CUPRINS:

ARGUMENT.......................................................................................................................................2
Capitol 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND ACCIZELE.................................................................4
1.1. Noţiunea de acciză.................................................................................................................4
1.2. Scopul introducerii accizelor.................................................................................................4
Capitol 2. ACCIZE ARMONIZATE: PREZENTARE TEORETICĂ..................................................6
2.1. Armonizarea accizelor în Uniunea Europeană şi evoluţia acestora în România.......................6
2.2. Accizarea produselor în România..............................................................................................8
2.3. Calcul accize 2016...................................................................................................................14
2.3.1. Accizarea produselor la bauturi si alcool etilic.................................................................15
2.3.2. Accizarea produselor din tutun.........................................................................................18
2.3.3. Accizarea produselor energetice.......................................................................................19
2.3.4. Accizarea autoturismelor si a autovehiculelor..................................................................20
2.4. Scutiri de la plata accizelor......................................................................................................21
Capitol 3. Codul Fiscal 2017 actualizat- Regimul accizelor armonizate...........................................23
Capitol 4. STUDIU DE CAZ: ANALIZA ACCIZELOR LA S.C. ALCOFIN S.A...........................29
4.1. Prezentarea generala a SC ALCOFIN S.A..............................................................................29
4.2. Calcularea accizelor în luna ianuarie 2017..............................................................................30
CONCLUZII.......................................................................................................................................32
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................34
ARGUMENT

Accizele reprezintă impozite indirecte, datorate bugetului de stat, care se percepe asupra
unor bunuri şi servicii de consum, provenite din ţară, din afara ţării (= achiziţii din U.E.) şi din
import.
Accizele s-au conceput ca un „impozit pe cheltuielile excentrice, extravagante”, ca un
„impozit pe consumul de lux şi de vicii”, cu scopul de a frâna consumul acestora şi de a obţine un
spor de venituri bugetare folosite (în special) pentru eliminarea sărăciei.
Iniţial, accizele au fost concepute şi introduse cu triplul scop:
1) de a frâna producţia şi, respectiv consumul ostentativ, parazitar, de lux şi de vicii;
2) pentru eliminarea sărăciei absolute prin redistribuirea veniturilor, adică prin a se lua (pe calea
acestor „impozite speciale”, numite şi supraimpozite), o parte din venitul şi/sau averea celor cu
venituri/averi mari, în special de la cei care duc o viaţă de lux sfidător şi consumatori de vicii
(precum băuturile alcoolice, ţigările, prostituţia, jocurile de noroc etc.), şi a se da celor săraci (în
special celor săraci, dar nu din vina lor, nu celor ajunşi săraci pentru că nu vor să muncească);
3) de a creşte veniturile bugetare.
In Romania se practica accize pe produse cum sunt: bauturile alcoolice, vinurile si produsele
pe baza de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere (benzina premium, regular si normala,
benzina fara plumb si motorina), cafeaua, apele minerale si apele gazoase cu continut de zahar sau
de alte produse de indulcit si substante aromatizante, confectiile din blanuri naturale, articolele din
cristal, bijuteriile din aur si/sau platina, autoturismele si autoturismele de teren (inclusiv din import,
rulate), parfumurile, apele de colonie si apele de toaleta, aparatele video de inregistrat sau de
reprodus, camerele video, cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru conditionat
aerul.
Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de masura, fie in
baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare. In mod normal, produsele provenite
din import trebuie impuse cu aceleasi taxe ca si produsele indigene, iar cele destinate exportului, de
regula nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difera de la o tara la
alta si de la un produs la altul.
În ţara noastră, accizele au fost implementate în anul 1991, dar o reglementare complexă a
acestora s-a realizat în 1993 când a avut loc introducerea TVA–ului. Începand cu 1 ianuarie 2004
odată cu introducerea Codului Fiscal s-a asigurat armonizarea principiilor de impunere cu legislaţia
comunitară şi s-au simplificat procedurile de control, supraveghere şi autorizare a agenţilor

-2-
economici producători şi importatori de produse accizabile. Accizele au fost introduse cu un triplu
scop: să pună frână producţiei şi consumului ostentativ şi parazitar precum şi viciilor, eradicarea
sărăciei absolute prin redistribuirea veniturilor şi nu în ultimul rând creşterea veniturilor bugetului
statului.
Utilizarea accizelor are un dublu rol : economic si social.
În plan economic prin perceperea unor accize statul poate influenta cererea anumitor
produse punând accize mari la produse din import în comparatie cu cele interne protejând agentii
economici interni. Acest lucru poate stimula consumul de produse interne.
În plan social accizele au rolul de a limita consumul de produse daunatoare sanatatii ca
tutunul si alcoolul, deci daunatoare randamentului economic al natiunii.
Accizele mai sunt folosite si ca mijloc de atragere de resurse spre bugetul statului. De aceea
unor produse de lux ( blanuri, bijuterii) li se percep accize deosebit de mari .
Armonizarea accizelor în Uniunea Europeană se referă la stabilirea unui set de reguli unice
şi proceduri comune cu privire la baza de impozitare, nivelul cotelor de impozitare şi circulaţia
produselor supuse accizelor în statele membre.
Accizele armonizate sunt accizele care sunt reglementate prin legislaţia comunitară, care
stabileşte nivelurile minime de accize. Acestea trebuie să fie respectate de toate statele membre.
Accizele nearmonizate sunt acelea care nu sunt reglementate de legislaţia Uniunii Europene şi în
consecinţă nu au stabilite nivelurile minime. Acestea sunt stabilite în mod independent de fiecare
stat membru în parte. Până în prezent armonizarea a fost preluată doar pentru respectarea bazei de
impozitare şi pentru circulaţia produselor supuse accizelor în statele membre.

-3-
Capitol 1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND ACCIZELE

1.1. Noţiunea de acciză

Accizele generează neclarităţi şi controverse inclusiv din punct de vedere al definiţiei, al

sensului şi al conţinutului lor. Chiar şi în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române accizele sunt
definite atât ca şi impozite indirecte cât şi ca taxe de consumaţie: „ Acciz, accize, s.n. 1. Impozit
indirect care se percepe în unele ţări asupra unor obiecte de consum; 2. (Inv.) Taxă de consumaţie,
de barieră şi vamală.”
Între impozit si taxă există deosebiri esenţiale, de neconfundat, atât din punct de vedere
semantic cât şi din punct de vedere al conţinutului economic, al interpretării fiscale. Elementul
esential care face distincţia între un impozit şi o taxă îl constituie lipsa sau existenţa unei
contraprestaţii, în schimbul obligaţiei bugetare plătite:
- plata impozitului se face fără oferirea unui serviciu personal, direct, imediat şi de o valoare
egală sau apropiată cu nivelul sumei plătite;
- plata taxei se face cu oferirea unui serviciu personal, direct, imediat şi de o valoare egală sau
apropiată cu nivelul sumei plătite.
Atât din punct de vedere al sensului, cât şi al conţinutului, definiţia corectă pentru acciză
este de impozit indirect care se percepe asupra unor bunuri şi servicii de consum stabilite prin Codul
Fiscal, şi nu de taxă de consumaţie.

1.2. Scopul introducerii accizelor

În epoca aşa-numitei acumulări primitive a capitalului, introducerea accizelor a fost

concepută cu un scop triplu:
- de a frâna consumul inutil si parazitar, precum şi viciile;
- de eliminare a sărăciei absolute, în care individului îi lispsesc resursele necesare pentru
supravieţuire, prin redistribuirea veniturilor, adică prin a se lua, pe calea accizelor o parte din
venitul şi/sau averea celor cu venituri mari, în special de la cei care duc o viaţă de lux
sfidător şi pentru vicii (consumatori de băuturi alcoolice, ţigări, jocuri de noroc), şi de a se
da celor mai săraci;

-4-
 - de a creşte veniturile bugetare.
Accizele au fost concepute ca un impozit pe cheltuieli excentrice, extravagante, ca un
impozit pe consumul de lux şi pe vicii, cu scopul de a le frâna şi de a obţine un spor de venituri
bugetare folosite, în special, pentru îmbunătăţirea traiului.
La început, nu a fost acceptată ideea ca accizele să fie percepute şi asupra produselor şi
serviciilor de primă necesitate pentru populaţie. Pe parcurs însă, din cauza faptului că „statul fiscal”
a avut şi are nevoie de tot mai multe venituri, guvernele au început să folosească accizele, ca o
măsura de creştere a veniturilor bugetare, chiar şi prin impozitarea acestei categorii de produse. În
prezent, pentru a se asigura un volum de venituri cât mai mare la bugetul de stat, în mod sigur şi
constant, accizele sunt asezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari, constant şi
care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, aşa cum sunt , spre exemplu, electricitatea şi gazele
folosite pentru uzul caznic, carburanţii, alcoolul, vinul, berea, produsele petroliere, tutunul, cafeaua
etc.
În ţările dezvoltate ale UE, în care venitul minim este de 30-40 ori mai mare decât în ţările
slab dezvoltate, populaţia nu este afectată semnificativ în nivelul de trai de accizarea produselor şi
serviciilor de primă necesitate. În schimb, în ţările cele mai slab dezvoltate, impozitarea acestor
tipuri de produse afectează în mare măsura nivelul de trai al unei părţi importante din populaţie.
Acesta este şi considerentul pentru care prin reglementările UE se prevede pentru ţările mai slab
dezvoltate o perioadă de tranziţie după data aderării, până la 8-10 ani pentru unele domenii,
perioada necesară atât pentru apropierea nivelului de dezvoltare, cât şi pentru armonizarea
legislaţiei interne cu legislaţia comunitară. Spre exemplu, prin art.7 din Directiva 2003/96/CE din
27 octombrie privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a
electricităţii, s-au stabilit măsuri de accizare a unor produse, precum combustibilul gazos, începând
de la 1 ianuarie 2013.
S-a avut şi se are în vedere faptul că cei care consumă produse şi servicii de primă necesitate
sunt categoriile de cetăţeni cu cele mai mici venituri, cei mai săraci, care trebuie ocrotiţi social,
inclusiv prin măsuri de protecţie socială, prin scutirea de la plata unor impozite, prin acordarea de
ajutoare de stat, şi nu împovărăşiţi fiscal, nu supusi unei supraimpozitări (pe calea accizelor).

-5-
Capitol 2. ACCIZE ARMONIZATE: PREZENTARE TEORETICĂ

2.1. Armonizarea accizelor în Uniunea Europeană şi evoluţia acestora în România

Accizele au avut un rol relativ important la formarea veniturilor fiscale la nivelul UE:
raportate la produsul intern brut (PIB), ele reprezintă în jur de 3,5%.
Întrucât accizele sunt un impozit indirect care se aplică în toate statele membre ale UE în
strânsă legătură cu tranzacţiile comerciale şi libera circulaţie a mărfurilor în cadrul pieţei unice,
acestea au fost supuse procesului de armonizare fiscală. Cu toate progresele înregistrate în
armonizarea legislaţiei din domeniul accizelor, în statele membre ale UE se întâlnesc diferenţe
uneori mari între nivelul cotelor cu care se calculează accizele la acelaşi produs. Aceste diferenţe
sunt determinate atât de modul diferit de abordare a politicilor sociale de descurajare a consumului
ostentativ, precum şi a viciilor, cât şi de faptul că unele produse (de ex. tutunul şi vinul) ocupă un
loc important în agricultura ţărilor care practică accize mai reduse. Existenţa unor diferenţe mari
între nivelul cotelor cu care se calculează accizele la acelaşi produs influenţează negativ competiţia
pe piaţa unică, iar în cazul produselor la care accizele deţin până la 75% din preţul produsului (aşa
cum sunt ţigările şi băutuile alcoolice), ele constituie motive de practicare a evaziunii fiscale. În
condiţiile în care ţările din Uniunea Europeană se menţin diferenţe mari între nivelul cotelor cu care
se calculează accizele la acelaşi produs, pentru eliminarea/ reducerea fenomenelor de evaziune
fiscală s-au adoptat aceleaşi reguli în ceea ce priveşte evidenţa riguroasă a circulaţiei şi depozitării
produselor supuse accizelor în cadrul UE .
Armonizarea accizelor în UE se referă la stabilitatea unor reguli şi proceduri comune cu
privire la: baza de impozitare; nivelul cotelor de impozitare; circulaţia produselor supuse accizelor
între statele membre; stabilirea unor cote minime obligatorii. Până în prezent, armonizarea fiscală s-
a realizat doar referitor la baza de impozitare şi circulaţia produselor supuse accizelor în cadrul UE.
În ceea ce priveşte aplicarea de cote unice de impozitare pentru calcularea accizelor la acelaşi
produs la nivelul întregii UE, deşi există o propunere a Comisiei Europene ce datează din anul
1987, încă nu s-a ajuns la un consens al statelor membre, existând pentru aceste cote numai limite
minime obligatorii. În momentul de faţă, UE a reglementat prin emiterea mai multor directive, într-
o mare măsură, accizele pentru tutun, pentru produse alcoolice şi pentru produsele petroliere.

-6-
 În tabelul 1 sunt prezentate nivelurile accizelor armonizate la unele produse în România
comparativ cu nivelul minim stabilit prin directive comunitare şi cu nivelurile la aceleaşi produse în
alte ţări membre ale Uniunii Europene.

Tabelul 1. Accize armonizate practicate la unele produse în România şi în alte ţări din Uniunea
Europeană

România Polonia Ungaria Grecia Franţa Germania Italia

Nivelul
minim
stabilit
Nr. Denumirea
u.m. prin Accize ( echivalent euro/u.m.)
crt. produsului
directiv
e ale
CE La 1 La 1
iulie ian. La 1 iulie 2006
2006 2007
hl/1
1. Bere grad 0,748 0,748 0,748 1,75 2,015 1,13 - 0,787 2,35
Plato
Vinuri
2. Hl 0 0 0 34,71 0 0 3,40 0 0
liniştite
Vinuri
3. Hl 0 34,05 34,05 34,71 45,48 0 8,40 136 0
spumoase
hl de
1.161,3
4. Alcool etilic alcool 1.000 750 750 880,11 1.090 1.450 1.303 800,01
1
pur
1.000
buc.
5. Ţigarete - 32,61 34,50 42,54 54,15 80,50 160 138,90 93,60
Ţigaret
e
Benzină cu 1.000lit 395,0
6. 421 421,19 466,31 446,04 360 639,60 721,00 564,00
plumb ri 1
Benzină fără 1.000 327,2
7. 359 327,29 356,05 412,93 313 589,20 669,80 564,00
plumb litri 9
Gaz natural
Mwh
utilizat 0 0 - 0 0 1,53 1,977
pentru
8.
încălzire în
scop GJ 0,30 0,17 - - - - - -
necomercial
Electricitate
utilizată în
9. Mwh 1,00 0,39 0,52 5,10 - 0 0 20,50 4,70
scop
necomercial
Sursa: 1) European Comission, Exercise dutz tables, Part I – Alcoholic Beverages; Part II – Energie
products and Electricity, Part II – Manufactured Tabacco, REF 1023, July 2006; 2) Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal; 3) Iulian Văcărel (coordonator), Finanţe publice; capitolul 15.2.1 „Accizele”, autor
Florian Bercea.

-7-
 Din acest tabel rezultă că în România, la 1 ianuarie 2007, la data aderării ţării noastre la
Uniunea Europeană, nivelul accizelor armonizate la alcool etilic, benzină fărăr plumb, gaz natural
utilizat pentru încălzire în scop necomercial şi electricitate utilizată în scop necomercial este sub
nivelul minim stabilit prin directive comunitare. La produsele la care nivelul accizelor armonizate
din România este sub cel prevăzut prin reglementările Uniunii Europene, accizele vor fi majorate
treptat până în anul 2010.
La tabelul 2 se prezintă nivelul accizelor armonizate la unele produse în România, în anul
2016 faţă de 2007. de aici rezultă că în România, în 2016 faţă de 2007, creşterile cele mai mari la
accizele armonizate se vor înregistra la: ţigarete cu 114,5%, electricitate utilizată în scop
necomercial cu 92,3%, gazul utilizat drept combustibil în scop necomercial cu 88,2%.

Tabelul 2. Nivelul accizelor armonizate la unele produse în România în 2016 faţă de 2007 în
echivalent euro/u.m.
2016/2007
Denumirea produselor u.m. 2007 2016
(%)
Ţigarete 1.000
34,50 74,00 214,50
ţigarete
Benzină fără plumb 1.000 l 327,29 348,04 106,30
Motorină 1.000 l 259,91 293,215 112,80
Gaz utilizat drept combustibil
pentru încălzire în scop GJ 0,17 0,32 188,20
necomercial
Electricitate în scop
Mwh 0,52 1,00 192,30
necomercial
Sursa: Iulian Văcărel (coordonator), Finanţele publice, capitolul 15.2.1 „ Accizele”, autor Florin Bercea.

2.2. Accizarea produselor în România

În anul 2016, accizele armonizate din ţara noastră, reglementate în mod unitar la nivelul
Uniunii Europene, se datorează bugetului de stat pentru următoarele produse, conform art.162 din
Codul fiscal:
a) Bere;
b) Vinuri;
c) Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri;
d) Produse intermediare;

-8-
 e) Alcool etilic;
f) Tutun prelucrat, care include: ţigarete, ţigări de foi, tutun de fumat fin tăiat, destinat
prelucrării de ţigarete, ţigări şi alte tutunuri de fumat;
g) Produse energetice, care includ: benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină, păcură,
gau natural, petrol lampant (kerosen), cărbune şi cocs;
h) Energie electrică, care include: electricitate utilizată în scop comercial şi electricitate
utilizată în scop necomercial.
Accizele armonizate se aplică în orice ţară membră a Uniunii Europene, atât pentru
produsele provenite din producţia internă, cât şi pentru cele provenite din import, fără nici o
diferenţiere. Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată
pierderi şi lipsuri de produse accizabile. Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibilă la
data când produsul este eliberat pentru consum în România, după cum este reglementat în art.192
din Codul fiscal.

Prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 3.136/2013, a

fost modificat si completat Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala
nr. 1.950/2012 privind aprobarea modelului si continutului formularelor utilizate pentru
declararea impozitelor si taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau retinere la sursa.
Ca urmare a introducerii accizelor pentru anumite categorii de bunuri, prin prevederile
Ordonantei Guvernului nr. 16/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind
Codul Fiscal si reglementarea unor masuri fiscal-bugetare, incepand cu 1 septembrie 2013, a fost
completat Nomenclatorul obligatiilor de plata la bugetul se stat prin introducerea unor noi pozitii,
respectiv:
- accize pentru bijuterii din aur si/sau din platina, cu exceptia verighetelor;
- accize pentru confectii din blanuri naturale;
- accize pentru iahturi si alte nave si ambarcatiuni cu sau fara motor pentru agrement;
- accize pentru autoturisme si autoturisme de teren a caror capacitate cilindrica este mai mare
sau egala cu 3.000 cmc;
- accize pentru cartuse cu glont si alte tipuri de munitie pentru armele vanatoare si arme de
uz personal;
- accize pentru motoare cu capacitate de peste 100 CP, destinate iahturilor si altor nave si
ambarcatiuni pentru agrement.
Obligaţiile menţionate se declară de către operatorii economici, plătitori de accize şi de către
persoanele fizice care efectuează achiziţii intracomunitare de iahturi şi alte nave şi ambarcaţiuni cu
sau fără motor pentru agrement, cu excepţia celor destinate utilizării în sportul de performanţă, de
autoturisme şi autoturisme de teren a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000

-9-
cmc, de motoare cu capacitate de 100 CP, destinate iahturilor şi altor nave şi ambarcaţiuni pentru
agrement.
Pentru ţuica şi rachiul din fructe, realizată în propria gospodărie şi destinată consumului
propriu se datorează o acciza de 1000 euro/hl alcool pur. Pentru cantitatea de 50 litri, se datorează o
acciza redusă la 50%.
Actul normativ porneşte de la prezumţia că ţuica este realizată în sistem de prestări de
servicii de către un antrepozit de producţie, adică persoanele fizice nu-şi utilizează propriile
instalaţii de fabricaţie.
Acciza se achită la momentul la care ţuica a fost ridicată din antrepozit şi predata
beneficiarului.
Începând cu 1 februarie 2013, în categoria accize intra şi următoarele produse:
· - bere/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice prevăzută la art. 206, la care
ponderea gradelor Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este
mai mică de 30% din numărul total de grade Plato;
· - băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, prevăzute la art. 20612, la care ponderea de
alcool absolut (100%) provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi
sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%.
Pentru aceste produse, nivelul accizelor se aplică suplimentar celor prevăzute în anexa nr. 1
de la Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale” din Codul Fiscal.
Eliberarea accizelor pentru consum reprezintă:
a) orice ieşire, inclusiv ocazională, a produselor accizabile din regimul suspensiv;
b) orice producţie, inclusiv ocazinală, de produse accizabile în afara regimului suspensiv;
c) orice import, inclusiv ocazional, de produse accizabile – cu excepţia energiei electrice,
gazului natural, cărbunelui şi cocsului, dacă nu sunt plasate în regim suspensiv;
d) utilizarea de produse accizabile în teritoriul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie
primă;
e) orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse
în sistemul fiscal şi ale Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal;
f) recepţia, de către un operator înregistrat sau neînregistrat, de produse accizabile, deplasate
de la un antredepozit fiscal dintr-un alt stat membru al UE.
Eliberarea pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de către un
comerciant de produse accizabile care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau care eu fost
importate în alt stat membru şi pentru care acciza nu a fost plătită în România.
- 10 -
 Nu se consideră eliberare de consum mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal
către:
a) un alt antrepozit fiscal în România sau alt stat membru;
b) un operator înregistrat în alt stat membru;
c) un operator neînregistrat în alt stat membru;
d) o ţară din afara teritoriul comunitar .
Nu se consideră eliberare pentru consum distrugerea de produse accizabile într-un
antrepozit fiscal din cauza unor cazuri fortuite sau de forţă majoră ori a neîndeplinirii condiţiilor
legale de comercializare stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal. Este
interzisă, de asemenea, deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza
pentru acel produs nu a fost plătită. În afara antrepozitului fiscal pot fi deţinute numai produsele
pentru care acciza a fost plătită, iar prin circuitul economic se poate face dovada că provin de la un
antrepozitar autorizat, de la un operator înregistrat sau neînregistrat, sau de la un importator.
Interzicerea de a produce produse accizabile în afara antrepozitului fiscal nu se aplică pentru energie
electrică, gaz natural, cărbune şi cocs, şi nici pentru berea, vinurile şi alte băuturi fermentate,
produse în gospodăriile individuale pentru consum propriu. Acestea însă, au obligaţia să se
înregistreze pe baza declaraţiei prevăzute în Codul fiscal, la Administraţia finanţelor publice în raza
căreia îsi au domiciliul.
În ceea ce priveşte aplicarea de cote unice de impozitare pentru calcularea accizelor la acelaşi
produs, la nivelul întregii Uniuni Europene, încă nu s-a ajuns la un consens al statelor membre,
existând pentru aceste cote numa limite minime obligatorii. Nivelul accizelor armonizate în
perioada 2007-2016 este cel prevăzut în Anexa nr.1 din Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale” din
Codul fiscal .

Termenul de plată a acizelor

Pentru bere/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice prevăzută la art. 206, la care
ponderea gradelor Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai
mică de 30% din numărul total de grade Plato şi pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi
vinuri, prevăzute la art. 20612, la care ponderea de alcool absolut (100%) provenită din fermentarea
exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%,

- 11 -
provenite din producţia internă sau din teritoriul comunitar, termenul de plată a accizelor este până
la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile.
Atunci când aceste produse provin din operaţiuni de import, plata accizelor se face la
momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
Utilizarea alcoolului scutit de la plata accizelor într-un alt scop decât cel pentru care a fost
acordată scutirea, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 5.000 lei.
Orice plătitor de accize are obligaţia de a depune lunar la autoritatea fiscală competentă o
declaraţie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.
Declaraţiile de accize se depun la autoritatea fiscală competentă de către plătitorii de accice până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
Orice plătitor de accize are obligaţia de a ţine registre contabile precise, conform legislaţiei
în vigoare. Care să conţină suficiente informaţii pentru ca autorităţiile fiscale să poată verifica
respectarea prevederilor Codului fiscal şi Normelor metodologice de aplicare a Codului.
Începând cu 1 ianuarie 2014 este interzisă vânzarea de țigarete, de către orice persoană, către
persoane fizice, la un preț mai mic decât prețul de vânzare cu amănuntul declarat. Nerespectarea
acestei prevederi constituie contravenție sancționată cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei.
Accizele se calculează o singură data prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de Codul
fiscal asupra bazei de impozitare, care reprezintă:
a) pentru produsele provenite din producţia internă – preţul de livrare al producătorului, mai
puţin acciza;
b) pentru produsele porvenite din teritoriul comunitar – preţul de achiziţie;
c) pentru produsele provenite din afara teritoriului comunitar – valoarea în vamă, stabilită
protrivit legii, la care se adaugă taxele vamale, şi alte taxe speciale, după caz.
Plătitorii de accize sunt operatorii economici – persoane juridice, asociaţii familiale şi persoane
fizice autorizate – care produc sau care achiziţionează din teritoriul comunitar ori din afara
teritoriului astfel de produse.
Pentru produsele: cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00, cafea prăjită, inclusiv
cafea cu înlocuitori, cu codurile NC 0901 21 00, 0901 22 00 şi 0901 90 90 şi cafea solubilă, inclusiv
amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC 2101 11 şi 2101 12, plătitori de accize sunt operatorii
economici care produc, achiziţionează din teritoriul comunitar ori importă astfel de produse.
Pentru bere/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice prevăzută la art. 20610, la care
ponderea gradelor Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai
mică de 30% din numărul total de grade Plato şi pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi
- 12 -
vinuri, prevăzute la art. 20612, la care ponderea de alcool absolut (100%) provenită din fermentarea
exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%,
plătitori de accize sunt antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi, operatorii economici care
achiziţionează astfel de produse din teritoriul comunitar ori care importă astfel de produse. Accizele
plătite se restituie, la cererea operatorului economic, când aceste produse sunt ulterior exportate ori
livrate într-un alt stat membru.
Operatorii economici, alţii decât antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi şi importatorii
autorizaţi, care achiziţionează din teritoriul comunitar produsele menţionate, au obligaţia ca, înainte
de primirea acestora, să se înregistreze la autoritatea competentă, în condiţiile prevăzute în normele
metodologice şi să respecte următoarele cerinţe:
- să garanteze plata accizelor în condiţiile stabilite de autoritatea competentă;
- să ţină contabilitatea livrărilor de produse;
- să prezinte produsele oricând li se cere aceasta de către organele de control;
- să accepte orice monitorizare sau verificare a stocului.
Atunci când aceste produse sunt retrase de pe piaţă, dacă starea sau vechimea acestora le face
improprii consumului ori nu mai îndeplinesc condiţiile de comercializare, la cererea operatorului
economic, accizele plătite se restituie.
Sunt scutite de la plata accizelor:
a) produsele exportate direct de operatorii economici producători sau prin operatorii economici
care îţi desfăţoară activitatea pe bază de comision. Beneficiază de regimul de scutire numai
produsele exportate direct sau prin operatori economici comisionari, de către producătorii
care deţin în proprietate utilajele şi instalaţiile de producţie necesare pentru realizarea
acestor produse;
b) orice produs importat, provenit din donaţii sau finanţat direct din împrumuturi
nerambursabile, precum şi din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică, acordat
instituţiilor de învăţământ, sănătate şi cultură, ministerelor, altor organe ale administraţiei
publice, structurilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional, asociaţilor şi
fundaţiilor de utilitate publică, de către guverne străine, organisme internaţionale şi
organizaţii nonprofit şi de caritate;
c) produse livrate la rezerva de stat şi la rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest
regim.
d) Dacă o persoană transportă dintr-o țară a UE în alta produse cumpărate pentru care s-au plătit
toate taxele, nu se vor percepe accize, atâta timp cât nu se depășesc următoarele cantități:
- 13 -
· țigări - 800
· țigări de foi - 200
· trabucuri - 400
· tutun pentru fumat - 1 kg
· băuturi spirtoase -10 litri
· vin - 90 de litri (dintre care maxim 60 de litri de vin spumant)
· bere - 110 litri
În unele țări din UE aceste cantități pot fi mai mari.

2.3. Calcul accize 2016

Potrivit prevederilor art. 218 „Conversia in lei a sumelor exprimate in euro” din Codul
Fiscal, valoarea in lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia interna, datorate bugetului
de stat, in echivalent euro pe unitatea de masura, se determina prin transformarea sumelor exprimate
in echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii
octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prin excepţie de la prevederile de mai sus, in situaţia in care cursul de schimb valutar stabilit
in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, este mai mic decat cursul de schimb valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii
octombrie din anul anterior anului precedent, valoarea in lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din
producţia interna, datorate bugetului de stat, stabilite in echivalent euro pe unitatea de masura, se
determina prin transformarea sumelor exprimate in echivalent euro, pe baza cursului de schimb
valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat in
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoare care se actualizeaza cu media anuala a indicelui
preţurilor de consum calculata in luna septembrie din anul precedent, comunicata oficial de
Institutul Naţional de Statistica, pana la 15 octombrie.

2.3.1. Accizarea produselor la bauturi si alcool etilic

In categoria acestor produse accizabile sunt cuprinse urmatoarele categorii de produse: bere, vinuri,
bauturi fermentate(altele decat bere si vin), produse intermediare si alcool etilic. Nivelul acestor
accize este stabilit de catre cadrul fiscal national in functie de caracteristicile fiecarei categorii de
bauturi: unuitatea de masura a produsului(grade plato, produs natural, alcool pur, etc).
a)Accizele pentru bere

- 14 -
Accizarea acestui produs se realizeaza pentru tipurile de bere care au o concentratie alcoolica mai
mare de 0,5% in volum. De asemenea, producatorii independenti care realizeaza o productie care nu
depaseste 200.000 hl/an, aceasta va fi accizata printr-un regim special de accizare redus.
Societatile care beneficiaza de un nivel redus al accizelor agentii economici care indeplinesc in mod
cumulative urmatoarele conditii:
a. sunt operatori economici producatori;
b. utilizeaza instalatii fizice distincte de cele ale altor fabrici;
c. folosesc spatii de productie diferite de cele ale unui alt operator economic producator de
bere;
d. nu functioneaza sub licenta unui alt producator economic de bere.
Din punct de vedere modului de declarare a accizelor, fiecare antrepozitar autorizat ca producator de
bere are obligatia de a depune la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 15 ianuarie a
fiecarui an, o declaratie pe propria raspundere privind capacitatile de productie pe care le detine in
vederea realizarii productiei de bere.
Relatia de calcul a accizelor in cazul produselor din bere este urmatoarea:
A=C*K*R*Q
In care:
A = acciza;
K = acciza unitara, in functie de capacitatea de productie anuala;
R = cursul valutar de schimb dintre euro/leu;
C = numarul de grade plato;
Q = cantitatea in hectolitri.
Studiu de caz nr.1
SC “X” SA produce 100.000 de sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 4%. O sticla de bere
este in cantitate de 0,5 litri. Cursul de schimb euro/leu este de 3,7 lei/euro. Acciza stabilita conform
legii este de 0,748 euro/hl grad plato.
Valoarea accizei datorate de catre agentul economic pentru aceasta productie este de:
A = 4% * 0,748 * 3,7 * (100.000 * 0,5)/100 = 55,35 lei.

Studiul de caz nr.2

SC “X” SA produce 100.000 sticle de bere cu o concentratie alcoolica de 5% in volum. O sticla de
bere este in cantitate de 1 litru, 1 euro = 3,7. Intreprinderea se incadreaza in categoria producatorilor
independenti care nu depasesc o productie anuala de 200.000 hl. In aceasta situatie intreprinderea va
- 15 -
fi accizata cu o cota redusa de accize de 0,43 euro/hl grad plato. Determinarea accizei se va realize
astfel:
A= 5% * 0,43* 3,7 * 100.000/100= 79,55 lei.

b)Accizarea produselor din vin, bauturi fermentate si produse intermediare

Produsele din vin sunt accizate in doua variante:
a. vinuri linistite – cuprind acele produse care nu depasesc o concentratie alcolica de 15% in
volum si alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare, produsele care au o
concentratie alcoolica mai mare de 15% in volum, dar care dupa imbogatire nu depaseste o
concentratie alcoolica de 18% in volum, alcoolul continut in produs rezulta in intregime din
fermentare;
b. vinuri spumoase – cuprind acele produse ambulate in sticle cu dop de tip ciuperca fixat cu
ajutorul legaturilor care tin sub presiune dixidul de carbon in solutie de cel putin 3 bari, au o
concentratie alcoolica care depaseste 1,2% in volum, darn u depaseste 15% si alcoolul
continut in produs rezulta in intregime prin fermentare. Sunt execeptate de la aceasta regula
persoanele fizice care fabrica vin destinat consumului propriu, cu conditia sa nu fie vandut.
In categoria produselor fermentate sunt incluse urmatoarele categorii de produse:
a. alte bauturi fermentate linistite care au o concentratie alcoolica de minim 1,2% si maxim
10% in volum sau depasesc concentratia alcoolica de 10% in volum, dar nu depasesc 15% in
volum in conditiile in care alcoolul continut in produs rezulta in intregime fermentare in
limita a 10% concentratie alcoolica;
b. alte bauturi fermentate spumoase care sunt prezentate in sticle cu dop de tip ciuperca fixat cu
legaturi sub presiune rezistente la cel putin 3 bari si care au o concentratie alcoolica cuprinsa
intre 1,2 % si 13% in volum sau o concentratie alcoolica mai mare de 13%, dar nu depaseste
15% in conditiie in care alcoolul continut in produs este obtinut prin fermentare.
Prin produse intermediare se inteleg acele produse care au o concentratie alcoolica care este
cuprinsa intre 1,2% si 22%. Sunt considerate produse intermediare acele produse sub forma de
bauturi linistite care au o concentratie alcoolica ce depaseste 5,5% in volum si care nu rezulta in
intregime din fermentare. In aceasta categorie sunt cuprinse si acele produse care au o concentratie
alcoolica care depaseste 8,5% si care nu rezulta in intregime din fermentare.
Relatia de calcul este urmatoarea:
A=K*R*Q
In care:
- 16 -
A = acciza;
K = acciza unitara;
R = cursul de schimb euro/leu;
Q = cantitatea in hectolitri.
Studiul de caz nr.3
SC “X” SA produce 100.000 litri de vin linistit cu o concentratie alcoolica de 10% . O sticla are o
capacitate de 0,75 litri. Cursul de schim euro/leu este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 50
euro/hl.
A = 10% * 50 * 3,7 * (100.000 * 0,75) / 100 = 13.875 lei.

c)Accizarea produselor din alcool etilic

In categoria produselor din alcool etilic se include urmatoarele:
a. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 1,2% in functie de codurile
aferente nomeclatorului de produse;
b. toate produsele care au o concentratie alcoolica de cel putin 22% in functie de codurile
aferente nomeclatorului de produse;
c. tuica si rachiuri de fructe;
d. alte produse care au in continut bauturi spirtoase potabile.
Tuica si rachiurile din fructe destinate consumului propriu in limita a 50 litri pentru fiecare
gospodarie individuala/an, cu o concentratie alcoolica de 100%, vor fi accizate prin aplicarea unei
cote de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic.
Relatia de calcul a accizei acestui tip de produs este:
A = C/100 * K * R * Q
In care:
A = acciza;
K = acciza specifica in functie de capacitatea de productie anuala;
R = cursul de schimb euro/leu;
Q = cantitatea in hectolitri.

Studiul de caz nr.4

SC “X”SA produce in cursul unui an 100.000 sticle de alcool etilic cu o concentratie alcoolica de
75% in volum. O sticla are capacitatea de 0,5 litri. Cursul de schimb este de 3,7 lei/euro. Nivelul
accizei pentru acest tip de produs este de 750 euro/hl.
- 17 -
A = 75/100 * 750 * 3,7 * (100.000*0,5)/100 = 1.040.625 lei.

Studiul de caz nr.5

O persoana fizica produce 40 litri de tuica cu o concentratie alcoolica de 90%. Cursul de schimb
este de 3,7 lei/euro. Nivelul accizei este de 475 euro/hl.
A = 90/100* 50%*475*3,7*40/100 = 316,35 lei.

2.3.2. Accizarea produselor din tutun

In categoria produselor din tutun accizate se includ urmatoarele produse: tigarete, tigari si tigari de
foi, tutun de fumat, tutun de fumat fin taiat destinat rularii in tigarete si alte tutunuri de fumat.
Acciza aferenta produselor din tutun se determina prin doua sisteme:
a. acciza specifica;
b. acciza advalorem.
Relatiile de calcul al celor doua tipuri de accize se prezinta astfel:
A1 = K1*R*Q1
A2 = K2*PA*Q2
In care:
A1 = acciza specifica;
A2 = acciza advalorem;
K1 = acciza specifica la 1000 de tigarete;
K2 = acciza advalorem calculata in %;
PA = pretul maxim de vanzare cu amanuntul;
Q1 = cantitatea exprimata in unitati de 1000 bucati tigarete;
Q2 = cantitatea exprimata in numar de pachete de tigarete.
Exemplu :SC “X” SA importa 100.000 cartuse de tigari. Un cartus contine 10 pachete de tigari, iar
un pachet contine 20 tigarete. Pretul de vanzare cu amanuntul este de 5 lei/pachet. Cursul de schim
este de 3,7 lei/euro. Acciza aferenta acestor tipuri de tigari din categoria cea mai vanduta este de 4
lei/pachet.
A1 = 40 euro (anexa)* 3,7 * (100.000 * 10 * 20)/1000 = 2.960.000 lei
A2 = 40%(anexa) * 5 * 100.000 * 10 = 2.000.000 lei.
A = A1 + A2 = 2.960.000 + 2.000.000 = 4.960.000 lei.
In cazul tigaretelor accizare care este datorata este egala cu acciza specifica plus acciza advalorem,
darn u mai putin de 91% din acciza aferenta tigaretelor din categoria de prêt cea mai vanduta,

- 18 -
reprezentand acciza minima. Atunci cand suma dintre acciza specifica si acciza advalorem este mai
mica decat acciza minima se va plati acciza minima.
Acciza minima = 91% * acciza aferenta tigarilor din categoria de prêt cea mai vanduta
Acciza minima = 91% * 4 lei/pachet * 10 pachete * 100.000 cartuse = 3.640.000 lei.
Deoarece acciza totala platita de intreprindere este de 4.960.000 lei, adica mai mult de 3.640.000lei,
deci valoarea finala a accizei platite de intreprindere este de 4.960.000 lei.

2.3.3. Accizarea produselor energetice

In aceasta categorie de produse se include: benzina cu plumb, benzina fara plumb, motorina,
petrolul lampant, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, pacura, carbine, cocs si electricitate.
Relatia de calcul a accizei pentru aceste produse se determina prin urmatoarea relatie:
a. pentru produse energetice
A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea exprimata in tone, 1000 litri sau gigajouli
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb valutar

c. pentru electricitate:
A=Q*K*R
In care:
A = acciza
Q = cantitatea de energie electrica active exprimata in MWh
K = acciza unitara prevazuta in anexa
R = cursul de schimb valutar

Studiul de caz nr.10

SC “X” SA importa 100.000 litri de benzina fara plumb, cursul de schimb valutar este de 3,7
lei/euro. Acciza unitara prezauta in anexa pentru acest tip de produs accizabil este de 348 euro/1.000
litri.
A = 100.000 / 1.000 * 3,7 * 348 = 128.760 lei.

- 19 -
2.3.4. Accizarea autoturismelor si a autovehiculelor
In aceasta categorie de produse se includ autoturismele si autovehiculelor comerciale cu
masa totala maxima autorizata de pana la 3,5 tone inclusive, cu exceptia celor echipate special
pentru persoanele cu handicap si celor apartinand misiunilor diplimatice, oficiilor consulare, precum
si altor organizatii si persoanelor straine cu statut diplomatic care desfasoara activitate in Romania.
In aceasta categorie intra si autovehiculele care au masa totala autorizata de peste 3,5 tone, inclusiv
cele care sunt destinate transportului de personae care depasesc 8 locuri pe scaune in afara de
conducatorul auto, cu exceptia celor destinate lucrarilor de drumuri, de salubrizare, industria
petrolului si altele.
Relatia de calcul a accizelor este:
A = A * B * C * (100 – D) / 100
In care:
A = capacitatea cilindrica
B = taxa pentru norma de poluare
C = coeficientul de corelare a taxei de poluare in functie de vechimea autoturismului
D = coeficientul de reducere a taxei in functie de depreciere autoturismului
Studiul de caz nr.11
SC “X” SA importa un autoturism in luna aprilie N de 2.000 cmc fabricat in septembrie N-1. Cursul
de schimb utilizat este de 3,7 lei/euro.
Acciza aferenta acestui import se determina astfel:
A = 2.000 cmc * 0,5 euro/cmc(anexa)* 0,9(anexa) * (100-3)/100* 3,7= 3.230,10 lei.

Accizarea altor produse

In aceasta categorie se include urmatoarele tipuri de produse: confectii din blanuri naturale,
bijuterii, produse de parfumerie si arme, altele decat cele de uz militar. Fiind o gama diversa de
articole accizabile, modul de calcul este diferit de la un produs la altul.
Studiul de caz nr.12
SC “X” SA importa produse din blana naturala, 100 bucati, la un prêt de 250 euro/bucata.
Cheltuielile de transport pe parcurs extern sunt in valoare de 1.000 euro. Cursul de schimb valutar
este de 4,5 lei/euro. Taxa vamala este de 15% si comisionul vamal este de 0,5%.
Relatia de calcul este urmatoarea:
A = K * (Vmfv + Tv + Cv)
Vmfv = (Pv+Ch)*R

- 20 -
Tv = 15% * Vmfv
Cv = 0,5% * Vmfv
In care:
A = valoarea accizei
K = acciza procentuala conform anexei
R = cursul de schimb valutar
Pv = pretul marfii
Tv = taxa vamala
Ch = cheltuieli pe parcurs extern
Vmfv = valoarea marfii in vama
Cv = commission vamal
Vmfv = (Pv+Ch)*R = (100*250+1.000)*4,5=96.200 lei
Tv = 15% * 96.200 = 14.430 lei
Cv = 0,5% * 96.200 = 481 lei
A = K * (Vmfv + Tv + Cv) = 45%*(96.200+14.430+481)=50.000 lei

2.4. Scutiri de la plata accizelor

Principalele categorii de produse care sunt scutite de la plata accizelor sunt urmatoarele:
a. produsele exportate direct de intreprinderile producatoare sau prin intreprinderi care isi
desfasoara activitatea pe baza de commission;
b. produsele aflate in regimuri vamale suspensive;
c. orice produs importat provenint prin donatii sau finantat direct prin imprumuturi
nerambursabile;
d. produsele livrate din rezerva de stat.
Plata accizelor se realizeaza la data efectuarii livrarii in cazul produselor interne, la data
receptionarii produselor in cazul produselor provenite din spatial comunitar si la data declaratiei
vamale pentru produsele importate.

- 21 -
Capitol 3. Codul Fiscal 2017 actualizat- Regimul accizelor armonizate
CAP. I - Regimul accizelor armonizate (art. 335 - art. 438)
Voi prezenta o parte din articolele din acest capitol, cele pe care le-am considerat mai importante
pentru acest proiect.
ART. 335 - Sfera de aplicare

- 22 -
Accizele armonizate sunt venituri datorate la bugetul statului şi care se colectează conform
prevederilor prezentului capitol.
(2) Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau
indirect asupra consumului următoarelor produse:
a) alcool şi băuturi alcoolice prevăzute la secţiunea a 4-a;
b) tutun prelucrat prevăzut la secţiunea a 5-a;
c) produse energetice şi energie electrică prevăzute la secţiunile a 6-a şi a 7-a.
ART. 336 - Definiţii
În înţelesul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. accize percepute reprezintă accizele stabilite şi înregistrate în evidenţele contabile ale plătitorului
de accize şi care urmează a fi virate la bugetul de stat în termenele prevăzute de prezentul capitol;
4. autoritate competentă reprezintă autoritatea definită potrivit prevederilor din normele
metodologice;
6. consumator final de gaz natural/energie electrică reprezintă persoana fizică sau juridică care nu
este supusă obligaţiei de licenţiere de către autoritatea de reglementare competentă şi care utilizează
aceste produse;
10. grad alcoolic reprezintă proporţia de alcool absolut, exprimată în procente volumetrice măsurată
la temperatura de 20°C, conţinută într-o soluţie hidroalcoolică;
11. gradul Plato reprezintă cantitatea de zaharuri exprimată în grame, conţinută în 100 g de soluţie
măsurată la origine la temperatura de 20°/4°C aferentă berii, respectiv bazei de bere din amestecul
cu băuturi nealcoolice;
12. hectolitru alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentraţia alcoolică de 100%
în volum, măsuraţi la temperatura de 20°C, conţinut într-o cantitate dată de produs alcoolic;
13. importator autorizat înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă
să importe, în cadrul activităţii sale, produse accizabile supuse marcării prin banderole sau timbre;
14. import de produse accizabile înseamnă intrarea pe teritoriul Uniunii Europene de produse
accizabile, cu excepţia cazului în care produsele, la intrarea lor pe teritoriul Uniunii Europene, sunt
plasate sub un regim sau sub o procedură vamală suspensivă, precum şi ieşirea lor dintr-un regim
ori o procedură vamală suspensivă;
15. marcajele reprezintă hârtii de valoare cu regim special, respectiv timbre şi banderole, care se
tipăresc de către Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A.;
17. operator economic reprezintă persoana juridică ce desfăşoară activităţi cu produse accizabile;
19. producţia şi transformarea produselor accizabile reprezintă orice operaţiune prin care aceste

- 23 -
produse sunt fabricate, procesate sau transformate sub orice formă, inclusiv operaţiunile de
îmbuteliere şi ambalare a produselor accizabile în vederea eliberării pentru consum, precum şi
operaţiunile de extracţie a produselor energetice;
28. utilizator final înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea competentă,
potrivit prevederilor din normele metodologice, să primească, în cadrul activităţii sale, produse
accizabile în regim de exceptare/scutire de la plata accizelor destinate a fi utilizate în scopurile
prevăzute de aceste regimuri.
ART. 337 - Teritorii terţe
Sunt considerate teritorii terţe următoarele teritorii care fac parte din teritoriul vamal al Uniunii
Europene:
a) insulele Canare;
b) teritoriile franceze menţionate la art. 349 şi art. 355 alin. (1) din Tratatul privind funcţionarea
Uniunii Europene;
c) insulele Aland;
d) insulele Anglo-Normande (Channel Islands).
ART. 338 - Faptul generator
Produsele accizabile sunt supuse regimului accizelor la momentul:
a) producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora, pe teritoriul
Uniunii Europene;
b) importului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.

ART. 339 - Exigibilitatea

(1) Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se
face eliberarea pentru consum
(2) Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor aplicabile sunt cele în vigoare la data la care
accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea pentru consum.
ART. 340 - Eliberarea pentru consum
(1) În înţelesul prezentului capitol, eliberarea pentru consum reprezintă:
a) ieşirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de accize;
b) deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au
fost percepute în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol;
c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, în afara unui regim suspensiv de
accize;
d) importul de produse accizabile, inclusiv neregulamentar, cu excepţia cazului în care produsele
accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;
- 24 -
e) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie primă.
(2) Eliberare pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de către o persoană a
produselor accizabile care au fost eliberate în consum în alt stat membru şi pentru care accizele nu
au fost percepute în România.
ART. 341 - Plătitori de accize
Persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este: antrepozitarul autorizat, destinatarul
înregistrat sau orice altă persoană care eliberează produsele accizabile din regimul
suspensiv de accize ori pe seama căreia se efectuează această eliberare, iar, în cazul ieşirii
neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a participat la această
ieşire;

ART. 342 - Nivelul accizelor

(1)Începând cu anul 2017 inclusiv, nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a fiecărui an,
respectiv 1 aprilie a fiecărui an pentru ţigarete este actualizat conform prevederilor alin.
(2).
(2) Nivelul accizelor se actualizează anual cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12
luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de perioada
octombrie 2014-septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică
până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul Ministerului
Finanţelor Publice, până cel mai târziu pe data de 20 octombrie a fiecărui an. Nivelul în lei
al accizelor, obţinut după efectuarea actualizării prevăzute la alin. (2), se rotunjeşte la nivel
de două zecimale, prin reducere, atunci când a treia zecimală este mai mică decât 5, şi prin
majorare atunci când a treia zecimală este mai mare sau egală cu 5.
(5) Nivelul accizelor cuprinde şi contribuţia pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate prevăzute
la titlul XI din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată.
(6) Pentru băuturile alcoolice, ţigaretele, ţigările şi ţigările de foi, nivelul accizelor
cuprinde şi cota de 1% datorată Ministerului Tineretului şi Sportului, prevăzută în Legea
educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru perioada 1 ianuarie-31 martie 2017, acciza totală pentru ţigarete este de 435,58 lei/1.000
ţigarete, acciza minimă este de 422,51 lei/1.000 ţigarete, iar acciza specifică se determină pe baza
accizei totale şi a accizei ad valorem calculate prin aplicarea procentului legal asupra preţului mediu
ponderat de vânzare cu amănuntul aferent anului 2015.
ART. 343 - Calculul accizelor

- 25 -
Calculul accizelor se efectuează potrivit prevederilor din normele metodologice.
(2) Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem.
(3) Nivelul accizelor pentru ţigarete se actualizează anual, începând cu data de 1 aprilie
Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal de 14% asupra preţului de vânzare
cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum.
(5) Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului mediu
ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi a accizei totale
al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1. Această acciză specifică se aprobă prin ordin al
ministrului finanţelor publice care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu cel puţin
30 de zile înainte de intrarea în vigoare a nivelului accizei totale.
Conform art. 1 din ORDINUL nr. 350 din 23 februarie 2017, publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 151 din 28 februarie 2017, nivelul accizei specifice la ţigarete în perioada 1
aprilie 2017-31 martie 2018 inclusiv este de 329,222 lei/1.000 ţigarete.
(7) Preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul se calculează în funcţie de valoarea totală a
tuturor cantităţilor de ţigarete eliberate pentru consum, pe baza preţului de vânzare cu amănuntul,
incluzând toate taxele, împărţit la cantitatea totală de ţigarete eliberate pentru consum. Acest preţ
mediu ponderat se stabileşte până pe data de 15 februarie a fiecărui an, pe baza datelor privind
cantităţile totale de ţigarete eliberate pentru consum în cursul anului calendaristic precedent, şi se
publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice în termen de 15 zile de la data stabilirii.
(8) Preţul de vânzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete se stabileşte şi se declară de către
persoana care eliberează pentru consum ţigaretele în România sau care importă ţigaretele şi este
adus la cunoştinţa publică, în conformitate cu cerinţele prevăzute de normele metodologice.
(9) Este interzisă vânzarea de către orice persoană a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi
declarat preţuri de vânzare cu amănuntul.
(10) Preţul de vânzare al ţigaretelor nu poate depăşi preţul de vânzare cu amănuntul declarat în
vigoare la momentul vânzării.
(11) Este interzisă vânzarea de ţigarete, de către orice persoană, către persoane fizice, la un preţ mai
mic decât preţul de vânzare cu amănuntul declarat.
ART. 344 - Responsabilităţile plătitorilor de accize
Plătitorii de accize au obligaţia de a se înregistra la autoritatea competentă.
Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a
accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la
autoritatea competentă.

- 26 -
ART. 345 - Plata accizelor la bugetul de stat

Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele
devin exigibile, cu excepţia cazurilor pentru care se prevede în mod expres un alt termen de plată.
ART. 346 - Depunerea declaraţiilor de accize
(1) Orice plătitor de accize, cu excepţia importatorului autorizat, are obligaţia de a depune lunar
la autoritatea competentă o declaraţie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata
accizei pentru luna respectivă.
(2) Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă de către plătitorii de accize până pe
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
ART. 347 - Documente fiscale
Pentru produsele accizabile care sunt transportate sau sunt deţinute în afara antrepozitului fiscal,
provenienţa trebuie să fie dovedită conform prevederilor stabilite prin normele metodologice.
ART. 348 - Garanţii
(1) Antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat, expeditorul înregistrat şi importatorul
autorizat au obligaţia depunerii la autoritatea competentă a unei garanţii, la nivelul stabilit
conform prevederilor din normele metodologice, care să asigure plata accizelor ce pot deveni
exigibile.
(5) Garanţia este valabilă pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
(6) Tipul, modul de calcul, valoarea, durata şi condiţiile de reducere a garanţiei sunt prevăzute în
normele metodologice, pe tipuri de activităţi şi grupe de produse.
ART. 349 - Bere
În înţelesul prezentului capitol, bere reprezintă orice produs încadrat la codul NC 2203 sau orice
produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice, încadrat la codul NC 2206,
având, şi într-un caz, şi în altul, o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în volum.
ART. 350 - Vinuri
În înţelesul prezentului capitol, vinurile sunt:
a) vinuri liniştite, toate produsele care:
1. au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi la
care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau
2. au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18% în volum, au
fost obţinute fără nicio îmbogăţire şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime
din fermentare;
b) vinuri spumoase, care cuprind toate produsele care:

- 27 -
1. sunt prezentate în sticle închise cu dop tip ciupercă fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub
presiune egală ori mai mare de 3 bari datorată dioxidului de carbon în soluţie; şi
2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în volum, şi
la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.
(2) Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de către aceasta
şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.

- 28 -
 Capitol 4. STUDIU DE CAZ: ANALIZA ACCIZELOR LA S.C. ALCOFIN S.A.

4.1. Prezentarea generala a SC ALCOFIN S.A.

Societatea Comercială “ALCOFIN “ S.A. are forma juridică de societate pe acţiuni, a fost
înfiinţată în anul 1995. Sediul societăţii este în judeţul Ialomiţa, localitatea Urziceni, strada Isacciei,
numărul 127.
Obiectul de activitate al societăţii constă în producerea şi comercializarea băuturilor
alcoolice naturale, a vinurilor şi produselor pe bază de vin (vinuri nespumoase, vinuri spumoase, vin
special, vermuturi şi alte produse pe bază de vin cu o concentraţie în alcool de până la 22%, inclusiv
în volum).
Începând din anul 2000, a trecut la vânzarea în regim de distribuţie astfel că, în prezent,
Societatea Comercială “ALCOFIN “ S.A. este o companie ce asigura livrari de băuturi
alcoolice, nealcoolice şi cafea atât către magazine, restaurante si baruri din judeţul Ialomiţa, cât şi
către alţi clienţi (evenimente – nunti/botezuri, cantine, societăţi – marfă pentru protocol, societăţi cu
consum colectiv, sindicate) iar mai nou, am adaugat comertul online cu bauturi disponibil in toata
tara.
Vânzarea către clienţi se face atât prin intermediul echipei de distribuţie cât şi prin depozitul
en-gross al societăţii situat în str. Henry Coandă nr. 5, la intrarea din şoseaua de centură.
Sistemul de distribuţie este pre-sales, agenţii de vânzări preiau în mod direct comenzile de la clienţi,
le transmit la depozit, iar distribuitorii livrează marfa într-un interval cuprins între 2 şi 30 ore, în
funcţie de momentul preluării comenzii.
Prin intermediul magazinului online www.alcofin.ro asiguram:
· Livrari la domiciliul clientului din județul Ialomița cu transport gratuit
· Livrari prin curier in toata tara
· Bauturi alcoolice pentru cadouri
· Informatii utile pentru organizatorii de evenimente
Capitalul social este de 20.526 lei.
Conducerea societăţii se exercită de adunarea generală a asociaţilor, care se întruneşte în
şedinţă ordinar, cel puţin o dată pe an şi extraordinar, de câte ori este nevoie.

- 29 -
4.2. Calcularea accizelor în luna ianuarie 2017

Pentru producerea băuturilor alcoolice naturale, a vinurilor şi a altor produse destinate

industriei alimentare sau a consumului, care conţin alcool etilic, ALCOFIN SA datorează bugetului
de stat o acciză specifică.
Principiul general care stă la baza determinării valorii accizelor specifice, constă în
înmulţirea accizei specifice exprimată în echivalent euro/unitatea de măsură, transformată în lei, cu
cantitatea de produs livrată, exprimată în aceeaşi unitate de măsură.
Băuturile alcoolice produse de societate, cât şi accizele specifice pentru fiecare tip de
produs, sunt reprezentate în tabelul următor:

Tabel 3 : Băuturile alcoolice produse de societate şi accizele specifice

Nr. Denumirea produsului U.M Acciza (echivalent
Crt. sau a grupei de produse euro/U.M)
2 Vinuri şi produse pe bază de vin
2.1 Vinuri liniştite hl/1 grad 0.00
alcoolic
2.2 Vinuri spumoase hl/1 grad alcoolic 42
Sursa: Lege nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind codul fiscal cu modificările şi
completările ulterioare

Transformarea în lei a sumelor exprimate în euro se face pe baza cursului de schimb valutar
comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a fiecărei luni. Acest curs se utilizează
pentru calculul accizelor pe toată durata lunii următoare.
Sumele datorate bugetului de stat drept acciză specifică pentru producerea de vinuri
spumoase , băuturi fermentate şi produse intermediare se determină astfel:
în care: A=cuantumul accizei;
K=acciza unitară;
Q=cantitatea (litri);
R=cursul de schimb valutar.
Societatea ALCOFIN SA vinde la data de 10 ianuarie societăţii “Fraher S.R.L.” 40 litri de
vin spumos în valoare totală (total factură) de 371,66 lei. Factura furnizorului cuprinde:
Preţul de vânzare pentru 40 de litri de vin spumos.......................... 240,00
Acciza…………………….........................................................…....71,06
Taxa colectată pe valoarea adăugată…….................…...................... 38,32 (=240/1,19x19%)

- 30 -
 Total factură………………………………......................................349,32
Acciza datorată pentru 40 litri de vin spumos în condiţiile în care acciza pe unitatea de
măsură este de 42 euro/hl/1 grad alcoolic, iar cursul de schimb 1 euro =4,45 lei, va fi de 71,06 lei,
adică:

Acciza = [(42 €*4,23 lei)*40L]/100= 71,06 lei

CONCLUZII
Toate ţările, în special cele care şi-au propus înfăptuirea „statului bunăstării sociale”, sunt
preocupate de utilizarea într-o mai mare măsură a accizelor şi ca instrument pentru înfăptuirea unor
obiective de ordin social.

- 31 -
 Creşterea consumului de alcool şi efectele nocive ale acestuia (absenteism, accidente rutiere,
spitalizare, creşterea numărului de infracţiuni etc) au condus la concluzia că accizele pe alcool
trebuie folosite într-o mai mare măsură ca mijloc de frânare a consumului. Statisticile demonstrează
că exisă o legătură directă între volumul consumului de alcool şi nivelul accizelor care se percep
asupra lui. Între ţările membre ale UE există încă diferenţe mari în ceea ce priveţte politica fiscală în
domeniul accizelor percepute la băuturile alcoolice.
Prin utilizarea accizelor statul acţionează asupra cererii solvabile. Aceasta are un dublu rol:
economic şi social.
În plan economic prin perceperea unor accize statul poate influenţa cererea anumitor
produse punând accize mari la produse din import în comparaţie cu cele interne protejând agenţii
economici interni. Acest lucru poate stimula consumul de produse interne.
În plan social accizele au rolul de a limita consumul de produse dăunătoare sănătăţii ca
tutunul şi alcoolul, deci dăunătoare randamentului economic al naţiunii.
Accizele mai sunt folosite şi ca mijloc de atragere de resurse spre bugetul statului. De aceea
unor produse de lux (blănuri, bijuterii) li se percep accize deosebit de mari.
Prin intermediul accizelor, statul îşi asigură importante fonduri băneşti cu care acesta poate
interveni în echilibrarea dezvoltării sectoarelor economiei, în redistribuirea de venituri diferitelor
pături sociale.
De asemenea accizele reprezintă calea cea mai rapidă prin care statul poate face rost de
venituri în scopuri urgente, de acoperire a unor nevoi care nu suferă amânare.
Totuşi pentru că accizele să-şi îndeplinească rolul important pe care-l au, trebuie ca
evaziunea în domeniul platii acestora să sufere o lovitură dura din partea organelor de control.
În ultimul timp, se constată o preocupare tot mai mare în vederea utilizării accizelor ca
instrumente pentru înfăptuirea unor obiective sociale. În Europa Occidentală se impozitează în
special alcoolul şi tutunul ca mijloc de apărare sanitară, fizică şi morală a naţiunii.
Se observa diversitatea cotelor de la o ţară la alta, cele mai ridicate fiind în ţările nordice
(Danemarca, Norvegia, Suedia), iar cele mai scăzute în Spania, Portugalia, Elveţia.
Prin utilizarea accizelor statul acţionează asupra cererii solvabile. Aceasta are un dublu rol:
economic şi social.
În plan economic prin perceperea unor accize statul poate influenţa cererea anumitor
produse punând accize mari la produse din import în comparaţie cu cele interne protejând agenţii
economici interni. Acest lucru poate stimula consumul de produse interne.

- 32 -
 În plan social accizele au rolul de a limita consumul de produse dăunătoare sănătăţii ca
tutunul şi alcoolul, deci dăunătoare randamentului economic al naţiunii.
Accizele mai sunt folosite şi ca mijloc de atragere de resurse spre bugetul statului. De aceea
unor produse de lux (blănuri, bijuterii) li se percep accize deosebit de mari.
Prin intermediul accizelor, statul îşi asigură importante fonduri băneşti cu care acesta poate
interveni în echilibrarea dezvoltării sectoarelor economiei, în redistribuirea de venituri diferitelor
pături sociale.
De asemenea accizele reprezintă calea cea mai rapidă prin care statul poate face rost de
venituri în scopuri urgente, de acoperire a unor nevoi care nu suferă amânare.
Totuşi pentru că accizele să-şi îndeplinească rolul important pe care-l au, trebuie ca
evaziunea în domeniul platii acestora să sufere o lovitură dura din partea organelor de control.
În ultimul timp, se constată o preocupare tot mai mare în vederea utilizării accizelor ca
instrumente pentru înfăptuirea unor obiective sociale. În Europa Occidentală se impozitează în
special alcoolul şi tutunul ca mijloc de apărare sanitară, fizică şi morală a naţiunii.
Se observa diversitatea cotelor de la o ţară la alta, cele mai ridicate fiind în ţările nordice
(Danemarca, Norvegia, Suedia), iar cele mai scăzute în Spania, Portugalia, Elveţia.
Concluzionând, accizele se instituie, de regulă, asupra produselor care:
- producţia şi vânzarea sunt supravegheate de stat;
- veniturile (din accize) încasate la bugetul de stat sunt constante sau în creştere, ca urmare a
unui consum constant sau în creţtere al populaţiei faţă de produsele respective;
- consumul lor generează numeroase şi grave consecinţe negative pe plan social, precum
afectarea stării de sănătate, reducerea duratei de viaţă, criminalitate, violenţe, comportări
antisociale etc.
Acccizele joacă un rol relativ important în formarea veniturilor fiscale ale statului. În Romania
în anul 2016 trimestrul 1 acestea au contribuit cu 8,91% din totalul veniturilor bugetare.

BIBLIOGRAFIE
1. Bistriceanu, Gheorghe Finantele Agentilor Economici, Editura Didactică şi
Pedagogica R. A. ,Bucuresti, 2011
- 33 -
2. Tulai, Constantin Finanţele publice şi fiscalitatea, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj Napoca, 2013
3. Vintilă, Georgeta Metode Si Tehnici Fiscale, Editura Rolcris, Bucuresti, 2014
4. *** Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în
Monitorul oficial nr. 927/2003.
5. *** Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul oficial
nr. 454/2008
6. *** Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, publicată în Monitorul oficial nr. 927/2003. .
7. *** Revista Corpului Expertilor Contabili şi a Contabililor
Autorizati din România, nr. 8 din august 2009, Editura
CECCAR, 2009

- 34 -