5.Clasificarea impozitelor. n practica financiar se ntlnete o diversitate de impozite care se deosebete nu numai ca form, dar i ca coninut.

Exist mai multe criterii de clasificare a impozitelor: I. Dup trsturile de fond i de form, impozitele pot fi grupate n impozite directe i impozite indirecte. Impozitele directe au caracteristic faptul c se stabilesc nominal n sarcina unor persoane fizice i juridice, n funcie de veniturile sau averea acestora pe baza cotelor de impozit prevzute de lege. Ele se ncaseaz direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite. Impozitele directe pot fi grupate n: impozite reale; impozite personale. Impozite reale se stabilesc cu anumite obiective motivate (pmntul, cldirile, fabricile) fcndu-se abstracia de situaia personal a subiectului impozitului. Aceste impozite se mai numesc impozite obiective sau pe produs. Cea mai veche form a impunerii. Impozite personale se aeaz asupra veniturilor sau averii, n strns legtur cu situaia personal a subiectului impozitului, motiv pentru care se numesc impozite subiective. Impozitele indirecte se percep cu prilejul vnzrii unor bunuri i prestri de servicii (transport, spectacole, activiti hoteliere etc.), ceea ce nseamn c ele vizeaz cheltuielile. Dup forma pe care o mbrac impozitele indirecte pot fi grupate n: taxe de consumaie; venituri de la monopolurile fiscale; taxe vamale; taxe de timbru de nregistrare. II. Dac avem n vedere obiectul impunerii, atunci impozitele pot fi clasificate n: impozite pe venit; impozite pe avere; impozite pe consum (pe cheltuieli). III. n funcie de scopul urmrit la introducerea lor, impozitele pot fi: impozite financiare; impozite de ordine. Impozite financiare sunt instituite n scopul realizrii de venituri necesare acoperirii cheltuielilor statului. Astfel de impozite sunt: impozitele pe venit, taxele de consumaie. Impozite de ordine sunt introduse mai ales, pentru limitarea anumitor aciuni sau pentru realizarea unui scop anumit, cu caracter nefiscal. IV. Dup frecvena realizri lor, impozitele se pot grupa n impozite: impozite permanente; impozite incidentale. Impozite permanente se ncaseaz periodic de regul anual. Impozite incidentale se introduc i se ncaseaz o singur dat. V. Impozitele mai pot fi grupate i dup instituia care le administreaz: n statele de tip federal: impozite federale; impozite ale statelor; impozite ale provinciilor i regiunilor; membre al federaiei; impozite locale. n statele de tip unitar: impozite ale administraiei centrale de stat (Taxa pe Valoarea Adugat, Accize, Impozit pe venit, Taxe vamale, Impozitul privat, Taxele rutiere speciale etc.) impozite ale organelor administraiei de stat locale (Impozitul pe bunurile imobiliare, Impozitul pentru utilizarea resurselor naturale, Taxa pentru amenajarea teritoriului, Taxa pentru cazare, Taxe pentru parcare, Taxa de pia, Taxa pentru dreptul de aplicare a simbolicii locale, Taxa pentru dreptul de prestare a serviciilor auto de cltori, Taxa pentru publicitate etc.) Clasificarea impozitelor de stat poate fi prezentat sintetic n schema urmtoare:

Clasificarea impozitelor
Impozitul funciar Impozitul pe cldiri Impozitul pe activiti industriale, comerciale i profesii libere Impozitul pe capital mobiliar Impozite pe veniturile persoanelor fizice Impozite pe veniturile persoanelor fizice Impozite pe averea propriu-zis Impozite pe avere Impozite de consumaie Venituri provenind de la monopolurile fiscale Taxe vamale Taxe de timbru i de nregistrare Impozite pe circulaia averii Impozit pe sporul de avere

Impozite reale Impozite directe

Impozit pe venit

Impozite personale
1. Dup trsturile de fond i de form

Impozite indirecte

Impozite pe venit 2. Dup obiect Impozite pe avere Impozite pe cheltuieli Impozite financiare Impozite de ordine Impozite permanenete (ordinare) Impozite incediare (extraordinare) Impozite federale n statele de tip federal Impozite ale statelor, regiunilor sau provinciilor membre federaiei Impozite totale n statele de tip unitar
Impozite ale administraiei centrale de stat Impozite locale

3. Dup scopul urmrit 4. Dup frecvena cu care realizeaz

5. Dup instituia care le administreaz

Cota progresiva Impunerea n cote progresive s - a introdus, n unele ri, n a doua jumtate asecolului al XIX-lea, iar in altele n primele decenii ale secolului al XX -lea. Impunerea incote progresive are caracteristic faptul ca nivelul cotei impozitului creste pe masurasporirii materiei impozabile, ceea ce face ca dinamica impozitului s a o devanseze pe ceeaa materiei impozabile. Cotele progresive pot creste fie printr -un ritm constant, fie intrunul variabil.Impunerea progresiva poate fi intalnita in practica fiscala fie sub forma impuneriiin cote progresive (globale), fie a impunerii in cote progresive compuse (pe transe devenit).In cazul impunerii in cote progresive simple, se aplica aceeasi cota de impozitasupra intregii materii impozabile apartinand unui contribuabil. Cota de impozit va fi cu atat mai mare, in limitele progresivitatii stabilite de lege, cu cat volumul Materiei impozabil va fi mai mare. Impozitul datorat statului se obtine facand produsul intrevenitul (averea) impozabil(a) si cota de impozit corespunzatoare nivelului acestuia .Impunerea in cote progresive simple , desi se bazeaza pe cresterea cotei de impozit pe masura sporirii marimii materiei impozabile, prezinta totusi unele neajunsuri. Astfel,aceasta impunere ii dezavantajeaza pe cei care au venituri al caror nivel se situeaza lalimita imediat superioara calei pana l a care actioneaza o anumita cota de impozit.Impunerea in cote progresive compuse presupune divizarea materiei impozabilein mai multe transe (parti), iar pentru fiecare transa de venit (avere) este stabilita oanumita cota de impozit. Prin insumarea impozite lor partiale, calculate pentru fiecaretransa de venit (avere) in parte, se obtine impozitul total de plat ace revine in sarcina unui contribuabil. Impunerea in cote pregresive compuse inlatura, neajunsurile semnalate laimpunerea in c ote progresive globale. Ea este folosita mai ales pentru impunereaveniturilor obtinute de persoanelor fizice, fiind insa intalnita si la unele impozite pe avere. In concluzie, dintre sistemele de impunere utilizate in practica fiscala internationala, cel care permite in mai mare masura respectarea cerintelor echitatii fiscale este sistemul bazat pe utilizarea cotelor progresive compuse. Cu toate acestea, utilizarea unei anumite progresivitati de impunere, chiar si in cazul cand acesta este ridicata, nu conduce automat la respectarea echitatii fiscale, deoarece, asa cum s-a aratat, aceasta presupune si indeplinirea celorlalte conditii amintite. Totodata, nivelul ridicat al fiscalitatii este posibil sa nu afecteze pre mult puterea de plata a unor persoane, daca, pe calea evaziunii fiscale, acestea au poibilitatea sa sustraga de la impunere o parte importanta din material impozabila. Se mai constata, de asemenea, ca o cota deimpozitar e mai mare, aplicata la un moment dat, influenteaza favorabil incasarile bugetare, insa de la un anumit nivel al cotei (care incepe sa devina descurajator)incasarile incep sa descreasca