LUCRARE DE SPECIALITATE

CURS CONTABIL

Anul Absolvirii:2019

INDRUMATOR: ABSOLVENT:

Septembrie 2019
Taxa pe valoare adăugată
 Cuprins

INTRODUCERE:
Capitolul I Aspecte teoretice privind TVA
1.1 Definiții și delimitări
1.2 Sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugată
1.3 Persoane impozabile
1.4 Operațiuni impozabile
1.5 Faptul generator și exigibilitatea privind taxa pe
valoare adaugată
1.6 Cotele de taxă pe valoare adaugată
1.7 Operațiuni scutite de plată taxei pe valoare adaugată
1.8 Conturi folosite
1.9 Înregistrări contabile privind taxa pe valoare adaugată

Capitolul II Studiul de caz la S.C COFETĂRIA IOANA S.R.L

2.1 Scurt istoric la S.C COFETĂRIA IOANA S.R.L
2.2 Structura organizatorică
2.3 Partenerii firmei(furnizori,clienți,concurență)
2.4 Monografie contabilă la S.C COFETĂRIA IOANA
S.R.L
Anexe
Bibliografie
 Introducere
Am ales această temă , contabilitatea TVA, fiindcă eu consider că este un subiect important,
TVA-ul fiind un impozit indirect care contribuie la bugetul de stat, reprezentând un venit.
    Impactul taxei pe valoarea adaugată asupra economiei a avut loc pentru prima dată în
Franța la inițiativa lui Maurice Laure în anul 1954.

      Ulterior acest impozit indirect a fost introdus și în alte țări din Europa, Asia,Africa si
America Latină.

Pe continentul european în anul 1967 după 10 ani de la semnarea Tratatului de la

Roma, în cadrul Comunității Economice Europene, au fost adoptate o serie de directive care
au pus bazele legislative ale acestui tip de impozit indirect.

     In prima etapă organele de decizie ale CEE au mers pe linia armonizării legislației
țărilor comunitare pe linia taxei pe valoarea adaugată iar în momentul de față toate țările
comunitare sunt obligate să folosească acest impozit indirect.

     TVA-ul nu s-a numit întotdeauna TVA. Când era mic si comunist, i se spunea ICM
(Impozit pe Circulatia Mărfurilor) și, deși era spaima gestionarilor dornici să facă și ei ,,un
ban cinstit'', nu beneficia de mediatizarea postdecembristă.

TVA a fost introdus în România în 1993,  valoarea acesteia fiind stabilită la 18%.
Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu a introdus această taxă pentru a înlocui impozitul
pe circulaţia mărfurilor. Ministru de finanţe, la acea vreme, era Florin Georgescu, în
prezent viceguvernator BNR. Decizia a avut ca obiectiv alinierea fiscalităţii interne la
practicile europene. Introducerea acestei taxe a determinat inflaţie, dar a impulsionat
investiţiile şi exporturile.

Înainte de 1993, în România se aplicase taxa unică – până în 1989 şi impozitul pe

circulaţia mărfurilor, din 1989 până în 1992.

 În 1998 TVA a crescut la 22%, urmând ca în 2000 să fie redusă din nou la 19%. În
prezent în România TVA este are două cote în vigoare: cota standard, de 19%, şi cota
redusă, de 5% (lemn) şi 9% (alimente).

  TVA-ul are o mare elasticitate față de procesele economice în sensul că, dacă afacerile se
dezvoltă și TVA colectată, respectiv TVA de plata vor fi mai mari. Dacă vânzarile stagnează
și cuantumul TVA va fi mai mic, în consecința și încasările statului vor fi mai mici.
De la 1 iulie 2010, TVA-ul a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24% .
De la 1 ianuarie 2016 TVA a scăzut cu patru procente - de la 24% la 20%.
De la 1 ianuarie 2017 TVA a scăzut cu un procent -de la 20% la 19%
Cota de TVA din diferite țări:
-Republica Moldova 20%
-Mexic 16%
-Panama 7%
-Elveția 8%
-Turcia 18%
-Liban 10%
Capitolul I Aspecte teoretice privind TVA

1.1 Definiții si delimitări

Taxa pe valoare adăugată este un impozit indirect suportat de consumatorul
final al bunului sau serviciului respectiv.
Taxa pe valoarea adăugată (prescurtat TVA, VAT în engleză) este un impozit indirect
suportat de consumatorul final al bunului/serviciului respectiv. TVA este un impozit încasat în
cascadă de fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării unui produs
sau prestării unui serviciu care intră în sfera de impozitare. După exercitarea dreptului de
deducere, agenții economici impozabili care au participat la ciclul economic virează soldul
TVA la bugetul de stat.
În România sunt în vigoare 2 cote de TVA:
 cota standard: 19%
 cote reduse: 9% și 5%.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit general de consum, care cuprinde toate fazele
circuitului economic, respectiv: producţia, serviciile şi distribuţia, până la consumatorii finali,
impozit indirect ce se stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul proprietăţii bunurilor şi
a prestărilor de servicii. Taxa pe valoarea adăugată are un caracter universal deoarece se
aplică asupra tuturor bunurilor şi serviciilor din economie, rezultate din activitatea curentă de
exploatare, cât şi din activitatea financiară de fructificare a capitalurilor disponibile. Se
caracterizează prin transparenţă, deoarece asigură fiecărui subiect impozabil posibilitatea de a
cunoaşte exact şi corect care este mărimea obligaţiei de plată ce îi revine.
O altă caracteristică a taxei pe valoarea adăugată este aceea că se aplică numai în ţara în care
produsul se consumă şi nu acolo unde se realizează. În acest context, putem aprecia că tot
ceea ce se exportă în afara graniţelor comunitare este degrevat de plata acestui impozit, dar
ceea ce se importă se impune lui, în mod corespunzător. Pe plan mondial, taxa pe valoarea
adăugată este un impozit relativ nou, introdus iniţial în Franţa, din iniţiativa lui Maurice Loire
în anul 1950, iar în anii următori a fost adoptat de ţările membre ale Uniunii Europene şi de
alte state. În România, taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă la 1 iulie 1993, optându-se
pentru o modalitate aplicată în majoritatea ţărilor din spaţiul comunitar, respectiv pentru
determinarea taxei pe valoarea adăugată de plată sau de recuperat, prin diferenţa dintre taxa pe
valoarea adăugată colectată (aferentă vânzărilor) şi cea deductibilă (aferentă cumpărărilor).
Prin utilizarea taxei pe valoarea adăugată, statul are posibilitatea de a încasa o mare parte din
acest impozit mai repede decât în cazul impozitului pe profit, deoarece taxa pe valoarea
adăugată se plăteşte la fiecare stadiu de prelucrare şi realizare a mărfii sau a serviciului.
Totodată, organele fiscale au posibilitatea de a controla modul de calcul şi de plată la bugetul
statului a acestui impozit, deoarece plătitorii au obligaţia de a ţine o evidenţă detaliată a
tranzacţiilor de vânzare-cumpărare şi a sumei impozitului plătit.

De-a lungul timpului, acest impozit a îmbrăcat 3 forme:

 taxă cumulată,
 taxă unică,
 taxă unică cu plată fracționată.
În România, s-au aplicat: taxa unică – înainte de 1989, taxa cumulată – în perioada 1989-1993
(impozit pe circulația mărfurilor), taxa pe valoarea adăugată – după 1993.

Elementele specifice taxei pe valoarea adăugată sunt:

a) denumirea impozitului apare ca taxă pe valoarea adăugată și sugerează foarte clar și
asupra cui se aplică: asupra valorii adăugate create de firme.
b) persoanele impozabile sunt acele persoane care desfășoară, de o manieră independetă și
indiferent de loc, activități economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.
Pentru a deveni persoane plătitoare de TVA trebuie ca persoanele impozabile să se
înregistreze în scop de TVA la autoritățile fiscale în mod obligatoriu sau opțional. Persoanele
care nu trebuie să se înregistreze în scop de tva sunt microîntreprinderile și persoanele
neimpozabile. Excepție sunt achizițiile intracomunitare de mijloace de transport noi, pentru
care și persoanele neimpozabile trebuie să plătească tva, fără a avea obigația să se înregistreze
în scop de tva.
c) materia impozabilă este baza de calcul a taxei pe valoare adăugată și o reprezintă:
- prețul de vânzare al bunurilor și tariful serviciilor prestate atunci când taxa se stabilește de
furnizor;
- prețul de cumpărare al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se stabilește
de cumpărător;
- prețul de cumpărare al bunurilor sau cheltuielile aferente serviciilor prestate când au loc
livrări sau prestări către sine;
- valoarea în vamă al bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă, potrivit căreia taxa este
stabilită de organele vamale;
- marja profitului adică diferența dintre prețul de vânzare al bunurilor și costul de achiziție al
acestora atunci când se aplică regimul special de calcul al taxei.
Baza de calcul nu cuprinde:
- rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț, acordate de furnizori direct
clienților la data exigibilității taxei;
- sumele reprezentând daune-interese, penalizările;
- dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere;
- valoarea ambalajelor care circulă între furnizori și clienți, prin schimb, fără facturare;
- sumele achitate de furnizor sau prestator, în numele și în contul clientului, și care apoi se
decontează acestuia, precum și sumele încasate în numele și în contul unei alte persoane.
Pentru stabilirea bazei de impozitare se poate utiliza tehnica directă sau cea indirectă.
d) sfera de cuprindere se referă la operațiunile ce se supun taxării adică operațiuni
impozabile și se bazează pe 5 principii (p.teritorialității, p.originii produselor, p.destinației
bunurilor, p.exigibilității) În funcție de prevederile legilor fiscale privind taxarea, operațiunile
sunt:
- taxabile – se supun taxării la locul livrării sau la locul cumpărării bunurilor;
- scutite – nu se supun taxării în momentul livrării sau al cumpărării bunurilor;
- nontransferurile – operațiuni care din punct de vedere al tva nu reprezintă transferuri de
bunuri.
În funcție de regimul taxării, operaținile sunt:
- interne care au loc între furnizori și clienți care își desfășoară activitatea în aceeași țară, fiind
taxate conform normelor interne;
- intracomunitare și au loc între persoane impozabile ce sunt înregistrate în scop de tva în
țările membre diferite ale Uniunii Europene, taxare se face în țara de destinație a bunurilor;
- externe ce îmbracă forma exportului (nu se taxează) și importului (se taxează).
Conform legii, operațiunile ce intră în sfera tva sunt:
-operațiuni taxabile: acele livrări de bunuri și servicii ce se supun taxării,
-operațiuni scutite cu drept de deducere: acele operațiuni care reprezintă exporturi sau livrări
intracomunitare de bunuri care nu sunt taxate în România dar pentru care tva este deductibilă;
-operațiuni scutite fără drept de deducere: acele operațiuni care nu se supun taxării și pentru
care tva nu este deductibilă.
e) suportatorul impozitului este consumatorul de bunuri și servicii: persoane fizice care sunt
consumatori finali, persoanele juridice și persoane fizice autorizate care nu sunt plătitori de
tva. Aceste persoane nu au posibilitatea recuperării sau deducerii acestui impozit.
f) sursa impozitului o reprezintă contravaloarea tva recuperată în urma vânzării de bunuri și
servicii. La baza stabilirii tva de plată stă principiul autocompensării potrivit căruia plătitorul
are dreptul să-și recupereze tva suportată în momentul cumpărării bunurilor și al serviciilor
destinate operațiunilor impozabile. Aceasta se acoperă din taxa colectată aferentă vânzării
bunurilor sau prestării serviciilor, prin autolichidare – deducerea taxei concomitent cu
colectarea, atunci când se adoptă metoda simplificării; sau prin restituire de la bugetul statului
atunci când taxa de dedus este mai mare decât taxa de colectat.
g) unitatea de impunere o reprezintă unitatea de măsură pentru exprimarea mărimii
operațiunilor impozabile.
h) cota de impozit este aferentă unei unități de impunere; în România se aplică mai multe
cote, în funcție de operațiunea impozabilă.
i) calculul constă în stabilirea acestei taxe potrivit normelor fiscale; tva se calculează:
- în momentul livrării bunurilor și a prestării serviciilor prestate atunci când taxa se stabilește
de furnizor;
- în momentul achiziției bunurilor atunci când se aplică taxarea inversă când taxa se stabilește
de cumpărător;
- în momentul vămuirii bunurilor, iar calculul taxei cade în sarcina organelor vamale;
j) plătitorii sunt persoane care livrează bunuri sau prestează servicii, aplicându-se taxarea
directă. Totuși, în unele situații obligația plății cade în sarcina beneficiarului de bunuri și
servicii, potrivit taxării inverse, în operațiuni ca: importurile de bunuri, în cazul răspunderii
solitare a cumpărătorului sau vânzătorului de bunuri cu persoana obligată la plata taxei sau în
cazul achizițiilor intracomunitare,unde obligația tva cade în sarcina persoanei care a furnizat
codul valabil în scop de tva. În cazul aplicării taxării inverse se aplică procedeul autolichidării
(procedeu prin care plătitorul de tva trebuie concomitent să colecteze taxa pentru o deduce)
dacă atât cumpărătorului cât și vânzătorului sunt plătitori de tva. Procedeul are drept scop
prevenirea fraudelor și evaziunii fiscale și ușurarea procedurii de decontare cu bugetul
statului.
k) termenul de plată se referă la termenul scadent când acest impozit trebuie achitat la
bugetul statului. Codul Fiscal prevede: până în 25 ale lunii următoare, atunci când perioada
este lunară și până în 25 a primei luni a trimestrului următor, atunci când acestă perioadă este
semestrială; în momentul când se generează dereptul de import pentru bunurile respective,
conform legislației vamale.
l) sancțiuni fiscale se aplică la sustragerea de la declararea și plata acestui impozit, la
obținerea de rambursări ilegale; sancțtiunile pot fi aplicate de autoritatea fiscală sub formă de
penalități, amenzi fiscale în funcție de valoarea și natura prejudiciului, neglijență sau intenție.
Sancțiunile penale sunt rezolvate de autoritățile abilitate de lege.
Cota de TVA în România a evoluat astfel: 1 iulie 1993 – 31 decembrie 1994 – 18% și cota 0 1
ianuarie 1995 – 31 ianuarie 1998 – 18%, 9% și cota 0 1 februarie 1998 – 31 decembrie 1999 –
22%, 11% și cota 0 1 ianuarie 2000 – 31 mai 2002 – 19% și cota 0 1 iunie 2002 – 31
decembrie – 2003 - 19% 1 ianuarie 2004 – 1 iulie 2010 – 19%, 9% si 0% De la 1 iulie 2010,
TVA-ul a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%
De la 1 ianuarie 2016 TVA a scazut cu patru procente - de la 24% la 20%.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, pentru livrările de bunuri, executările de
lucrări şi prestările de servicii, este formată din tot ceea ce reprezintă contrapartida obţinută
sau care urmează a fi obţinută de furnizor sau prestator din partea cumpărătorului,
beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile legate de preţul acestor operaţiuni. Conform
Legii nr. 571/2016 privind Codul fiscal, în baza de impozitare se includ:
♦ impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea
adăugată; ♦ cheltuielile accesorii, precum: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi
asigurare, solicitate de furnizor sau prestator cumpărătorului sau beneficiarului. În baza de
impozitare nu se includ: ♦ rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ,
acordate de către furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei; ♦ sumele reprezentând
daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, penalităţile şi
orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale,
dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate; ♦ dobânzile percepute după data
livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere; ♦ valoarea ambalajelor care circulă între
furnizori şi clienţi, prin schimb, pe principiul restituirii directe (fără facturare); ♦ sumele
achitate de furnizor sau prestator în numele şi în contul clientului şi care apoi se decontează
acestuia, precum şi sumele încasate în numele şi în contul altei persoane. Baza de impozitare
se reduce în următoarele situaţii: ♦ dacă a fost emisă o factură şi, ulterior, operaţiunea este
anulată, total sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciului; ♦ în cazul
refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţul bunurilor livrate ori
serviciilor prestate, în condiţia anulării totale ori parţiale a contractului pentru livrarea sau
prestarea în cauză, declarată printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă ori în
cazul în care există un acord scris între părţi; ♦ în situaţia în care rabaturile, remizele,
risturnele şi celelalte reduceri de preţ sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea
serviciilor; ♦ în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se
poate încasa din cauza falimentului beneficiarului; ♦ în situaţia în care cumpărătorii
returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru acele ambalaje care circulă prin
facturare. În cazul în care bunurile de capital sunt utilizate de persoana impozabilă integral
sau parţial pentru alte scopuri decât activitatea economică sau pentru realizarea de operaţiuni
care nu dau drept de deducere a taxei, se procedează la ajustarea taxei deductibile astfel: a) pe
o perioada de cinci ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele decât cele
prevăzute la litera b); b) pe o perioadă de douăzeci de ani, pentru construcţia sau achiziţia
unui imobil, precum şi pentru transformarea sau modernizarea unui imobil, dacă valoarea
fiecărei transformări sau modernizări este cel puţin douăzeci la sută din valoarea totală a
bunului imobil astfel transformat sau modernizat. Bunurile de capital reprezintă toate activele
corporale fixe, precum şi operaţiunile de construcţie sau modernizare a activelor corporale
fixe.

1.2 Sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile care indeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii:
1) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata.
2) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in
România.
3) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila.
 4) livrarea bunurilor sau prestatea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile
economice desfasurata de societate.
In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprinde si importul de bunuri.
Operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată sunt grupate în:
► operaţiuni impozabile;
►operaţiuni neimpozabile.
Operaţiunile impozabile sunt acele operaţiuni care, din punct de vedere al taxei pe valoarea
adăugată, îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: ~ operaţiunile care constituie sau sunt
asimilate cu o livrare de bunuri, executare de lucrări sau prestare de servicii efectuate cu plată
de către o persoană impozabilă care acţionează ca atare; ~ locul de livrare a bunurilor, de
executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi România; ~ livrarea
bunurilor sau prestarea serviciilor rezultă din activităţi economice. Asupra acestor operaţiuni
se aplică cota standard sau cota redusă de taxă pe valoarea adăugată, respectiv:
● cota standard de 19 % se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţii impozabile care
nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse;
● cota redusă de 9 % se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de
servicii şi/sau livrării de bunuri: serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee,
case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură sau arheologie, grădini
zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale ori cinematografice; livrarea
de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal
publicităţii; livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;
livrarea de produse ortopedice, de medicamente de uz uman şi veterinar; cazarea în cadrul
sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor
amenajate pentru camping;
● cota redusă de 5 % se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte
a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care acestea sunt construite;
● cota recalculată se aplică de regulă pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată la
livrarea bunurilor şi prestarea de servicii direct către populaţie în cazul în care preţul include
taxa pe valoarea adăugată şi nu este necesară emiterea unei facturi Operaţiunile neimpozabile
sunt acele operaţiuni care nu se consideră operaţiuni impozabile în sfera de aplicare a taxei pe
valoarea adăugată: ~ bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a unor cauze
de forţă majoră; ~ bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi
valorificate, precum şi activele corporale fixe casate înainte de expirarea duratei normale de
întrebuinţare; ~ perisabilităţile în limitele prevăzute de lege; ~ bunurile acordate gratuit din
rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne; ~ acordarea în mod gratuit de bunuri
ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale pentru încercarea sau pentru demonstraţiile la
punctele de vânzare; ~ acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul
acţiunilor de protocol, de mecenat, de sponsorizare sau reprezentare, precum şi alte destinaţii
prevăzute de lege, în condiţiile în care acestea se încadrează în limitele plafonului de
deductibilitate; ~ transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, ce se efectuează cu
ocazia transferului de active şi pasive, ca urmare a unor operaţiuni precum: divizarea,
fuziunea, indiferent dacă este făcută cu plată sau ca aport în natură la capitalul unei societăţi.

1.3 Persoane impozabile

Persoane impozabile si activitatea economica.
Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera
independenta ai indiferent de loc, activitati economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul
acestei activitati.
 Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in aceleasi
conditii legale ca si cele aplicabile operatorilor economici, chiar daca sunt prestate in calitate
de autoritate publica, precum si pentru activitatile urmatoare:
- telecomunicatii
- furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si altele de
aceeasi natura
- transport de bunuri si de persoane
- servicii prestate de porturi si aeroporturi
- livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare
- activitatea târgurilor si expozitiilor comerciale
- depozitarea
- activitatile organelor de publicitate comerciala
- activitatile agentilor de calatorie
- activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri
asemanatoare.
Sunt asimilate institutiilor publice, in ceea ce priveste regulile aplicabile din punct de vedere
al taxei pe valoarea adaugata, orice entitati a caror infiintare este reglementata prin legi sau
hotarâri ale Guvernului, pentru activitatile prevazute prin actul normativ de infiintare, care nu
creeaza distorsiuni concurentiale, nefiind desfasurate si de alte persoane impozabile.
1.4 Operatiuni impozabile
Livrarea de bunuri
Prin livrare de bunuri se intelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de
la proprietar catre o alta persoana, direct prin persoane care actioneaza in numele acestuia.
Prin bunuri se intelege bunurile corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin
destinatie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific si altele de
aceeasi natura sunt considerate bunuri mobile corporale.
Sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri efectuate cu plata.
- transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite
- trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in
conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al
acesteia, in schimbul unei despagubiri
- transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumparare sau la
vânzare, atunci când comisionarul actioneaza in nume propriu, dar in contul
comitentului
- bunurile constatate lipsa din gestiune
Preluarea de catre persoane impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de catre
acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata
sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit constituie livrare de bunuri
efectuata cu plata, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor
componente a fost dedusa total sau partial.
Orice distribuire de bunuri din activele unei societati comerciale catre asociati sau actionarii,
inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a
societatii, constituie livrare de bunuri efectuata cu plata.
In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui
bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca acesta este
transferat direct beneficiarului final.
Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operatiunilor de transfer total sau partial de active si
pasive, ca urmare a fuziunii si divizarii, nu constituie livrare de bunuri, indiferent daca e
facuta cu plata sau nu.
 Aportul in natura la capitalul social al unei societati comerciale nu constituie livrare de
bunuri, daca primitorului bunurilor i-ar fi fost permisa deducerea intrgrala a taxei pe valoarea
adaugata, daca aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. In situatia in care primitorul
bunurilor este o persoana impozabila, care nu are drept de deducere a taxei pe valoarea
adaugata sau are dreptul de deducere partial, operatiunea se considera livrare de bunuri, daca
taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost
dedusa total sau partial.
Nu constituie livrare de bunuri:
- bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora
- bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate in
conditiile stabilite prin norme
- perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege
- bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe sau interne
- acordarea in mod gratuit de bunuri ca monstre in cadrul companiilor publicitare,
pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vânzare, alte
bunuri acordate in scopul stimularii vânzarilor
- acordarea de bunuri, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat,
de protocol, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin
norme.

1.5 Faptul generator si exigibilitatea privind taxa pe valoare

adaugata
Reguli generale:
Faptul generator al taxei reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale, necesare
pentru exigibilitatea taxei.
Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci când autoritatea fiscala devine
indreptatita, in baza legii, la un moment dat, sa solicite taxa pe valoarea adaugata de la
platitorii taxei, chiar daca plata acesteia este stabilita prin lege la o alta data.
Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila, la data livrarii de bunuri sau la
data prestarii de servicii.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator si intervine:
- la data la care este emisa o factura fiscala, inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de
servicii
- la data incasarii avansului, in cazul in care se incaseaza avansuri inaintea livrarii de
bunuri sau a prestarii de servicii. Se excepteaza de la aceasta prevedere avansurile
incasate pentru plata importurilor si a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, si
orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau care
nu sunt in sfera de aplicare a tazei. Prin avansuri se intelege incasarea partiala sau
integrala a contravalorii bunurilor sau serviciilor, inaintea livrarii, respectiv a prestarii
de servicii
Procedura de amânare a exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile derulate
dupa data de 1 ianuarie 2004 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata, care ramân
valabile pâna la data expirarii perioadelor pentru care au fost acordate, se realizeaza astfel:
a) beneficiarii au obligatia sa achite in numele furnizorului taxa pe valoarea adaugata direct
la bugetul statului, la data punerii in functiune a investitiei, dar nu mai târziu de data inscrisa
in certificatul de amânare a exigibilitatii T.V.A. Taxa pe valoarea adaugata achitata devine
deductibila si se inscrie in decontul de taxa pe valoarea adaugata din luna respectiva. Cu suma
achitata se va diminua corespunzator datoria fata de furnizor. Beneficiarii certificatelor de
amanare a exigibilitatii T.V.A. vor fi obligati sa plateasca dobânzi si penalitati de intârziere in
cuantumul stabilit pentru neplata obligatiilor fata de bugetul de stat in cazul neachitarii la
termen a taxei pe valoarea adaugata
b) furnizorii vor inregistra ca taxa neexigibila taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor
catre beneficiarii care au obtinut certificate de amânare a exigibilitatii T.V.A., pentru care nu
mai au obligatia de plata la bugetul de stat. In luna in care beneficiarii achita taxa pe valoarea
adaugata respectiva, taxa devine exigibila, dar furnizorii isi vor reduce corespunzator suma
taxei colectate si concomitent vor reduce datoria beneficiarilor consemnati in conturile de
clienti. Furnizorii nu vor fi obligati la plata de dobânzi si penalitati de intârziere pentru
neplata in termen de catre beneficiari a sumelor reprezentând taxa pe valoarea adaugata a
carei exigibilitate a fost amânata.
Furnizorii sunt obligati sa dea o declaratie pe propria raspundere, semnata de persoana care
angajeaza legal unitatea, pe care o transmit beneficiarului, din care sa rezulte ca bunurile
furnizate au fost produse cu cel mult un an inaintea vânzarii si nu au fost niciodata utilizate.
Amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata se justifica de catre furnizori pe baza
copiei legalizate de pe certificatul de amânare, obtinuta de la beneficiari.
Bunurile respective nu pot face obiectul comercializarii pe perioada acordarii facilitatii
prevazute de lege. In situatia nerespectarii acestei prevederi, exigibilitatea taxei pe valoarea
adaugata intervine la data efectuarii livrarii pâna la data platii efective se datoreaza penalitati
de intârziere si dobânzi pentru neplata in termen a obligatiilor bugetare.
In caz de divizare, fuziune, lichidare, dizolvare fara lichidare, unitatile care beneficiaza de
amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata au obligatia de a achita taxa pe valoarea
adaugata inainte de declansarea acestor operatiuni si de a anunta concomitent organul fiscal
care a emis certificatul de amânare a exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata.
Inregistrarile contabile pentru transpunerea prevederilor referitoare la amânarea
exigibilitatii sunt urmatoarele:
A. La furnizori:
a) Inregistrarea livrarii de bunuri:
411 = %
707
4428
b) la data achitarii taxei pe valoarea adaugata de catre beneficiari operatiunea se inscrie in
jurnalul de vânzari in coloanele 8 si 9 sau 10 si 11, dupa caz, iar pe baza copiei documentului
de plata transmis de beneficiari se inregistreaza taxa pe valoarea adaugata devenita exigibila:
4428 = 4427
c) Concomitent se inregistreaza reducerea taxei colectate pentru aceste operatiuni, care se
evidentiaza la rândul de regularizari din Decontul de taxa pe valoarea adaugata:
4427 = 411
B. La beneficiari:
a) Inregistrarea achizitiei de bunuri:
% = 404
212
4428
b) Achitarea taxei pe valoarea adaugata la bugetul de stat, rezultata din facturile furnizorilor
pentru care s-a obtinut certificatul de amânare a exigibilitatii taxei pe valoarea adaugata:
4426 = 512
Operatiunea se inscrie in jurnalul pentru cumparari in coloanele 7 si 8 sau 9 si 10, dupa caz.
c) Stingerea datoriei fata de furnizor pentru partea privind taxa pe valoarea adaugata achitata
in numele sau:
 404 = 4428
Exgibilitatea pentru importul de bunuri

In cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data când se
genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in
vigoare.
Se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata:
- impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede astfel, exclusiv taxa pe valoarea
adaugata;
- cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si
asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.

Nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata

urmatoarele:
- rabaturile, remizele, risturnele, sconturile sau alte reduceri de pret acordate de
furnizori direct clientilor;
- sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotarâre judecatoreasca definitiva,
penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a
obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate.
Nu se exclud din baza de imopzitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
- dobânzile percepute pentru: plati cu intârziere, livrarile cu plata in rate, operatiuni de
leasing;
- valoarea ambalajelor care intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara
facturare;
- sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza
acestuia;
- taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera care sunt percepute de catre autoritatile
publice locale prin intermediul prestatorilor.

1.6 Cotele de taxa pe valoare adaugata

Cota standard si cota redusa
Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 20% si se aplica asupra bazei de
impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea
adaugata sau care nu este supusa cotei reduse taxei pe valoarea adaugata este de20% si se
aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de
bunuri:
- dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente
de arhitectura si arheologie, gradini zoologice si botanice, târguri, expozitii;
- livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv
pubicitatii;
- livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;
- livrarile de produse ortopedice;
- medicamente de uz uman si veterinar;
cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea
terenurilor pentru camping.
1.7 Operatiuni scutite de plata taxei pe valoare adaugata
Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:
- spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strâns legate de
acestea, desfasurate de unitati pentru astfel de activitatii, indiferent de forma de
organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare,
cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de
tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de
activitatii, cantinele organizate pe lânga aceste unitati, serviciile funerare prestate de
unitatile sanitare;
- prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor catre stomatologi si tehnicieni
dentari precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicienii
dentari;
- prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical;
- transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in
acest scop;
- livrarile de organe, de sânge si de lapte, de provenienta umana;
- activitatea de invatamânt prevazuta de Legea invatamântului, cu modificarile si
completarile ulterioare, desfasurate de unitatile autorizate, inclusiv activitatea
caminelor si a cantinelor organizate pe lânga aceste unitati, formarea profesionala a
adultilor, precum si prestarile de servicii livrarile de bunuri strâns legate de acestea,
efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au
aceste obiective;
- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strâns legate de asistenta si/sau protectia
sociala efectuate de institutiile publice sau alte entitati recunoscute ca având caracter
social; serviciile de cazare, masa si tratament, prestate de persoane impozabile care isi
desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice, daca au inchiriat contracte cu Casa
Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si contrvaloarea este
decontata pe baza de bilet de tratament;
- prestarile de servicii si/sau de bunuri strâns legate de protectia copiilor si a tinerilor,
efectuate de institutiile publice sau alte entitati recunoscute ca având caracter social;
- prestarile de servicii si/sau de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in
schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial
ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica,
filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a
intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni
de concurenta
- prestarile de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice,
efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul
sau educatia fizica
- prestarile de servicii culturale si livrarile de bunuri strâns legate de acestea, efectuate
de institutiile publice, precum si operatiunile care intra in sfera de aplicare a
impozitului pe spectacole
- realizarea, difuzarea si retransmiterea programelor de radio si de televiziune, cu
exceptia celor de publicitate, efectuate de unitatile care produc si difuzeaza
programele audiovizuale, precum si de unitatile care au un obiect de activitate
difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale
 - vânzarea de licente de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la
agentiile internationale de stiri si alte drepturi de difuzare similare, destinate activitatii
de radio si de televiziune, cu exceptia celor de publicitate.
Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata:
- activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor,
subprogramelor si proiectelor, precum si a actiunilor cuprinse in Planul national de
cercetare-dezvoltare si inovare, in programele-nucleu si in planurile sectoriale
- livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate de producatorii agricoli individuali
si asociatiile fara personalitate juridical a acestora.

1.8 Conturi folosite

 4423-TVA de plata=TVA colectata>TVA deductibila
 4424-TVA de recuperat=TVA deductibila>TVA colectata
 4426-TVA deductibila=se percepe asupra cumpararilor de bunuri
 4427-TVA colectata=se percepe asupra vanzarilor de bunuri
4428-TVA neexigibila=se calculeaza in situatii speciale cum ar fi ca si in componenta a
pretului de vanzare cu amanuntul

1.9 Înregistrări contabile privind taxa pe valoare adăugată

a)Se înregistrează factura la energie 3500 lei,TVA 20%
b)Se achiziţionează mărfuri 3000 lei,TVA 20%
c)Se vând mărfuri 7500 lei,TVA 20%

a) % = 401 4200
605 3500
4426 700

b) % = 401 3600
371 3000
4426 600

c) 411 = % 7800
707 7500
4427 1500

Regularizare TVA
4426 1300
 4427 > 4426 => 4423
4427 1500

4427 = % 1500
4426 1300
 4423 200

Plata TVA
4423=5121 200

d) Se achiziţioneaza mărfuri pe bază de aviz în valoare de 3000 lei

e) Se primeşte factura având aceeaşi valoare

d) % = 408 3600
371 3000
4428 600

e) 4426 = 4428 600

408 = 401 3600

Regularizare TVA
4426 600
=>4426 > 4427 => 4424
4427 0

4424 = 4426 600

Capitolul II Studiul de caz la SC Cofetăria Ioana SRL

2.1 Scurt istoric la SC Cofetăria Ioana SRL

 VIZIUNE   -   Toţi merităm un desert bun şi un zâmbet larg!
 MISIUNE   -   Îmbinăm ideile tale cu pasiunea noastră pentru a te bucura cu desertul
pe care il meriţi!
 VALORI     -   PASIUNEA –Ne place ceea ce facem şi suntem atenţi la dorinţele
voastre
                        INTEGRITATEA – alegem să facem ceea ce este corect, nu ceea ce
este uşor
                         CALITATEA – Respectăm oamenii cu care lucrăm şi pentru care
lucrăm
                         ARMONIA – ne bucurăm împreună de reuşite şi tot împreună depăşim
momentele dificile
                         CREATIVITATEA – suntem inspiraţi de ideile voastre şi le îmbinăm
cu talentul nostru
 

DESPRE NOI

Am debutat în anul 1994, cu fabricarea produselor de patiserie.

În spaţiul mic, de altădata, situat peBulevardul Ştefan cel Mare, clienţii erau   întâmpinaţi de
mirosul îmbietor al strudelelor şi merdenelelor aburinde, al buşeurilor aurii sau de parfumul
cozonacilor gata scoşi din cuptor.
Datorită părerilor pozitive primite din partea clienţilor mulţumiţi de calitatea produselor de
patiserie, am decis ca în anul 1997 să ne extindem activitatea prin fabricarea şi
comercializarea produselor de cofetărie.

Am oferit clienţilor prăjiturile tradiţionale, precum amandina, savarina şi eclerul, toate lucrate
cu pricepere şi maiestrie, folosind materii prime naturale de cea mai bună calitate.

În prezent, Cofetăria Ioana dispune de laboratoare proprii, de cofetărie şi patiserie, precum şi

de un punct de desfacere, situată pe BulevardulŞtefan cel Mare bl.B1 Tîrgu Neamt
Oferim clienţilor sortimente diversificate de torturi, brioşe, îngheţate, prăjituri, precum şi
asistenţă pentru comenzile personalizate.
Întrucât deviza Cofetariei Ioana este “În fiecare prăjutură punem un strop de dragoste” ne
propunem să îmbunătăţim în permanenţă calitatea şi să diversificăm cât mai mult gama de
produse pentru a satisface şi cele mai exigente gusturi.

Serviciile oferite de Cofetăria Ioana sunt următoarele:

Prajituri cu Design
Toate prajiturile noastre au un design distinct.

Briose
Cele mai bune briose sunt la noi, toppinguri de ciocolata superbe.

Cornuri pufoase
Incearca cornurile pufoase cu diverse arome exotice de ananas, capsuni, mere.

Torturi festive
Preparam torturi delicioase de senzatie maxima.
Retete speciale
Toate retetele noastre sunt unice, doar specialitati cu gust intens create in laboarotor.

Livram Acasa
Ai o comanda mai serioasa ?
Ti-o aducem acasa cu drag.

i
Iti place gustul roz?
Arome spectaculoase

Totul natural
 Fructe mereu proaspete

Prajituri bio
Garantia calitatii

Inele de Iubire
Atunci cand iubesti

‚
Tort Indragostiti
Torturi cu expresii latine

Tort Luxury
Delicatete luxurianta

Cadoul Perfect
Un cosulet de briose din dragoste

Arome aliniate
Gusturi superb variate

Mici atentii
Suprriza perfecta..

Briose sclipitoare
Fine si dorite
 Aroma intensa
Ciocolata la superlativ

Trandafiri portocalii
Pentru nunti elegante

Simbol Activ Suma Simbol Pasiv Suma

2133 Mijloc de transport 20000 1012 Capital subscris vărsat 150000
301 Materii prime 10000 1068 Alte rezerve 5000
3021 Materii auxiliare 10000 121 Profit şi pierdere 9000
345 Produse finite 45000 401 Furnizori 20000
4111 Clienţi 19000
5121 Conturi la banci 60000
5311 Casa in lei 20000
Total 184000 Total 184000
1.Se achiziţionează un autoturism în valoare de 4000 de lei , TVA 19%

% =404 4760

2133 4000

4426 760

2.Se achiziţionează materii prime 9000 de lei ,TVA 19%

% =401 10710

301 9000

4426 1710

3.Se vând produse finite 20000 de lei, TVA 19%

4111 = % 23800

701 20000

4427 3800

4.Se contractează un împrumut la BCR 9000 de lei

5121 = 5191 9000

5. Se înregistrează cheltuieli cu transportul 19000 de lei

% = 401 22610

628 19000

4426 3610

6.Se înregistrează cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate 17000 de lei, TVA 19%

% = 401 20230

623 17000

4426 3230

7.Se achiziţionează materiale pentru ambalat 1000 lei, TVA 19%

% = 401 1190

3023 1000

4426 190

8. Se primeşte factura la energie şi apa 9000 de lei, TVA 19%

% = 401 10710

605 9000

4426 1710

9. Se vând produse finite 18000 de lei, TVA 19%

4111 = % 21420

701 18000

4427 3420

10. Se înregistrează cheltuieli cu personalul 20000 de lei

641 = 421 20000

11. Se achiziţionează aparatură birotică 10000 de lei, TVA 19%

% = 404 11900

214 10000

4426 1900

12. Se achiziţionează materii auxiliare 7000 de lei, TVA 19%

% = 401 8330

3021 7000

4426 1330

13. Se înregistrează factura cu telefonul 8500 de lei, TVA 19 %

% = 401 10115

626 8500

4426 1615

14. Se încasează de la clienţi 20000 de lei prin caseria unităţii

5311 = 4111 20000

15. Banii din caserie se depun în contul bancar

5121 = 581 20000

581 = 5311 20000

16. Se plăteşte furnizorul 40000 de lei

401 = 5121 40000

17. Se plăteşte chiria 5000 de lei, TVA 19%

% = 401 5950

612 5000

4426 950

18. Se achiziţionează materii prime 1000 de lei, TVA 19%

% = 401 1190

301 1000
4426 190

19. Se achiziţionează materiale auxiliare 1500 de lei, TVA 19%

% = 401 1785

3021 1500

4426 285

20.Se vând produse finite 3500 de lei

4111 = % 4165

701 3500

4427 665

21. Se descarcă gestiunea de produse finite vândute în valoare de 41500 lei

711 = 345 41500

22. Închiderea conturilor de venituri

701 = 121 41500

23. Închiderea conturilor de cheltuieli

121 = % 120000

605 9000

612 5000

623 17000

626 8500

628 19000

641 20000

711 41500

24. Regularizarea TVA

4426: 17480 lei =>4426 > 4427 => 4424
4427: 7885 lei
% = 4426 17480

4427 7885

4424 9595

D(-)1012 „capital social” C(+) D(-) 1068 „ alte rezerve” C(+)

 Si = 150000 Si = 5000
Rd= - Rc= - Rd= - Rc= -
Tsd= - Tsc= 150000 Tsd= - Tsc= 5000
Sfc= 150000 Sfc= 5000
D(-) 121 „ profit şi pierdere” C(+) D(+) 2133
Si = 9000 Si=20000 „mijloc de
Rd= 120000 Rc= 41500 Rd= 4000 Rc= - transport”
Tsd= 120000 Tsc= 50500 C(-) Tsd= 24000 Tsc= -
Sfd= 69500 Sfd=24000

D(+) 214 „ aparatură birotică” C(-) D(+) 301 „ materii prime” C(-)
Si=- Si=10000
Rd= 1000 Rc= - Rd= 10000 Rc= -
Tsd= 1000 Tsc= - Tsd= 20000 Tsc= -
Sfd=1000 Sfd=20000

D(+) 3021 „ materii auxiliare” C(-) D(+) 3023 „materiale pentru ambalat” C(-)
Si=10000 Si=-
Rd= 8500 Rc= - Rd= 1000 Rc= -
Tsd= 18000 Tsc= - Tsd= 1000 Tsc= -
Sfd=18000 Sfd=1000
D(+) 345 „ produse finite” C(-)D(-) 401 „furnizori”
Si=45000     Si = 20000
Rd= - Rc= 41500 Rd= 40000 Rc= 92820
Tsd= 45000 Tsc= 41500 Tsd= 40000 Tsc= 112920
Sfd=3500 Sfc= 72820

D(-) 404 „furnizori de imobilizări” C(+) D(+) 4111 „clienţi” C(-)

Si = - Si=19000
Rd= - Rc= 16660 Rd= 49385 Rc= 20000
Tsd= - Tsc= 16660 Tsd= 68385 Tsc= 20000
Sfc= 16660 Sfd=48385
D(-) 421 „salarii datorate” C(+) D(+) 4424
„ TVA de recuperat” C(-)
Si = - Si=-
Rd= - Rc= 20000 Rd= 9595 Rc= -
Tsd= - Tsc= 20000 Tsd= 9595 Tsc= -
Sfc= 20000 Sfd=9595
D(+) 4426
„TVA deductibilă” C(-) D(-) 4427 „ TVA colectată” C(+)
Si=- Si = -
Rd= 17480 Rc= 17480 Rd= 7885 Rc= 7885
Tsd= 17480 Tsc= 17480 Tsd= 7885 Tsc= 7885
Ø Ø

D(+) 5121 „conturi la bănci” C(-) D(-) 5191 Credite bancare pe termen scurt C(+)
Si=60000 Si = -
Rd= 29000 Rc= 40000 Rd= 9000 Rc= 9000
Tsd= 89000 Tsc= 40000 Tsd= 9000 Tsc= 9000
Sfd=49000 Ø
D(+) 5311 „ casa în lei” C(-) D 581 „viramente interne” C
Si=20000
Rd= 20000 Rc= 20000 Rd= 20000 Rc= 20000
Tsd= 40000 Tsc=20000 Tsd= 20000 Tsc= 20000
Sfd=20000 Ø

D(+) 605 „cheltuieli cu energia şi apa „ C(-) D(+) 612 „cheltuieli cu chiriile” C(-)
Si=- Si=-
Rd= 9000 Rc=9000 Rd= 5000 Rc= 5000
Tsd= 9000 Tsc= 9000 Tsd= 5000 Tsc= 5000
Ø Ø

D(+)623 „cheltuieli de publicitate” C(-) D(+) 626 „cheltuieli poştale” C(-)

Si=- Si=-
Rd= 17000 Rc= 17000 Rd= 8500 Rc= 8500
Tsd= 17000 Tsc= 17000 Tsd= 8500 Tsc= 8500
Ø Ø

D(+)628 „alte cheltuieli cu serviciile” C(-) D(+) 641 „cheltuieli cu salariile personalului C(-)
Si=- Si=-
Rd= 19000 Rc= 19000 Rd= 20000 Rc= 20000
Tsd= 19000 Tsc= 19000 Tsd= 20000 Tsc= 20000
Ø Ø

D(-) 701 „venituri din vanzarea prod. finite” C(+)

Si = - Si= Si =
Rd= 41500 Rc= 41500 Rd= Rc=
Tsd= 41500 Tsc= 41500 Tsd= Tsc=
Ø Sfd= Sfc=
 Simbol Sold iniţial Rulaj Total sume Sold final
cont D C D C D C D C
1012 - 150000 - - - 150000 - 150000
1068 - 5000 - - - 5000 - 5000
121 - 9000 120000 41500 120000 50500 69500 -
2133 20000 - 4000 - 24000 - 24000 -
214 - - 10000 - 10000 - 10000 -
301 10000 - 10000 - 20000 - 20000 -
3021 10000 - 8500 - 18500 - 18500 -
3023 - - 1000 - 1000 - 1000 -
345 45000 - - 41500 45000 41500 3500 -
401 - 20000 40000 92820 40000 112820 - 72820
404 - - - 16660 - 16660 - 16660
4111 19000 - 49385 20000 68385 20000 48385 -
421 - - - 20000 - 20000 - 20000
4424 - - 9595 - 9595 - 9595 -
4426 - - 17480 17480 17480 17480 - -
4427 - - 7885 7885 7885 7885 - -
5121 60000 - 29000 40000 89000 40000 49000 -
5191 - - - 9000 - 9000 - 9000
5311 20000 - 20000 20000 40000 20000 20000 -
581 - - 20000 20000 20000 20000 - -
605 - - 9000 9000 9000 9000 - -
612 - - 5000 5000 5000 5000 - -
623 - - 17000 17000 17000 17000 - -
626 - - 8500 8500 8500 8500 - -
628 - - 19000 19000 19000 19000 - -
641 - - 20000 20000 20000 20000 - -
701 - - 41500 41500 41500 41500 - -
Total 184000 184000 466845 466845 650845 650845 273480 273480
BIBLIOGRAFIE

1.Conf.Prof.Dr. Traian Nicolae-Bazele Contabilităţii

2. Octavian Bojian - Bazele Contabilităţii
3. Negescu Ion - Bazele Contabilităţii
4. Oprea Călin – Bazele Contabilităţii