Colegiul de Ecologie

PORTOFOLIU
LA LIMBA I LITERATURA
ROMN

Nistor Valeria
Gr. GPA-011
CUVNT
 de Tudor Arghezi
Vrui, cititorule, sa-i fac un dar,
O carte pentru buzunar,
O carte mic, o crticic.
Din slove am ales micile
i din nelesuri furnicile.
Am voit s umplu celule
Cu suflete de molecule.
Mi-a trebuit un violoncel:
Am ales un brotcel
Pe-o foaie de trestie-ngust.
O harp: am ales o lcust.
Cimpoiul trebuia s fie un scatiu.
Si nu mai tiu...

Farmece a fi voit s fac

i printr-o ureche de ac
S strecor pe un fir de a
Micorata, subiata i nepipita via
Pn-n mna ta cititorule, a dumitale

Mcar cteva crmpeie,

Mcar o andr de curcubee,
Mcar niic scam de zare,
Niic nevinovie, niic deprtare,
A fi voit s culeg drojdii de rou,
ntr-o crticic nou,
Parfumul umbrei i cenua lui.
Nimicul nepipit s-l caut vrui,
Acela care tresare
Nici nu tii de unde i cum.

Am rscolit pulberi de fum...

Caracteristici ale genului liric

1.DEFINIIA GENULUI LIRIC totalitatea operelor
literare, populare sau culte, de regula, n versuri, n
care autorul i prezint n mod direct gndurile,
sentimentele, ideile, emoiile, prin intermediul
eului liric . Termenul lyric provine de la cuvntul
lyra din limba greac sau lyrique din limba
francez.
2.TRSTURILE TEXTULUI LIRIC
apar imagini artistice: vizuale, auditive,
olfactive, dinamice(motorii), cromatice etc.
apare o voce care comunic gndurile i
sentimentele scriitorului, prin intermediul
imaginilor artistice. Aceast voce se numete
eu liric
 apar mrcile eului liric: pronume personale de
persoana nti ori a doua, singular i plural, ori
verbe la persoana nti sau a doua
sentimentele scriitorului sunt exprimatem n
mod direct, fr personaje fr aciune, ci cu
ajutorul eului lyric
operele lirice se prezint ca versuri formate din
strofe ori sub form de vers liber, iar
expresivitatea este mrit de muzicalitatea
versurilor redat de ritm, rim i msur
limbajul, accesibil sau ermetic, este presrat
cu figure de stil (epitete, comparaii, metafore,
personificri etc.)

Caracteristici ale genului epic

1.DEFINIIA GENULUI EPIC totalitatea
operelor literare, populare sau culte, n versuri
sau n proz, prin care un creator i prezint, n
mod indirect, gndurile, ideile, sentimentele prin
intermediul unui narator, al naraiunii, al
ntmplrilor, cu ajutorul personajelor,
constituind un subiect relatat ntr-o aciune,
situat n timp i spaiu. Cuvntul epic a fost
mprumutat din limba francez(epique) i
provine din cuvntul latin epicus (<cuvntul grec
epikos, derivat din epos=cuvnt, zicere).
 2. TRSTURILE TEXTULUI EPIC
o voce, care uneori e independent de
personaj; aceasta e vocea care nareaz sau,
mai concret, naratorulcare
povestete,narrator care a fost creat tot de
autor ca i personajele
aciunea, care are un fir narativ ascendent
constituit n expoziiune, intrig,
desfurarea aciunii, punct culminant i
deznodmnt
personajele, care se constituie, potrivit
criteriilor de clasificare, n: principale,
secundare, episodice, figurante ; reale,
imaginare, simbolice alegorice ; pozitive,
negative ; romantic, realiste, clasice;
tinico-fantastice;

Descrierea literar
Descrierea e modul de expunere ce const n
zugrvirea unor trsturi ale obiectelor,
fenomenelor, personajelor. Descrierile literare
(expresive) pornesc de la impresii i preri
personale. Ele nu explic, ci se strduiesc s ne
fac s simim frumuseea, mreia sau la nevoie
urenia a ceea ce este descris.ntr-o poezie liric,
descrierea are rolul de a face cunoscute strile
sufleteti ale eului liric, stri declanate de
contemplarea unui peisaj, de evocare a unei fiine
dragi etc. n interiorul unei naraiuni, descrierea
ntrerupe cursul povestirii. La nceputul acesteia,
descrierea ajut la crearea cadrului sau a
atmosferei de basm n care se vor desfura
ntmplrile povestite. n interior, pe parcursul
naraiunii, are funcia de a crea o pauz n ritmul
desfurrii aciunii. La sfritul unei naraiuni,
descrierea poate realiza simetria compoziiei,
revenind la decorul de nceput.

de tip portret

- vorbete despre:pasiunile, obiceiurile, abilitile,

principiile persoanei portretizate

Descrierea subiectiv
comunic informaii prezentate prin prisma
unei percepii personale
folosete un limbaj mai puin specializat, mai
apropiat de cel familiar
se descrie prin implicarea observatorului n
prezentare
folosete o gam bogat de figuri de
stil(epitete, comparaii, metafore, repetiii etc.)
i imagini artistice
 folosete n special persoana I , dar i a II-a i a
III-a

Descrierea obiectiv
comunic informaii, date precise ( nume, ani,
stiluri, detalii tehnice
folosete un limbaj tehnic de specialitate
se descrie printr-o prezentare neutr, detaat
a observatorului
folosete doar enumerarea i nu alte figuri de
stil sau imagini artistice

folosete numai persoana a III-a

SUBSTANTIVUL
Casa este de o culoare nemaipomenita.

Substantivul este partea de vorbire flexibila care

denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale
naturii.Insusiri, actiuni, stari sufletesti .

Substantivul are doua numere: singular

plural
 Felurie substantivului: -comune: denumesc obiecte de
acelasi fel ,cu insusiri
asemanatoare.
Exemplu: birou, scaun, creta, copil
-proprii: denumesc anumite obiecte pentru a le deosebi
de altele
de acelasi fel.
Exemplu: Andrei, Rex, Sibiu,
-simple: substantivele care sunt formate dintr-un singur
cuvant
-compuse: substantivele care sunt formate din mai multe
cuvinte
legate prin inteles
-defective: - de singular : cand nu au forma de plural.
-de plural: cand nu au forma de singular
-colective: au la forma de singular inteles de plural.
Poate indeplini functia sintactica : in Nominativ:
-Subiect:
-raspunde la intrebarea : Cine ?, Ce?
Exemplu: Mancarea este a lui
-Nume predicativ:
- raspunde la intrebarile : Ce?, Cine?
 Exemplu: Cartea aceasta este un
roman.
-Atribut apozitional:
Exemplu: Prietenul meu ,Andrei, cuminte.
in Acuzativ:
-Complement direct:
-raspunde la intrebarile : pe cine? Ce?
Exemplu: Am vazut un avion prabusit.
-Complement indirect:
- raspunde la intrebarile: De ce?, Pentru ce?
Pentru cine?
Exemplu: A scapat de scoala.

-Atribut substantival prepozitional:

-raspunde la intrebarile:
Care?, Ce fel de?
Exemplu: Imi plac integramele de copii.
-Nume predicativ :
- raspunde la intrebarile: Cine?, Ce?
Exemplu: Supracoperta este din plastic.
-Complement circumstantial de loc:
-raspunde la intrebarea: Unde? ,Pe unde?
Exemplu: El merge la bloc.
-Complement circumstantial de mod:
-raspunde la intrebarea:
Cum?
Exemplu: El scrie din placere.
-Complement circumstantial de timp:
- raspunde la intrebarile:
Cand?, De cand?
Exemplu: El merge luna viitoare la bunici.
-Complement de agent:
- raspunde la intrebarea:
De cine?
Exemplu: Cartea este scrisa de autor.
In Dativ:
- Complement indirect:
- raspunde la intrebarea:
Cui?
Exemplu: I-am cerut colegului stiloul.
- Nume predicativ:
Exemplu: Sfarsitul cartii a fost comform asteptarilor.
 - Atribut substantival
prepozitional:
- raspunde la intrebarea: Ce fel de?
Exemplu: Naratiunea asemenea realitatii are
personaje bune si rele.
- Complement circumstantial de
mod:
- raspunde la intrebarea: Cum?
Exemplu: Se poarta asemenea unui copil.
In Genitiv:
- Atribut substantival genitival:
- raspunde la intrebarile: A, al, ai, ale cui?
Exemplu: Inceputul casei a fost usor.
- Atribut substantival prepozitional:
- raspunde la intrebarea: Care? , Ce fel de?
Exemplu: Rafturile dinauntrul dulapului sunt curate.
- Nume predicativ:
Exemplu: Luptele eroului sunt contra dusmanului.
- Complement circumstantial de loc: raspunde la
intrebarile: Unde?, De unde?
Exemplu: Am pus gheozdanul deasupra cartii.
- Complement circumstantial de loc- raspunde la
intrebarea:cand?, De cand?
Exemplu: Am venit acasa inaintea mamei.
In Vocativ:
- nu are functie sintactica.
Exemplu: Andrei, mananca tot!
Locutiunea substantivala este grupul unitar de cuvinte
care este sinonim cu un substantiv
si se comporta in propozitie ca un substantiv.
Exemplu: Tinere de minte; Aducere-aminte; parere de bine;
parere de rau etc.

Baltagul de Mihail Sadoveanu

M. Sadoveanu ne-a ales o opera vasta cu o tematica diversa: viata celor multi si necajiti.
Aparut in 1930, romanul Baltagul reda monografia satului moldovenesc la inceputul secolului
XX. Acest roman preia nucleul epic al baladei Miorita, pe care-l transforma intr-o naratiune
densa, cu 16 capitole, avand in centrul ei tema cautarii si a cunoasterii adevarului.
I
 Romanul debuteaza cu o povestire parabolica. Actiunea e localizata in Moldova, M-tii
Tacaului, satul Magura; in care locuiesta Vitoria Lipan. Nechifor Lipan, sotul Vitoriei, plecase,
toamna , la Dorna sa cumpere niste oi si nu revenise la timp. Fiul sau, Gheorghita, era plecat cu
turmele la apa Jijiei,, iar acsa ramasesera Vitoria si Minodora, fiica acesteia, care avea o relatie
de dragoste cu fiul dascalului din sat.In somn femeia are un semn rau despre soarta sotului: il
vede calare, cu spatele intors catra ea, trcand spre asfintit o revarsare de ape.
II
Se produce un alt semn: cocosul canta pe prispa casei intors inafara, un semn de plecare, spuse
Vitoria. Mama isi anunta fiica de intentia de a o casatori cu un romin asezat cu casa noua si cu
oi in munte.
III
Vitoria se adreseaza parintelui Daniil pentru sfat, iar preotul o indeamna sa astepte, caci el
crede ca sotul ei intarzie dintr-o pricina oarecare. La aceasta, femeia spune ca Nechifor poate
zabovi o zi ori doua, cu lautari si cu petrecere, ca un barbat ce se afla; insa dupa aceea vine la
salasul lui.
IV
Sotia incearca sa afle ceva despre cel disparut cu ajutorul babei Maranda, vrajitoarea satului.
Batrana ii ghicestte in carti: una cu ochi verzi si cu sprancene imbinate il retine langa ea pe
barbat, dar Vitoria nu prea crede.
V
Vitoria nu asculta vorbele rautacioase ale batranelor din sat, si este hotarata sa-l caute pe
disparut oriunde ar fi el. Ea isi planuieste cu de-amanuntul plecarea, isi pregateste sufletul, tinand
post si rugandu-se. De asemenea isi pregateste casa si isi gandeste drumul pe care il va urma.
Dupa boboteaza primul drum il face la manastirea Bistrita pentru ca Sf. Ana sa-i lumineze
mintea si sa-i arate calea pe care s-o urmeze. Arhimandritul o pavatuieste samearga la Piatra si sa
se adreseze stapanirii pamantesti. Sfanta Ana are sa puie cuvant la scaunul Imparatiei cele mari.
() Du-te la politai si la prefect si spune-le intamplarea, ca sa faca cercetari.'
VI
Vitoria si Gheorghita au plecat de dimineata la Piatra unde au oprit la un han pe care il
cunosteau; acolo au intrebat de prefect. Munteanca i-a povestit prefectului ca sotul ei plecase
 sa cumpere niste oi de la Dorna si nu s-a mai intors desi trecusera saptezeci si trei de zile.
Prefectul o asigura ca o sa cerceteze si ca trebuie sa scrie o plangere (o jalba).
Acasa femeia se ruga de parintele Daniil sa-i faca jalba, iar in jalba il ruga sa scrie de toate
necazurile ei. Ea planuise sa plece la Dorna ca fiul ei, pe Minodora sa o duca la manastirea
Varaticului unde e o sora de-a mamei calugarita, iar casa o va lasa pe mana parintelui Daniil.
La 27 februarie o duse pe fata la manastire iar pe drum ii spuse:
- Fata, a vorbit ea fara suparare; tu sa nu fii proasta si sa nu te bocesti pe tine. Astazi e o
sfanta luni si incepem implinirea hotararii.
VII
In 9 martie intr-o zi de iarna cu soare parintele Daniil a facut o slujba importanta. Vitoria si
Gheorghita au dus la biserica multe daruri.
Dupa ce munteanca ajunse acasa nici nu apuca sa-i dea de mancare baiatului caci deja la
poarta erau preotul Milies, domnul Iordan, negustorul si musterul lui Nechifor, domnul David.
Deoarece stateau mai prost cu banii; Lipanii, au trebuit sa vanda niste marfa; cel care o cumpara
era negustorul. In acea seara dadu-se o dihanie la vite dar d-l Mitrea rezolva problema. In
dimineata urmatoare pregatira cai si baltagul facut de fierarul satului si blagoslovit de preot.
Gheoghita purta aninat in lant,(),baltagul. Vitoriapotrivise si legase pusca cea scurta dinapoia
tarnitei.
VIII
Gheoghita, Vitoria si negustorul David planuiau drumul pana Vatra Dornei.
In drumul lor facura un popas pe malul Bistritei langa o toplita; de acolo au pornit de-a lungul
Bistritei pana ce i-a prins noaptea langa un han la Donea. Acolo munteanca se preface ca-l cauta
pe Lipan pentru niste bani si afla ca acesta nu a mai fost vazut pe-acolo din toamna.
Cei trei au pornit iar la drumetie, urmatorul popas fiind casa lui David la Calugareni langa
Piatra Teiului. In acea seara Vitoria a inceput sa depene amintiri cu Lipan. In dimineata
urmatoare mersera pana la Farcasa unde se oprira din nou.Vitoria il judeca pe Lipan. Avea ea
sa-i spuie multe;()si I le spunea din launtru, cu banuieli si suferinte vechi.
IX
In Farcasa ii gazduieste un fierar, mos Pricop, de la care Vitoria afla ca sotul ei oprise acolo,
pentru potcovirea calului sau, in drum spre Dorna.
X
 Pe drum, la Borca, Vitoria si Gheorghita intalnesc un botez la care au fost nevoiti sa
participe; ceva mai departe, pe gheata de pe apa Bistritei, ii opreste un alai de nuntasi, care
au intins plosca si au ridicat pistoalele.Ori beau () ori ii omoara acolo pe loc; iar ei se
conformeaza. Ajunsi la Vatra Dornei afla de la un slujbas ca in noiembrie Nechifor cumparase
trei sute de oi; din acestea vanduse o suta de oi altor doi gospodari, impreuna cu care plecase
mai departe.
XI
Vitoria Lipan afla de la un crasmar ca sotul poposise acolo impreuna cu doi ciobani. Vitoria
indicand semnalmentele sotului ei, mai ales cacuila brumarie pe care el o purta, merge din
carciuma in carciuma. Mama si fiul fac din nou un popas, dupa ce trec de satul Sabasa peste
muntele Stanisoara, in satul Suha,unde crasmarul, d-l Iorgu Vasiliu, isi aduce aminte de
trecerea turmei de trei sute de oi, dar insotita fiind numai de doi stapani, fapt confirmat si de
sotia lui; pe unul dintre oieri il chema Calistrat Bogza. Pentru femeia oierului disparut incepe
sa se faca lumina. La Sabasa, fusesera trei. Dincoace,(), Nechifor Lipan nu mai era..
XII
Sotia d-lui Vasiliui ii spuse Vitoriei ca pe celalalt il cheama Ilie Cutui si ambi sunt locuitori
ai satului Doi Meri. Victoria discuta cu cei doi ciobani, ei spunand ca i-au platit lui Nechifor
oile la Crucea Talienilor. Reveniti in Sabasa Vitoria si fiul ei opresc la carciuma d-lui Toma
dupa care il recunoaste pe Lupu, cainele sotului, intr-o gospodarie.
XIII
Gospodarul care-l tinuse pe Lupu i-a cautat stapinul inainte de a-l lua. Dupa ce plateste o
recompensa, ea il ia cu sine. Era deja primavara si Vitoria impreuna cu cainele, care o insotea,
asemeni fiului, isi conducea stapinii intr-o prapastie. Nechifor era acolo, insa imputinat de
dintii fiarelor. Iar craniul uman purta urma de baltag.
XIV
Privind resturile pamantesti ale tatalui, Gheorghita plingea ca un copil mic, dar mama lui
era ferma si se duse in sat dupa ajutoare. A treia zi soseste subprefectul Anastase Balmez care
constata moartea violenta a lui Lipan, care ii sugereaza sa intrebe ciobanii ce i-au ajutat pe
Bogza si Cutui sa duca oile de la Dorna daca stiu de vanzarea de oi.
XV
 In timpul timpil interogatoriului la care-i supune, in Suha, pe Bogza si Cutui, subprefectul
primste raspunsurile date Vitoriei in timpul discutiei cu ei de la primarie. Femeia invita pe
subprefect si pe cei doi ciobani la inmormantare. Ramasitele pamantesti ale lui Lipan sunt
ingropate in cimitirul din Suha. Eu, (), am trait pe lumea asta numai pentru omul acela al
meu si-am fost multamita si inflorita cu dansul. Iar de-acum imi mai ramin putine zile, cu
nor..
XVI
Are loc praznicul de dupa inmormantare, la casa d-lui Toma. Vitoria ii cere lui Bogza sa-i
dea baltagul sau lui Gheorghita pentru ca flacaul sa-l admire. Apoi spune cum a fost ucis
barbatul ei: urca muntele Stanisoara impreuna cu doi tovarasi din care unul l-a lovit cu
baltagul in cap pe la spate si l-a impins in vale cu cal cu tot. Calistrat Bogza se infurie, caci se
simtea invinuit (- Destul! racni omul, destul!), iar Gheorghita il loveste cu baltagul in frunte
si da drumul cainelui, ce-l musca de gat. Simtind ca va muri, ciobanul recunoaste crima sa si a
lui Ilie Cutui. Vitoria ii spune fiului ca va plati tot ce trebuie pentru a recupera turma furata, de
asemenea o vor lua pe Minodora de la manastire; dar mama tot nu este de acord cu relatia ei
cu feciorul dascalului.

Testament de Tudor Arghezi

Poezie cu caracter programatic, Testament figureaza, in mod semnificativ, in fruntea intiiului
volum de versuri, Cuvinte potrivite, publicat de Tudor Arghezi in 1927 fiind "ars poetica"
argheziana.

Poezia Testament sintetizeaza esenta gndirii estetice argheziene. Ideea fundamentala a poeziei
este legatura indisolubila, organica, statornicita intre poet si stramosii lui, "ramura obscura",
oameni simpli, "robi cu saricile pline de osemintele varsate-n mine". Fata de acestia T. Arghezi
considera ca are o datorie pe care trebuie s-o duca la indeplinire. De aceea, dupa propria-i
conceptie, creatia sa trebuie inteleasa ca singura zestre lasata urmasilor. Prima idee esentiala este
aceea, ca poetul a inaltat prin arta sa cea dinti "treapta", si cea mai grea dupa un lung trecut de
truda si suferinta al generatiilor care l-au precedat. Urmasii lui au datoria sa porneasca de aici si
sa urce cu nadejde ct mai sus, sa imprastie definitiv intunericul in care si-au dus existenta
inaintasii lor. Din "osemintele" si "cenusa din vatra" a stramosilor poetul face un "Dumnezeu de
piatra", "Hotar inalt cu doua lumi pe poale Pazind in piscul datoriei tale". intr-un fel subtil, arta
poetului capata un nou mod de militarism social in poezie, actul liric fiind transformat intr-o
razbunare a neferintelor strabunilor, caci in ea s-a strns veninul tuturor generatiilor dinaintea lui.
Verbul poetic se-ntoarce acum ca un "bici", care "izbaveste-ncet, pedepsitor Odrasla vie-a crimei
tuturor". Finalul poeziei este edificator in acest sens: "Robul a scris-o, Domnul o citeste Fara a
cunoaste ca-n adncul ei Zace mnia bunilor mei".

A doua idee esentiala a poeziei este izvorul si natura artei, asa cum o concepe T Arghezi. Mai
inti poetul marturiseste foarte elocvent cum din "graiul cu-ndemnuri pentru vite" al strabunilor,
s-au "ivit cuvinte potrivite". Aceasta indica sursa principala a limbajului sau poetic: limbajul
popular si familial al truditorilor pe ogoare. Din acest "grai" poetul selecteaza insa anumite
cuvinte, care raspund mai bine conditiilor sale interioare si nazuintelor lui artistice, sugernd un
mod anume de existenta: rpi, gropi adnci pe brnci, sudoare, bici, vite, plavani, ocara, sapa,
sarici, rabdat, durere, mnie, robi, adica lumea saraciei si a suferintei, a vietii in zdrente, sub
blestemul mucegaiului, al bubelor si al noroiului, al ocarii si al biciului. Poetul "framnta" insa
indelung aceste cuvinte "mii de saptamni", fapt care corespunde unuia dintre principalele sale
principii in procesul creatiei: travaliul artistic intens si indelungat, transfigurndu-le si
conferindu-le valori estetice inedite. Una din problemele artistice importante in gndirea poetului
o constituie, in aceasta poezie, estetica urtului. Poetul recurge, pentru prima data in lirica
romneasca, la "zdrente" din care face "muguri si coroane", iar din "bube", "mucegaiuri si
noroi", isca "frumuseti si preturi noi". Pentru aceasta T. Arghezi promoveaza ideea ca in arta nu
exista subiect urt sau frumos, ca in arta urtul nu are nici un sens, ci numai exprimarea artistica
gresita poate genera urtul, numai tehnica artistica urta sau lipsa de talent pot duce la realizarea
unei opere literare inestetice.

in antiteza cu aceasta zona lexicala in care sunt surprinsi termeni ce dezvaluie o realitate sociala
mizera, cuvinte din "graiul" cu indemnuri pentru vite al poporului, se configureaza o alta zona
lingvistica in poezie, de data aceasta constituita din cuvinte care sugereaza domeniul artei, adica
al lumii create prin transfigurarea materiei primare si ridicarea ei la o inalta treapta artistica:
icoane, muguri, coroane, miere, vioara, frumuseti, preturi noi, etc. Cuvintele incarcate de mari
potente stilistice si capacitati de plasticizare, cu un mare coeficient de materialitate, de concretete
sunt parca daltuite in piatra, parca scapara prin alaturarea lor in versuri.

Esenta tehnicii artistice argheziene consta in imbinarea traditiei cu inovatia, a "slovei de foc", cea
inspirata cu "slova faurita", cea indelung muncita.

in poezia Testament abunda expresiile figurate, care nuanteaza si sporesc puterea de evocare a
imaginilor, potentind considerabil realitatea prezentata. Multimea de metafore si simboluri fac ca
poezia sa dobndeasca mari reliefuri artistice ["seara razvratita care vine", "cartea mea fiule-i o
treapta", "si leagane urmasilor stapni", "Le-am prefacut in versuri si-n icoane"]. Mentionam de
asemenea si asocierile inedite de cuvinte, ca in epitetele: "nume adunat", "seara razvratita",
"biciul rabdat" precum si unele comparatii care releva aceeasi sfera de viata a indeletnicirilor
aspre: "Ca fierul cald imbratisat in cleste".

Sintaxa poetica argheziana se caracterizeaza prin aglomerarea complementelor si propozitiilor

subordonate inaintea propozitiei principale: "in seara razvratita care vine De al strabunii mei
pna la tine ... si care, tnar, sa le urci te-asteapta Cartea mea-i fiule o treapta", astfel inct ideea
poetica, pna sa intlneasca propozitia principala, trece printr-o multime de compliniri si
determinari. De asemenea, unele versuri incep prin verbe la imperativ: "Aseaz-o cu credinta
capati", iar altele, in succesiune, incep cu acelasi verb: "Am luat ocaza, si torcnd usure Am
pus-o cnd sa-mbie, cnd sa-njure Am luat cenusa mortilor din vatra si am facut-o Dumnezeu de
piatra". Folosirea verbelor la perfectul compus exprima actiuni de scurta durata si de mare
frecventa care dinamizeaza actiunea savrsita. Repetitiile folosite intaresc ideea unei ctiuni
ferme, hotarte.
in ultima strofa insa tensiunea scade, un verb la participiu -"intinsa lenesa pe canapea"-
exprimnd o stare de pasivitate. si celelalte cuvinte asociate -lenesa, pe canapea- intaresc
impresia de odihna, de viata comoda, contrastanta cu truda multimilor de robi.

Sub raportul stilului remarcam indeosebi concentrarea, o caracteristica fundamentala, de altfel, a

liricii argheziene.

in poezia "Testament" sunt concentrate esente de idei in care nici un cuvnt nu este de prisos,
nici un cuvnt nu poate fi substituit.

Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu - rezumat

UCENICIA LUI IONU

Capitolul I
Despre hramul sfintei mnstiri Neamu, la anul de la Hristos 1469 i despre o istorisire a
lui Nechifor Climan, starostele vntorilor domneti

Suntem ntr-o luminat zi de mai a anului 1469, la hramul mnstirii Neamu, cnd mulimea
de credincioi afl vestea sosirii lui tefan-Vod, ceea ce provoac n rndul poporenilor reacii
paradoxale: Dac bate clopotul i vine mria sa, cine tie ce are s se ntmple! Au s se ite
puhoaie, , are s se reverse apa Moldovei, are s porneasc iar vreun rzboi!, socoteau ei.

Printre cei sosii la hram se afl i un feciora de boier. Abia i nfiera mustaa. Purta cont de
postav albastru de Flandra, ciubote de marochin ro i jungher la cingtoare. Avea cuma
plecat pe o sprncean i zmbea primverii.: Ionu Jder. Era feciorul comisului Manole
Pr-Negru, cruia lumea i spunea Jder, fcut nu se tie cnd i cum, nu n casa lui ci, dup
feleagul cucului, n cuib strin. Dup ce s- a ridicat n vrsta asta, l- a dus ntre ceilali feciori
ai lui legiuii., mrturisind soiei, jupneasa Ilisafta, tot adevrul; Altfel Jderul cel mititel,
plcnd tuturora, i place i ei..

Acolo se mai afl i Nechifor Climan, starostele vntorilor de sub Cetate [] cunoscut om al
lui Vod. Fusese cunoscut slujitor i al rposatului Bogdan- Vod. Era un moneag uscat i drz,
cu mustile rsucite din frnghii i noduri. cci, explic el celor care vor s afle cu ce pricin
sosete domnitorul, tefan-Vod i fixase acolo soroc de judecat, n pricina unor pmnturi care
i fuseser luate pe nedrept de ctre vecini. Rpirea de pmnturi se ntmplase dup uciderea lui
Bogdan-Vod, tatl lui tefan de ctre Petru Aron-Vod, n urma unei capcane pe care acesta o
ntinsese victimei sale , pe cnd starostele Climan l nsoise n exil pe tnrul tefan.

ntrzierea de pn atunci a rostirii verdictului n pricina pmnturilor sale se datorase,

motiveaz starostele, repetnd cuvintele domnitorului, rzboiului pe care acesta l pornise,
necesitii de a-l ctiga: Rzboiul meu, staroste Climan, a grit iar Vod zmbind ctr
mine i privindu- m aprig, s tii c l am cu aceast ar fr rnduial. n ara asta a
Moldovei, staroste Climan, umbl neornduielile ca vnturile. Am gsit n ara asta, staroste
Climan, i muli stpni. Nu trebuie s fie dect unul. Aa c eu bat rzboi cu acei stpni care
i-au rpit ocina ta..
La ntoarcerea din pribegie, Climan gsise acas i spor un prunc strin, pe lng pmnturile
mpuinate: era copil din flori, explic starostele asculttorilor si, fiul unei surori a soiei lui, o
mam stins din via la puin vreme dup natere, i a comisului Manole Pr-Negru. Copilul,
Ionu Jder, a fost crescut n casa starostele Climan pn cnd s-a fcut flcu, apoi dus tatlui.

Capitolul II

Aici se arat un voievod mare i un Jder mititel

La Mnstirea Neamu se afl clugr i cuviosul ieromonah Nicodim, frate dup trup cu
Ionu, pe numele su de mirean, Nicoar Pr-Negru. Avea i el pe obraz, sub coada pleoapei
stngi, acel semn oval, ct ai pune degetul cel mare, mpodobit cu pr de culoarea jivinei a crei
porecl o purta comisul i, dup el, toi feciorii domniei- sale, n numr de cinci..

Pe clugrul Nicodim l viziteaz n acea sfnt zi a hramului Ionu (cruia fratele su trupesc i
da din cnd n cnd nvturi, spunndu- i cteva vorbe nelepte, la care mezinul rdea.
Navea de unde- l prinde i ce-i face. Era fluture, flacr, schimbtor ca un pui de demon.) spre
a participa mpreun la ntlnirea obtei cu domnitorul. A crui prezen domin mulimile
Vod tefan, clcnd atunci n al patruzecilea an al vrstei, avea obrazul ars proaspt de
vntul primverii. Se purta ras, cu mustaa uor ncrunit. Avea o puternic strngere a
buzelor i o privire verde tioas. Dei scund de statur, cei dinaintea sa, oprii la zece pai,
preau c se uit la el de jos n sus. , i care, nfind tuturor sabia sa n form de cruce,
ridicat n semn de binecuvntare i putere, fgduiete dreptate, s apere legea cretin i
rnduielile pmntului.

Dup slujba religioas, starostele Climan primete nscrisurile care i fac dreptate, restituindu-se
pmnturile, iar la masa domneasc este poftit i Ionu, spre a-i ncredina vod sarcina de
slujitor i prieten al fiului su, Alexndrel, de aceeai vrst cu mezinul Jderilor.

Domnitorul l poftise i pe Nicodim, cruia i cere s-i tlmceasc din Apocalipsa Sfntului Ioan
Teologul, ceea ce acesta i face, referindu-se la imaginea lupttorului pe cal alb ce se
mpotrivete Antichristului: Vine vremea ca lupttorul s cheme pe Domnii pmntului ntru
prigonirea fiarei care s-a ridicat asupra seminiilor. Mehmet e fiara: are apte capete, adic
pcatele de frunte; i zece coarne, adic nfruntarea celor zece porunci. E scris ca lupttorul pe
cal alb s-o ntmpine i s-o loveasc, vrsndu-i spurcciunea sngelui.. Un mod de a spune
c Moldova condus de tefan va intra n rzboi cu otile sultanului turc Mahomed (Mehmet),
interpretm noi interpretarea personajului.

Capitolul III

Se vede cum se leag o frie de cruce i se arat mai ales despre ce vorbesc tinerii din toate
timpurile

De la feciorul domnesc, Alexndrel (Era n figura cu mustcioar blaie ceva nelinitit i

nesigur., noteaz autorul), cu care se legase frate de cruce, Ionu afl o mare tain a acestuia: se
ndrgostise de jupnia Nasta, fiic de boieri de la Ioneni. Cum iubita sa fusese plecat la
rudele din Polonia, de unde se ntorsese de curnd, Alexndrel voia s o vad, socotind ns c nu
ar putea merge fr voia Domnitorului. n sufletul su nu accept ns interdiciile puse asupra
lui, dup cum se mrturisete prietenului i fratelui de cruce, Ionu Jder: Eu sunt inut de
rnduielile Domniei. Cci, pe ct spune mria sa, viaa noastr e una i a oamenilor de rnd
alta. Noi nu trebuie s ne bucurm i s ne ntristm pentru noi, cci am pus jertf fiina
noastr. Eu nu cred asta.. O prere cu care Ionu se arat ntru totul de acord: Nici eu nu
cred, mria ta, c poate fi asemenea rnduial. Mnzilor le e dat fuga; feciorilor ca noi
dragostea. Eu zic s ne ducem..

Capitolul IV

Se vdesc i alte cusururi ale prietinului nostru Ionu

Are loc, n cetuia mnstirii, judecata domneasc, n diferite pricini care se nfiau lui Vod,
i lumea simte c se afl sub o putere ce stpnete drept i natura, nu doar pe oameni: De cnd
acea putere se aezase asupra Moldovei, prea c s- au schimbat i stihiile. Ploile cdeau la
timp, iernile aveau omturi mbielugate. Iazurile stteau linitite n zgazuri; morile i praiele
cntau n vi; priscile se nmuleau n poienile pdurilor; drumurile erau panice..
nainte de a se ntoarce la Timi, Ionu este ntrebat de ctre Nicodim dac Alexndrel i-a fcut
confesiuni, dar flcul neag, deoarece jurase fratelui su de cruce c va pstra secretul. Bnuind
ns adevrul, Nicodim l avertizeaz pe mezin asupra primejdiei n care se afl (Dac se
ntmpl o pozn, lovit n inim e mai cu sam mria sa Domnul. n Alexndrel- Vod are mria
sa ndejdea motenirii la Domni.) i motiveaz: Fiind i printele su aplecat spre partea
femeiasc, la Alexndrel slbiciunea e i mai mare, pentru c n- are n el alte puteri ca s-l
nfrneze. Bune sunt toate ale vieii, dar cu msur. El se poate duce ntr-o asemenea nebunie
cu capu-n jos ca ntr-o prpastie, pe cnd printele su caut intrrile i ieirile cu chibzuin,
stpnind ce- i place..

Ionu Pr-Negru, dup ce ascult sfaturile fratelui su gsete, pe drumul ctre cas, prilejul de a
face o boacn, vorbind, la un popas de noapte cu vin i femei slobode n mngieri, unui
necunoscut ce l trage de limb. Vorbind anume despre Catalan, armsarul spaniol din care se
trag caii folosii de Vod n btlii i care duc necontenit noroc acestuia, spun oamenii. A
mrturisit i despre faptul c armsarul este la Timi, despre felul cum l pzesc Simion Jder,
fratele cel mare al lui Ionu i patru slujitori de la herghelie.

Capitolul V

n care se nfieaz comisul Manole Jder i mai cu sam dumneaei comisoaia Ilisafta Jderoaia

Comisoaia Ilisafta reamintete soului su, comisul Manole Pr-Negru, mprejurrile n care s-a
clugrit Nicoar, sub numele Nicodim: el i fratele su Simion se ndrgostiser, fr s tie
unul de altul, de aceeai femeie, o grecoaic, Sofia, creia, comenteaz Ilisafta, Nu i- a plcut
numai un boier tnr al mriei sale; i-au plcut doi. n zilele de frupt primea pe unul, n zilele
de post pe altul.. Pn cnd cei doi s-au vzut din ntmplare, noaptea, lng casa grecoaicei, nu
s-au cunoscut, au tras sbiile i au nceput s se lupte, cnd un strigt al lui Simion, rnit, l-a
fcut pe Nicoar s-i recunoasc fratele. i femeia socotete c Pentru nebunii de aceste,
pentru care tiu eu cine este vinovat, cci acela este cap i nceput pentru acele nebunii
ptimete mai cu sam biata comisoaie Ilisafta. Altora nimic nu le pas; i steclesc dinii
ntr-un mturoi de barb i-i ntorc obrazul ncolo, ca s nu-i vd eu; nu le pas nimic, cci a
rmas nc n ei drojdia nebuniilor; i-n nebuniile altora cunosc pe ale sale!, cu referire la
soul ei, desigur.

Sosind Ionu, mama lui adoptiv are grij de el ca de un copil (Orice ar spune dumnealui
comisul, mormi ea cu grij i cu mulmire n acelai timp, mai va s curg ap pe Moldova
pne ce i- or crete ntregi tuleiele acestui pui de om i pn ce i s- a coace osul. nc mai are
nevoie de cldura cuibului.) i se mpotrivete plecrii acestuia la curtea domneasc, din
aceleai raiuni.

Capitolul VI

Se vede ce mai spune jupneasa Ilisafta i cum se gtete un osp domnesc sub streina pdurii

Jupneasa Ilisafta rememoreaz ce crede despre soarta fiilor ei, pornind de la credina c
Fiecare om are un urs al su. Acela are rnduiala s umble i s lucreze pentru omul lui. Cel
norocos are un slab i ogaratic cci acel urs umbl, caut, se strduiete i se sfarm pentru
domnul su, ca s le aib toate de-a gata i s- i ias n plin; pe cnd cel fr noroc are un urs
lene, care toat ziua ade la umbr de smeur i se sparge de gras..

Astfel, ursul lui Simion doarme la umbr i mrie din cnd n cnd alungnd cu laba
mutele., drept urmare brbatul este necstorit, fr noroc n dragoste, cu chimirul gol i
N-are alt dar dect al buturii de vin, ntru care ntr- adevr e vrednic.. Vistiernicul Cristea,
alt fecior al ei (cstorit cu o boieroaic frumoas i bogat din vecini, Candachia, pe care Ilisafta
nu o suporta datorit aerelor de femeie emancipat) are un urs numai pielea i ciolanele; geme
i gfie ntru mare strdanie. Ursul lui Nicodim trebuie s fie i el monah tot la Neamu; al
lui Dmian, negustor stabilit n Polonia, se strduie pentru ctigurile stpnului; Ct despre
Ionu, vd c i ursiorul lui ncepe a se mica., ncheie comisoaia trecerea n revist a rostului
n lume pe care i-l fcuser cei cinci Jderi tineri.

Aflat la Timi, pentru a vizita herghelia domneasc (cele cinci sute de iepe de prsil i urmaii
lor), tefan-Vod ospteaz sub poala pdurii i l cerceteaz pe Simion asupra poruncii pe care
i-o dduse, de a se cstori. Cel mai mare dintre fraii Jderi i va rspunde afirmnd c dou
categorii de oameni nu o pot face uor: cei care sunt rnduii de Dumnezeu s fie stpnitori
noroadelor., domnitorul fiind vduv de mult vreme, i cei crora le-a fost njunghiat inima
n tinere i acum ursc partea femeiasc..

Capitolul VII

Ciudat veste din ara Leasc

Starostele Climan aduce prins a doua zi dup plecarea lui Vod la Timi pe strinul cruia i
vorbise Ionu n acea adunare de noapte despre Catalan, cci surprinsese trecnd pe acolo
schimbul de vorbe dintre cei doi. Considerat suspect, strinul se dovedete a fi un slujitor al lui
Dmian feciorul negutor n Liov al comisului i iscoad a domnitorului la poloni , pe nume
Iosip de la Nimirceni, trimis cu misiunea de a-l ntiina pe comis despre ceea ce aflase Dmian:
un ho ucrainean vestit, Gogolea, poreclit de moldoveni Roi, fusese tocmit de ctre Mihu, boier
duman al domnitorului i pribeag n ara leeasc (Polonia) spre a-l fura pe Catalan. Mihu voia
s piard astfel pe domnitor, cci se spunea c atta vreme ct tefan-Vod va lupta clare pe
Catalan, ori pe unul din urmaii acestuia, nu poate fi nfrnt la rzboi.

Capitolul VIII

Umblnd pe drumul Sucevei, Ionu i afl soarta de la o iganc proroci

Pe drumul ctre Suceava, unde urma s se pun n slujba lui Alexndrel i s nvee carte
mpreun cu acesta, Fecioraul comisului Manole plutea n acea zi de sfrit de primvar
ntr-o bucurie a ntregii lui fiine, amestecat cu apele, deprtrile i cerul. Privelitile i
vorbele se ntipreau i rsunau n el ca ntr- un cristal.. Fusese dat n seama fratelui su,
vistiernicul Cristea, i a soiei lui, Candachia, spre a fi nfiat cum se cuvine la curte. Iar la un
popas o iganc i ghicete viitorul: Este o jupni mic de stat care te ateapt s bat mare
rzboi cu domnia ta. Te uii la noi -o vezi pe dnsa. Nu-i trebuie mncare, nu-i trebuie
butur, i trebuie dragoste!. O jupni pe care nc nu o cunotea, dar la care visa de cnd
Alexndrel i vorbise despre ea Nasta de la Ioneni.

La osptria lui Iohan Rou, pe cltori i ntmpin un mesager al lui Vod, medelnicerul
Dumitru Criv, cu porunca de a-l duce vistiernicul pe fratele su mai mic la curte a doua zi
dimineaa. Acest medelnicer l va informa pe Ionu despre viitorul su dascl, totodat i dasclul
domnitorului, arhimandritul Amfilohie endrea, cel care a nvat atta carte la Bizan, nct
nu se afl n ara asta om mai iscusit dect dnsul n toate nvturile., dar, completeaz
medelnicerul, are la doagele capului sfiniei sale puin lips, obinuind s rosteasc, direct i
oricui, adevruri prea puin plcute.

Capitolul IX

n ce chip Jder cel mititel a ajuns la dragostea lui

Ionu Jder, dup ntlnirea cu un Alexndrel-Vod bucuros de revedere, este prezentat doamnei
Chiajna, sora lui Bogdan-Voievod, tatl domnitorului tefan, apoi l cunoate pe printele
Amfilohie endrea. Urma s plece, mpreun cu Alexndrel, n inutul Hotinului, spre a se ntlni
acolo cu Vod, ceea ce pentru coconul domnesc este bun prilej de a trece pe la Ioneni, unde
ndjduia s o ntlneasc pe iubita lui, Nasta, prta la acest plan fiind medelnicerul Dumitru
Criv, slujitor de tain al fiului de domn.

Pe drumul ctre Ioneni, Jder simea n tovarul su domnesc, cu care umbla alturi, o
nfrigurare aspr, izbucnit n lrgime i ctr soare dup mult obid.. n adncul sufletului,
spera ntr-o alt rnduial a lucrurilor, nct Nasta, copila despre care i se prorocise, s
hotrasc ea singur o altfel de alegere, ndat ce va vedea c se nfieaz la geamul ei cu
zbrele nc un Ft- Frumos.; o alegere favorabil lui i nu feciorului domnesc.

Ceea ce se va i ntmpla, deoarece Nasta, dup ce l-a trimis pe Alexndrel s cear tatlui su i
mamei ei acceptul pentru legtura lor, merge noaptea la culcuul lui Ionu, spre a-l ruga s o
apere de Alexndrel i a-i da o srutare neateptat, mpreun cu mrturisirea iubirii ei. Astfel,
comenteaz naratorul, i de data aceasta femeia era mai neleapt, fcnd ca mbriarea ei
s aib mai mult pre dect prietiniile i jurmintele..

Capitolul X

Visuri i spaime ale jupniei Nasta

Dup ntmplarea de la Ioneni, Jder cel mititel socoti c se gsete ntr- o stare pctoas i
vrednic de mil; i se prea ns ciudat c nu poate s fie trist. Orict silin i fcea ca s se
osndeasc, bucuria unei mari izbnzi i ieea deasupra. Dealtminteri i ddea dreptate c n-a
svrit nimic n dauna stpnului su; s- a supus numai unui duman plcut, care a venit
asupr-i cu rzboi.; drept urmare, Nu- i trebui mult vreme fecioraului de la Timi, s sburde
iar fr grij, ca un mnz din acele ceairuri..

Griji are ns tefan-Vod, ocupat cu mprirea pmnturilor pentru refugiaii rui de lng apa
Nistrului, cu pregtirea rii pentru a se apra de posibilul atac al unor ttari neprieteni i hoi,
vestit lui de Hanul ttarilor din Crimeea, Mengli Ghirai, cu ridicarea curii domneti de la Bacu
i multe altele, treburi ale Domniei n care l implic i pe fiul su, Alexndrel.

Dup cum griji are i Nasta pe care, ntr-unul din drumurile sale fcute la porunca tatlui, n
cursul lunii iulie a aceluiai an 1469, tnrul fiu de domn o descoper suferind i slbit. Pricina
suferinelor Nastei o va afla puin mai trziu Ionu, rentors singur, sub pretextul unei vizite la
Timi. Nasta era ngrijorat pentru c i auzise mama, pe jupneasa Tudosia, vorbind n somn
despre oameni ri, strini din ara leeasc, ce ar pune la cale prinderea ori uciderea lui
Alexndrel. Iar copila gsete i o soluie ngrijorrilor ei: te rog s vii singur, cci cu tine n-are
nimenea nimic. Ori fur- m i du- m undeva, ca s nu mai am spaim..

Capitolul XI

Ionu Jder afl o capcan gtit stpnului su

Pe drumul de la Ioneni la Suceava Se afla n Jder ca o presimire de slbticiune, care,

umblnd sub codru i cutndu- i adptoarea i punea i ascultnd i chemarea dragostei,
are totui ntreaga- i fptur ncordat spre primejdie.. Pe baza acestei presimiri, tnrul l
suspecteaz pe Iohan Rou (stpnul osptriei unde poposiser Ionu, vistiernicul Cristea i
soia lui), ntlnit pe drum, de participare la complotul mpotriva lui Alexndrel, deoarece Iohan
tia despre drumurile feciorului de domn de la medelnicerul Criv, dar i pentru c mergea
nspre grania cu Polonia, unde urma s duc o marf preioas, mrturisete imprudent. Somat
s spun care i sunt adevratele intenii, hangiul de origine polon va scoate sabia, iar slujitorul
su baltagul, ns fr mare folos, cci sunt biruii de ctre Ionu i slujitorul su credincios,
Gheorghe Botezatu Tatarul, legai i dui n cetatea Sucevei, spre a fi predai postelnicului de
acolo.

Nici postelnicul nu d mare crezare teoriei complotului, pe care o susinea Ionu, dup cum nu va
crede nici Alexndrel, aflat la Ioneni, trezit n toiul nopii i luat cu sine de ctre Ionu, sub
pretextul unei porunci a lui Vod. Teorie confirmat ns de atacul unor tlhari polonezi, pe
drumul de ntoarcere la Suceava, care solicit grupului alctuit din fiul de domn, Ionu,
medelnicerul Criv i apte oteni s l predea pe Alexndrel. n cursul luptei ce urmeaz, grupul
este salvat de sacrificiul medelnicerului Criv, care socotete c astfel i pltete vina de a fi
vorbit la osptria lui Rou despre drumurile fiului de domn: aprinde paiele din carul cu ajutorul
cruia se apropie atacatorii, tiind c va fi ucis apoi de acetia.

Capitolul XII

Cnd au cercetat la Timi nite negutori pricepui i mai cu sam ndrznei

Civa negustori, ziceau ei, de cear aromat din luncile Siretului, folosit pentru fabricarea
lumnrilor din palatul dogelui veneian, se afl n cutarea mrfii lor prin preajma Timiului.
Erau cazaci zaporojeni, condui de cel care se numea Grigorie Pogonat, vorbitor de romn; unul
dintre acetia, mo Ilia Alapin, i cuta vindecarea ochiului ce i lcrima necontenit la un izvor
cu ap binefctoare aflat chiar deasupra aezrii Jderilor. Curnd ns, n dialogurile lor, se
vdesc a fi, de fapt, hoii tocmii de boierul Mihu, refugiat n Polonia, spre a fura, sau mcar a
ucide, pe Catalan, armsarul domnesc purttor de noroc n rzboaie pentru tefan-Vod, Grigorie
Pogonat fiind n realitate vestitul ho Grigorie Gogolea, zis i Roi.

Pentru a-l ucide pe Catalan, cci de furat au neles ei c este peste putin, hoii simuleaz un
atac cu rol de diversiune n partea opus locului unde se afl grajdul cu Catalan, dar Gogolea i
tovarul su, Ilia Alapin, cel ce simulase boala de ochi pentru a spiona, vor fi capturai de ctre
Simion Jder care i atepta, informat din timp despre identitatea real a negustorilor i micrile
lor. Pentru c bnuia ns un asemenea posibil deznodmnt, Gogolea i luase ca msur de
prevedere capturarea lui Alexndrel i a lui Ionu, pe care i ofer, n schimbul eliberrii sale, lui
Simion, ceea ce al doilea comis va accepta.
Sosii la locul tentativei de capturare a feciorului de domn, dup indicaiile lui Grigorie Gogolea,
Simion Jder i oamenii si vd, ndat ce houl dduse semnul de ncetare a ostilitilor, ieind
din vgun ctr soare o artare fioroas, cu prul vlvoi, cu straiele sfiate de sabie, cu
tmpla stng sngerat. Rcnea c-o gur mare i c- un strigt ascuit i rguit, socotind nc,
n fierbineala lui, c prigonete el pe lotri.: era Ionu, care se btuse astfel nct uimise i pe
lotrii cazaci hrii n rele.

Capitolul XIII

Despre ieirea n prad a Tatarilor de dincolo de Volga

Ttarii nohai, ramur nomad i primitiv a neamului, spre deosebire de ttarii Crmleni, aezai
la casele lor i civilizai, al cror han trimisese lui tefan-Vod ntiinare despre un posibil atac
al nohailor, ptrund n Moldova. Cu o ramur a hoardei lor, n timp ce alta jefuia Polonia, unde
n trguri, maele negutorilor au fost nirate ca mrgelele pe garduri. Copiii au fost nfipi n
pari. Muierile au fost trase de cozile capului nspre convoiul de robi. Sfintele biserici au fost
prdate de odoare i prsite flcrilor..

n drum spre confruntarea cu ttarii, tefan-Vod afl despre isprava feciorului su i a lui Ionu
Jder, ambii fiind adui n faa lui i certai pentru nechibzuina de care au dat dovad, innd
ascunse drumurile la Ioneni i dragostea lui Alexndrel pentru Nasta. Totodat tefan afl de la
sfinitul Amfilohie, de fa la certarea tinerilor vinovai, c Tudosia, mama Nastei, este rud prin
alian cu Mihu, boierul din ara leeasc ruvoitor domnitorului. Drept pedeaps pentru faptele
lor necugetate, Alexndrel i Ionu vor fi pui la ispiore i la post n recluziune, cel de-al
doilea tnr alturi de fratele su, la Timi. Cu acest prilej domnitorul i afirm i concepia
sacrificial despre rostul conductorilor, reprodus anterior lui Ionu de ctre Alexndrel: Noi
Domnii i stpnitorii de noroade trebuie s urmm pilda Soarelui, dnd n fiecare zi cldur i
lumin fr a primi..

Incursiunea ttarilor nohai pe teritoriul Moldovei se va solda ns cu nfrngerea lor i cu

capturarea fiului lui Mamac-Han, Emin Sidi Mamac, conductorul lor, de ctre Simion i Ionu,
care l prind din fuga calului cu juvurile, arcane de frnghie. Aceasta dup ce otile domneti
i-au nconjurat pe ttari obligndu-i s lupte ntr-un fel cu care nu erau deprini: confruntarea cu
tactica unei armate regulate i disciplinate.

Capitolul XIV

Cele din urm veti despre rutile prdalnicilor

Ttarii nohai prini sunt trecui toi prin sabie, la porunca domnitorului, dup cum s-a ntmplat
i cu fiul hanului i cu nouzeci i nou din cei o sut de ttari trimii solie la domnitorul
Moldovei de ctre Mamac-Han, cu cererea s nu ntrzie nici o clip de a slobozi cu daruri pe
Eminec; iar de nu va face aa, apoi ct ine acea ar a Moldovei, nu va rmnea sar i trg
nedat pojarului [] i nu va rmne om tritor de la mare i pn la munte. Drept urmare,
speriai, ttarii se vor retrage ctre Nipru.

Dup aceste ntmplri cumplite, la Timi, Ionu urma pretutindeni pe fratele su, fr poft de
mncare i fr vlag, ca un mnzoc bolnav., stare accentuat de vetile aduse de la Ioneni de
Gheorghe Botezatu Tatarul, trimis acolo de ctre Simion, nduioat de suferina fratelui su:
Nasta se refugiase, mpreun cu mama ei, la rudele din Polonia, unde fuseser luate apoi n robie
de ctre ttari.

Pentru c, aflnd vestea, Ionu ncepu a se tngui, scncind, Simion l va certa, fratern-ironic:
Tu nc nu nelegi ce se chiam un brbat adic acel care nu- i ouat i clocit, ci ftat. Brbat
e numai acela care leapd de la sine slbiciunile i lacrimile. Cnd d cu piciorul, cnd prinde
n pumn, toate i se supun. Descalec lng o muiere; pe urm ncalec i se duce cu alt floare
la ureche. Acuma, dup starea n care te afli tu, ar fi frumos s- i inem i noi tovrie, eu cu
printele Nicodim, bocind gros ca nite buhai de balt. S treac un om pe la poart i s steie
cu mirare: Hm! Se cunoate c acetia-s feciorii comisului Manole P-Negru de la Timi.
Asemenea blstmie vrei domnia ta s se ntmple, ca s ajungem ocara lumii!. Pe cnd tatl
su va considera, cu destul linite i generaliznd filosofic, cum c Asta-i ucenicia fiecrui
brbat i c cel mai bun leac este munca de ajutor al celui de-al doilea comis, Simion.

Capitolul XV
Pe neateptate, Ionu pune la cale cea mai mare nebunie

Leacul aplicat de comisul cel btrn fecioraului se dovedise productiv pn cnd a sosit n
Timi slujitorul lui Dmian, Iosip de la Nimirceni, cel care mai fusese o dat mesager al Jderului
negutor n Liov. Acest mesager povestete cum l-a ntlnit pe mo Ilia Alapin, tovarul hoului
Grigorie Gogolea, ntr-un sat de lng Liov, i ce a aflat de la el: mpreun cu Gogolea hotrser
a-l da prins lui tefan-Vod pe boier Mihu, pentru c nu le pltise rsplata cuvenit, a-l da n
schimbul valorii banilor datorai de ctre boier hoilor. Acelai Iosip i anun despre soarta
Nastei i a mamei sale: amndou au fost vndute de ttari i cumprate de Suleiman-beg, care
are cetuie cu putere mprteasc n smrcurile Dunrii, n drept cu cetatea Chilia., la
Ormanl-Ghiol.

Auzind pe Iosip c se pregtete s relateze despre iubita sa, Ionu s-a prefcut a se retrage
cuminte din sfatul familiei, ceea ce l-a determinat pe Simion s afirme c mezinul a neles c
nu- i mai rmne nimica de fcut.. Ascultase ns dintr-o camer alturat i puin mai trziu,
atunci cnd a venit comisoaia s-l binecuvnteze pentru somn, prefcndu-se c este pe cale de a
adormi linitit, deschise ochii, i zmbi, o cuprinse de dup grumaz i o srut pe ochi.
Comisoaia Ilisafta n- avu vreme s strige de plcere, nici s ntrebe ce- i i dac- i bine.
Fecioraul nchise iar ochii i urm s doarm linitit..

Dup care, n miez de noapte, i va cere slujitorului su, Gheorghe Botezatu Tatarul, s-l
nsoeasc n tentativa de a-i recupera iubita, ceea ce ttarul cretinat accept, socotind c nu are
altceva mai bun de fcut i c doar aa i va putea proteja stpnul. Se simea dator familiei
Pr-Negru deoarece btrnul Manole i salvase viaa, pe cnd era copil, rob la turci, iar ostaii
moldoveni clcaser un sla al pgnilor.

Capitolul XVI

Cum se pregtesc Jderii cei mari s-l caute pe cel mititel

Ne aflm la nceputul lui octombrie din acelai an 1469 cnd, sub pretextul c merge la fratele
Nicodim de la mnstirea Neamu, Ionu a pornit deja ctre cetatea Chilia, dup cum avea s
neleag Simion, vznd c Ionu nu a revenit la timp acas, mrturisind apoi tatlui c La
vrsta lui nici eu n- a fi fcut altfel. tiu c i alii ar fi fcut tot aa. printele su, n spe.

Pornii ntru salvarea mezinului, pe drum ctre mnstirea Neamu, de unde l vor lua cu ei pe
Nicodim ( Am neles c acel copil e pulbere de puc, suspin el.), comisul Manole i
Simion opresc la vistiernicul Cristea i la starostele Climan, asociai aceleiai fapte. Apoi, cu
nvoire de la domnitor ( S tii, comise Manole, a zis mria sa c acest prunc a svrit o
fapt care-mi place.) i porunc de a-l nfia pe fugar la ntoarcere, avndu-l cu ei n plus i pe
Dmian, ntlnit la Suceava, se vor ndrepta, ajutai de cinci slujitori, ctre cetatea Chilia.