DE PLECARE B INFORMATII CONTABILE M 48 Report de P plata 49 Identificarea antrepozitului Cod M.S. 45 Ajustar e 46 Valoare statistica 82.814.900 1,13 M . E . 42 Pret articol 43 Cod

Pagina 114 din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

obligat S.C.CONMET SRL 51 Birou ri de trecer e preva zute (si tari) 52 Gara ntie nevalabi la pentru D/J CONTROLAT LA BIROUL DE PLECARE / DE DESTINATIE Rezultat: Sigilii aplicate: Numar: marcaje: Termen (data limita): Semnatura: Stampila 54 Locul si data 19.05.2003 SLOBOZIA Semnatura si numele declarantului / reprezentantului Co d 53 Birou de destinatie (si tara) SLOBOZIA reprezentat prin ION ALIN Locul si data: 19.05.2003

94 ANEXA NR.15 DECLARATIE VAMALA 3 8 2 Expeditor / Exportator LUKOWATT Nr. 1 DECLAR ATI E 5 3 Formular e 4 Lista inc. A BIROU DE EXPEDIERE / DE EXPORT / DE DESTINATIE

Pagina 115 din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

EXEMPLAR PENTRU EXPEDITOR / EXPORTATOR

EXEMPLAR PENTRU DESTINATAR

4 5 6 Total 7 Nr. de referinta Articole colete 100 100 9 Responsabil financiar S.C.CONMET SRL SLOBOZIA 10Tara p.dest./ RO u.p rov 14 Declarant / Reprezentant ION ALIN 18 Identitatea si nationalitatea mijlocului de transport la plecare / la sosire RO 21 Identitatea si nationalitatea mijlocului de transport activ care trece frontiera R 25 Mod de transpo rt 26 Mod de transport 27 Locul de incarcare / descarca 0 6 la fro 0 6 inter ior re ISTAM BUL 30.200 USD 33.500 AUTO 22 Moneda si valoarea totala facturata 23 Curs de schimb 24 Natura tranzacti ei O 28 Informatii financiare si bancare 19 Ctr . Nr. 11 Tara tranzact. BL / pro 15 Cod t. exped. / 17 Cod tara destinatie

8 Destinarar S.C.CONMET SRL SLOBOZIA

Nr.

Nr.

12 Elemente pt.valoare

13 P.A.C.

. d. 15 Tara de expeditie / de export TURCIA 16 Tara de origine TURCIA 20 Conditii de livrare

export A 08 B 01 A 04 B 01 17 Tara de destinatie ROMNIA

Pagina 116 din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

nti 3 8 era 29 Birou de iesire / 30 intrare Localiza rea marfuril or VAMA VECHE Marci si numere Nr. Containerelor Numarul si natura

31 Colet e si descri erea marfu rilor

32 Art. Nr. 0 9

33 Codul marfurilor

32 34 Cod tara origine a. 08 b. 35 Greutate brutto (kg) 100 38 Greutate 36 Preferi nte

01 37 R E G I M

39 Contin

netto (kg) gent 100 40 Declaratie sumara / Document precedent 41 U M suplimentar e 44 Menti uni speci ale / Docu ment e anexa Cod M.S. 45 Ajustar e 46 Valoare statistica 1.011.700.000 300 M . E . 42 Pret articol 43 Cod

Pagina 117 din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

te / Certif icate si autori zatii 45 Calcu lul impo zitaril or Tx. v A TV A Total: 50 Principal obligat S.C.CONMET SRL 51 Birou ri de trecer e preva zute (si tari) 52 Gara ntie nevalabi Co d 53 Birou de destinatie (si tara) SLOBOZIA reprezentat prin ION ALIN Locul si data: 29.05.2003 Nr. 1.011.700.000 1.219.098.500 1.401.963.275 Tip Baza de calc. a impozit. Pro cen t 20 15 19 202.340.00 0 182.864.77 5 266.373.02 3 656.636.29 8 Semnatura C BIROU DE PLECARE Cuantum M 48 Report P de plata 49 Identificarea antrepozitului

Pagina 118 din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

la pentru D/J CONTROLAT LA BIROUL DE PLECARE / DE DESTINATIE Rezultat: Sigilii aplicate: Numar: marcaje: Termen (data limita): Semnatura: Cm .v 1.011.700.000 0,5 5.058.500

Stampila

54 Locul si data 29.05.2003 SLOBOZIA Semnatura si numele declarantului / reprezentantului

B INFORMATII CONTABILE

95 ANEXA NR.16 Seria BAAAAAD nr. 01238 Furnizor: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Cota T.V.A. Nr. crt. 19 % U.M. IN FACTURA FISCALA Nr.facturii 1238 Data(ziua, luna, anul)26.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..
(daca este cazul)

Cumparator: S.C.MIVA S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 496 / 1992 Cod fiscal: 2078683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 2511385628 Banca: BCR IALOMITA Autorizatia nr. 129 din 18.10.1998 Valoarea -leiValoarea T.V.A. lei-

Denumirea produselor

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) lei4 22.000 Total din care: accize

0 1 2 3 1 VICEROY PAC 10.000 Semnatu Date privind expeditia Numele delegatului Ion Nicolae ra si stampila Buletin/cartea de identitate Seria GR nr. 051545 eliberat(a) la

5 (3X4) 220.000.000 220.000.000 90.266.000

6 41.800.000 41.800.000 X

Pagina 119 din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

furnizoru lui Semnatu ra si stampila cumpara -torului

05.10.1994 Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data26.05.2003.ora 17.25 Semnaturile (dupa caz) Total de plata (col.5+col.6) 261.800.000

Seria BAAAAAD nr. 01239 Furnizor: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Cota T.V.A. Nr. crt. 19 % U.M.

IN FACTURA FISCALA Nr.facturii 1239 Data(ziua, luna, anul)27.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..
(daca este cazul)

Cumparator: S.C.MIVA S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 496 / 1992 Cod fiscal: 2078683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 2511385628 Banca: BCR IALOMITA Autorizatia nr. 129 din 18.10.1998 Valoarea -leiValoarea T.V.A. lei-

Denumirea produselor

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) lei4 25.000 Total din care:

0 1 2 3 1 ATHENEUS PAC 10.000 Semnatura Date privind expeditia Numele delegatului Ion si stampila Nicolae furnizorului Buletin/cartea de identitate Seria GR nr. 051545 Semnatura si stampila cumparator ului eliberat(a) la 05.10.1994 Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data27.05.2003.ora

5 (3X4) 250.000.000 250.000.000

6 47.500.000 47.500.000

51.100.000 accize (dupa caz) Total de plata (col.5+col.6)

297.500.000

Pagina 120 din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

10.25 Semnaturile 96 ANEXA 17 Seria BAAAAAD nr. 01240 Furnizor: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Cota T.V.A. Nr. crt. 0 1 19 % U.M. IN Cumparator: S.C.KORIN S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 1296 / 1996 Cod fiscal: 2398683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 2511365628 Banca: BCR IALOMITA Autorizatia nr. 1235 din 18.10.1996 Valoarea -lei5 (3X4) 1.180.000.00 7 1.180.000.00 7 1.124.200.00 accize 0 X Valoarea T.V.A. lei6 244.199.993 244.199.993

FACTURA FISCALA Nr.facturii 1240 Data(ziua, luna, anul)28.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..
(daca este cazul)

Denumirea produselor 1 TUTUN

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) lei4 590.000,0035 Total din care:

2 KG.

3 2.000

Semnatu ra si stampila furnizoru lui Semnatu ra si stampila cumpara -torului

Date privind expeditia Numele delegatului Ion Nicolae Buletin/cartea de identitate Seria GR nr. 051545 eliberat(a) la 05.10.1994 Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data28.05.2003.ora 14.35 Semnaturile IN

(dupa caz) Total de plata (col.5+col.6) 1.404.200.000

Seria BAAAAAD nr. 01241 Furnizor: S.C.CONMET

Cumparator: S.C.PECO S.A.


Pagina 121 din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Cota T.V.A. Nr. crt. 0 1 19 % U.M. FACTURA FISCALA Nr.facturii 1241 Data(ziua, luna, anul)29.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..
(daca este cazul)

Cod unic de inregistrare CCI J21 / 125 / 1990 Cod fiscal: 11078683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 2411685628 Banca: BCR IALOMITA Autorizatia nr. 17 din 18.10.1990 Pret unitar (fara T.V.A.) lei4 15.000.000,095 Total din care: accize Valoarea -lei5 (3X4) 3.000.000.01 9 3.000.000.01 9 2.117.000.00 0 X Valoarea T.V.A. lei6 569.999.981 569.999.981

Denumirea produselor 1 BENZINA

Cantitatea

2 To

3 200

Semnatu ra si stampila furnizoru lui Semnatu ra si stampila cumpara -torului 97

Date privind expeditia Numele delegatului Ion Nicolae Buletin/cartea de identitate Seria GR nr. 051545 eliberat(a) la 05.10.1994 Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data29.05.2003.ora 12.25 Semnaturile

(dupa caz) Total de plata (col.5+col.6) 3.570.000.000

ANEXA 18 Seria BAAAAAD nr. 01242 Furnizor: S.C.CONMET S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI IN Cumparator: S.C.CONCIVIC S.R.L. Cod unic de inregistrare CCI

Pagina 122 din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

J21 / 456 / 1992 Cod fiscal: 2075683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 251137654 Banca: BRD IALOMITA Autorizatia nr. 123 din 15.09.1998 Cota T.V.A. Nr. crt. 19 % U.M.

FACTURA FISCALA Nr.facturii 1242 Data(ziua, luna, anul)30.05.2003 Nr.aviz de insotire a marfii..
(daca este cazul)

J21 / 1296 / 1996 Cod fiscal: 2398683 Sediul: SLOBOZIA Judetul: IALOMITA Contul: 2511365628 Banca: BCR IALOMITA Autorizatia nr. 1235 din 18.10.1996

Denumirea produselor

Cantitate a

Pret unitar (fara T.V.A.) lei4 50.000 Total din care: accize

Valoarea -lei-

Valoarea T.V.A. lei-

0 1

1 MANUALE CLS I

2 BUC.

3 1.000

5 (3X4) 50.000.000 50.000.000

6 X

-IV Semnatu Date privind expeditia Numele delegatului Ion Nicolae ra si stampila furnizoru lui Semnatu ra si stampila cumpara -torului Buletin/cartea de identitate Seria GR nr. 051545 eliberat(a) la 05.10.1994 Mijlocul de transport nr. IL 94 ELY Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data30.05.2003.ora 09.30 Semnaturile

(dupa caz) Total de plata (col.5+col.6) 50.000.000

98

Pagina 123 din 124

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 124 din 124