COLEGIUL ECONOMIC „DIMITRIE CANTEMIR”

SUCEAVA

PROIECT DE SPECIALITATE
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVEL 3

Calificarea profesionala: Tehnician în activităţi economice

Profesor coordonator, Candidat,

Munteanu Rodica Bocanet Doinita

PROMOTIA 2011
2
 CUPRINS
Cap.I Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată
1.1 Sfera de aplicare……………………………………………….……pg.7
1.2 Modificările TVA-ului o dată cu aderarea României la UE………pg.8
1.3 Persoane impozabile……………………………………………….pg.11
1.4 Operatiuni impozabile si locul acestora…………………………..pg.12
1.5 Faptul generator,exigibilitatea tva si baza de impozitare…….…..pg.14
1.6 Cotele de calcul ale taxei pe valoarea adăugată………………….pg.17
1.7 Operatiuni scutite………………………………………….…..…..pg.17
1.8 Regimul deducerilor…………………………………………..…...pg.18
1.9 Platitorii taxei pe valoare adaugata…………………………..….pg.22
1.10 Regimul special de scutire……………………………….………pg.22
1.11 Obligatiile platitorilor de TVA………………….…………...…...pg.23
1.12 Masuei de simplificare……......…………………………..……...pg.26
1.13 TVA cu taxa inversa…...….………………….……………….....pg.27
Cap II Inregistrarea TVA-ului in contabilitate
2.1 Conturi utilizate………….………………………………………...pg.29
2.2 Aplicaţii privind calculul TVA…….…...…...…………….……….pg.31
2.3 Documente utilizate………....………………..….………………...pg.37
2.4 MIC DINCŢIONAR……………….……………………………....pg.38
Cap III Contabilitatea operatiilor privind decontarea TVA-ului la SC
ALCUDIA SRL
3.1.Prezentarea societăţii……………..………………….……………pg.39
3.2 Concluzii şi propuneri…………………………………………….pg.42
Anexe.
Bibliografie

3
:* Contabilitatea este exercitiul etern al mintii fara de
care lumea nu ar fi putut evolua.

*Contabilitatea este judecatorul nepartinitor al

trecutului si consilier indispensabil al viitorului.

4
 Taxa pe valoarea adaugată este un impozit indirect relativ nou pe plan
mondial, adoptat iniţial in Franţa in anul 1954.
Incepând cu anul 1970 taxa pe valoarea adaugată a fost adoptată de toate
ţarile Pieţei Comune, înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor.

Taxa pe valoarea adugată este un impozit indirect asupra consumului, cu

caracter general, care se aplică asupra operaţiilor privind transferul de bunuri si
prestărilor de servicii cu plată. Taxa pe valoarea adaugată se aplică numai in ţara in
care produsul se produce şi/sau se consumă.

Valoarea adaugată reprezintă diferenţa dintre incasările obţinute din

vânzarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor si plăţile
efectuate pentru bunuri si servicii aferente aceleiaşi faze a circuitului economic.

Pentru a-şi desfaşura activităţile, statul are nevoie de venituri pe care şi le

asigură din impozite prelevate atât de la persoanele fizice cât şi de la persoanele
juridice. După trăsăturile de fond şi formă, impozitele se împart în impozite directe
şi impozite indirecte.

Impozitele indirecte se percep cu prilejul vânzarii unor bunuri şi prestării de

servicii, importului şi exportului etc. Printre cele mai importante impozite indirecte
este taxa pe valoarea adaugată.

Taxa pe valoarea adaugată a fost introdusă in Romania prin Ordonanţa de

Guvern nr. 3/1992, aprobată prin Legea nr.130 din decembrie 1992, şi fiind un
impozit plătit atât de persoanele fizice cât şi juridice a căpătat o imporţantă foarte
mare. De aceea cunoaşterea caracteristicilor acestui impozit este necesară, plătitorul
trebuie să cunoască atât cota acestui impozit dar şi operaţiunile pentru care se
plăteşte TVA si pe cele exonerate de la plată.

Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte cadrul legal al aplicării taxei pe

valoarea adaugată şi principalele operaţii contabile în legatură cu aprovizionarea şi
relaţiile cu cilienţii ale unei societăţi comercile ce îşi desfăşoară activitatea în
Romania, operaţii care presupun aplicarea taxei pe valoarea adaugată, cititorul
având posibilitatea să studieze modul de aplicare, calculare si înregistrare în
principalele documente contabile (Jurnalul de Vânzări, Jurnalul de Cumpărări,
Decontul privind taxa pe valoara adaugată).

5
UC11 Planificare operaţională
C1 Analizează structura organizatorică a unitaţii economice
C3 Evaluează rezultatele obţinute

UC8 Iniţierea unei afaceri

C1 Işi autoevaluează abilitaţile antreprenoriale

UC7 Procesarea datelor numerice

C1 Planifică o activitate şi culege date numerice în legatură cu aceasta
C2 Prelucrază datele numerice
C3 Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile

UC4 Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei

C4 Utilizează aplicaţii soft în managementul informatizat al proiectelor

UC5 Comunicare
C1 Susţine prezentari pe teme profesionale
C3 Elaborează documente pe teme profesionale

UC2 Gandirea critică şi rezolvarea de probleme

C1 Identifică probleme complexe
C2 Rezolvă probleme
C3 Evaluează rezultatele obţinute

6
• Definiţia taxei pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează
bugetului de stat.

1.1 Sfera de aplicare

În sfera de aplicare a TVA se cuprind operaţiile care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;
b )locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi
în România;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre
activităţile economice desfasurate de societate.
În sfera de aplicare a TVA se cuprind şi importurile de bunuri.

NOTĂ:
Operaţiunile care se cuprind în sfera de aplicare a TVA sunt denumite în
continuare operaţiuni impozabile.
Operaţiunile impozabile pot fi:
a) operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute de legislaţia în
vigoare;
b) operaţiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează TVA,
dar este permisă deducerea TVA datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile
achiziţionate;
c) operaţiuni scutite fară drept de deducere, pentru care nu se datorează
TVA şi nu este permisă deducerea TVA datorate sau plătite pentru bunurile sau
serviciile achiziţionate;
d) operaţiuni de import scutite de TVA, pentru care nu se datorează taxa pe
valoarea adăugată în vama.

7
 1.2 Modificările TVA-ului o dată cu aderarea României la U.E.

Aderarea României la Uniunea Europeană presupune şi adoptarea

reglementărilor europene privind TVA-ul, care prevăd, printre altele, introducerea
noţiunilor de livrare şi achiziţie intracomunitară, noi raportări şi eliminarea
facturilor cu regim special, prevederi incluse în Codul fiscal.
În UE nu există bariere vamale între statele membre, astfel că este necesară
aplicarea aceloraşi reguli fiscale, legislaţia armonizată privind TVA-ul fiind baza
legală pentru calcularea contribuţiei României la bugetul comunitar. Controlul
mişcării bunurilor între tările UE este acum realizat prin intermediul sistemului
electronic VIES1 prin care statele membre fac schimb de informaţii şi controale
multilaterale în scopul evitării fraudei fiscale în domeniul TVA-ului.
De la 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE, legislaţia în domeniul
TVA-ului a fost abrogată şi înlocuită cu legislaţia armonizată cu acquis-ul
comunitar.
Pentru bunuri:
Desfiinţarea barierelor vamale între statele membre ale UE a avut ca efect
eliminarea controlului vamal al mişcării bunurilor între aceste state. Noţiunile de
export şi import în relaţia dintre statele membre au fost înlocuite de livrarea
intracomunitară (în locul exportului) şi achiziţia intracomunitară (în locul
importului). Orice expediere de bunuri din România în alt stat membru, chiar şi în
lipsa unei tranzacţii comerciale, este tratată drept transfer de bunuri sau non-
transfer, care sunt notiuni cu totul noi în legislaţia naţională şi sunt specifice numai
relaţiilor dintre statele membre.
Ca în toate statele membre, şi în România, s-a instituit în legislaţie
obligativitatea depunerii de declaraţii recapitulative trimestriale pentru livrările
intracomunitare realizate. În plus, legislaţia României prevede şi obligativitatea
depunerii de declaraţii recapitulative pentru achiziţiile intracomunitare.
Informaţiile din aceste declaraţii recapitulative sunt transferate în VIES şi astfel
statele membre pot face verificări ale operaţiunilor realizate. De exemplu, atunci
când se raportează o achiziţie intracomunitară în România, va fi posibil să fie
verificat furnizorul, care a raportat livrarea intracomunitară, respectiv dacă are un
număr valabil atribuit în scopuri de TVA în statul său membru şi dacă operaţiunea
este declarată în respectivul stat.
Datorită noutăţii acestor operaţiuni, este necesar ca toţi operatorii economici
care în prezent realizează importuri, exporturi, operaţiuni în lohn să cunoască
documentele care trebuie întocmite, data la care intervine exigibilitatea taxei,
declaraţiile ce trebuie depuse, şi în special regulile privind operaţiunile
intracomunitare. Regulile sunt foarte importante pentru că numai cunoscându-le
operatorii economici au posibilitatea să aplice scutirea de TVA pentru o livrare
intracomunitară, în funcţie de documentele pe care le prezintă pentru a justifica
această scutire. Pentru achiziţiile intracomunitare, operatorii economici înregistraţi
în scopuri de TVA nu vor face plata efectivă, ci vor aplica taxarea inversă, respectiv
plata prin decontul de TVA.

8
 Pe lângă operaţiunile obişnuite privind livrările şi achiziţiile
intracomunitare, există reglementări speciale pentru bunurile care fac obiectul
contractelor de consignaţie, bunurile puse la dispoziţia clientului (call of stock),
bunurile transmise în vederea verificării conformităţii, pentru testare, pentru probe,
operaţiuni triunghiulare care implică operatori economici din trei state membre
diferite, bunuri plasate în regim de antrepozitare de TVA, care fac obiectul unor
măsuri de simplificare stabilite prin ordin al ministrului Finanţelor Publice.
Pentru prestările de servicii:
S-a introdus noţiunea de transport intracomunitar de bunuri, care are reguli
diferite faţă de transportul internaţional de bunuri dintre statele membre şi ţările
terţe. Astfel, transportul internaţional de bunuri aferent unui import sau export este
şi va rămâne scutit de TVA, în timp ce transportul intracomunitar de bunuri nu este
scutit de TVA, dar, dacă clientul transmite transportatorului un cod valabil de TVA
din alt stat membru decât România, de unde pleacă transportul, atunci clientul va
plăti taxa din ţara sa, iar transportatorul român va factura fără TVA. În mod
reciproc, când un operator economic din România contractează un transport cu un
transportator din alt stat membru, va trebui să comunice codul său de TVA din
România şi prin urmare va datora taxa aferentă în România, dar nu va face plata
efectivă, ci va aplica regula taxării inverse.
De la data aderării nu mai este reglementată utilizarea de facturi fiscale cu
regim special, din cauza faptului că prin anularea barierelor vamale, mărfurile vor
circula însoţite de facturi emise de fiecare stat membru, care trebuie recunoscute în
statul care realizează achiziţia intracomunitară indiferent de forma sa, în condiţiile
în care respectă informaţiile minimale prevăzute de directivă. De asemenea au fost
implementate şi prevederile referitoare la facturarea electronică, care acum sunt
obligatorii.
În cadrul sectorului imobiliar:
- leasingul cu bunuri imobile este scutit de TVA (cu drept de opţiune pentru
taxare);
- livrarea bunurilor imobile care nu sunt noi şi de terenuri care nu sunt
construibile este scutită de TVA, dar este însoţită şi de obligativitatea ajustării
dreptului de deducere exercitat pentru respectivul bun imobil;
- schimbarea destinaţiei iniţiale a bunului imobil, respectiv utilizarea acestuia
în cadrul unui sector care dă drept de deducere într-o măsură diferită faţă de
deducerea iniţială este însoţită de obligativitatea ajustării dreptului de deducere în
cadrul unei perioade de ajustare, care în România a fost fixată la 20 de ani;
- au fost stabilite reguli tranzitorii specifice acestui sector, deoarece România
nu a aplicat în prezent sistemul ajustărilor de TVA decât în cazul închirierilor de
bunuri imobile în scutire de TVA.
Au fost eliminate o serie de scutiri de TVA incompatibile cu acquis-ul comunitar.
Printre cele mai semnificative amintim eliminarea scutirii de TVA pentru:
- activităţile de cercetare-dezvoltare;
- comisionul pentru tranzacţiile Burselor de Mărfuri;
- veniturile obţinute de Societăţile de Valori Mobiliare pentru administrarea
şi depozitarea de acţiuni, titluri de participare, titluri de creante;

9
 - operaţiunile finanţate din fonduri nerambursabile acordate de guverne
străine şi organizaţii internaţionale;
- îngrijirile medicale veterinare.
Sunt incluse în legislaţia armonizată o serie de scutiri de TVA obligatorii,
precum:
- serviciile publice poştale;
- livrările de aur către Banca Naţională a României efectuate în ţară;
- operaţiunile de leasing cu bunuri imobile;
- vânzarea de terenuri de orice fel cu excepţia celor construibile;
- vânzarea de construcţii care nu sunt noi.

1.3 Persoane impozabile

Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o
manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice, oricare ar fi scopul
sau rezultatul acestei activităţi.

NOTĂ:
Activităţile economice cuprind activităţile producătorilor, comercianţilor sau
prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile
profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate
economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obţinerii de
venituri cu caracter de continuitate.
Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in
aceleasi conditii legale ca si cele aplicabile operatorilor economici, chiar daca sunt
prestate in calitate de autoritate publica, precum si pentru urmatoarele activitati:
- telecomunicatii;
- furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si
altele de aceeasi natura;
- transport de bunuri si de persoane ;
- servicii prestate de porturi si aeroporturi;
- livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;
- activitatea târgurilor si expozitiilor comerciale;
- depozitarea;
- activitatile organelor de publicitate comerciala;
- activitatile agentilor de calatorie;
- activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri
asemanatoare.
Sunt asimilate institutiilor publice, in ceea ce priveste regulile aplicabile din
punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, orice entitati a caror infiintare este
reglementata prin legi sau hotarâri ale Guvernului, pentru activitatile prevazute
prin actul normativ de infiintare, care nu creeaza distorsiuni concurentiale, nefiind
desfasurate si de alte persoane impozabile.

1.4 Operaţiuni impozabile si locul acestora

10
  Livrarea de bunuri
Prin livrare de bunuri se înţelege orice transfer al dreptului de proprietate
asupra bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane
care acţionează în numele acestuia.
NOTĂ:
Prin bunuri se înţelege bunurile corporale mobile şi imobile, prin natura lor
sau prin destinaţie. Energia electrică, energia termică, gazele naturale, agentul
frigorific şi altele de aceeaşi natură sunt considerate bunuri mobile corporale.
Nu constituie livrare de bunuri:
- selectiv;
- bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de
forţă majoră;
- bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi
valorificate în condiţiile stabilite prin norme;
- perisabilităţile, în limitele prevăzute prin lege;
- acordarea de bunuri, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare,
de mecenat, de protocol, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile
stabilite prin norme.
 Prestarea de servicii
Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de
bunuri.
Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt:
- inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor, in cadrul unui
contract de contract de leasing;
- transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetor,
licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;
- angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu
alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;
- prestarile de servicii efectuate in baza unui ordin emis de/sau in numele unei
autoritati publice sau potrivit legii;
- intemeierea efectuata de comisionari, care actioneaza in numele si in control
comitetului, atunci când intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
Se considera prestari de servicii cu plata:
- utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane
impozabile, in scopuri ce nu au legatura cu activitatea sa economica, sau pentru a fi
puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor peraoane, daca taxa pe
valoarea adaugata pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial;
- prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de catre o persoana
impozabila, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica pentru uzul
personal al angajatilor si/sau al altor persoane.
Persoana impozabila care actioneaza in nume propriu, dar in contul unei alte
persoane, in legatura cu o prestare de servicii, se considera ca a primit si a prestat
ea insusi acele servicii.
In cazul prestarii unui serviciu de catre mai multe persoane impozabile, prin
tranzactii succesive, fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se

11
impoziteaza dinstinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre
beneficiarul final.
 Importul de bunuri
Se considera import de bunuri intrarea de bunuri in România provenind dintr-
un alt stat.
Atunci când bunurile sunt plasate, dupa intrarea lor in tara, in regimuri vamale
suspensive, aceste bunuri nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea
adaugata. Totusi, acestea sunt supuse reglementarilor vamale in ceea ce priveste
plata sau, dupa caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cât se afla in
regim vamal suspensiv.
Importul bunurilor plasate in regimuri vamale suspensive este efectuat in statul
pe teritoriul caruia bunurile ies din aceste regimuri.
Nu se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea bunurilor aflate in
regimuri vamale suspensive.

*Locul operaţiunilor impozabile

 Locul livrării de bunuri
Se consideră a fi locul livrării de bunuri:
a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau
transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de
beneficiar sau de un terţ;
b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, în cazul bunurilor care fac
obiectul unei instalări sau montaj, indiferent dacă punerea în funcţiune este
efectuată de către furnizor sau de altă persoană în contul său;
c) locul unde se găsesc bunurile în momentul în care are loc livrarea, în cazul
bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;
d) locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările de
bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion;
e) locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările de
bunuri sunt efectuate într-un autocar sau tren, şi pe partea din parcursul
transportului de pasageri efectuat în interiorul ţării.
 Locul prestării de servicii
Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde producătorul îşi are
stabilit sediul activităţii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt
efectuate sau, în lipsa acestora, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită.

1.5 Faptul generator, exigibilitatea TVA si baza de

impozitare

Faptul generator al taxei reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile
legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.

12
 TVA devine exigibilă atunci când autoritatea fiscală devine îndreptăţită, în baza
legii, la un moment dat, să solicite taxa pe valoarea adăugată de la plătitorii taxei,
chiar dacă plata acesteia este stabilită prin lege la o altă dată.
Faptul generator al taxei intervine şi taxa devine exigibilă, la data livrării de
bunuri sau la data prestării de servicii.
Exigibilitatea TVA este anticipată faptului generator şi intervine:
a) la data la care este emisă factura fiscală, înaintea livrării de bunuri sau a
prestării de servicii;
b) la data încasării avansului, în cazul în care se încasează avansuri înaintea
livrării de bunuri sau a prestării de servicii.
Prin derogare de la aliniatul precedent, în cazul construirii unui bun imobil,
antreprenorul general poate opta pentru ca exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată
să intervină la data livrării bunului imobil, în condiţii stabilite prin norme.

NOTĂ:
În cazul unui import de bunuri, TVA devine exigibilă la data când se
generează drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislaţiei vamale
în vigoare.

*Baza de impozitare

• Baza de impozitare pentru operaţiuni în interiorul ţării

Baza de impozitare a TVA este constituită din:
a) pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la
lit. b) şi c), din tot ceea ce constituie contrapartidă obţinută sau care urmează a fi
obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a
unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni;
b) preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost, determinat la
momentul livrării, pentru:
- bunurile constatate lipsă din gestiune cu excepţia bunurilor distruse ca
urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, precum şi a
perisabilităţilor, în limitele prevăzute prin lege;
- preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau
fabricate de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu
activitatea economică desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane în
mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă TVA aferentă
bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;
- orice distribuire de bunuri din activele unei societăţi comerciale către
asociaţii sau acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau
de dizolvarea fără lichidare a societăţii, constituie livrare de bunuri efectuată cu
plată.
c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea
prestărilor de servicii pentru:

13
 - utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane
impozabile, în scopuri ce nu au legătură cu activitatea sa economică, sau pentru a fi
puse la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, TVA pentru
bunurile respective a fost dedusă parţial sau total;
- prestările de servicii efectuate în mod gratuit de către o persoană
impozabilă, în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică pentru uzul
personal al angajaţilor săi sau al altor persoane.
Se cuprind în baza de impozitare a TVA:
a) impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv TVA;
b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare,
transport şi asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.
NOTĂ:
Nu se cuprind în baza de impozitare a TVA următoarele:
a) rabaturile, remizele, ristumele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate
de furnizori direct clienţilor;
b) sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească
definitivă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau
parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau
tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt,
reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c) dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, livrări cu plata în rate,
operaţiuni de leasing;
d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin
schimb, fără facturare;
e) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se
decontează acestuia;
f) taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră care sunt percepute de către
autorităţile publice locale prin intermediul prestatorilor.

 Ajustarea bazei de impozitare

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată se ajustează în următoarele
situaţii:
a) dacă au fost emise facturi fiscale şi ulterior, operaţiunea este anulată total
sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
b) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea sau preţurile
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
c) în situaţia în care reducerile de preţ (rabaturile, remizele, risturnele,
sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor), sunt
acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum şi în cazul
majorării preţului ulterior livrării sau prestării;
d) contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate
încasa din cauza falimentului beneficiarului: ajustarea este permisă începând cu
data de la care se declară falimentul;
e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat
marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.
 Baza de impozitare pentru import

14
 Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituită din valoarea în
vamă a bunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale in vigoare, la care se adaugă
taxele vamale, comisionul vamal, accizele şi alte taxe, exclusiv TVA, datorate pentru
importul de bunuri.
Se cuprind, de asemenea, în baza de impozitare cheltuielile accesorii precum
comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare care intervin până la
primul loc de destinaţie a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli
nu au fost cuprinse în baza de impozitare conform alin. precedent. Primul loc de
destinaţie a bunurilor îl reprezintă destinaţia stipulată în documentul de transport
sau orice alt document însoţitor al bunurilor, când acestea intră în România.
Dacă suma folosită la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri
este exprimată în valută, aceasta se converteşte în moneda naţională a României, în
conformitate cu metodologia folosită, pentru a stabili valoarea în vamă a bunurilor
importate.

1.6 Cotele de calcul ale taxei pe valoarea adăugată

 Cota standard şi cota redusă

Cota standard a TVA este de 24% şi se aplică asupra bazei de impozitare
pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea
adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.
Cota redusă a TVA este de 9%, respectiv 5%. Cota de 9% se aplică asupra
bazei de impozitare, pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectură şi arheologie, grădini zoologice şi botanice,
târguri, expoziţii, cinematografe;
b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor
destinate exclusiv publicităţii;
c) livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia
protezelor dentare;
d) livrările de produse ortopedice;
e) medicamente de uz uman şi veterinar;
f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Cota redusă a TVA de 5% se aplică la livrarea locuintelor noi, cu o suprafata
utila de maxim 120 metri patrati, in care nu sunt cuprinse anexele gospodaresti.
NOTĂ:
Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicată în interiorul
ţării pentru livrarea aceluiaşi bun.
1.7 Operaţiuni scutite

 Scutiri pentru operaţiunile din interiorul ţării

Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea
adăugată:

15
 - selectiv
- spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare;
- prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi
şi tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi
şi de tehnicienii dentari;
- activitatea de învăţământ prevăzută de Legea Educatiei Nationale nr. 344
din 2010, desfăşurată de unităţile autorizate;
- livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli
individuali şi asociaţiile fără personalitate juridică ale acestora.

 Scutiri la import
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:
- selectiv
- importul de bunuri a căror livrare în România este în orice situaţie scutită
de TVA;
- bunurile introduse în ţară de călători sau de alte persoane fizice cu
domiciliul în ţară ori în străinătate, în condiţiile şi în limitele stabilite potrivit
reglementărilor legale în vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;
- bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free, precum şi
prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanţelor diplomatice şi a
personalului acestora.

 Scutiri pentru exporturi sau alte operaţiuni similare şi pentru

transportul internaţional
Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:
- selectiv
- livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ţării, de către
furnizor sau de altă persoană în contul său;
- livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ţării, de
cumpărătorul care nu este stabilit în interiorul ţării, sau de altă persoană în contul
său;
- transportul, prestările de servicii accesorii transportului, legate direct de
exportul de bunuri;
- transportul, prestările de servicii accesorii transportului, alte servicii direct
legate de importul bunurilor, dacă valoarea acestora este inclusă în baza de
impozitare a bunurilor importate;
- transportul internaţional de persoane şi serviciile direct legate de acest
transport.

1.8 Regimul deducerilor

 Dreptul de deducere
Dreptul de deducere ia naştere în momentul în care TVA devine exigibilă.

16
 Dacă bunurile şi serviciile achiziţionate sunt destinate utilizării în folosul
operaţiunilor sale taxabile, orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de
TVA are dreptul să deducă:
a) TVA datorată sau achitată aferentă bunurilor care i-au fost livrate sau
urmează să fie livrate, precum şi pentru prestările de servicii care i-au fost prestate
ori urmează să îi fie prestate de o altă persoană impozabilă;
b) TVA achitată pentru bunurile importate.
NOTĂ:
Nu poate fi dedusă taxa pe valoarea adăugată pentru:
a) bunuri/servicii achiziţionate de furnizori/prestatori în contul clienţilor şi
care apoi se decontează acestora;
b) băuturi alcoolice si produse din tutun destinate acţiunilor de protocol.
Pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, orice persoană impozabilă
trebuie să justifice dreptul de deducere în funcţie de felul operaţiunii, cu unul din
următoarele documente:
a) pentru TVA datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate
sau urmează să îi fie livrate şi pentru prestările do servicii care i-au fost prestate ori
urmează să îi fie prestate de o altă persoană impozabilă, cu factură fiscală;
b) pentru importuri de bunuri, cu declaraţia vamală de import sau un act
constatator emis de autorităţile vamale; pentru importurile care mai beneficiază de
amânarea plăţii taxei în vamă, se va prezenta şi documentul care confirmă achitarea
TVA
 Perioada fiscală (Art. 146 din Codul fiscal)
(1) Perioada fiscală pentru TVA este luna calendaristică.
(2) Prin derogare de la prevederile afin. (1), pentru persoanele impozabile care
nu au depăşit în cursul anului precedent o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile
şi/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb
valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent, perioada fiscală este trimestrul
calendaristic.
(3) Persoanele impozabile care se încadrează în prevederile alin. (2) au obligaţia
de a depune la organele fiscale teritoriale, până la data de 25 februarie, o declaraţie
în care să menţioneze cifra de afaceri din anul precedent.
(4) Persoanele impozabile care iau fiinţă în cursul anului trebuie să declare, cu
ocazia înregistrării fiscale, cifra de afaceri pe care preconizează să o realizeze în
cursul anului, iar dacă aceasta nu depăşeşte 100.000 euro inclusiv, au obligaţia de a
depune deconturi trimestriale în anul înfiinţării. Dacă cifra de afaceri obţinută în
anul înfiinţării este mai mare de 100.000 euro, în anul următor perioada fiscală va fi
luna calendaristică, conform alin. (1), iar dacă cifra de afaceri obţinută nu depăşeşte
100.000 euro inclusiv, perioada fiscală va fi trimestrul, urmând ca persoana
impozabilă să se conformeze prevederilor alin. (3).
•Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de TVA, care realizează sau
urmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi operaţiuni
care nu dau drept de deducere, este denumită în continuare plătitor de TVA cu
regim mixt.

17
 Achiziţiile de bunuri şi servicii destinate exclusiv realizării de operaţiuni care
dau drept de deducere, se înscriu într-un jurnal pentru cumpărări, care se
întocmeşte separat pentru aceste operaţiuni, şi TVA aferentă acestora se deduce
integral.
Achiziţiile de bunuri şi servicii destinate exclusiv realizării de operaţiuni care
nu dau drept de deducere, se înscriu în jurnal şi se întocmeşte separat pentru aceste
operaţiuni, iar TVA aferentă acestora nu se deduce.
Bunurile şi serviciile pentru care nu se cunoaşte destinaţia în momentul
achiziţiei, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau
drept de deducere sau operaţiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu
se poate determina proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care
dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere, se evidenţiază
într-un jurnal pentru cumpărări întocmit separat.TVA aferentă acestor operaţiuni
se deduce pe bază de pro-rata.
Pro-rata se determină ca raport între: veniturile obţinute din operaţiuni care
dau drept de deducere, la numărător, iar la numitor veniturile de la numărător plus
veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau drept de deducere. Se exclud din
calculul pro-rata veniturile financiare, dacă acestea sunt accesorii activităţii
principale. Pro-rata se determină anual, situaţie în care elementele prevăzute la
numitor şi numărător sunt cumulate pentru întregul an fiscal. Prin excepţie, aceasta
poate fi determinată lunar sau trimestrial, după caz, situaţie în care elementele
prevăzute la numitor şi numărător sunt cele efectiv realizate în cursul fiecărei luni,
respectiv trimestru.
Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este ori pro-rata definitivă
determinată pentru anul precedent, ori pro-rata estimată în funcţie de operaţiunile
prevăzute a fi realizate în anul curent. Persoanele impozabile trebuie să comunice
organului fiscal teritorial, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data
de 25 ianuarie, nivelul pro-rata provizorie aplicată, precum şi modul de
determinare a acesteia. TVA de dedus se determină prin aplicarea pro-rata
provizorie asupra TVA deductibile, aferente achiziţiilor destinate atât realizării de
operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi celor care nu dau drept de deducere.
Persoanele impozabile care nu au determinat pro-rata provizorie la începutul
anului, deoarece nu realizau şi nici nu prevedeau realizarea de operaţiuni fără drept
de deducere în cursul anului, şi care ulterior realizează astfel de operaţiuni, nu au
obligaţia să calculeze şi să utilizeze pro-rata provizorie. In cursul anului este
permisă deducerea integrală a TVA
La finele anului vor aplica următoarele reguli:
- dacă pot efectua separarea achiziţiilor de bunuri/servicii destinate:
realizării de operaţiuni care dau drept de deducere; realizării de operaţiuni care nu
dau drept de deducere; precum şi bunurile şi serviciile pentru care nu se cunoaşte
destinaţia în momentul achiziţiei, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de
operaţiuni care dau drept de deducere sau operaţiuni care nu dau drept de
deducere, vor regulariza astfel: din taxa dedusă în cursul anului se scade taxa de
dedus rezultată prin aplicarea pro-rata definitivă pentru achiziţiile destinate atât
realizării de operaţiuni cu drept de deducere, cât şi pentru operaţiuni fără drept de
deducere, şi/sau taxa aferentă bunurilor/ serviciilor destinate exclusiv operaţiunilor

18
cu drept de deducere, iar diferenţa rezultată se înscrie pe un rând distinct în
decontul din ultima perioadă fiscală a anului, ca taxă de plată la bugetul de stat;
- dacă nu se poate efectua separarea pe destinaţii, se aplică pro-rata
definitivă asupra tuturor achiziţiilor de bunuri şi servicii efectuate în cursul anului,
iar diferenţa rezultată se înscrie pe un rând distinct în decontul din ultima perioadă
fiscală a anului.
Pro-rata definitivă se determină în luna decembrie, în funcţie de realizările
efective din cursul anului.
Regularizarea deducerilor operate după pro-rata provizorie se realizează prin
aplicarea pro-rata definitivă asupra taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente
achiziţiilor pentru care nu se cunoaşte destinaţia.
Diferenţa în plus sau în minus faţă de taxa dedusă, conform pro-rata provizorie,
se înscrie pe un rând distinct în decontul ultimei perioade fiscale.

NOTĂ:
La cererea justificată a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea
sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată pot aproba ca pro-rata
să fie determinată lunar sau trimestrial, după caz.

 Determinarea taxei de plată sau a sumei negative de taxă

În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor
achiziţionate de o persoană impozabilă, care este dedusă într-o perioadă fiscală, este
mai mare decât taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă operaţiunilor taxabile,
rezultă în excedent în perioada de raportare, denumit in continuare sumă negativă a
taxei pe valoarea adăugată.
În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor taxabile,
exigibilă într-o perioadă fiscală, denumită taxă colectată, este mai mare decât taxa
pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, dedusă în acea
perioadă fiscală, rezultă o diferenţă denumită taxă pe valoarea adăugată de plată
pentru perioada fiscală de raportare.

 Regularizarea şi rambursarea taxei

După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pe valoarea
adăugată pentru operaţiunile din perioada fiscală de raportare, persoanele
impozabile trebuie să efectueze regularizările prin decontul de taxă pe valoarea
adăugată.
Se determină suma negativă a taxei pe valoarea adăugată cumulată, prin
adăugarea la suma negativă a taxei pe valoarea adăugată, rezultată în perioada
fiscală de raportare, a soldului sumei negative a TVA reportat din decontul
perioadei fiscale precedente, dacă nu a fost solicitat a fi rambursat.
Se determină TVA de plată cumulată, în perioada fiscală de raportare, prin
adăugarea la TVA de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la
bugetul de stat până la data depunerii decontului de TVA din soldul TVA de plata
al perioadei fiscale anterioare.
Prin decontul de TVA, persoanele impozabile trebuie să determine diferenţa
dintre suma negativă a TVA şi T.V.A de plată cumulată, care reprezintă

19
regularizarea de taxă şi stabilirea soldului TVA de plată sau a soldului sumei
negative a TVA.
Dacă TVA de plată cumulată este mai mare decât suma negativă a TVA
cumulată, rezulta un sold de TVA de plată în perioada fiscală de raportare. Dacă
suma negativă a TVA cumulată este mai mare decât TVA de plată cumulata, rezultă
un sold al sumei negative a TVA, în perioada fiscală de raportare.

NOTĂ:
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de TVA pot solicita rambursarea
soldului sumei negative a TVA din perioada fiscală de raportare, prin bifarea
casetei corespunzătoare din decontul de TVA din perioada fiscală de raportare,
decontul fiind şi cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în
decontul perioadei fiscale următoare. Dacă o persoană impozabilă solicita
rambursarea soldului sumei negative a TVA, aceasta nu se reportează în perioada
fiscală următoare. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a TVA
din perioada fiscală de raportare, mai mic de 50 milioane lei inclusiv, aceasta fiind
reportată obligatoriu în decontul perioadei fiscale următoare

1.9 Plătitorii taxei pe valoarea adăugată

Pentru operaţiunile din interiorul ţării, plătitorii TVA sunt:

a) persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de TVA, pentru
operaţiunile taxabile realizate;
b) beneficiarii prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoane
impozabile stabilite în străinătate, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu
înregistraţi ca plătitori de TVA.
La importul de bunuri, plătitorii TVA sunt persoanele care importă bunuri
în România. Persoanele fizice datorează TVA pentru bunurile introduse în ţară,
potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.

1.10 Regimul special de scutire

 Sfera de aplicare şi regulile pentru regimul special de scutire

20
 (Art.152 din Codul fiscal)
(1) Sunt scutite de TVA persoanele impozabile a căror cifră de afaceri
anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 200.000 lei, denumit în
continuare plafon de scutire, dar acestea pot opta pentru aplicarea regimului
normal de TVA.
(2) Persoanele impozabile nou-înfiinţate pot beneficia de aplicarea regimului
special de scutire, dacă declară că vor realiza anual o cifră de afaceri estimată de
până la 200.000 lei inclusiv şi nu optează pentru aplicarea regimului normal de
TVA. Persoanele impozabile înregistrate fiscal, care ulterior realizează operaţiuni
sub plafonul de scutire prevăzut la alin. (1), se consideră că sunt în regimul special
de scutire, dacă nu optează pentru aplicarea regimului normal de TVA.
(3) Persoanele impozabile, care depăşesc în cursul unui an fiscal plafonul de
scutire, sunt obligate să solicite înregistrarea ca plătitor de TVA în regim normal,
în termen de 10 zile de la data constatării depăşirii. Pentru persoanele nou-
înfiinţate, anul fiscal reprezintă perioada din anul calendaristic, reprezentată
prin luni calendaristice scurse de la data înregistrării până la finele anului.
Fracţiunile de lună vor fi considerate o lună calendaristică întreagă. Persoanele care
se află în regim special de scutire trebuie să ţină evidenţa livrărilor de bunuri şi a
prestărilor de servicii, care intră sub incidenţa prezentului articol, cu ajutorul
jurnalului pentru vânzări. Data depăşirii plafonului este considerată sfârşitul lunii
calendaristice în care a avut loc depăşirea de plafon. Până la data înregistrării ca
plătitor de TVA în regim normal se va aplica regimul de scutire de TVA. In situaţia
în care se constată că persoana în cauză a solicitat cu întârziere atribuirea calităţii
de plătitor de TVA, în regim normal, autoritatea fiscală este îndreptăţită să solicite
plata TVA pe perioada scursă între data la care persoana în cauză avea obligaţia să
solicite înregistrarea ca plătitor de TVA în regim normal şi data de la care
înregistrarea a devenit efectivă, conform procedurii prevăzute prin norme.
(4) După depăşirea plafonului de scutire, persoanele impozabile nu mai pot
solicita aplicarea regimului special, chiar dacă ulterior realizează cifre de afaceri
anuale inferioare plafonului de scutire prevăzut de lege.
(5) Scutirea prevăzută de prezentul articol se aplică livrărilor de bunuri şi
prestărilor de servicii efectuate de persoanele impozabile prevăzute la alin. (1).
(6) Cifra de afaceri care serveşte drept referinţă la aplicarea alin. (1) este
constituită din suma, fără TVA, a livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii
taxabile, incluzând şi operaţiunile scutite cu drept de deducere.

1.11 Obligaţiile plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată

21
  Înregistrarea plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată
Orice persoană impozabilă trebuie să declare începerea, schimbarea şi încetarea
activităţii sale ca persoană impozabilă. Condiţiile în care persoanele impozabile se
înregistrează ca plătitor de TVA sunt prevăzute de legislaţia privind înregistrarea
fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe.
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de TVA, care realizează
exclusiv operaţiuni care nu dau drept de deducere, trebuie să solicite scoaterea din
evidenţă ca plătitor de TVA.
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de TVA, trebuie să solicite
scoaterea din evidenţă ca plătitor de TVA, în caz de încetare a activităţii, în termen
de 15 zile de la data actului în care se consemnează situaţia respectivă. TVA
datorată la bugetul de stat trebuie achitată înainte de scoaterea din evidenţă ca
plătitor de T.V.A, cu excepţia situaţiei în care activitatea acesteia a fost preluată de
către altă persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de TVA.

 Facturile fiscale
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de TVA, are obligaţia să
emită factură fiscală pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate,
către fiecare beneficiar. Persoanele impozabile, care nu sunt înregistrate ca
plătitori de TVA, nu au dreptul să emită facturi fiscale şi nici să înscrie TVA pentru
livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate către altă persoană, în
documentele emise. Prin norme se stabilesc situaţiile în care factura fiscală poate fi
emisă şi de altă persoană decât cea care efectuează livrarea de bunuri. Persoanele
impozabile cu regim mixt nu au obligaţia să emită facturi fiscale pentru operaţiunile
scutite fără drept de deducere sau care nu se cuprind în sfera de aplicare a TVA; în
funcţie de specificul activităţii, acestea pot emite alte documente prevăzute de lege
pentru operaţiunile scutite fără drept de deducere sau care nu se cuprind în sfera de
aplicare şi TVA. In situaţia în care persoanele impozabile cu regim mixt utilizează
factura fiscală pentm evidenţierea livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii
scutite fără drept de deducere sau care nu se cuprind în sfera de aplicare a TVA, au
obligaţia să înscrie în dreptul operaţiunii menţiunea „scutit fară drept de deducere"
sau „neimpozabil".
Pentru livrări de bunuri, factura fiscală se emite la data livrării de bunuri, iar
pentru prestări de servicii cel mai târziu până la finele lunii în care prestarea a fost
efectuată.
Pentru bunurile livrate cu aviz de însoţire, factura fiscală trebuie emisă în
termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data livrării, fără a depăşi finele lunii în
care a avut loc livrarea.
Pentru prestările de servicii efectuate de prestatori stabiliţi în străinătate,pentru
care beneficiarii au obligaţia plăţii TVA, aceştia din urmă, dacă sunt înregistraţi ca
plătitori de TVA, trebuie să autofactureze operaţiunile respective, prin emiterea
unei facturi fiscale, la data primirii facturii prestatorului sau la data efectuării plăţii
către prestator, în cazul în care nu s-a primit factura prestatorului până la această
dată. Operaţiunile de leasing extern se autofacturează de către beneficiarii din
România, înregistraţi ca plătitori de TVA, la data stabilită prin contract pentru
plata ratelor de leasing şi/sau la data plăţii de sume în avans.

22
 Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii care se efectuează continuu,
cum sunt energia electrică, energia termică, gazele naturale, apa, serviciile telefonice
şi altele asemenea, factura fiscală trebuie emisă la data la care intervine
exigibilitatea TVA, cu excepţiile prevăzute în alte acte normative.
În cazul operaţiunilor de leasing intern, a operaţiunilor de închiriere,
concesionare sau arendare de bunuri, factura fiscală trebuie să fie emisă la fiecare
din datele specificate în contract, pentru plata ratelor, chiriei, redevenţei sau
arendei, după caz. În cazul încasării de avansuri, faţă de data prevăzută în contract
se emite factură fiscală la data încasării avansului.
Dacă plata pentru operaţiuni taxabile este încasată înainte ca bunurile să fie
livrate sau înaintea finalizării prestării serviciilor, factura fiscală trebuie să fie
emisă în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la fiecare dată când este încasat un
avans, fără a depăşi finele lunii in care a avut loc încasarea.
Factura fiscală trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele informaţii:
a) seria şi numărul facturii;
b) data emiterii facturii;
c) numele, adresa şi codul de identificare fiscală ale persoanei care emite
factura:
d) numele, adresa şi codul de identificare fiscală, după caz, al beneficiarului
de bunuri sau servicii;
e) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;
f) preţul unitar fără TVA şi baza de impozitare pentru fiecare cotă sau
scutire;
g) cota de TVA aplicată sau menţiunile: scutit cu drept de deducere, scutit
fără drept de deducere, neimpozabil, supus regulilor speciale, după caz. Pentru
operaţiunile supuse taxării inverse se menţionează obligatoriu „taxare inversă”;
h) suma TVA, de plată, pentru operaţiunile taxabile, cu excepţia cazurilor în
care se aplică reguli speciale prevăzute prin norme metodologice.

NOTĂ:
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de TVA nu au obligaţia să emită
factură fiscală pentru următoarele operaţiuni, cu excepţia cazurilor când
beneficiarul solicită factură fiscală:
a) transportul persoanelor cu taximetre, precum si transportul persoanelor
pe baza biletelor de călătorie sau a abonamentelor;
b) livrări de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestări de
servicii către populaţie, consemnate în documente fară nominalizarea
cumpărătorului;
c) livrări de bunuri şi prestări de servicii consemnate în documente specifice
aprobate prin lege.

 Evidenţa operaţiunilor impozabile şi depunerea decontului

Persoanele impozabile, înregistrate ca plătitori de TVA, au următoarele
obligaţii din punct de vedere al evidenţei operaţiunilor impozabile:

23
 a) să ţină evidenţa contabilă potrivit legii, astfel încât să poată determina
baza de impozitare şi TVA colectată pentru livrările de bunuri si/sau prestările de
servicii efectuate, precum şi cea deductibilă aferentă achiziţiilor;
b) să asigure condiţiile necesare pentru emiterea documentelor,
prelucrarea informaţiilor si conducerea evidenţelor prevăzute de reglementările în
domeniul TVA;
c) să furnizeze organelor fiscale toate justifîcările necesare în vederea
stabilirii operaţiunilor realizate atât la sediul principal, cât şi la subunităţi;
d) să contabilizeze distinct veniturile şi cheltuielile rezultate din operaţiunile
asocierilor în participaţiune. Drepturile şi obligaţiile legale privind TVA revin
asociatului care contabilizează veniturile şi cheltuielile, potrivit contractului încheiat
între părţi. La sfârşitul perioadei de raportare, veniturile şi cheltuielile, înregistrate
pe naturi, se transmit pe bază de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării
acestora în contabilitatea proprie. Sumele decontate între părţi fără respectarea
aceslor prevederi se supun TVA, în cotele prevăzute de lege.
Persoanele înregistrate ca plătitori de TVA trebuie să întocmească şi să
depună la organul fiscal competent, pentru fiecare perioadă fiscală, până la data de
25 a lunii următoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de TVA, potrivit modelului
stabilit de Ministerul Finanţelor Publice.

• Plata taxei pe valoarea adăugată la buget

Persoanele obligate la plata taxei trebuie să achite TVA datorată, stabilită prin
decontul întocmit pentru fiecare perioadă fiscală sau prin decontul special, până la
data la care au obligaţia depunerii acestora.
TVA pentru importuri de bunuri, cu excepţia celor scutite de T.V.A, se plăteşte
la organul vamal, în conformitate cu regulile în vigoare privind plata drepturilor de
import.

 Responsabilitatea plătitorilor şi a organelor fiscale

Orice persoană obligată la plata TVA poartă răspunderea pentru calcularea
corectă şi plata la termenul legal a TVA către bugetul de stat şi pentru depunerea la
termenul legal a deconturilor de TVA, la organul fiscal competent.
TVA se administrează de către organele fiscale şi de autorităţile vamale, pe
baza competenţelor lor, aşa cum sunt precizate în legislaţia în vigoare.
 Corectarea documentelor
Corectarea informaţiilor înscrise în facturi fiscale sau alte documente legal
aprobate se va efectua astfel:
a) în cazul în care documentul nu a fost transmis către beneficiar, acesta se
anulează şi se emite un nou document;
b) în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un
nou document care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informaţiile din documentul
iniţial, numărul şi data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar. pe de
altă parte, informaţiile şi valorile corecte, fie se emite un nou document conţinând
informaţiile şi valorile corecte şi concomitent se emite un document cu valorile cu
semnul minus în care se înscriu numărul şi data documentului corectat.
Documentele respective se vor înregistra în jurnalul de vânzări, respectiv de

24
cumpărări, şi vor fi preluate în deconturile întocmite de furnizor şi, respectiv, de
beneficiar, pentru perioada în care a avut loc corectarea.

NOTĂ:
În situaţia ajustării bazei de impozitare, furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de
servicii trebuie să emită facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, cu valorile
înscrise cu semnul minus când baza de impozitare se diminuează sau, după caz, fară
semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise şi
beneficiarului. Documentele respective se vor înregistra în jurnalul de vânzări,
respectiv de cumpărări, şi vor fi preluate în deconturile întocmite de furnizor şi,
respectiv, de beneficiar, pentru perioada fiscală în care s-a efectuat ajustarea.

1.12 Măsuri de simplificare

(1) Furnizorii şi beneficiarii bunurilor prevăzute la afin. (2) au obligaţia să aplice
măsurile de simplificare. Condiţia obligatorie pentru aplicarea măsurilor de
simplificare este ca atât furnizorul, cât şi beneficiarul să fie înregistraţi ca plătitori
de TVA.
(2) Bunurile pentru care se aplică măsurile simplificate sunt:
a) deşeurile şi resturile de metale feroase şi neferoase, precum şi materiile
prime secundare rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt definite de
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor
industriale reciclabile, republicată, cu modificările ulterioare;
b) terenurile de orice fel;
c) clădirile de orice fel sau părţi de clădire. Este considerată clădire orice
construcţie legată nemijlocit de sol;
d) materialul lemnos. Prin normele metodologice de aplicare a Codului fiscal
se vor nominaliza bunurile care se încadrează în categoria materialului lemnos.
(3) Pe facturile emise pentru livrările de bunuri prevăzute la alin. (2) furnizorii
sunt obligaţi să înscrie menţiunea „taxare inversă". Furnizorii şi
beneficiarii evidenţiază taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor livrări, respectiv
achiziţii, în jurnalele de vânzări şi de cumpărări concomitent şi o înscriu în decontul
de TVA, atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă, fără a avea loc plăţi
efective între cele două unităţi în ceea ce priveşte TVA.
(4) Beneficiarii care sunt plătitori de TVA cu regim mixt aplică şi prevederile
Codului fiscal privind deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim
mixt, în funcţie de destinaţia pe care o dau achiziţiilor respective. Furnizorii deduc
integral TVA la nivelul taxei colectate pentru livrările de bunuri pentru care au
aplicat menţiunea „taxare inversă", chiar dacă sunt plătitori de TVA cu regim mixt.
(5) De apucarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili atât
furnizorii, cât şi beneficiarii. În situaţia în care furnizorul nu a menţionat „taxare
inversă" în facturile fiscale emise pentru bunurile care se încadrează la alin. (2),
beneficiarul este obligat să aplice taxare inversă, respectiv să nu facă plata TVA

25
către furnizor, să înscrie din proprie iniţiativă menţiunea „taxare inversă" în
factura fiscală şi să îndeplinească obligaţiile prevăzute la alin. (3).

1.13 TVA cu taxare inversă

În scopul combaterii evaziunii fiscale în sfera comerţului cu deşeuri feroase si
neferoase, terenuri si clădiri sau părţi din acestea, s-a introdus prin Codul Fiscal,
procedura de taxare inversă pentru tranzacţiile cu astfel de bunuri efectuate între
plătitorii de TVA. Practic, taxa nu mai este efectiv platită între agenţii economici
care sunt înregistraţi ca plătitori de TVA, eliminându-se astfel firmele special
înfiinţate pentru a colecta această taxă.
Menţiunea "taxare inversă" va trebui înscrisă obligatoriu pe facturile emise
pentru livrările de bunuri de deşeuri si resturile de metale feroase si neferoase,
precum şi pentru materiile prime secundare rezultate din valorificarea acestora. La
acestea se adaugă facturile pentru terenuri, clădiri sau părţi din clădire. Este
considerată clădire orice construcţie legată nemijlocit de sol. Furnizorii si
beneficiarii vor evidenţia TVA aferentă acestor livrări/achiziţii in jurnalele de
vânzări şi de cumpărări concomitent, atât ca TVA colectată, cât şi ca TVA
deductibilă, fără a avea loc plăţi efective între cele două unităţi ale acestei taxe. Dacă
furnizorul nu a menţionat în facturi "taxare inversă", beneficiarul nu este exonerat
de la aplicarea noilor prevederi. Beneficiarul va trebui să înscrie din proprie
iniţiativă această menţiune si să nu facă plata TVA către furnizor, se precizeaza in
actul normativ. Taxarea inversă nu se va aplica in relaţia cu un consumator final (o
persoană care nu este înregistrată ca plătitor de TVA) deoarece acesta din urmă
trebuie sa suporte TVA fiindcă nu are drept de deducere.
Taxarea inversă (TVA deductibilă=TVA colectată) se aplică doar de
cumpărător/ beneficiar. Suma se înregistrează numai in jurnalul de cumpărări şi se
înscrie în decontul de TVA la randurile 4 şi 15.
Se încearcă şi combaterea fraudei fiscale prin care un imobil sau teren, vândut
iniţial contra unei sume mici, ajunge să-şi mărească consistent valoarea, prin
tranzacţii succesive între diferite societăţi, ultima verigă solicitând rambursarea de
TVA. Din acest lanţ dispare de obicei una dintre firme, care nu colectează TVA,
prejudiciind astfel bugetul de stat.

26
 2.1 CONTURI UTILIZATE
În vederea reflectării cât mai corecte a diverselor situaţii în care se poate găsi
TVA, în planul general de conturi s-a prevăzut contul 442 „Taxa pe valoarea
adăugată”, care se desfăşoară pe conturi de gradul II, astfel:
Contul 4423 „TVA de plată"
Contul 4424 „TVA de recuperat"
Contul 4426 „TVA deductibilă"
Contul 4427 „TVA colectată"
Contul 4428 „TVA neexigibilă"

 TVA calculată la valoarea facturilor de livrare se numeşte TVA colectată,

iar cea care se calculează la valoarea facturilor primite de la furnizori se
numeşte TVA deductibilă, deoarece ea se plăteşte furnizorilor odată cu
valoarea facturilor şi urmează a fi dedusă din TVA colectată. Astfel, numai
diferenţa între TVA colectată şi TVA deductibilă se cuvine şi se virează la
bugetul de stat.
 Prin valoare adăugată se înţelege diferenţa între vânzările şi cumpărările
aferente aceluiaşi stadiu al circuitului economic.

Valoarea adăugată = Vânzări – Aprovizionări

TVA este un impozit indirect (taxă pe consum, taxă indirectă) care se stabileşte
asupra operaţiilor privind transferul proprietăţii bunurilor şi asupra prestărilor de
servicii.
 Fiecare unitate patrimonială care realizează operaţii impozabile supuse TVA
trebuie să întocmească:
- Jurnalul pentru vânzări, în vederea stabilirii în fiecare lună a TVA
colectată;
- Jurnalul pentru cumpărări, necesar determinării TVA deductibilă.

Aceste două jurnale se întocmesc pe baza documentelor justificative care atestă

efectuarea celor două tipuri de operaţii impozabile (vânzări-cumpărări).

27
  Unitatea patrimonială care efectuează operaţii impozabile la sfârşitul lunii
poate avea:
- o creanţă asupra statului, pentru TVA de recuperat, când „TVA
deductibilă" plătită statului prin intermediul furnizorilor este mai mare decât
„TVA colectată" facturată clienţilor şi încasabilă de la aceştia, sau:
- o obligaţie faţă de stat pentm TVA de plată, când „TVA deductibilă" este
mai mică decât „TVA colectată".
Aşa cum am mai arătat, pentru evidenţierea distinctă a TVA se utilizează
următoarele conturi sintetice de gradul II:

 Contul 4426 „TVA deductibilă" este utilizat pentru evidenţierea TVA

înscrisă în facturile emise de furnizori pentru bunurile, serviciile şi lucrările
achiziţionate sau aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie,
deductibilă din punct de vedere fiscal. Este un cont de activ.
Debitul acestui cont reflectă TVA aferentă intrărilor de bunuri şi servicii.
Creditul acestui cont reflectă TVA colectată.
La sfârşitul lunii contul nu prezintă sold.

 Contul 4427 „Taxa pe valoarea adăugată colectată" ţine evidenţa

sumelor datorate de unitatea patrimonială bugetului statului, reprezentând TVA
aferentă vânzărilor de mărfuri şi bunuri, prestărilor de servicii sau
executărilor de lucrări. Este un cont de pasiv.
Creditul contului reflectă TVA aferentă vânzărilor de bunuri şi servicii.
Debitul contului reflectă TVA deductibilă.
La sfârşitul lunii nu prezintă sold.

 Contul 4423 „Taxa pe valoarea adăugată de plată" ţine evidenţa TVA de

plătit bugetului statului. Este un cont de pasiv.
Creditul acestui cont reflectă diferenţele rezultate la finele perioadei între TVA
colectată şi TVA deductibilă (TVA colectată > TVA deductibilă).
Debitul acestui cont reflectă TVA plătită la bugetul de stat.
Soldul creditor al contului reprezintă datoria de plată a TVA la bugetul statului.

 Contul 4424 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat" ţine evidenţa TVA

de recuperat de la bugetul statului. Este un cont de activ.
Debitul acestui cont reflectă diferenţele rezultate la finele perioadei între TVA
deductibilă şi TVA colectată (TVA deductibilă > TVA colectată).
Creditul acestui cont reflectă TVA încasată de la bugetul statului sau TVA de
recuperat în perioadele următoare.
Soldul debitor al contului reprezintă TVA de recuperat de la bugetul statului.

28
 Contul 4428 „Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă" ţine evidenţa TVA
neexigibilă rezultată din vânzările şi cumpărările de bunuri, servicii, lucrări
efectuate cu plata în rate, precum şi cea inclusă în preţul de vânzare cu amănuntul
la unităţile comerciale ce ţin evidenţa la acest preţ. Este un cont bifuncţional.
Debitul acestui cont reflectă TVA neexigibilă aferentă cumpărărilor de bunuri şi
servicii cu plata în rate (4428 = 401, 404).
Creditul acestui cont reflectă taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de
bunuri şi servicii cu plata în rate (4111 = 4428).
Soldul contului reprezintă TVA neexigibilă.
Funcţionalitatea lor este unică, dar folosirea depinde de ipostaza în care se află
agentul economic: cumpărător, vânzător, scutit de plată, bun de plata, amânat la
plată etc. In timpul lunii, în contabilitate se înregistrează TVA deductibilă, colectată
şi eventual neexigibilă.

2.2 APLICATII PRIVIND CALCULUL TVA

1) Se contabilizează operaţii de aprovizionare cu materii prime, din factura

fiscală rezultând:
-Preţul producătorului............................................................. 4.000 lei;
-TVAdeductibilă 24%...............................................................960 lei;
Suma totală de plătit..................................................................4.960 lei.

% = 401 „Furnizori” 4.960

301 „Materii prime" 4.000
4426 „TVAdeductibilă" 960

În mod asemănător (desigur ca raţionament al intervenţiei conturilor de

T.V:A.) se înregistrează în conturi toate furniturile primite, indiferent de sursă:
aprovizionări cu mărfuri, lucrări executate şi serviciile prestate în favoarea
agentului economic etc, destinate activităţii de bază, lucrărilor de investiţii şi altele,
diferenţierea constând doar în ceea ce priveşte contul de cheltuieli sau contul de
valori economice primite.

2) S-au recepţionat materii prime pentru care nu s-au primit facturile:

- la primirea materiilor prime:
% = 408 „Furnizori - facturi nesosite” 6.200
301 „Materii prime" 5.000
4428 ,,TVAneexigibilă" 1.200
- la sosirea facturii fiscale:
408 „Furnizori-facturi nesosite"=401,,Furnizori" 6.200
- şi concomitent:
4426 „TVA deductibilă' = 4428 „TVA neexigibilă" 1.200

29
 3)Un terţ execută o lucrare de reparaţii sau alte prestaţii cu plata ulterioară
sau în rate:
- la recepţionarea lucrării:
% = 401 „Furnizori" 6.200
611 „Cheltuieli cu întreţinerea
şi reparaţiile” 5.000
4428 ,,TVA neexigibilă” 1.200
- pe măsura plăţii furnizorului de servicii integral sau în rate:
401 „Furnizori" = 5121 „Conturi la bănci în lei" 6.200
- şi concomitent:
4426 „TVA deductibilă" = 4428 „T.VA. neexigibilă" 1.200

4) Agentul economic se aprovizionează cu materii prime (preţul

producătorului 4.000 lei, TVA 960 lei. total de plată 4.960 lei) care sunt cert
destinate pentru producerea unor bunuri scutite de taxa pe valoarea adăugată:
301 „Materii prime" = 401 ..Furnizori" 4.960
Deci, TVA nu se mai „deduce" în acest caz ci, prin consumul materiilor prime,
ajunge în cheltuielile de exploatare.
În mod similar se contabilizează şi aprovizionările cu materii prime (dar şi
materiale, mărfuri, ori alte bunuri, inclusiv servicii) de la un agent economic care nu
evidenţiază TVA în mod distinct (spre exemplu nu se declară plătitor de TVA având
un venit anual sub limita prevăzută de lege), numai că agentul economic
cumpărător este dezavantajat de faptul că taxa fiind inclusă în preţ şi nespecificată
expres în documentele de livrare, nu o mai poate deduce.
 Pentru unităţile comerciale cu amănuntul care doresc să ţină evidenţa
gestiunilor la preţul de vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA, situaţia se poate
rezolva în felul următor:

5) Recepţionarea mărfurilor conform datelor din factura furnizorului:

% = 401 „Furnizori" 12.400
371 „Mărfuri" 10.000
4426 „TVA deductibilă" 2.400

6) Adaosul comercial aferent:

371 „Mărfuri" = 378 „ Diferenţe de preţ la mărfuri” 3.000

7) In preţ se include şi TVA corespunzătoare preţului de vânzare, întrucât

agentul economic ţine evidenţa gestiunilor la vânzarea cu amănuntul la acest preţ
final:
371 „Mărfuri" = 4428 „TVA neexigibilă" 3.120

8) Vânzarea mărfurilor cu amănuntul:

5311 „Casa în lei" = % 16.120
707„ Venituri din vânzarea 13.000
mărfurilor”
4427„T.V.A .colectată" 3.120

30
 9) Decontarea lunară a gestiunii mărfurilor vândute:
% = 371 „Mărfuri" 16.120
607,,Cheltuieli privind mărfurile" 10.000
378,.Diferenţe de preţ la mărfuri" 3.000
4428„TVA neexigibilă" 3.120

10) Se facturează produse finite:

- preţul producătorului......................................................................... 7.000 lei;
- TVA colectată 24% ......................................................................... 1.680 lei:
- Suma totală de încasat........................................................................ 8.680 lei

4111 „Clienţi" = % 8.680

701„Venituri din vânzarea produselor finite" 7.000
4427 „T.VA.colectată" 1.680

NOTĂ:
Modul de calcul al cotei recalculate, este următorul:
(cota taxei/cota taxei + 100 ) x 100. Nivelul cotei standard recalculate este de
19,354%.
TVA recalculata = (24 / 24 + 100) x 100= 19,354 %
Deci, în cazurile menţionate, taxa se deduce din suma totală a încasărilor
consemnate în „borderoul de vânzare (încasare) din ziua....................." şi centralizat
apoi în „Jurnalul pentru vânzări".

Exemple:
11) Vânzarea mărfurilor printr-o unitate de desfacere cu amănuntul:
-Total vânzări....................................................................................... 6.200 lei;
-T.V.A încorporată(colectată) = (6.200x19,354) / 100 = ................... 1.200 lei;
-Preţul de achiziţie.................................................................................4.500 lei.

5311 „Casa în lei" = % 6.200

707 ,, Venituri din vânzarea marfurilor” 5.000
4427 „TVA colectată" 1.200

12) În cazul în care agentul economic nu este considerat plătitor de T.VA. ca

urmare prevederii că se încadrează într-un volum al veniturilor sub limita
prevăzută de lege (şi se declară ca atare, întrucât legea nu-i interzice a nu fi plătitor,
ci doar îi înlesneşte aceasta), preţul obţinut din vânzarea mărfurilor (sau a altor
bunuri) devine direct venit şi se contabilizează ca atare, adică:
5311 „Casa în lei" = 707 „Venituri din vânzarea
mărfurilor" 5.000
(reamintim că şi la aprovizionare TVA cuprinsă în factură, deci deductibilă, a fost
inclusă în preţul bunurilor recepţionate).
Şi în cazul „colectării" TVA apar astfel de „cazuri particulare".

31
 13) În cazul în care produsele finite se livrează la export, contabilizarea
operaţiei se face identic, dar fără intervenţia contului 4427„TVA colectată",
întrucât aceste livrări sunt exonerate de la plata taxei, iar vânzarea se operează la
preţul producătorului, negociat şi acceptat de ambii arteneri.
4111 „Clienţi" = 701 „ Venituri din vânzarea
produselor finite " 6.000 (preţul
fără TVA)
14) Dacă se livrează produse cu plata în rate:
4111 „Clienţi" = % 7.440
701 „Venituri din vânzarea produselor finite" 6.000
4428 „TVA neexigibilă" 1.440

15) Încasarea ratelor (evident eşalonat):

5121 „Conturi la bănci în lei" = 4111 „Clienţi" 7.440
şi concomitent
4428 „TVA. Neexigibilă” = 4427 „T.VA. colectată" 1.440

 Vânzarea de produse către clienţi, dar pentru care nu s-au întocmit

încă facturile.

16) Se înregistrează vânzarea de produse finite pentru care nu s-au întocmit

facturile:
418 „ Clienţi -facturi de întocmit” = % 6.200
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 5.000
4428 „TVA neexigibilă" 1.200

17) Se emit facturile, trimiterea lor către clienţi şi, evident, introducerea la
încasare:
4111 „Clienţi" = 418„Clienţi -facturi de întocmit" 6.200
şi concomitent:
4428 „TVA neexigibilă" = 4427 „T.VA- colectată" 1.200

18) Pro rata din TVA deductibilă devenită nedeductibilă:

635„Cheltuieli cu alte impozite,= 4426 „T.VA. deductibilă” 442 taxe
şi vărsăminte asimilate"

Compensarea reciprocă a TVA COLECTATĂ cu cea DEDUCTIBILA, aşa cum

rezultă ea din conturi.
Decontarea lunară, respectiv compensarea TVA colectată cu TVA deductibilă,
decurge în modul următor:

19) Dacă TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă:
D 4426 C D 4427 C
603 1.558

32
4427 „T.VA. colectată" = % 1.558
4426 „T.VA.deductibilă" 603
4423 „TVAdeplată" 955

20) Dacă TVA colectată este mai mică decât TVA deductibilă:
D 4426 C D 4427 C
19.000 7.500

% = 4426 „TVA deductibilă" 19.000

4427 „TVA colectată" 7.500
424 „TVA de recuperat" 11.500

21) Plata TVA se face după închiderea exerciţiului lunar, la termenele

prevăzute pentru întreaga sumă aflată ca sold creditor în contul 4423 „TVA de
plată":
4423 „ TVA de plată" = 5121 „ Conturi la bănci în iei" 955

22) Dacă exerciţiul lunar s-a încheiat cu sumă negativă a TVA, atunci acesta
se recuperează de la bugetul de stat:
5121 „Conturi la bănci în lei” = 4424 „TVA de recuperat" 11.500

23) În cazul în care nu s-a recuperat această taxă până la închiderea

exerciţiului lunar următor, atunci ea poate fi compensată cu eventuala TVA de
plată determinată pentru exerciţiul ce urmează perioadei nedecontate:
4423 „ T. V.A. de plată " = 4424 „ T. V.A. de recuperat"

24) În cazul în care se suspendă plata TVA, la organele vamale, se fac

următoarele înregistrări în evidenţa contabilă:
 La persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de TVA:
a) înregistrarea obligaţiei de plată a TVA:
4428 „TVA neexigibilă" = 446 „Alte impozite, taxe şi 2.000
vărsăminte asimilate"
b) înregistrarea stingerii obligaţiei de plată prin plata efectivă a TVA:
446 „Alte impozite, taxe şi = 5121 „Conturi la bănci în lei" 2.000
Varsaminte asimilate”

33
4426 „TVA deductibilă” 4428 „TVA neexigibilă" 2.000
c) înregistrarea stingerii obligaţiei de plata prin compensare (în cazul
persoanelor impozabile înregistrate ca plătitori de TVA, dacă din decontul privind
TVA din luna precedentă rezultă taxă de rambursat, acestea au dreptul să
compenseze această sumă cu suma datorată):
446 „ Alte impozite, taxe si = 4424 „TVA de rambursat" 2.000
vărsăminte asimilate "
4426„TVA deductibila" 4428 „TVA neexigibilă" 2.000
d) în situaţia în care plata sau compensarea TVA se efectuează în termenele
prevăzute de lege, se pot efectua direct următoarele înregistrări contabile:
1. în cazul plăţii (inclusiv la achiziţiile din import):
4426 „TVA deductibilă" = 5121 „Conturi la bănci în lei" 2.000
2. în cazul compensării:
4426 „TVA deductibilă'' = 4424 „TVA de rambursat" 2.000
 La persoanele care nu sunt înregistrate ca plătitori de TVA,
operaţiunile vor fi evidenţiate contabil astfel:
a) cu TVA datorată:
635 „Cheltuieli cu alte impozite, = 446 „Alte impozite, taxe şi 2.000
taxe şi vărsăminte asimilate" vărsăminte asimilate"
b) cu TVA plătită:
446 „Alte impozite, taxe şi = 5121 „Conturi la bănci în lei" 2.000
vărsăminte asimilate "

34
 2.3 DOCUMETE UTILIZATE

DOCUMENTE

- Cererea de luare în evidenţa ca plătitor de TVA întocmita de către

contribuabililor de către contabil in 2 exemplare.
- Jurnalul pentru cumpărări în care se înregistrează toate cumpărătile pe
baza facturilor primite în cursul lunii sau trimestrului, cu scopul determinării TVA
deductibilă, care s-a achitat sau se va achita furnizorilor.
- Jurnal pentru vânzari în care se înregistrează livrările pe baza facturilor si
a altor documente legale emise in cursul lunii sau trimestrului, cu scopul
determinăarii TVA colectată, care s-a încasat sau se va încasa de la clienţi.
- Borderou de vânzare(încasare) în care se centralizează zilnic încasările
realizate de entităţile care nu au obligaţia să utilizeze aparate de marcat fiscale.
- Borderoul cuprinzând operaţiunile asimilate livrărilor de bunuri şi servicii,
pentru care nu se emit facturi fiscale, cum ar fi: bunuri constatate lipsă în gestiune,
bunuri achizitionate sau fabricate care sunt utilizate în scopuri ce nu au legătură cu
activitatea economica etc.
- Decont privind TVA se întocmeste lunar sau trimestrial, după caz, pe baza
totalurilor preluate din jurnalele pentru vânzări si cumpărări; se depune la
organele financiare până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor.
- Cerere de compensare-se întocmeşte în cazul în care TVA de rambursat cu
impozitele şi taxele datorate bugetului de stat.
- Decont special de TVA-se întocmeşte şi se depune de către persoanele
neînregistrate ca plătitori de TVA, cu sedilu în România, care sunt beneficiarii
operaţtiunilor taxabile efectuate de către persoane impozabile stabilite în străinătate
şi care nu şi-au desemnat un reprezentant fiscal în România.

35
TÁXĂ - 1. Sumă de bani care se percepe la anumite mărfuri sub formă de impozit.
♢ Taxă pe valoarea adăugată = impozit general care se aplică pe fiecare stadiu al
circuitului de producţie al produsului final.
2. Plată efectuată în favoarea bugetului de stat de către diferite persoane
fizice sau juridice în cazul când acestea se bucură de anumite servicii sau drepturi. ♦
Sumă de bani care se plăteşte unei instituţii în schimbul unor servicii prestate sau al
anumitor drepturi.

IMPÓZIT - Plată obligatorie, stabilită prin lege, pe care cetăţenii, întreprinderile

etc. o varsă din venitul lor în bugetul statului, în conformitate cu anumite norme de
impunere; contribuţie.

PROFÍT - Ceea ce reprezintă un folos (material sau spiritual) pentru cineva sau
ceva; câştig, beneficiu, avantaj. Venitul adus de capitalul utilizat într-o
întreprindere, reprezentând diferenţa dintre încasările efective şi totalul
cheltuielilor aferente. ♦ Beneficiu obţinut de o întreprindere.

ÎNTREPRÍNDERE - Unitate economică (de producţie, de comerţ sau de servicii

sociale) care are o conducere unică.

CAPITAL - Bani, sumă mare de bani investită într-o afacere; bunuri, valori.

36
Prezentarea S.C. ALCUDIA. S.R.L.
Denumirea societatii:
Denumirea este S.C. ALCUDIA S.R.L., in toate documentele si publicatiile care
emana de la societate, denumirea acesteia va fi urmata de initialele S.R.L. –
semnificând forma juridica de societate cu raspundere limitata, cu indicarea
numarului de ordine de la Registrul Comertului, a capitalului social si a adresei
sediului social.
Constituirea societatii:
Societatea este persoana juridica romana la data inmatricularii sale in Registrul
Comertului si se considera legal constituita odata cu inregistrarea sa la
Administratia Financiara.
S.C. ALCUDIA S.R.L s-a infiintat in anul 2003, având nr. de inmatriculare in
Registrul Comertului/anul: j33/59/2003 din 19.01.2003, si codul fiscal: R15161145
din 19.01.2003.
Telefon:0230/413184
Fax:0230/413184
Web: -
Sediul social al societatii:
Sediul social al societatii comerciale ALCUDIA S.R.L. este in Judetul Suceava,
localitatea Vicovul de Sus, str.Centru, nr.736 A

37
 Durata societatii:
Societatea se constituie pentru o durata de functionare nelimitata, cu incepere de
la data inmatricularii la Registrul Comertului. Durata societatii va putea fi
determinata pe parcursul functionarii, cu respectarea dispozitiilor legale.
Obiectul de activitate al societaţii
Conform nomenclatorului privind clasificarea activitatilor din economia
nationala - CAEN, domeniul principal de activitate este:
(Cod CAEN Diviziunea 281) – constructii civile
Activitatea principala este ,,constructii si renovari comercializarea materialelor
de constructii”- cod CAEN 4339.
Societatea este micro intreprindere si a fost impozitata pâna la data de
31.12.2004 cu 1,5%, iar incepând cu data de 01.01.2005 conform legislatiei in
vigoare societatea este impozitata cu 3%. Societatea isi desfasoara activitatea cu cei
20 de salariati incadrati cu contracte de munca individuale pe perioada
nedeterminata cu fractiune de norma.
Societatea executa lucrari de constructii civile, amenajari interioare, exterioare,
instalatii, torcretari, injectari, tencuieli mecanice cu mortare clasa (M100 si pref.),
fundatii industriale, toate cu utilaje performante (pompa de betoane si de tencuit:
cca 14 mc/ora ptentru pompare si 4 mc pana la 6 mc pentru torcretare mortare din
cifa). Societatea mai produce pavele, borduri, garduri, gratare ecologice si alte
prefabricate pentru amenajari exterioare. Societatea detine un magazin propriu
pentru comercializarea materialelor de constructii.
Administrarea societaţii:
Conducerea societatii este asigurata de Administratorul Societatii si anume
Gheorghe Visan. Administratorul societatii are si calitatea de director general,
calitate in care:
- coordoneaza activitatea societatii;
- asigura reprezentarea ei in raporturile cu tertii;
- angajeaza patrimonial societatea in limitele prevazute de lege, de
Actul constitutiv;
- are drept de semnatura in banca;
- are raspundere nelimitata dar si solidara;
- Indeplineste orice alte insarcinari stabilite de Adunarea generala.
In cazul decesului unuia dintre asociati, partile detinute de catre acesta revin de
drept mostenitorilor legali sau testamentari.
Dizolvarea si lichidarea societatii se va face in cazurile si conditiile prevazute de
legea nr.31/1990.

38
 Structura organizatorică
S.C. ALCUDIA SRL dispune de structură organizatorică şi de personal ca să
poată asigura, în condiţiile normale de funcţionare, orice solicitare din partea
clienţilor. Sistemul integrat de management al Calitaţii, proiectat potrivit
standardului SR EN ISO:14001 tine sub control întreaga activitate a societaţii şi
asigură respectarea conformitaţii şi calitaţii produselor pe întreg fluxul productiv
       Structura organizatorică actuală, cu relaţiile de subordonare ce decurg din
aceasta este redată în organigrama unitaţii
Organigrama societaţii

Activitatea economica a societatii

Exercitiul economico-financiar - incepe la 1 ianuarie si se termina la 31
decembrie a fiecarui an. Primul execitiu va incepe la data inmatricularii societatii in
Registrul Comertului.
Personalul societatii – schema de organizare si de personal se aproba de
Adunarea Generala a Asociatilor. Angajarea personalului se face de catre directorul
general pe baza contractelor individuale de munca si a altor acte juridice prevazute
de lege. Plata salariilor personalului societatii – inclusiv a salariilor stabilite pentru
directorul general, precum si a celorlalte drepturi salariale se face potrivit legislatiei
in vigoare.

39
 Evidenta contabila a societatii, inclusiv bilantul contabil si contul de profit si
pierdere, se tin in lei si in limba româna. Orice operatiune patrimoniala se
consemneaza in momentul efectuarii ei, inscrisuri care stau la baza inregistrarilor in
contabilitate, dobândind astfel calitatea de documente justificative. Evidenta
contabila se organizeaza si se conduce potrivit legii si normelor metodologice
elaborate de Ministerul Finantelor. Bilantul contabil, contul de profit si pierderi
precum si raportul de gestiune se intocmesc anual si sunt supuse Adunarii Generale.

Societatea SC ALCUDIA SRL în calitatea de plătitoare de TVA, susţine şi

înţelege importanţa cotei pe valoarea adăugată pentru bugetul statului, TVA-ul
având o pondere considerabilă în formarea acestuia.
Societatea propune revizuirea TVA-ului, considerând că este necesară
constituirea unui grup de reflecţie care să găsească o soluţie pentru
înlocuirea TVA-ului, cu condiţia ca noua taxă să nu determine o creştere a
sarcinii fiscale a întreprinderilor sau cetăţenilor şi că orice modificare
adusă reglementărilor în vigoare referitoare la TVA trebuie să reducă
substanţial riscul de fraudă, să excludă noi riscuri şi, mai presus de orice,
să nu genereze o birocraţie excesivă pentru societăţi şi pentru autorităţi.
Pentru că incepand cu 1 ianuarie 2007, România a devenit membră a Uniunii
Europene societatea îşi propune în viitorul apropiat creşterea şi dezvoltarea în
domeniul comerţului internaţtional cu materiale de construcţie.
Pentru anul următor societatea SC ALCUDIA SRL îşi propune o creştere a
cifrei de afaceri cu aproximativ 10%, creştere datorată în principal ridicării
evoluţiei pieţei serviciilor de comercializare a materiei prime si a materialelor de
constructie. De asemenea societatea doreşte să-şi lărgească aria clienţilor, aceasta
implicând automat şi creşterea numărului de salariaţi.

40
Bibliografie

1. Bazele contabilitatii - O. Calin, M. Ristea, I. Vaduva

2. Codul fiscal
3. Contabilitatea financiară şi de gestiune a firmei*,Suceava 2008-Moroşan I.
4. Contabilitatea societatilor comerciale - M. Ristea
5. Elemente de contabilitate generala - O Calin
6. *Fiscalitate*, Suceava 2008 - Moroşan I.
7. *Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de
Contabilitate*, Editura CECCAR, Bucureşti - Duţescu A.
8. *Contabilitatea de clasa a XI-a* - Isai Violeta
9. Legea Contabilităţii nr.82 din 24 Decembrie 1991 modificată şi republicată
prin M.Of. nr. 48/14 ianuarie 2005
10. Legea finantelor publice consolidata, nr. 500/2002
11. Monitorul Oficial al României - Partea I: Legi, Decrete, Hotarâri si alte
acte
12. Reglementari contabile pentru agentii economici - Editura Economica
13. Revista Capital

41