UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

CENTRUL UNIVERSITAR DROBETA TURNU SEVERIN
SPECIALIZARE: MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ ŞI AUDIT
ANUL I

Dinamica impozitelor
indirecte în România în
perioada 2013-2017

PROFESOR COORDONATOR, MASTERAND,

Conf. univ. dr. ISPAS ROXANA TOŞEA FĂNUŢA NELA

DROBETA TURNU SEVERIN

2018
 CAPITOLUL I IMPOZITELE INDIRECTE – NOŢIUNI GENERALE
1.1. Impozitele indirecte şi rolul lor în economie

Alături de impozitele directe orice ţară apelează şi la cele indirecte care îmbracă forma
impozitelor pe cheltuieli (pe consum).
Pentru a pune în evidenţă conţinutul şi necesitatea impozitării indirecte se impune
compararea diferențelor ce există, atât din punct de vedere științific, cât și juridic-
administrativ, între cele două mari categorii de impozite: directe și indirecte.
Din punct de vedere științific, o primă deosebire reiese din aceea că, dacă în cazul
impozitelor directe obiectul acestora îl reprezintă existența venitului/averii, în cazul celor
indirecte obiectul impunerii îl constituie cheltuirea/consumul venitului/averii.
O a doua diferență între cele două tipuri de impozitare rezidă în incidența și
repercursiunea lor, adică a modului în care impozitele afectează pe cineva și ceva. Impozitele
directe au o incidență directă, adică plătitorul este aceeași persoană cu suportatorul și nu pot fi
repercutate (de regulă) asupra altor persoane. În cazul impozitelor indirecte, incidența (sarcina
fiscală) este indirectă, acest lucru fiind prevăzut prin lege.
Din punct de vedere juridic-administrativ se distinge o altă diferență importantă între
cele două categorii de impozite. Astfel, în cazul impozitării directe a venitului sau averii
există așa numitul rol nominativ (o poziție, un fișier în memoria calculatorului); orice plătitor
are o poziție deschisă la fisc. Acest lucru nu se regăsește însa și la impozitele indirecte unde
nu se cunoaște dinainte contribuabilul.
Printre avantajele impozitelor directe putem aminti echitatea fiscală și faptul că asigură
statului venituri relativ stabile. Impozitarea directă are marele dezavantaj al perceperii lente,
la mari intervale de timp a impozitului.
De asemenea, impozitarea directă este vizibilă și, mai ales, iritabilă pentru
contribuabili și, nu independent de acestea, prezintă un randament destul de scăzut.
Impozitarea indirectă prezintă marele avantaj al randamentului, deoarece se impun nu un
profit, un venit, o avere ci o circulație, o vânzare, o cumpărare, un consum. Un alt avantaj este
rapiditatea perceperii impozitului și în același timp este și mai puțin costisitoare decât
impozitarea directă.
Marele inconvenient al impunerii indirecte îl reprezintă inechitatea fiscală, pe de o
parte, ca urmare a proporționalitatii cotei de impunere, iar, pe de altă parte, din cauza faptului
că nu ține seama de situația personală a plătitorului.
Impozitele indirecte reprezintă impozitele percepute cu prilejul vânzării unor bunuri,
prestării unor servicii, importurilor sau exporturilor.
Trăsături ale impozitelor indirecte:
 Comoditate şi cost relativ redus de percepere
 Nu ţin cont de venitul sau de averea personală a celor care le plătesc
 Caracter regresiv(nivelul impozitelor directe fiind acelaşi, indiferent de mărimea
venitului sau averii contribuabilului, ponderea impozitelor indirecte în total venit va fi
mai mare în cazul unui contribuabil cu un venit redus decât în cazul unui contribuabil
cu un venit ridicat)
 Afectează veniturile reale, deci puterea de cumpărare.
 1.2. Tipuri de impozite indirecte

Clasificarea impozitelor indirecte:

a) Taxe de consumaţie:
 Taxe speciale de consumaţie – accize
 Taxe generale pe vânzări – taxa pe valoarea adăugată
b) Venituri ale monopolurilor fiscale
c) Taxe vamale
Taxele de consumaţie sunt impozite indirecte care se includ în preţul de vânzare al
mărfurilor fabricate sau importate şi comercializate în interiorul ţării în care se percepe
impozitul.

1.2.1. Accizele

Accizele (taxele speciale de consumaţie) reprezintă taxe de consumaţie pe produs.

Accizele se instituie asupra unor produse cu pondere mare şi constantă în consum şi,
de obicei, cu cerere inelastică. Sfera de aplicare a accizelor cuprinde produse ca: alcool şi
băuturi alcoolice, vinuri, produse din tutun, benzină, motorină, ceaiuri, cafea, autoturisme,
blănuri, bijuterii, parfumuri etc.
În România, accizele se împart în:
 Accize armonizate aplicate la produse care sunt supuse obligatoriu accizelor în ţările
membre ale Uniunii Europene: bere, vinuri, băuturi fermentate altele decât berea şi
vinurile, produsele intermediare, alcoolul etilic, produsele din tutun, uleiurile minerale
şi energia electrică.
 Celelalte accize aplicate altor produse decât cele de mai sus.
Sunt considerate teritorii terţe următoarele teritorii care fac parte din teritoriul vamal al
Uniunii Europene:
a) insulele Canare;
b) teritoriile franceze menţionate la art. 349 şi art. 355 alin. (1) din Tratatul privind
funcţionarea Uniunii Europene;
c) insulele Aland;
d) insulele Anglo-Normande (Channel Islands).
Sunt considerate teritorii terţe şi teritoriile care intră sub incidenţa art. 355 alin. (3) din
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi următoarele teritorii care nu fac
parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene:
a) insula Helgoland;
b) teritoriul Busingen;
c) Ceuta;
d) Melilla;
e) Livigno;
f) Campione d'Italia;
g) apele italiene ale lacului Lugano.
Operaţiunile cu produse accizabile efectuate provenind din sau având ca destinaţie:
a) Principatul Monaco sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Franţa;
 b) San Marino sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Italia;
c) zonele Akrotiri şi Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit sunt tratate ca deplasări
dinspre sau către Cipru;
d) insula Man sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Regatul Unit;
e) Jungholz şi Mittelberg (Kleines Walsertal) sunt tratate ca deplasări dinspre sau către
Germania.
Produsele accizabile sunt supuse regimului accizelor la momentul:
a) producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora, pe
teritoriul Uniunii Europene;
b) importului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.
Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se
face eliberarea pentru consum.
Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor aplicabile sunt cele în vigoare la data la
care accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea pentru consum.
Eliberarea pentru consum reprezintă:
a) ieşirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de
accize;
b) deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care
accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol;
c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, în afara unui regim suspensiv
de accize;
d) importul de produse accizabile, inclusiv neregulamentar, cu excepţia cazului în care
produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;
e) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie
primă.
Eliberare pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de către o
persoană a produselor accizabile care au fost eliberate în consum în alt stat membru şi pentru
care accizele nu au fost percepute în România.
Plătitori de accize
Persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este:
a) în ceea ce priveşte ieşirea de produse accizabile dintr-un regim suspensiv de accize, astfel
cum este prevăzută:
1. antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează
produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori pe seama căreia se efectuează această
eliberare, iar, în cazul ieşirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă persoană care a
participat la această ieşire;
2. în cazul unei nereguli în cursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv
de accize, antrepozitarul autorizat, expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a
garantat plata accizelor, precum şi orice persoană care a participat la ieşirea neregulamentară
şi care avea cunoştinţă sau care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă în mod normal de caracterul
neregulamentar al acestei ieşiri;
b) în ceea ce priveşte deţinerea unor produse accizabile, persoana care deţine produsele
accizabile sau orice altă persoană implicată în deţinerea acestora;
 c) în ceea ce priveşte producerea unor produse accizabile, persoana care produce produsele
accizabile sau, în cazul unei producţii neregulamentare, orice altă persoană implicată în
producerea acestora;
d) în ceea ce priveşte importul unor produse accizabile, persoana care declară produsele
accizabile sau pe seama căreia produsele sunt declarate în momentul importului ori, în cazul
unui import neregulamentar, orice altă persoană implicată în importul acestora;
Atunci când mai multe persoane sunt obligate să plătească aceeaşi datorie privind
accizele, acestea sunt obligate să plătească în solidar acea datorie, iar fiecare dintre aceste
persoane poate fi urmărită pentru întreaga datorie.
Taxele generale pe vânzări sunt impozitele care se aplică asupra volumului total al
vânzărilor.
Caracteristici:
 Se observă tendinţa generală de creştere a ponderii impozitelor generale în totalul
impozitelor aferente bunurilor şi serviciilor consumate
 Impozitele generale asupra consumului vizează totalitatea bunurilor şi serviciilor care
se produc în ţară, se importă sau se comercializează
 Practica internaţională a validat două tipuri de asemenea impozite:
- Impozite care se percep într-un singur stadiu al circuitului
- Impozite care se percep în toate stadiile circuitului parcurs de bunul
considerat
 Statele, care au optat pentru impozite într-un singur stadiu, au avut de ales una din
următoarele soluţii:
a) Impozit asupra producţiei, care se percepe atunci când bunul trece de la producător la
angrosist/detailist
b) Impozit asupra vânzărilor cu ridicata, care se percepe atunci când angrosistul livrează
marfa detailistului
c) Impozit asupra vânzărilor cu amănuntul, care se percepe atunci când detailistul
desface marfa către consumatorul final.
 Statele care au optat pentru impozite în toate stadiile au avut de ales una din soluţiile:
a) Impunerea cumulativă a mărfurilor
b) Impunerea mărfurilor când trec dintr-un stadiu în altul

1.2.2. Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă cel mai important impozit indirect pe plan
european. La baza aplicării TVA poate sta:
a) Principiul originii: se impozitează valoarea care este adăugată tuturor produselor
realizate într-o ţară indiferent de locul în care vor fi consumate (în ţară sau în
străinătate). Ca urmare, conform principiului originii, se impozitează şi exporturile,
importurile fiind scutite.
b) Principiul destinaţiei: se impozitează întreaga valoare adăugată realizată atât în ţară,
cât şi în străinătate, pentru toate bunurile consumate în ţara respectivă. Ca urmare,
 conform principiului destinaţiei, exporturile sunt scutite, iar importurile se
impozitează.
Din punctul de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) operaţiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de
servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice
prevăzute la art. 269 din Codul Fiscal
Este, de asemenea, operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România
de orice persoană, dacă locul importului este în România.
Sunt, de asemenea, operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată,
pentru care locul este considerat a fi în România:
a) o achiziţie intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse
accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană
juridică neimpozabilă, care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României
de către o persoană impozabilă ce acţionează ca atare şi care nu este considerată întreprindere
mică în statul său membru
b) o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;
c) o achiziţie intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă, care
acţionează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.
Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile intracomunitare de
bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau
prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică
neimpozabilă;
b) valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului
calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de
10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin normele metodologice.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:
a) pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii din tot ceea ce constituie contrapartida
obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului,
beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni;
b) pentru operaţiunile prevăzute la art. 270 din Codul fiscal, compensaţia aferentă;
c) pentru achiziţiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată, preţul de cumpărare al
bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenţa unor astfel de preţuri de
cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării. În cazul în care bunurile reprezintă active
corporale fixe sau bunuri de natură alimentară, baza de impozitare se stabileşte conform
procedurii stabilite prin normele metodologice;
d) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru realizarea prestării de servicii;
e) pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care beneficiarul este o persoană
afiliată furnizorului/prestatorului, baza de impozitare este considerată valoarea de piaţă în
următoarele situaţii:
 1. atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă, iar beneficiarul livrării sau
al prestării nu are drept complet de deducere.
2. atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă, iar furnizorul sau
prestatorul nu are un drept complet de deducere
3. atunci când contrapartida este mai mare decât valoarea de piaţă, iar furnizorul sau
prestatorul nu are drept complet de deducere
Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care
nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia este 19%
începând cu data de 1 ianuarie 2017.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de
servicii şi/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice conform
legislaţiei specifice, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă;
b) livrarea de produse ortopedice;
c) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice,
destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe,
plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa
sau înlocui alimentele.
f) serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea;
g) livrarea apei potabile şi a apei pentru irigaţii în agricultură.
h) livrarea de îngrăşăminte şi de pesticide utilizate în agricultură, seminţe şi alte produse
agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestările de servicii de tipul celor
specifice utilizate în sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor
publice şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de
bunuri şi prestări de servicii:
a) manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal
publicităţii;
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri,
expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe, altele decât cele
scutite;
c) livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.
Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei.

1.2.3. Monopolurile fiscale şi taxele vamale

Monopolurile fiscale reprezintă instituirea monopolului statului asupra producerii

şi/comercializării unor mărfuri.
Taxele vamale sunt impozite instituite de către stat asupra mărfurilor care sunt
transferate dintr-o ţară în alta.
 Clasificarea taxelor vamale:
1) Din punct de vedere al modului de percepere:
- Taxe vamale ad valorem
- Taxe vamale specifice
- Taxe vamale mixte
2) După scopul impunerii:
- Taxe vamale cu caracter fiscal
- Taxe vamale cu caracter protecţionist
3) După obiectul impunerii:
- Taxe vamale de import
- Taxe vamale de export
- Taxe vamale de tranzit
4) După modul de stabilire
- Taxe vamale autonome
- Taxe vamale convenţionale
- Taxe vamale preferenţiale
- Taxe de retorsiune
Trăsături:
 Se percep asupra bunurilor şi serviciilor din export, import, precum şi asupra bunurilor
în tranzit
 Taxele vamale nu sunt întotdeauna aplicate, din considerente de ordin politic, ci sunt
concepute ca instrumente de protejare a producătorilor naţionali împotriva concurenţei
străine sau ca instrumente de frânare a exporturilor de produse primare
 Reducerea taxelor vamale ca mărime relativă în raport cu valoarea totală a
importurilor a fost determinată de:
 Punerea în aplicare a tarifelor vamale convenite de ţările membre GATT la
negocierile purtate în cadrul Rundei Tokyo
 Extinderea treptată a preferinţelor vamale generalizate acordate de ţările
dezvoltate
 Acordarea reciprocă de preferinţe comerciale de către ţările în curs de
dezvoltare semnatare ale Acordului de la Belgrad
 Organizarea Rundei de la Uruguay, unde s-au stabilit obiective importante, şi
anume:
- Reducerea şi eliminarea protecţiei tarifare şi netarifare
- Aducerea sub principiile şi regulile GATT a tuturor segmentelor
comerţului internaţional cu mărfuri
- Însoţirea liberalizării tarifare şi netarifare de reguli mai clare şi mai
stricte privind concurenţa internaţională
- Asigurarea unei protecţii sporite a drepturilor de proprietate intelectuală
 CAPITOLUL II EVOLUŢIA IMPOZITELOR INDIRECTE ÎN
ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2013-2017

În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile accizelor şi a taxei pe valoare adăugată în
perioada 2013-2017, principalele impozite indirecte din România, aşa cum au fost preluate
din bugetele de stat:

Impozite indirecte 2013 2014 2015 2016 2017

din care:

-TVA 51.827.033 50.878.470 57.063.020 52.342.288 51.826.600

-accize 19.798.031 22.755.436 24.823.500 25.976.192 25.395.300

Analizând evoluţia acestor impozite pe parcursul celor 5 ani, se poate observa faptul
că valoarea TVA fluctuează pe întreaga perioadă analizată, pornind de la o valoare de
51.827.033 mld lei, urmată de o scădere până la 50.878470 mld lei, iar apoi de o creştere în
anul 2015. În ultimii doi ani ai intervalului studiat, valoarea încasărilor din TVA la bugetul de
stat înregistrează o perioadă de scădere.
Spre deosebire de TVA, accizele au evoluat în sens ascendent pe parcursul celor 5 ani
supuşi analizei, cu excepţia anului 2017, când valoarea acestora scade cu un procent
nesemnificativ de doar 0,98%.
Evoluţia grafică a încasărilor din TVA la nivelul României în perioada 2013-2017 este
ilustrată în următoarea figură:

Evoluţia TVA în perioada 2013-2017

58,000,000

56,000,000

54,000,000

52,000,000 57,063,020

50,000,000 52,342,288
51,827,033
50,878,470 51,826,600
48,000,000

46,000,000
2013 2014 2015 2016 2017

TVA

În graficul de mai sus se poate observa nivelul taxei pe valoare adăugată, evoluând
într-un mod oscilant, cu un nivel maxim în anul 2015, ca urmare a unui trend ascendent
înregistrat şi în precedentele două exerciţii bugetare, şi apoi o regresie a TVA în perioada
2016-2017, ca urmare a modificărilor fiscale privind cota standard de TVA.

Evoluţia grafică a încasărilor din accize la nivelul României în perioada 2013-2017

este ilustrată în următoarea figură:

Accize

2017
2016
2015
2014
2013
0 10,000,000 20,000,000 30,000,000
2013 2014 2015 2016 2017
Accize 19,798,031 22,755,436 24,823,500 25,976,192 25,395,300

În graficul prezentat anterior, se poate observa faptul că spre deosebire de TVA,

nivelul accizelor evoluează în sens ascendent în intervalul 2013-2016, urmată de o scădere cu
sub 1% în anul 2017 faţă de anul 2016. Comparativ cu anul 2013, în anul 2016 se
înregistrează o valoare a încasărilor din accize cu 31,2% mai mare.
Iniţial valoarea accizelor a crescut cu 14,93% în 2014 faţă de perioada anului anterior.
A urmat apoi încă o creştere valorică pentru accize în anul 2015 ajungând la 24.823.500 lei,
cu 9,08% mai mult faţă de anul 2014. Apoi, în 2016 se înregistrează ultima creştere valorică a
perioadei analizate, cu 4,64%, de la 24.823.500 lei în 2015 la 25.976.192 lei în anul următor.
În ultimul an supus analizei, accizele înregistrează o scădere nesemnificativă, de doar 0,98%,
de la o valoare de 25976.192 lei la 25.395.300 lei.
Cu toate acestea, o privire de ansamblu asupra perioadei supusă analizei evidenţiază o
creştere de 28,27%.

INDICATORI U.M 2013 2014 2015 2016 2017

TVA RON 51.827.033 50.878.470 57.063.020 52.342.288 51.826.600

ACCIZE RON 19.798.031 22.755.436 24.823.500 25.976.192 25.395.300

PIB RON 637.583.000 669.509.013 710.266.659 751.500.000 858.332.856

TVA/PIB % 8,12 7,59 8,03 6,96 6,03

ACCIZE/PIB % 3,10 3,39 3,49 3,45 2,95

 Indicatori deosebit de importanţi, ponderea TVA în PIB, respectiv ponderea accizelor
în PIB relevă o evoluţie fluctuantă în cadrul intervalului considerat.

Ponderea TVA în PIB

9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
2013 2014 2015 2016 2017
TVA/PIB 8.12 7.59 8.03 6.96 6.03

Se observă din graficul de mai sus că ponderea deţinută de taxa pe valoare adăugată
prezintă fluctuaţii în intervalul 2013-2017. Acest indicator înregistrează iniţial o pondere de
8,12% din PIB. În anul următor, valoarea acestuia scade cu 6,52%, ajungând la o pondere de
7,59% din PIB. Anul 2015 aduce o nouă valoare de puţin peste 8%, urmând ca în perioada
2016-2017, ponderea TVA în PIB să înregistreze două scăderi consecutive, cu 13,32%,
respectiv cu 13,36%.

Ponderea accizelor în PIB

2017
2016
2015
2014
2013
2.6 2.8 3 3.2 3.4 3.6
2013 2014 2015 2016 2017
ACCIZE/PIB 3.1 3.39 3.49 3.45 2.95

Analizând graficul evoluţiei ponderii accizelor în produsul intern brut, putem observa
faptul că în perioada 2013-2017 acest indicator prezintă două perioade de evoluţie: 2013-2015
când nivelul accizelor în PIB înregistrează o creştere de ansamblu de 12,58%, şi 2016-2017
când ponderea accizelor în PIB evoluează într-un sens descendent, scăzând cu 15,47% faţă de
valoarea maximă a perioadei înregistrată în anul 2015.

Prin comparație cu gradul de eficiență a taxării în cazul TVA la nivelul anului 2016
aferent noilor state membre UE din Europa Centrală și de Est, valoarea de 0,72 înregistrată
de România, este semnificativ inferioară celei înregistrate în Slovenia (0,98), Estonia (0,95),
Bulgaria (0,91), Ungaria (0,86) și Republica Cehă (0,85).
România a colectat în anul 2016 6,96% din PIB din venituri din TVA, faţă de 8,3%
din PIB în Slovenia, 9,4% în Bulgaria, Estonia și Ungaria, în condiţiile în care cota medie
ponderată de TVA în aceste țări era de 16,4% în Slovenia, 17,0% în Bulgaria, 18,6% în
Estonia și 21,8% în Ungaria.
La nivelul anului 2016, o eficiență mai redusă a taxării conform definiției de mai sus
era observabilă în Lituania, Letonia, Polonia și Slovacia.
BIBLIOGRAFIE

1.Moşneanu T., „Finanţe publice”, editura Universitară, Bucureşti, 2005

2. Văcărel I., „Finanţe publice”, editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2003

3.*** Legea nr. 227/2015 Codul fiscal

4. Raport Consiliul Fiscal aferent anului 2016

.7. www.mfinanţe.ro