Documente Si Registre Contabile Utilizate in Derularea Unei Afaceri

Colegiul Economic “Dimitrie Cantemir”
Suceava
PROIECT de SPECIALITATE
pentru examenul de certificare a
competentelor profesionale
nivel 3
Calificarea profesionala:
tehnician in activitati economice
Profesor coordonator, Candidat,
Munteanu Rodica Budescu Alina
Promoţia 2011
1
Documente şi registre
contabile utilizate în
derularea unei afaceri
2
Competente:
a. Unitati de competenta tehnice generale

b. Unitati de competenta tehnice specializate
c. Unitati de competenta cheie
Unitati de competenta:
U.C.5. Comunicare
C.1. Sustine prezentari pe teme profesionale
C.3. Elaboreaza documente pe teme profesionale
U.C.4. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

C.4. Utilizeaza aplicatii soft in managementul informational al proiectelor
U.C.11. Planificare operationala

C.3. Evalueaza rezultatele obtinute
C.1. Analizeaza structura organizatorica a unitatii economice
U.C.8. Intocmirea afacerii

C.1. Isi autoevalueaza abilitatile intreprinderii
U.C.7. Procesarea actelor numerice

C.1. Planifica o activitate si culege date numerice in legatura cu aceasta
C.2. Prelucreaza datele numerice
C.3. Interpreteaza rezultatele obtinute in precizarea concluziilor
3
Motto
“Tehnica contabilă îşi depăşeşte astăzi rolul său

stabilit de secole, care era acela de a produce
documente de închidere a unei perioade de gestiune, cu
care ea a fost identificată timp îndelungat, ea a devenit
actualmente o tehnică largă de culegere şi tratare a
informaţiei care a ştiut să se detaşeze de contemplarea
simplă a trecutului şi care se străduieşte datorită
metodelor ştiinţifice să cuprindă evoluţia viitoare a
activităţii economice.‘’
Kraftt Tann
4
Argument
Am ales această lucrare pentru că, orice operaţie economică şi financiară

referitoare la existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale ale entităţii, pentru a
putea fi înregistrate în conturi, trebuie mai întâi consemnate în documente care să
ateste înfăptuirea lor.
În efectuarea lucrărilor ei, contabilitatea respectă, în mod obligatoriu, două
principii: "nici o operaţie economică sau financiară fără document’’ şi ’’nici o
înregistrare contabilă fără document’’.
Lucrarea de faţă dezvoltă rolul documentelor în activitatea economică şi
financiară a entităţilor din economia naţională.
Lucrarea are la bază noul plan de conturi general care dă expresie
individualizării contabilităţii actuale din România şi implicit întocmirii cu uşurinţă
a documentelor de evidenţă şi de sinteză, precum şi raportare contabilă-bilanţul şi
contul de profit şi pierdere.
Pentru uşurinţa înţelegerii problemelor şi a creşterii gradului de utilitate
teoretică şi practică, această lucrare cuprinde în afară de noţiunile teoretice,
exemple practice din contabilitatea financiară şi de gestiune a entităţii, însoţite de
documentele specifice.
Prima parte a lucrării cuprinde noţiuni teoretice privind definirea, importanţa,
conţinutul, clasificarea, întocmirea si prelucrarea, verificarea şi corectarea,
circuitul şi păstrarea documentelor contabile. Urmează apoi însumarea unor serii
de operaţii economico-financiare care se consemnează, cu caracter obligatoriu în
documentele contabile care le atestă. Registrele prezentate stau la baza desfăşurării
unei activităţi economice sau financiare în care se atestă importanţa înfăptuirii lor.
Practic noţiunea de documentaţie cuprinde toate documentele care intervin de-a
lungul întregului ciclu contabil, atât documentele primare cât şi cele care constituie
instrumentele specifice metodei contabilităţii: bilanţul, contul şi balanţa de
verificare.
5
Cuprinsul
Capitolul I – Documentaţia - procedeu al metodei contabilităţii
1.1 Notiuni introductive
1.2 Documentele contabile .......................
1.2.1 Definirea documentelor contabile.....
1.2.2 Importanţa documentelor contabile .......
1.2.3 Clasificarea documentelor contalile .....
1.2.4 Conţinutul documentelor contalile ........
1.2.5 Intocmirea si prelucrarea documentelor contalile ...
1.2.6 Verificarea documentelor contalile....
1.2.7 Corectarea erorilor din documentele contalile
1.3 Gestiunea documentelor contabile
1.3.1 Organizarea circulaţiei documentelor contabile......
1.3.2 Utilizarea şi evidenţa documentelor contabile.......
1.3.3 Reconstituirea documentelor contabile.......
1.3.4 Păstrarea (arhivarea) documentelor contabile
Capitolul II - Activitatea financiar-contabilă într-un sistem informatizat
2.1 Avantajele prelucrarii automate a documentelor
2.2 Cerintele unui sistem automat de prelucrare a documentelor
2.3 Semnătura electronică
Capitolul III - Documente care stau la baza contabilităţii generale
3.1 Documente fără regim special
3.1.1 Nota de debitare-creditare....................
3.1.2 Nota de contabilitate.............................
3.1.3 Extras de cont.......................
3.1.4 Jurnal privind operaţiunile de casă şi de bancă...........
3.1.5 Jurnal privind decontările cu furnizorii............
3.1.6 Situaţia încasării-achitării facturilor............
3.1.7 Jurnal privind consumurile şi alte ieşiri de stocuri.....
3.1.8 Jurnal privind operaţiuni diverse (pentru conturi sintetice)........
3.1.9 Jurnal privind salariile, contribuţia pentru asigurările sociale,
protecţia socială a şomerilor şi asigurări sociale de sănătate........
3.1.10 Borderou de primire a obiectivelor în consignaţie............
3.1.11 Borderou de ieşire a obiectelor de consignaţie.............
3.1.12 Fişă de cont analitic pentru cheltuieli efective de producţie.........
3.1.13 Fişă de cont analitic pentru cheltuieli...............
3.1.14 Fişă de cont pentru operaţiuni diverse (în valută sau lei)...........
3.1.15 Fişă pentru operaţiuni bugetare...................
3.1.16 Document cumulativ...............
6
3.1.17 Balanţa de verificare (cu patru, cinci sau şase egalităţi)...........
3.1.18 Balanţa analitică a stocurilor.....................
3.2 Documente cu regim special .......
3.2.1 Aviz de însoţire a mărfii...............
3.2.2 Chitanţa..............................................
3.2.3 Factura fiscală....................................
3.2.4 Bon de comandă.............................
3.2.5 Monetar
3.3 Organizarea contabilităţii documentelor comune privind activitatea
financiar-contabilă.........................................
3.3.1 Registrul numerol de inventar........
3.3.2 Fişa mijlocului fix..................
3.3.3 Proces-verbal de recepţie
3.3.4 Proces-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe
3.4 Documente pentru organizarea contabilităţii stocurilor..............
3.4.1 Notă de recepţie şi constatare de diferenţe...........
3.4.2 Bon de primire în consignaţie...............................
3.4.3 Bon de predare, transfer, restituire
3.4.4 Bon de consum.............................
3.4.5 Dispoziţie de livrare.....................
3.4.6 Fişă de magazie..........................
3.4.7 Lista de inventariere......................
3.5 Documente pentru organizarea contabilităţii salariilor
3.5.1 Statul de salarii.............................
3.5.2 Lista de avans chenzinal..........................
3.5.3 Ordin de deplasare...............................
3.5.4 Chitanţă pentru operaţiuni în valută......
3.6 Documente pentru organizarea contabilităţii mijloacelor băneşti......
3.6.1 Proces-verbal de plăţi...........................
3.6.2 Dispoziţie de plată/încasare către casierie.....................
3.6.3 Registru de casă..................................
3.6.4 Borderou de achiziţie....................
3.6.5 Decont pentru operaţiuni în participare..............
Capitolul IV - Organizarea principalelor registre de contabilitate
4.1 Registru jurnal.....................................
4.2 Registrul-inventar..................................
4.3 Registrul Cartea mare............................
4.4 Registrul general de evidenţă a salariaţilor.....
4.5 Registrul unic de control................................
4.6 Registrul de evidenţă fiscală
Anexe
Concluzii si propuneri
7
Bibliografie
Capitolul I - Documentaţia-procedeu al metodei contabilităţii
1.1 Noţiuni introductive

Orice operaţie economică şi financiară referitoare la existenţa şi mişcarea
elementelor patrimoniale ale entităţii, pentru a putea fi înregistrate în conturi,
trebuie mai întâi consemnate în documente care să ateste înfăptuirea lor.
Este necesar acest lucru deoarece înregistrarea operaţilor economice şi financiare
în conturi se face numai după ce acestea au avut loc, iar una din cerinţele
contabilităţii o constituie fundamentarea şi justificarea tuturor datelor sale pe bază
de documente.
Documentaţia este strâns legată şi precedată de observare. Observarea directă a
fenomenelor şi proceselor economice şi consemnarea lor în documente este o condiţie
fără de care celelalte procedee ale metodei contabilităţii nu-şi găsesc câmp de
aplicare. Tocmai pe baza informaţiilor culese prin observarea şi consemnarea în
documente, se pot face ulterior evaluări, grupări, sistematizări, generalizări, analize,
sinteze etc., adică se poate opera în întregul arsenal de procedee şi instrumente ale
metodei pentru cunoaşterea precisă a obiectului contabilităţii, dinamicii şi evaluării
sale viitoare.
Caracteristic pentru contabilitate, ca ştiinţă aplicativă, este faptul că informaţiile
consemnate privind fenomenele şi procesele economice şi financiare au o importanţă
deosebită în conducerea unităţilor patrimoniale. Din această cauză consemnarea
informaţiilor despre aceste fenomene şi procese, sunt organizate după criterii precise,
bine stabilite pe baze ştiinţifice şi în funcţie de necesităţile practice, ele constituind
baza întregului sistem de evidenţă din unităţile patrimoniale.
Informaţiile generate de obiectul contabilităţii, pentru a fi utilizate în procesul de
conducere, trebuie consemnate în documente, numai aşa primesc forma care să le
permită vehicularea, prelucrarea, prezentarea, valorificarea şi păstrarea lor
ulterioară.
În măsura în care, observarea, culegerea şi consemnarea informaţiilor primare
este organizată şi se execută expres în vederea utilizării în sectorul financiar-contabil,
operaţiunea de consemnare în documente este considerată procedeu al metodei
contabilităţii.
Culegerea şi consemnarea în documente a informaţiei contabile se poate face
manual sau cu mijloace tehnice moderne. Culegerea şi consemnarea manuală
presupune completarea documentelor într-o formă numerică sau alfabetică, în
funcţie de structura lor, utilizând instrumente de scris obişnuite. Cu tot progresul
realizat în utilizarea tehnicilor moderne de consemnare a informaţiilor primare,
metoda manuală ocupă încă un loc preponderent, având şi unele avantaje, cum sunt:
autenticitatea lor, ele asigurând caracterul real al informaţiilor şi posibilitatea
tragerii la răspundere a celor care au cules şi consemnat informaţiile. Această
8
răspundere este întărită şi prin semnătura pe documente a persoanelor sau organelor
care au efectuat operaţiile respective.
În anumite domenii ale activităţii economice, culegerea şi consemnarea manuală
se vor menţine şi datorită unor condiţii deosebite în care au loc fenomenele şi
procesele economice, cum sunt: izolarea teritorială, volum mic de informaţii în
anumite locuri de activitate, dar în special datorită cerinţelor asigurării răspunderii
gestionare.
În orice entitate, întocmirea documentelor pentru fiecare operaţie economică şi
financiară constituie o cerinţă majoră pentru cunoaşterea şi conducerea reală a
activităţii, încât aceasta reclamă un control sever, nu numai asupra integrităţii şi
modului de gestionare a patrimoniului în totalitatea sa, sau a părţilor lor
componente, dar şi a fiecărei operaţii în parte.
Documentele prezintă o importanţă deosebită pentru mersul normal al lucrărilor
de contabilitate deoarece, cu ajutorul lor se asigură verificarea prealabilă a justeţei şi
legalităţii operaţiilor economice, controlul gestionar asupra mijloacelor materiale şi
băneşti, respectarea disciplinei contractuale, contribuind prin aceasta la întărirea
responsabilităţii asupra administraţiei patrimoniului fiecărei entităţi.
Totalitatea documentelor ca purtători materiali de informaţii constituie
documentaţia entităţii. Practic noţiune de documentaţie cuprinde toate documentele
care intervin de-a lungul întregului ciclu contabil, atât documentele primare cât şi
cele care constituie instrumente specifice metodei contabilităţii: contul, bilanţul,
balanţa de verificare.
În efectuarea lucrărilor ei, contabilitatea respectă în mod obligatoriu doua
principii:
 ”nici o operaţie economică sau financiară fără document” şi
 ”nici o înregistrare contabilă fără document”.
1.2 Documentele contabile
1.2.1 Definirea documentelor contabile

Datele şi informaţiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt
consemnate în cadrul documentelor contabile. Prin şi pe baza acestor documente se
formalizează în scris şi se organizează material procesele de culegere, prelucrare,
stocare şi transmitere a datelor.
Documentele sunt acte scrise cuprinzând informaţii letrice şi numerice, în etalon
valoric, natural sau de muncă, care se întocmesc la locul şi momentul înfăptuirii
operaţiilor economice, precum şi a unor evenimente izvorâte din necesităţi
organizatorice şi administrative, aşa cum ar fi de exemplu: actele necesare pentru
angajarea şi încadrarea personalului, contractele economice şi altele.
9
Din structura sistemului de documente, documentele de evidenţă reprezintă
unul din elementele componente ale metodei contabilităţii, în sensul că înregistrarea
operaţiilor economice şi financiare în conturi se face numai după ce acestea au fost
consemnate în documentele adecvate.
Documentele de evidenţă au o aplicabilitate generală în toate lucrările de
contabilitate. Ele reflectă toate operaţiile legate de existenţa şi mişcarea mijloacelor,
proceselor şi surselor economice în cadrul ciclului de exploatare din entităţi,
relaţiilor de drepturi şi obligaţii generate de aceste operaţii, precum şi rezultatele
obţinute din activitatea desfăşurată.
Operaţiile economice şi financiare se consemnează în momentul efectuării lor în
documente justificative. Aşa cum prevede Legea Contabilităţii, ”orice operaţie
patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un act înscris care stă
la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document
justificativ”. Pe această cale se asigură datele de intrare în sistemul informaţional
contabil şi se fundamentează înregistrarea proprie contului.
1.2.2 Importanţa documentelor contabile

Importanţa documentelor de evidenţă consta în următoarele direcţii:
1. Prin datele pe care le conţin, ele fac dovada înfăptuirii operaţiilor
economice şi financiare, constituind baza înregistrărilor în contabilitate. Ele au o
influenţă directă asupra exactităţii datelor contabile, organizării contabilităţii şi
operativităţii obţinerii informaţiei contabile. Totodată, documentele de evidenţă se
pot utiliza succesiv şi pentru celelalte forme de evidenţă, contribuind la stabilirea
unei legături organice între ele şi la evitarea paralelismelor în munca de evidenţă.
2. Documentele de evidenţă sunt importante şi prin faptul că prin intermediul
lor se înfăptuieşte controlul economic şi financiar pentru apărarea averii,
constituind mijlocul pentru descoperirea unor nereguli în gestiunea patrimoniului,
cum ar fi: efectuarea de cheltuieli şi plăţi fără bază legală, a cazurilor de lipsuri şi
sustrageri de bunuri, pentru stabilirea în acelaşi timp a răspunderilor materiale a
persoanelor vinovate. Totodată prin intermediul lor se asigură respectarea
disciplinei financiare şi contractuale.
3. Având si caracter de acte justificative, documentele de evidenţă au şi o
importanţă juridică. În cazul litigiilor patrimoniale, sunt folosite ca mijloc de probă
în justiţie pentru stabilirea adevărului.
1.2.3 Clasificarea documentelor contalile

În practica entităţilor sunt utilizate documente numeroase şi variate în raport cu
operaţiile economice pe care le consemnează. În funcţie de trăsăturile caracteristice
ale acestora, documentele de evidenţă se clasifică după mai multe criterii, astfel:
10
a) în funcţie de natura operaţiilor pe care le reflectă documentele se împart în:
- documente privind imobilizările corporale şi necorporale (Bonul de mişcare
a mijloacelor fixe, Proces-verbal de predare-preluare, Proces-verbal de scoatere din
funcţiune etc.);
- documente privind activele circulante materiale (Nota de recepţie şi
constatare de diferenţe, Bonul de predare-transfer, Bonul de consum);
- documente privind disponibilităţile băneşti (Chitanţa, Dispoziţia de plată-
încasare, Proces-verbal de plăţi etc.);
- documente privind salariile şi alte drepturi cuvenite angajaţiilor (Statul de
salarii, Lista de avans chenzinal, Decontul de cheltuieli, Ordinul de deplasare etc.);
- documente privind vânzările. (Factura, Dispoziţia de livrare, Avizul de
însoţire al mărfii).
b) după locul de întocmire, documentele se împart în:
- documente interne;
- documente externe.
Documentele interne sunt acelea care se întocmesc în cadrul entitatii economice
pentru operaţiile economice şi financiare referitoare la activitatea ei. Unele dintre
aceste documente rămân în cadrul entitatii economice, ca de exemplu: Bonul de
consum, Bonul de lucru etc. Alte documente interne circulă în afara entităţii, ca de
exemplu: facturile întocmite pentru produsele livrate, lucrările executate şi
serviciile prestate, Dispoziţiile de plată, Cecurile.
Documente externe sunt cele care s-au întocmit în alte entităţii economice, dar
care circulă în cadrul entităţii. Aceste documente reflectă relaţiile entităţii cu terţe
persoane fizice sau juridice, ca de exemplu: Factura primită de la furnizori,
Extrasul de cont primit de la bancă etc.
c) după modul de întocmire, documentele pot fi:
- documente primare;
- documente centralizatoare.
Documentele primare sunt cele care consemnează pentru prima dată operaţiile
economice sau financiare, de exemplu: Bonul de consum, Procesul-verbal de
predare-primire etc.
Documentele centralizatoare cumulează şi grupează datele din documentele
primare, care cuprind operaţii de acelaşi fel, de exemplu: Centralizatorul
consumurilor de materiale, Centralizatorul vânzărilor etc.
d) după caracterul şi funcţia pe care o îndeplinesc, documentele se împart în:
- documente de dispoziţie;
- documente de execuţie sau justificative;
- documente mixte.
Documentele de dispoziţie sunt acelea prin care se transmite ordinul de a se
executa o operaţie economică, precum şi indicaţiile necesare efectuării ei. Asemenea
documente pot fi: Comanda, Dispoziţii de plată etc.
Documente de execuţie sau justificative sunt acelea prin care se face dovada
executării operaţiei consemnate. Spre deosebire de precedentele, acestea stau la
11
baza înregistrării operaţiilor în conturi. Asemenea documente pot fi: Chitanţa,
Bonul de consum, Proces verbal de recepţie etc.
Documentele mixte sunt acele documente care reunesc însuşirile documentelor de
dispoziţie şi acelor de execuţie. De exemplu: Fişa limită de consum, Dispoziţia de
livrare-Aviz de expediere etc.
e) după regimul de tipărire şi utilizare, documentele se împart în:
- documente cu regim special;
- documente fără regim special.
Documentele cu regim special sunt acelea pentru care există dispoziţii legale cu
precizări exprese privind modul de completare, circulaţie şi păstrare. În cadrul
acestor documente se pot da ca exemple documentele de bancă şi casă: Cecul de
numerar, Cecurile de virament, Chitanţa etc. În legătură cu aceste documente se
impun cerinţe deosebite privind evidenţa şi utilizarea lor. Pentru documentele care
se prezintă sub forma foilor volante este necesară numerotarea şi parafarea lor, iar
pentru cele sub foră de carnete se impune şnuruirea, sigilarea şi certificarea
numărului de exemplare. În cadrul unităţilor, pentru aceste documente se
organizează o evidenţă operativă specială.
Documentele fără regim special sunt documentele care se folosesc cu respectarea
normelor generale de întocmire, circulaţie şi păstrare.
f) după sfera de aplicare, documentele se grupează în:
- documente de uz general;
- documente specifice.
Documentele de uz general se utilizează în toate ramurile de activitate, ca de
exemplu: Chitanţa, Factura, Statul de salarii etc.
Documentele specifice sunt acelea care se utilizează numai în anumite ramuri, ca
de exemplu: Fişa consumului de furaje, în agricultură sau Contractul de antrepriză,
în construcţii etc.
g) în funcţie de modul de întocmire şi de rolul pe care îl au în cadrul sistemului
contabil, documentele contabile se împart în:
- documente justificative;
- registre contabile;
- documente de sinteză şi raportare.
Documentele justificative sunt acelea care se întocmesc la locul şi în momentul
producerii operaţiilor. Ele constituie piesele de bază ale contabilităţii. Prin
semnarea lor de către persoanele care le-au întocmit, verificat şi înregistrat, ele
asigură certitudinea, realitatea înfăptuirii operaţiilor consemnate.
Registrele contabile sunt acelea în care se înregistrează şi păstrează datele în
structura proprie contului. Registrele contabile pot fi însoţite şi de registre de
evidenţă operativă care se organizează pentru stocarea datelor de un anumit fel la
nivelul locurilor de gestionare, ca de exemplu: Registrul veniturilor, Registrul
cheltuielilor, Registrul stocurilor. În cadrul registrelor contabile propriu-zise intră:
Registrul jurnal, Registrul Cartea-Mare.
12
Documentele de sinteză şi raportare sunt acelea prin care se centralizează şi se
transmit informaţiile în afara entităţii. Asemenea documente sunt: Balanţa de
verificare, Bilanţul contabil şi anexa.
1.2.4 Conţinutul documentelor contabile

Conţinutul documentelor contabile diferă în funcţie de caracterul operaţiilor
economice înregistrate.
În orice caz, documentele de evidenţă conţin două feluri de elemente:
- elemente comune şi
- elemente specifice.
Elementele comune tuturor operaţiilor economice sunt, de regulă, imprimate.
Aceastea sunt:
- denumirea unităţii emitente şi adresa sau compartimentul care l-a întocmit
- data întocmirii documentului şi efectuării operaţiei;
- explicaţia operaţiei;
- baza legală, dacă este cazul;
- datele cantitative şi valorice;
- semnăturile persoanelor responsabile de întocmirea documentului.
Elementele specifice sunt cele care diferă şi care se completează în funcţie de
natura operaţiei economice sau financiare. Ele asigură explicarea, detalierea
operaţiilor consemnate.
1.2.5 Întocmirea şi prelucrarea documentelor

În principiu, documentele contabile sunt întocmite la locul de muncă în cadrul
căruia se produce operaţia sau participă la înfăptuirea ei. Întocmirea se face pe
formulare tipizate sau netipizate, după caz, iar completarea se face manual sau cu
tehnică de calcul.
După completare, documentele justificative sunt supuse operaţiei de prelucrare.
Ea constă în sortarea documentelor pe operaţii, exprimarea în etalon monetar a
mărimii operaţiilor economice şi financiare, dacă este cazul, precontabilizarea prin
cumularea mai multor documente justificative şi obţinerea pe această cale a
documentelor centralizatoare, verificarea de formă, aritmetică şi de fond
(legalitatea, realitatea, oportunitatea, necesitatea şi economicitatea operaţiilor
consemnate în document), iar în final, înregistrarea în contabilitate.
Întocmirea şi prelucrarea documentelor se poate face manual sau cu mijloace
tehnice. Întocmirea documentelor şi prelucrarea datelor cu mijloace tehnice
prezintă avantaje faţă de prelucrarea manuală în ceea ce priveşte exactitatea şi
operativitatea datelor, precum şi reducerea considerabilă a volumului de muncă de
rutină.
13
Formularele folosite ca documente contabile pot fi:
- tipizate şi
- netipizate.
Formularele tipizate - sunt suporturi de informaţii în care conţinutul, forma şi
formatul sunt prestabilite şi imprimate.
Conţinutul formularelor este definit de informaţiile consemnate. Aceste
informaţii sunt grupate în două categorii, fixe şi variabile. Informaţiile fixe au un
caracter repetativ şi general, fiind, de regulă, tipărite. Informaţiile variabile sunt
specifice condiţiilor concrete în care se produc operaţiile economice şi financiare.
Forma formularului se concretizează prin gruparea şi aşezarea informaţiilor fixe,
precum şi a spaţiilor pentru informaţiile variabile care urmează să se completeze de
utilizatori. În acest sens, informaţiile pot fi repartizate sub formă de chestionar
(exemplu: procesele-verbale), tabelar (exemplu: statele de salarii) şi prin grupare pe
zone (exemplu: factura).
Formatul formularului exprimă mărimea suportului de hârtie sau carton,
folosindu-se în acest scop dimensiunile standardizate şi simbolurile acestora.
Formularele netipizate - sunt suporturi de informaţii în care conţinutul, forma şi
formatul nu sunt prestabilite şi imprimate, iar folosirea lor este la latitudinea
unităţilor patrimoniale.
În raport de modul de întocmire şi de rolul lor în cadrul sistemului
informaţional-decizional, documentele contabile pot fi justificative, registre de
contabilitate şi documente de sinteză şi raportare.
Raţionalizarea şi tipizarea documentelor este acţiunea prin care se urmăreşte
stabilirea unor tipuri unitare de documente (ca mărime, conţinut, format şi
destinaţie) pentru toate entitaţile economice de acelaşi tip.
Prin această acţiune se urmăreşte: reducerea cheltuielilor de imprimare şi a
volumului de muncă necesar pentru completarea lor, eliminarea paralelismelor
întocmirea şi circulaţia acestora, cuprinderea în conţinutul lor a indicatorilor strict
necesari pentru informare, proiectarea unor documente care să corespundă
necesităţilor de prelucrare cu echipamente tehnice, satisfacerea cerinţelor de
informare a tuturor formelor de evidenţă.
1.2.6 Verificarea documentelor

Verificarea documentelor este operaţia premergătoare înregistrării operaţiilor
economice şi financiare în contabilitate şi constă în controlul respectării anumitor
condiţii. Aceasta se face în scopul evitării neregulilor şi abuzurilor şi totodată
pentru reflectarea în contabilitate a realităţii.
Verificarea documentelor constă în:
 verificarea formei documentului are ca scop să se constate dacă s-a folosit
formularul corespunzător operaţiei consemnate în document, dacă au fost
întocmite toate exemplarele, dacă s-au respectat normele de întocmire, dacă
este întocmit clar, citeţ, dacă conţine semnăturile celor în drept;
14
 verificarea aritmetică a documentului constă în verificarea calculelor cu
scopul de a constata dacă sunt erori de scriere a sumelor şi de efectuare a
calculelor;
 verificarea de fond constă în verificarea dispoziţiilor legale privind realitatea,
necesitatea, oportunitatea şi legalitatea operaţiilor consemnate în documente;
 verificarea realităţii urmăreşte dacă operaţiile consemnate sunt reale şi dacă
au avut loc în condiţiile consemnate în document;
 verificarea necesităţii urmăreşte dacă operaţia efectuată este utilă, necesară
unităţii;
 verificarea oportunităţii, prin care se apreciază dacă operaţia consemnată în
document s-a efectuat în momentul potrivit, adică în momentul optim unităţii
patrimoniale;
 verificarea legalităţii operaţiei are în vedere dacă operaţia economică s-a
efectuat cu respectarea dispoziţiilor şi actelor normative în vigoare;
În general, verificarea lucrărilor se efectuează de alte persoane decât cele
care le-au întocmit sau prelucrat. După verificare, pe documentele corect
întocmite se înscriu conturile în care urmează a se înregistra operaţiile
economice sau financiare. Documentele care în urma verificării se constată că
nu corespund cerinţelor, se înapoiază compartimentelor de unde provin
pentru a fi corectate sau completate.
1.2.7 Corectarea erorilor din documente

Corectarea erorilor din documente se efectuează cu respectarea unor reguli
care să permită recunoaşterea momentului când s-a produs greşeala (la
întocmire sau la prelucrare), să se aducă la cunoştinţa celor care au întocmit
documentul.
Erorile constatate cu ocazia întocmirii, verificării şi înregistrării
documentelor se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite,
în toate exemplarele şi prin scrierea, deasupra lor, a textului sau a cifrei corecte.
Corectura se confirmă prin semnătura persoanei sau a persoanelor care au
întocmit documentul, menţionându-se şi data efectuării operaţiei. Nu sunt
admise corecturi în documente privind disponibilităţile băneşti şi alte operaţii
prevăzute prin dispoziţii legale. În acest caz, documentul greşit se anulează fără
a se detaşa din carnetul respectiv. Pentru documentele care consemnează
operaţii de predare-primire a valorilor materiale, corectura trebuie confirmată
prin semnătură, atât a predătorului cât şi a primitorului.
În cazul completării documentelor în sistem informatic, corecturile sunt
admise numai înainte de prelucrarea acestora, menţionându-se data rectificării
şi semnătura celui care a făcut modificarea. Documentele înscrise în listele de
erori, anulări sau corecturi, pe baza cărora se fac modificări în bazele de date,
trebuie să fie semnate de persoanele împuternicite de unitatea beneficiară.
15
1.3 Gestiunea documentelor contabile
În cadrul unităţilor patrimoniale, documentele contabile utilizate trebuie să
constituie un sistem unitar şi raţional, care să aibă reguli precise cu privire la
întocmirea, folosirea, circulaţia şi evidenţa fiecărui document. Problemele care
formează obiectul gestiunii documentelor constau in:
- organizarea circulaţiei documentelor;
- utilizarea şi evidenţa documentelor;
- reconstituirea documentelor;
- păstrarea documentelor.
1.3.1 Organizarea circulaţiei documentelor contabile

Organizarea circulaţiei documentelor contabile are ca scop dimensionarea şi
raţionalizarea traseului de mişcare a documentelor. Din acest punct de vedere,
fiecare document trebuie să circule într-o anumită ordine, fără reţineri inutile în
cadrul compartimentelor, iar pe această bază, organizarea circulaţiei are ca scop
asigurarea unei rezolvări complete şi la timp a documentului.
1.3.2 Utilizarea şi evidenţa documentelor contabile

Utilizarea şi evidenţa documentelor contabile ridică probleme cu privire la
gestiunea lor. Astfel, pentru toate formularele folosite ca documente se organizează
o evidenţă operativă şi contabilă, potrivit aceleeaşi metodologii ce stă la baza
organizării evidenţei bunurilor materiale.
O parte din documentele contabile intră sub incidenţa formularelor cu regim
special. În această categorie se includ documentele utilizate în activitatea unităţilor
patrimoniale pentru efectuarea unor operaţii economico-financiare care afectează
patrimoniul acestora. Pentru formularele folosite în acest scop se organizează o
evidenţă operativă distinctă. De asemenea, toate formularele cu regim special,
înainte de a fi date în folosnţă, sunt înseriate şi numerotate, iar predarea lor spre
folosinţă se face numai pe bază de acte distincte întocmite în acest scop.
În plus, foile volante sunt parafate sau prevăzute cu sigiliu sec, registrele sunt
şnuruite, sigilate şi certificate cu semnăturile autorizate, iar carnetele sunt
ştampilate, datate şi certificate cu semnăturile autorizate.
1.3.3 Reconstituirea documentelor contabile

Reconstituirea documentelor contabile are loc în cazul în care sunt pierdute,
sustrase sau distruse. Operaţia de reconstituire are loc în termen de 30 de zile si cu
respectarea normelor stabilite prin legislaţia contabilă.
16
În cazul în care documentul contabil emană de la altă unitate, reconstituirea se
face de către aceasta la cererea scrisă a conducătorului unităţii solicitante. Unitatea
eminentă va trimite, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, actul
reconstituit, unităţii solicitatoare.
În cazul găsirii ulterioare a originalului documentului pierdut sau sustras, actul
reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal împreună cu care se ataşează la
dosarul de reconstituire.
1.3.4 Păstrarea (arhivarea) documentelor contabile

În cursul anului curent de gestiune, documentele şi registrele de evidenţă
contabilă se păstrează în cadrul compartimentului financiar-contabil. După
sfarsitul anului, documentele şi registrele sunt predate la arhiva generală a entităţii.
Termenele de păstrare a documentelor contabile este reglementat prin legislaţia
contabilă specifică fiecărei ţări. Totuşi, este recomandabil ca în cazul registrelor
contabile şi al documentelor justificative, originalul sau copia, care au calitatea de
forţă probantă în raporturile cu terţii, termenul de păstrare să fie de 10 ani, iar
pentru celelalte documente justificative termenul de pastrare sa fie de 3 ani. Fac
excepţie statele de salarii care se păstrează timp de 50 de ani.
Clasarea documentelor în cadrul compartimentului financiar-contabil şi în
arhiva generală se face folosind unul dintre urmatoarele criterii:
 nominalităţii (denumire documentului) natura sau felul operaţiei economice şi
financiare;
 cronologic în raport de data documentului;
 corespondenţei în raport de denumirea persoanelor juridice şi fizice cu care
unitatea intră în relaţii economico-financiare.
Registrele de contabilitate se păstrează în cadrul compartimentului financiar-
contabil în cursul anului grupate în cartoteci în raport de felul operaţiilor
economice şi financiare sau felul elementelor de patrimoniu. De exemplu, toate
registrele privind materialele, ambalajele, produsele şi mărfurile se păstrează în
cartoteca valorilor materiale.
17
Capitolul II - Activitatea financiar-contabilă
într-un sistem informatizat
2.1 Avantajele prelucrarii automate a documentelor

Managementul documentelor financiar-contabile reprezintă un sistem
informatic care permite circulaţia (pentru informări, aprobări sau modificări),
stocarea şi regăsirea documentelor financiar-contabile aflate în orice format
electronic, cu facilitări de conectare la alte sisteme informatice sau dispozitive
electronice.
Statisticile arată că pentru încheierea unei tranzacţii, în prezent sunt necesare de
două ori mai multe documente financiar-contabile decât în urmă cu cinci ani.
Spre deosebire de sistemele manuale, sistemele automate ale documentelor au
urmatoarele avantaje:
 stochează informaţii legate de documentele financiar-contabile într-un singur
loc;
 permit accesul rapid la locul în care se află documentul financiar-contabil în
entitatea economică;
 informează cu privire la stadiul de avizare în care se află documentul
financiar-contabil;
 urmăresc timpul necesar finalizării unei avizări şi semnaleaza pe acelea care
au depăşit acest termen;
 vizualizează numărul de documente financiar-contabile intrate zilnic,
săptămânal sau lunar etc.
2.2 Cerintele unui sistem automat de evidenta si

prelucrare a documentelor
Un sistem automat de prelucrare si evidenta a documentelor presupune:
Stocarea documentelor: decide unde vor fi stocate documentele. Se poate utiliza
în acest sens un catalog de fişiere, un soft pentru documente, un groupware.
Organizarea logică: mai întâi se prezintă o imagine logică a structurii respective.
Apoi stabileşte modalitatea prin care aceasta poate fi introdusă fizic într-un catalog.
Structura ar trebui să fie uşor de înţeles şi de folosit pentru căutarea informaţiilor
relevante.
Reguli de acces: chiar dacă se utilizează structuri tip folder obişnuite, pot fi
totuşi stabilite nişte reguli clare. De asemenea, se pot crea foldere de lucru pentru
fiecare membru al echipei în care îşi poate aşeza toate documentele aflate în curs de
lucru şi orice altceva mai doresc.
18
Cuvinte cheie/indexarea: în funcţie de tehnologia folosită pentru stocar e trebui să
existe o funcţie de căutare a documentelor în interiorul său. Căutarea este de obicei
realizată după numele documentelor şi/sau funcţia de cuvinte cheie. Acestea din
urmă sunt cuvinte descriptive asociate documentului care oferă unei persoane
posibilitatea de a găsi documentul chiar dacă persoana respectivă nu ştie numele
sau poziţia acestuia.
Informaţii necesare:
 material: formularul de predare a materialului;
 titlul documentului: care este numele documentului;
 rezumatul documentului: o scurtă descriere a documentului utilă
persoanelor care caută documente pentru a stabili dacă documentul
este sau nu relevant;
 autor: cine a scris documentul;
 data aprobării (dacă există): data la care a fost aprobat documentul;
 cuvinte-cheie: ce cuvinte sau expresii ar folosi o persoană pentru a găsi
un anumit document. În multe cazuri lista cuvintelor-cheie poate fi
standardizată;
 Document: documentul însuşi ar trebui să fie ataşat formularului de
cerere;
 Material: schema logică a stocului;
 Materialele proiectului-folder pentru stocarea tuturor materialelor
proiectului;
 Referinţe: folder pentru documentele care sporesc valoarea proiectului;
 Zona de lucru (opţional): folder ce poate fi utilizat de fiecare membru
al echipei pentru a crea produsele de lucru.
2.3 Semnătura electronică

Semnătura electronică reprezintă un cod personal, unic, alcătuit din informaţii în
format electronic, generate şi stocate pe un dispozitiv securizat, care se ataşează
calculatorului.
Semnătura electronică extinsă beneficiază de recunoaştere legală, având aceeaşi
valoare cu semnătura olografă îndeplinind cumulativ următoarele condiţii:
- este legată în mod unic de semnatar;
- asigură identificarea celui care semnează;
- este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
- este legată de documentul în formă electronică la care se raportează, astfel
încât orice modificare a documentului, ulterioară semnării, să aducă automat
la invalidarea semnăturii.
Printre avantajele pe care le conferă semnătura electronică se numără:
 comunicarea rapidă cu clienţii;
 asigurarea confidenţialităţii datelor;
19
 siguranţa şi uşurinţa în utilizare;
 fluidizarea circuitului documentelor;
 o mai bună comunicare între sucursale, filiale şi centrală, prin
transmiterea documentelor semnate în format electronic.
Orice persoană poate folosi semnătura electronică extinsă dacă a obţinut în

prealabil un certificat calificat emis de o Autoritate de Certificare, care atestă în
mod legal legătura dintre semnătura electronică şi posesorul acesteia ca persoană.
Documentele „parafate” cu o semnătură electronică au o valabilitate juridică în
instanţă. Cu alte cuvinte, emitentul acesteia este identificat foarte repede. Clientul
va primi din partea „furnizorului” de semnătură electronică două „chei”:
-una privată, la care are acces doar el;
-una publică, la care are acces, în principiu, orice posibil utilizator de internet.
Semnătura electronică nu este:
- semnătură scanată;
- iconiţă;
- poză;
- hologramă;
- un SmartCard.
Pentru a semna electronic trebuie respectate urmatoarele:
a) persoana interesată să semneze electronic documente trebuie să se prezinte
cu cartea de identitate sau buletinul la un furnizor de servicii de certificare în
domeniul semnăturii electronice. Furnizorul de servicii de certificare joacă rolul
unui martor virtual care confirmă identitatea unei persoane;
b) in urma plăţii unei sume stabilite de furnizor va intra în posesia unui
dispozitiv securizat, necesar pentru a putea semna electronic, de exemplu, e-Token
sau SmartCard. Pentru a accesa aceste dispozitive se tastează un cod de acces
(PIN), care poate fi schimbat şi care este cunoscut doar de posesorul semnăturii
electronice;
c) dispozitivul securizat trebuie să fie conectat fie la calculatorul furnizorului
de servicii de certificare, fie la calculatorul utilizatorului de semnătură electronică
sau la orice alt calculator.
d) de asemenea, persoana respectivă va primi un certificat digital care atestă
dreptul acesteia de a semna electronic şi care conţine cheia publică si datele
personale. Certificatul digital face legătura intre persoana si cheia publică. Durata
valabilităţii unui certificat este de maximum 1 an de la dat comunicării către client.
20
Capitolul III - Documente care stau la baza contabilităţii
generale
3.1 Documente fără regim special

Contabilitatea generală are la bază norme unitare privind organizarea şi
conducerea acesteia, care au caracter obligatoriu pentru toate unităţile
patrimoniale, având ca obiectiv obligatoriu furnizarea informaţiilor necesare, atât
pentru necesităţile proprii, cât şi în relaţiile acesteia cu asociaţii sau acţionarii,
clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice şi/sau fizice,
motiv pentru care prin norme şi prevederi legale se stabilesc periodic registrele şi
formularele comune pe economie privind activitatea financiară şi contabilă.
Contabilitatea generală, conform prevederilor legale, trebuie să utilizeze
următoarele documente:
 Nota de debitare-creditare;
 Nota de contabilitate;
 Extras de cont;
 Jurnal privind operaţiunile de casă şi de bancă;
 Jurnal privind decontările cu furnizorii;
 Situaţia încasării-achitării facturilor;
 Jurnal privind consumurile şi alte ieşiri de stocuri;
 Jurnal privind salariile, contribuţia pentru asigurările sociale, protecţia
socială a şomerilor şi asigurări sociale de sănătate;
 Borderou de primire a obiectivelor în consignaţie;
 Borderou de ieşire a obiectelor de consignaţie;
 Jurnal privind operaţiuni diverse (pentru conturi sintetice);
 Fişă de cont analitic pentru cheltuieli efective de producţie;
 Fişă de cont analitic pentru cheltuieli;
 Fişă de cont pentru operaţiuni diverse (în valută sau lei);
 Fişă pentru operaţiuni bugetare;
 Document cumulativ;
 Balanţa de verificare (cu patru egalităţi);
 Balanţa de verificare (cu cinci egalităţi);
 Balanţa de verificare (cu şase egalităţi);
 Balanţa analitică a stocurilor.
21
3.1.1 Notă de debitare-creditare
Nota de debitare-creditare serveşte ca:
 document de înregistrare a operaţiunilor de decontare intervenite între
unitate şi subunităţi care ţin contabilitate proprie şi între subunităţi ale
aceleiaşi unităţi care ţin contabilitate proprie;
 document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare, de compartimentul financiar-contabil, pe baza

actelor justificative care stau la baza operaţiunii.
Notă de debitare-creditare circulă:
 la conducătorul compartimentului financiar-contabil sau la înlocuitorul său,
pentru semnare (ambele exemplare);
 la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrare (ex. nr.2);
 la unitatea sau subunitatea care participă la operaţiunea de decontare, pentru
înregistrare (exemplarul 1).
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil al părţilor participante la
operaţiunea de decontare (exemplarul 1 la destinatar şi exemplarul 2 la emitent).
Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:
 denumire, numărul şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
 emitentul;
 destinatarul;
 conturi debitoare/creditoare;
 suma;
 data operaţiunilor;
 semnături: persoana care întocmeşte documentul şi compartimentul
financiar-contabil.
NOTĂ DE DEBITARE-CREDITARE
Data
Număr Ziua Luna Anul
document
Nr. Emitent Către Conturi Vă debităm

crt. Debitoare (credităm) cu
Data operaţiunilor (creditoare) suma de lei
22
3.1.2 Notă de contabilitate
Nota de contabilitate serveşte ca document justificativ de înregistrare în
contabilitate sintetică şi analitică, de regulă pentru operaţiunile care nu au la bază
documente justificative (stornări etc).
Se întocmeşte, într-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil.
Circulă:
 la persoana autorizată să verifice şi să semneze documentul;
 la persoana care asigură contabilitatea sintetică şi analitică în cadrul
compartimentului financiar-contabil.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
 denumirea, numărul şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
 denumirea unităţii;
 explicaţii, simbolul contului debitor/creditor, suma;
 semnătura: întocmit,verificat.
Unitatea……. Nr. Data

Document
NOTĂ DE CONTABILITATE
Ziua Luna Anul
Nr. Explicaţii Simbolul conturilor Suma

crt. Debitoare Creditoare
TOTAL
Întocmit, Verificat,
3.1.3 Extras de cont

Extrasul de cont serveşte la comunicarea şi solicitarea de la debitor a sumelor
pretinse, rămase neachitate, provenite din relaţii economico-financiare şi ca
instrument de conciliere prearbitrală.
Se întocmeşte în trei exemplare, de compartimentul financiar contabil al
unităţii beneficiare, pe baza datelor din contabilitatea analitică.
Circulă:
 la conducătorul compartimentului financiar-contabil şi conducătorul
unităţii emitente, pentru semnare( toate exemplarele);
23
 la unitatea debitoare (exemplarele 1 şi 2), care restituie unităţii emitente
exemplarul 2 semnat pe verso de conducătorul unităţii şi conducătorul
compartimentului financiar-contabil, pentru confirmarea debitului.
Eventualele obiecţii asupra sumelor prevăzute în extrasul de cont se
consemnează într-o notă explicativă semnată de conducătorul unităţii şi
conducătorul compartimentului financiar-contabil, care se anexează la
exemplarul 2 al extrasului de cont;
 la compartimentul financiar-contabil al unităţii emitente (exemplarul 3
precum şi exemplarul 2), după primirea confirmării);
 la compartimentul financiar-contabil al unităţii debitoare (ex. 1).
 denumirea unităţii creditoare;
 codul de identificare fiscală;
 sediul(localitatea,stradă,număr);
 judeţul;
 contul;
 banca;
 denumirea formularului;
 denumirea unităţii debitoare;
 felul, numărul şi data documentului;
 explicaţii;
 suma;
 semnături: condiucătorul unităţii, inclusiv ştampila, conducătorul
24
Unitatea creditoare ......................................Nr. de inregistrare……………..din……………..
Către………………………………………………….........................................................................
Cod de identificare fiscală……...........................................................................................................
Nr. de înregistrare la Oficiul reg.com…………………………………………........................……
Sediul(localitatea,strada,număr)…………………………………………............................………
Judeţul………………………...............................................................................................................
Cont…………………………................................................................................................................
Banca……………………….................................................................................................................
EXTRAS DE CONT
Conform dispoziţiilor în vigoare, vă înştiinţăm, în evidenţele noastre contabile, la data

de……………..,Unitatea dvs. figurează cu următoarele debite .........................................................
………………………………………………………………………………...........................................
Documentul Explicaţii Suma
(felul, numărul şi data)
În termen de 5 zile de la primire urmează să ne restituiti acest extras confirmat pentru

suma acceptată, iar în cazul constatării de diferenţe să anexaţi nota explicativă cuprinzând
obiecţiile dvs.
Conducătorul unităţii, Conducătorul compartimentului

financiar-contabil,
L.S………………….. …………………………….
Unitatea debitoare .................................... Nr. de înregistrare………………

din…….................
Către…………………………………………………………….
………………………………………
Confirmăm prezentul extras de cont pentru suma de………………………….pentru
achitarea căreia (se va completa după caz):
a) am depus la bancă ordinul de plată
nr………........din…………………….............................
b) am depus la Oficiul Poştal nr………mandat poştal nr……....din……….........................
….
c) urmează să efectuăm plata într-un termen
de……………………………….........................
Obiecţiile noastre privind sumele din prezentul extras de cont sunt cuprinse în nota
explicativă anexată.
Financiar-contabil,
L.S…………………….. ………………………………….
25
3.1.4 Jurnal privind operaţiunile de casă şi bancă
Jurnal privind operaţiunile de casă şi bancă serveşte:
 ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea operaţiunilor cu mijloace băneşti la
unităţile la unităţile care aplică forma de înregistrare „pe jurnale”;
 la completarea registrului Cartea mare.
Se întocmeşte lunar sau pe măsura efectuării operaţiilor, în cadrul
compartimentului financiar-contabil, separat pentru fiecare cont sintetic,
utilizându-se formatul potrivit, în funcţie de număr conturilor corespondente.
Se completează pe baza registrului de casă şi a extraselor de cont primite de la
bancă la care sunt anexate documentele justificative. În acest scop, se poate efectua
gruparea sumelor pe conturi, atât pentru încasări, cât şi pentru plăţi, într-un
document cumulativ.
La sfârşitul lunii se determină rulajul total, precum şi totalurile fiecăruia dintre
conturile corespondente, care se trec în registrul Cartea mare.
Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Se arhivează la
compartimentul financiar-contabil.
 denumirea unităţii, contul;
 denumirea formularului şi data (luna, anul) pentru care se întocmeşte;
 registrul de casă sau extrasele de cont de la bancă;
 conturile corespondente: rulajul;
 semnături: întocmit, verificat;
Unitatea………………………..................................................................
Contul……………………….....................................................................
JURNAL PRIVIND OPERAŢIUNILE DE CASĂ ŞI BANCĂ

Luna……….. Anul…………
Nr. Reg. de casă sau Conturi corespondente

rând extrasele de cont de
Rulaj
la bancă
1 2 3 4 5 6 7 8
1
2
3
26
3.1.5 Jurnal privind decontările cu furnizării
Jurnalul privind decontările cu furnizării serveşte:
 ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea operaţiunilor privind decontările cu
furnizorii pentru materiale, mărfuri, lucrări executate, servicii prestate etc. la
unităţile care aplică forma de înregistrare „pe jurnale”;
 la ţinerea contabilităţii analitice a furnizorilor;
Se întocmeşte în cadrul compartimentului financiar-contabil, fie pentru toţi
furnizorii, fie separat, pe feluri de furnizori, pe furnizori principali, pe gestiuni etc.
Se completează pe baza documentelor justificative (facturi, note de recepţie şi
constatare de diferenţe etc.) sau pe bază de centralizatoare, pentru operaţiunile
înregistrate în creditul contului de furnizori şi pe baza documentelor justificative
anexate la extrasul de cont primit de la bancă sau registrul de casă pentru
operaţiunile înregistrate în debitul acestui cont.
În cazul înregistrării pe bază de centralizatoare, evidenţa analitică a furnizorilor
se ţine separat de jurnal, utilizându-se Situaţia încasării-achitării facturilor sau alte
formulare (Fişa de cont pentru operaţiuni diverse). Facturile rămase neachitate
(nelichidate) până la sfârşitul lunii se înregistrează în Situaţia încasării-achitării
facturilor.
La sfârşitul lunii, se determină rulajul creditor total, precum şi totalurile
fiecăruia din conturile corespondente debitoare care trec în registrul Cartea mare.
Nu circulă, fiind un document de înregistrare contabilă. Se arhivează la
 denumirea şi data (luna,anul) întocmirii formularului;contul;
 ziua înregistrării;numărul şi data notei de recepţie/factură;
 furnizorul localitatea (explicaţii);
 conturi corespondente debitoare;rulajul creditor al contului de furnizori;
 plata facturilor (debit cont furnizori), ziua achitării, cont corespondent
creditor, nr. document, suma;
 semnături: întocmit, verificat.
27
Unitatea……………............ Contul…………………………….................................
Luna……….Anul……….Pag……….
JURNAL PRIVIND DECONTĂRILE CU FURNIZORII

Nr. Ziu Numărul şi Furnizorul Conturi corespondente Rulajul Plata facturilor Nr.
rân a data Localitatea debitoare creditor rând
d înr (Explicaţii) al
eg. contului Ziu Co Nr S
de a nt u
furnizori doc m
cre a
dit
or
Notei de F
recepţie a
c
t
u
ri
i
3.1.6 Situaţia încasării-achitării facturilor

Situaţia încasării-achitării facturilor serveşte:
 ca jurnal auxiliar pentru ţinerea contabilităţii analitice a clienţilor sau
furnizorilor la unităţile care aplică forma de înregistrare „pe jurnale”;
 ca situaţie a soldurilor contului 411 „Clienţi” sau contului 401 „Furnizori”.
Se întocmeşte lunar sau pe măsura efectuării operaţiunilor, în cadrul
compartimentului financiar-contabil, fie pentru toţi clienţii sau furnizorii, fie
separat pe feluri de clienţi sau de furnizori. În cazul în care situaţia se întocmeşte
pentru achitarea facturilor separat pe categorii de furnizori, se au în vedere
furnizorii principali potrivit categoriilor stabilite pentru înregistrarea în Jurnalul
privind decontările cu furnizorii.
Formularul se completează astfel:

 În cazul încasării facturilor:
 periodic, pe baza documentelor justificative privind produsele sau
mărfurile livrate, lucrările executate, serviciile prestate etc., respectiv
încasarea de la clienţi;
 la începutul lunii, prin transcrierea poziţiilor (facturilor) rămase
neîncasate din situaţia încasării facturilor întocmită pentru luna
precedentă.
28
 În cazul achitării facturilor:
 periodic, pe baza documentelor justificative de recepţie a materialelor
şi produselor aprovizionate, respectiv de achitare a furnizorilor, în
cazul în care contabilitatea analitică a furnizorilor nu se ţine cu
ajutorul Jurnalului privind decontările cu furnizorii;
 la începutul lunii, prin transcrierea poziţiilor (facturilor) rămase
neachitate din situaţia achitării facturilor sau din Jurnalul privind
decontările cu furnizorii.
denumirea unităţii;
denumirea şi data (luna, anul) întocmirii formularului;
ziua înregistrării; numărul şi data facturii;
clientul (furnizorul), localitatea (explicaţii); sume de primit(datorate);
încasarea (plata) facturilor: ziua, contul corespondent, nr. documentului,
suma;
semnături: ntocmit, verificat.
Unitatea…………........................................ Pag……………
SITUAŢIA ÎNCASĂRII-ACHITĂRII FACTURILOR

Luna……..Anul………..
Nr. Ziua Numărul Clientul Sume de Încasarea (plata)

rând înreg şi data (furnizor)- primit facturilor
facturii localitatea (datoarate) Zi Cont Nr. Suma
(explicaţii ua corespo docu
ndent ment
0 1 2 3 4 5 6 7 8
29
3.1.7 Jurnal privind consumurile şi alte ieşiri de stocuri
Jurnalul privind consumurile şi alte ieşiri de stocuri serveşte:
 ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea lunară a operaţiunilor în creditul
conturilor de stocuri la unităţile care aplică forma de înregistrare „pe
jurnale”;
Se întocmeşte periodic sau pe măsura efectuării operaţiunilor, în cadrul
Se înregistrează la sfârşitul perioadei, document cu document sau pe baza
centralizatoarelor pe operaţiuni (documente cumulative, situaţii de ieşire), în
funcţie de metoda folosită pentru contabilitatea analitică a bunurilor.
În antetul coloanelor se înscrie simbolul fiecărui cont creditor, precum şi
documentul care furnizează datele (numărul şi data documentului justificativ sau
ale centralizatorului).
Conturile corespondente debitoare se deschid mai întâi pentru conturile de
cheltuieli, fie pe conturi sintetice, analitice şi pe secţii, fie numai pe conturi sintetice
şi pe secţii. În acest caz, concomitent cu efectuarea înregistrărilor în jurnal, se fac
înregistrările şi în evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli (fişe, documente
cumulative sau alte documente aprobate).
Rulajele creditoare totale se trec în registrul Cartea mare. Nu circulă, fiind
document de înregistrare contabilă Se arhivează la compartimentul financiar-
contabil.
ziua înregistrării; felul şi nr. documentului;
conturi debitoare: sintetice, analitice, sume; conturi creditoare;
semnături: întocmit, verificat.
Unitatea…………….. Luna………Anul……….
JURNAL
PRIVIND CONSUMURILE ŞI ALTE IEŞIRI DE STOCURI
Nr. Ziua Document CONTURI DEBITOARE CONTURI CREDITOARE

rând înregistrării (felul,nr.)
Sintetice Analitice Sume
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1
2
3
30
3.1.8 Jurnal privind operaţiuni diverse
(pentru conturi sintetice)
Jurnalul privind operaţiuni diverse (pentru conturi sintetice) serveşte:
 ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea operaţiunilor în creditul conturilor
fără dezvoltare analitică sau a căror dezvoltare se asigură pe fişe separate,
dar care nu sunt cuprinse în alte jurnale, la unităţile care aplică forma de
înregistrare „pe jurnale”;
Se întocmeşte pe măsura efectuării operaţiunilor, în cadrul compartimentului
financiar-contabil. Modelul formularului se adaptează, în funcţie de numărul
conturilor folosite. Se completează document cu document sau pe bază de
centralizatoare.
Înscrierea conturilor se poate face pe genuri de operaţiuni, pe grupe de conturi
care au legătură între ele sau în ordinea simbolurilor conturilor. Dacă volumul
operaţiunilor este mic, în jurnal pot fi cuprinse unul până la trei conturi creditoare.
La sfârşitul perioadei, după înregistrarea în jurnal a tuturor operaţiunilor, se
face gruparea sumelor pe conturi corespondente debitoare, verificându-se ca totalul
sumelor din grupare să fie egal cu rulajul creditor al contului pentru care s-a făcut
gruparea. Periodic, rulajele creditoare ale fiecărui cont, precum şi sumele totale ale
conturilor corespondente debitoare (din grupare) se trec în registrul Cartea mare.
 denumirea formularului şi luna,anul pentru care se întocmeşte;
 ziua înregistrării; felul, numărul şi data documentului; explicaţii;
 cont corespondent debitor; rulaj creditor; gruparea sumelor pe conturi
corespondente debitoare;
 semnături: întocmit, verificat.
Unitatea……………. ........................................... Pag…………………
JURNAL PRIVIND OPERAŢIUNI DIVERSE

(pentru conturi sintetice)
pe luna…………………anul……………..
Nr. Ziua Document Explicaţii Cont Rulaj Gruparea sumelor

rând Înregistrării (felul,nr.) corespondent creditor pe conturi
debitor corespondente
debitoare
Cont Suma
debitor
31
0 1 2 3 4 5 6 7
Contul…………….....
1
2
3
Contul…………….....
1
2
3
3.1.9 Jurnal privind salariile, contribuţia pentru

asigurări sociale, protecţia socială a şomerilor
şi asigurări sociale de sănătate
Jurnalul privind salariile, contribuţia pentru sigurări sociale, protecţia socială a

şomerilor şi asigurări sociale de sănătate serveşte:
 ca jurnal auxiliar pentru înregistrarea lunară a operaţiunilor în creditul
conturilor privind salariile, contribuţia pentru asigurările sociale, protecţia
socială a şomerilor şi asigurările sociale de sănătate la unităţile care aplică
forma de înregistrare „pe jurnale”;
Se întocmeşte lunar, în cadrul compartimentului financiar-contabil, pe unitate
sau secţii de producţie, după caz, pe baza statelor de salarii.
ziua înregistrării; felul şi nr. documentului;
conturi debitoare: sintetice, analitice; conturi creditoare;
semnături: întocmit, verificat.
Jurnal privind salariile, contribuţia pentru asigurările sociale,
protecţia socială a şomerilor şi asigurările sociale de sănătate
Unitatea………………… Luna………….Anul……………………
Nr. Ziua Documentul Conturi debitoare Conturi creditoare
rând înregist (fel şi nr.)
Sintetice Analitice
rării
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1
2
3
32
3.1.10 Borderou de primire a obiectelor în consignaţie
Borderoul de primire a obiectelor în consignaţie serveşte:
 la centralizarea evidenţei obiectelor primite spre vânzare în consignaţie;
 ca document de încărcare în gestiune cu obiectele primite spre vânzare;
 document de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte de preţuitor sau persoana desemnată cu evaluarea obiectelor
primite de la deponenţi, în două exemplare, şi se semnează de acesta pentru predare
şi de gestionar pentru primirea obiectelor.
Circulă:
 la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
 la gestionar, împreună cu obiectele primite în consignaţie (exemplarul 2).
Se arhivează:
 la gestionar(exemplarul 2).
 denumirea şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;raionul;
 numărul bonului de primire/chitanţă; valoarea de primire/vânzare;
descrierea obiectului;
 deponent: nume si prenume, seria şi numărul actului de identitate;
 semnături: preţuitor, gestionar.
Unitatea………………................ Pagina………………
Borderou de primire a obiectelor în consignaţie

În ziua de………anul…………raionul………..
Număr bon de Valoarea Descrierea Deponent

primire-chitanţă -lei- obiectului
La La Numele şi prenumele Seria şi numărul
primire vânzare actului de identitate
1 2 3 4 5 6
Predat Primit
Preţuitor, Gestionar,
33
3.1.11 Borderou de ieşire a obiectelor din consignaţie
Borderoul de ieşire a obiectelor din consignaţie serveşte la evidenţa mişcării
obiectelor primite în consignaţie.
Se întocmeşte în două exemplare, de către gestionar, pe baza bonurilor fiscala
sau a facturilor.
Circulă:
 la compartimentul financiar-contabil, însoţit de documentele de vânzare
(exemplarul 1);
 rămâne la gestionar,pentru justificarea predării documentelor (exemplarul
2).
Se arhivează:
 la gestionar (exemplarul 2).
 denumirea şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
 numărul şi data bonului de primire; numărul facturii sau al bonului
fiscal;denumirea obiectului;
 valoarea obiectelor: retrase de deponent, după schimbarea preţului, la preţ de
vânzare către cumpărător (inclusiv comision şi TVA), la preţ de cumpărare
de la deponent, comision (inclusiv TVA), valoarea TVA;
 semnătura gestionarului.
Unitatea……………………. .......... Pagina………………..
Borderou de ieşire a obiectelor din consignaţie

În ziua de…………anul………..raionul…………............
Nr. Bon de primire Numărul Denumirea Valoarea obiectelor –lei

crt. facturii sau obiectului
Numărul Data al bonului Retrase de După La preţ La preţ de Comision Tva
fiscal deponent schimba de cumpărare (exclusiv
rea vânzare de la TVA)
preţului către deponent
cupărător
(inclusiv
comision
şi TVA)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Gestionar,
34
3.1.12 Fişă de cont analitic pentru cheltuieli efective de
producţie
Fişa de cont analitic pentru cheltuieli efective de producţie serveşte ca:
 document de înregistrare în contabilitatea de gestiune a costurilor efective pe
comenzi, produse sau semifabricate, obiect (sau parte din obiect) de
construcţii, lucrări de întreţinere şi reparaţii şi altele;
 document pentru determinarea costurilor efective pe unitatea de calculaţie.
Se întocmeşte într-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil, pentru
fiecare comandă, produs sau semifabricat, obiect(sau parte de obiect) de
construcţii, lucrare de întreţinere şi reparaţii.
Se completează la începutul anului pe baza soldurilor de la sfârşitul anului
precedent, iar în cursul anului, pe baza documentelor justificative referitoare la
consumul de materiale, plata salariilor pentru munca prestată, a cheltuielilor
indirecte şi alte cheltuieli efectuate potrivit dispoziţiilor legale. La sfârşitul fiecărei
perioade se totalizează sumele înregistrate, în vederea întocmirii balanţei de
verificare a operaţiunilor înregistrate.
 denumirea formularului; comanda, produsul; obiectul; lucrarea etc;
 numărul comenzii; contul; cantitatea; U/M; data începerii (fabricaţiei,
comenzii etc.); data terminării (recepţiei);
 data, felul şi numărul documentului; total cheltuieli; decontarea producţiei;
cantitatea, preţul unitar, valoarea; contul corespondent;
 semnătura de întocmire.
Unitatea…… Numărul comenzii CONT PAGINA

FIŞĂ DE CONT ANALITIC PENTRU
CHELTUIELI EFECTIVE DE
PRODUCŢIE CANTITATEA U/M Data începerii DATA
(comanda,produsul,obiectul,lucrarea etc.) (fabricaţiei,comenzii etc.) TERMINĂRII
………………………………………………… (RECEPŢIEI)
Document Total cheltuieli Decontarea producţiei Cont

Data Felul Nr. Cantitatea Preţ Valoare corespondent
unitar
Întocmit,
35
3.1.13 Fişă de cont analitic pentru cheltuieli
Fişa de cont analitic pentru cheltuieli serveşte ca document de inregistrare în

contabilitatea de gestiune a cheltuielilor comune ale secţiei, cheltuielilor generale de
administraţie, pe secţii şi feluri de cheltuieli, după natura lor, a cheltuielilor de
desfacere (la intern), a cheltuielilor de circulaţie (cheltuieli de desfacere a
produselor la export), a cheltuielilor cu activitatea de service în perioada de
garanţie, după caz.
Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare cont sintetic de cheltuieli,
în cazul în care numărul coloanelor fişei este insuficient pentru reflectarea tuturor
conturilor analitice ale contului respectiv de cheltuieli, se deschid două sau mai
multe fişe, după caz.
Se completează pe baza documentelor justificative referitoare la operaţiunile
intervenite.
La sfârşitul fiecărei perioade se totalizează rulajele, în vederea întocmirii
balanţei analitice de verificare a operaţiunilor înregistrate în contabilitatea de
gestiune.
 denumirea contului (secţiei, atelierului, unităţii); contul;
 data, felul şi numărul documentului; explicaţii;
 total debit; simbol cont corespondent; suma creditată;
 semnătura de întocmire;
Unitatea…………………………………..
FIŞĂ DE CONT ANALITIC Denumirea contului Cont Pagina
PENTRU CHELTUIELI (secţiei,atelierului,unităţii)
Data Documentul Explicaţii Total Simbol cont Suma

(felul şi nr.) debit corespondent creditată
Întocmit,
36
3.1.14 Fişă de cont pentru operaţiuni diverse
(în lei şi în valută)
Fişa de cont pentru operaţiuni diverse (în lei şi în valută) serveşte:
 la ţinerea contabilităţii analitice a conturilor de clienţi, debitori, furnizori,
creditori etc.
 la ţinerea contabilităţii sintetice a operaţiunilor economice şi financiare.
Se întocmeşte într-un exemplar, pentru fiecare client, debitor, furnizor sau
creditor şi se sortează pe conturi analitice de grupare, potrivit planului de conturi
aplicabil.
În cazul în care se utilizează pentru ţinerea contabilităţii sintetice a
operaţiunilor economice şi financiare, fişele de cont se deschid pentru fiecare cont
sintetic de gradul I care nu se desfăşoară pe conturi sintetice de gradul II, şi pentru
conturile de gradul II prevăzute în planul de conturi aplicabil.
Se completează, la sfârşitul anului, pe baza soldurilor de la sfârşitul anului
precedent, iar în cursul anului, pe baza documentelor justificative referitoare la
operaţiunile intervenite.
La sfârşitul fiecărei perioade, în fişele analitice se totalizează rulajele pe
perioada respectivă şi cumulat de la începutul anului, în vederea întocmirii balanţei
de verificare a conturilor analitice sau a situaţiilor de solduri, iar în fişele de cont
sintetic se face totalul cumulat al rulajului pe debit şi credit, precum şi soldul
contului, în vederea întocmirii balanţei de verificare a conturilor sintetice.
 simbolul contului; data, felul şi numărul documentului; explicaţii;
 simbol cont corespondent; debit; credit;D/C; sold;
 semnătura de întocmire.
Unitatea…………………. Simbol cont Pagina

FIŞĂ DE CONT PENTRU OPERAŢIUNI DIVERSE
Data Document Explicaţii Simbol cont Debit Credit D/C Sold

Felul Nr. corespondent
Întocmit,
37
3.1.15 Fişă pentru operaţiuni bugetare
Fişa pentru operaţiuni bugetare serveşte ca document pentru evidenţa analitica
astfel:
 la instituţiile publice finanţate de la buget pentru evidenţa creditelor bugetare
aprobate, a plăţilor de casă şi a cheltuielilor efective;
 la instituţiile publice finanţate din mijloace proprii şi fonduri cu destinaţie
specială pentru evidenţa prevederilor din bugetul aprobat, a plăţilor de casă
şi a cheltuielilor efective.
Se completează astfel:
 la ordonatorii de credite, se înscriu în coloana 3 creditele aprobate,
diminuările sau anulările de credite în coloana 4 şi soldul după fiecare
operaţiune în coloana 5;
 la instituţiile publice finanţate din venituri proprii şi din fonduri cu
destinaţie specială, prevederile trimestriale de cheltuieli prevăzute în
buget, inclusiv majorările acestora se înscriu în coloana 3, anularea sau
diminuarea lor pe parcursul execuţiei bugetului în coloana 4, iar soldul
după fiecare operaţie în coloana 5;
 în coloana 6 se înregistrează plăţile efectuate din contul de finanţare
bugetară sau din contul de disponibil, după caz, care nu sunt în acelaşi
timp şi cheltuieli efective; exemplu: materiale (inclusiv alimentele şi
combustibilii) aprovizionate de la furnizori şi predate de la magazie,
ridicările în numerar de la bancă pentru salarii şi alte drepturi, avansuri
spre decontare;
 în coloana 7 se înscriu plăţile efectuate prin trezoreria statului sau prin
unităţi bancare, după care reprezintă în acelaşi timp şi cheltuieli efective;
exemplu: procurarea activelor fixe, a obiectelor de inventar, plata
serviciilor prestate şi lucrărilor executate (energie electrică, energie
termică, poştă, telefon, telex, radio, televizor etc.);
 în coloana 8 se înscriu totalul sumelor înregistrate în coloanele 6 şi 7.
La sfârşitul fiecărei luni, totalul sumelor înregistrate în coloana 7 se transferă în
coloana 9, pentru ca adunate cu sumele înregistrate anterior în această coloană de
cheltuieli să se poată stabili totalul cheltuielilor efective.
Reconstituirile de plăţi se înregistrează „în roşu” în coloanele 6 şi 7, după caz,
precum şi în coloana 8.
Plăţile şi reconstituirile înregistrate în coloanele 6 şi 7 se evidenţiază după
fiecare operaţiune în coloana 8 „Total plăţi”, care reprezintă „plata netă de casă”
din contul de finanţare de la buget, respectiv din contul de disponibil.
 în coloana 9, în cursul lunii, se înregistrează sumele care reprezintă
cheltuielile efective; exemplu: consumurile de materiale, cheltuielile efectuate
din avansurile spre decontare, totalul salariilor, contribuţiile la asigurările
38
sociale de stat, impozitele, taxele etc., iar la sfârşitul lunii totalul plăţilor
preluate din coloana 7;
 în coloana 10 se înregistrează sumele care, potrivit reglementărilor legale
în vigoare, diminuează cheltuielile efective; exemplu: plusurile de materiale
constatate la inventariere, valoarea materialelor aflate în stoc la sfârşitul
fiecărui semestru la compartimentele din cadrul instituţiilor publice sau la
unităţile subordonate acestora, care nu ţin contabilitate proprie etc.;
 în coloana 11 se evidenţiază soldul debitor al contului de cheltuieli la
sfârşitul perioadei de raportare.
Se întocmeşte într-un exemplar, pe articole şi alineatele clasificaţiei economice,
din cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli, prevăzut în bugetul aprobat.
FIŞĂ PENTRU OPERAŢIUNI BUGETARE
Capitolul –Subcapitolul – Articolul – Pagina -

Contul Contul
Data Explicaţii(felul, Debit Credit Sold Plăţi care nu Plăţi Total Debit Credit Sold
inreg. numărul şi sunt în care sunt plăţi
data acelaşi timp în acelaşi
documentului) şi cheltuieli timp şi
efective cheltuieli
efective
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Întocmit,
39
3.1.16 Document cumulativ
Documentul cumulativ serveşte ca:
 document de centralizare a datelor din mai multe documente justificative
care reflectă operaţiuni economice şi financiare de acelaşi fel dintr-o anumită
perioadă (intrări şi ieşiri de materiale, produse sau mărfuri, operaţiuni
băneşti etc.)
 document justificativ centralizator de înregistrare în contabilitatea sintetică şi
analitică.
Se întocmeşte în cadrul compartimentului financiar-contabil, completându-se
titulatura şi conţinutul coloanelor în funcţie de natura operaţiunilor economice şi
financiare şi de necesităţile de centralizare şi de înregistrare.
La instituţiile publice, în situaţia în care, în cursul unei zile, există un număr
mai restrâns de operaţiuni, se poate folosi un singur document cumulativ pentru
operaţiunile unei zile. În acest caz, documentul cumulativ va avea două părţi: în
partea stângă, pe coloane distincte, se vor înscrie conturile care se debitează, iar în
partea dreaptă, conturile care se creditează. Fiecare operaţiune se înscrie pe un
rând separat pentru a urmări corespondenţa conturilor. Pe ultimul rând se face
totalul sumelor pe fiecare coloană. Totalul conturilor debitoare trebuie să
corespundă cu totalul conturilor creditoare. La fiecare cont se înregistrează totalul
rezultat în coloana corespunzătoare.
Unitatea……….. DOCUMENT CUMULATIV
Nr.
crt.
0 1 2 3 4 5 6 7
Întocmit,
40
3.1.17 Balanţa de verificare
Balanţa de verificare serveşte:
 la verificarea exactităţii înregistrărilor;
 la controlul concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi analitică;
 la întocmirea situaţiilor financiare.
Se întocmeşte într-un singur exemplar, cel puţin anual, la încheierea exerciţiului
financiar sau la termenele de întocmire a situaţiilor financiare periodice prevăzute
de actele normative în vigoare şi ori de câte ori se consideră necesar.
Balanţa de verificare cuprinde pentru toate conturile unităţii următoarele
elemente: simbolul şi denumirea conturilor, în ordinea din planul de conturi
aplicabil, soldurile iniţiale sau totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii
precedente, după caz, rulajele curente debitoare şi creditoare, totalul sumelor
debitoare şi creditoare, soldurile finale debitoare sau creditoare. Balanţa de
verificare la 1 ianuarie, în coloanele 2 şi 3, se completează cu soldurile finale
debitoare şi creditore ale lunii decembrie.
În cazul aplicării formei de înregistrare „maestru-şah”, când, pentru evidenţa
sintetică, se utilizează registrul Cartea mare (şah) în care se fac numai totaluri
periodice, se foloseşte un alt formular.
Nu circulă, fiind document de sinteză. Se arhivează la compartimentul
financiar-contabil.
a) pentru formularele cu patru, cinci sau şase serii de egalităţi:
 denumirea formularului; data pentru care se întocmeşte;
 simbolul şi denumirea conturilor; soldurile iniţiale debitoare şi creditoare
sau total sume precedente debitoare/creditoare, după caz; rulajele lunii
curente debitoare/creditoare; total sume debitoare/ creditoare; soldurile
finale debitoare/creditoare;
 semnături: conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana
care întocmeşte documentul, după caz.
b) pentru formularul de balanţă analitică a stocurilor:
 denumirea formularului; data pentru care se întocmeşte;
 codul; stocul iniţial; cantitatea intrată/ieşită; stocul final; preţul unitar;
soldul iniţial; valoarea: debit/credit; soldul final;
 semnătura: conducătorului compartimentului financiar-contabil,
persoanei care întocmeşte documentul.
41
Unitatea……….. BALANŢĂ DE VERIFICARE
La data de…………………………
Simbolul Denumirea Solduri iniţiale Rulajele lunii Total sume Soldurile finale
contului conturilor curente
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
Întocmit, Conducătorul compartimentului financiar-contabil,
Unitatea………… BALANŢA ANALITICĂ A STOCURILOR

…………………. La data de………………………….
Cod Stoc Cantitatea Stoc Preţ Sold Valoare Sold final

iniţial Intrată Ieşită final unitar iniţial Debit Credit
42
3.2 Formulare tipizate cu regim special de tipărire,
înseriare şi numerotare
Documentele tipizate, imprimatele şi formularele cu regim special au menirea să
evidenţieze existenţa, circulaţia şi utilizarea valorilor băneşti şi materiale.
Prin utilizarea frauduloasă, formularele pot servi la scoaterea din circuitul
economic a unor resurse băneşti sau materiale în scopul evaziunii fiscale, folosind
ca justificare slaba administrare, risipa. Pentru aceste considerente unele formulare
sunt supuse unui regim special de gestionare, folosire şi evidenţă, reprezentând
astfel un mijloc important de prevenire a evaziunii fiscale.
Evidenţa operativă a formularelor cu regim special se ţine cu ajutorul „Fişei de
magazie a formularelor cu regim special”, care se completează distinct pentru
fiecare formular în parte.
Formularele cu regim special de gestionare, funcţionare şi evidenţă cuprind:
avizul de insotire a marfii, chitanţae, factura, cecul, titlul de credit (cambia, cecul),
obligaţiunile emise de societatea comercială, poliţele de asigurare.
3.2.1 Avizul de însoţire a mărfii

Avizul de însoţire a mărfii este un formular tipizat cu regim special de tipărire şi
numerotare, comun pe economie. Se tipăreşte în blocuri cu câte 150 de file, în culori
diferite: albastru-exemplarul 1, roşu-exemplarul 2, verde-exemplarul 3.
Serveşte ca:
 Document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
 Document ce stă la baza întocmirii facturii;
 Dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta;
 Document de primire în gestiunea cumpărătorului sau în gestiunea
primitoare din cadrul aceleiaşi unităţi în cazul transferului.
Se întocmeşte în trei exemplare, de către unităţile care nu au posibilitatea
întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori
materiale, datorită unor condiţii obiective şi cu totul excepţionale, făcându-se
menţiunea „Urmează factura”.
Circulă:
 la furnizor;
 la delegatul unităţii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de
primire (exemplarul 1);
 la compartimentul financiar-contabil, ataşat la factură;
 la cumpărător;
 la magazie, pentru încărcarea de gestiune a produselor, mărfurilor sau altor
valori materiale primite, după efectuarea recepţiei;
 la compartimentul de aprovizionare;
43
 la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitatea
sintetică şi analitică.
Se arhivează:
 la furnizor, la compartimentul desfacere (exemplarul 2);
 la compartimentul financiar-contabil al furnizorului, ataşat la exemplarul 3 al
facturii (exemplarul 3);
 la cumpărător, la compartimentul financiar-contabil, ataşat la exemplarul 1
al facturii.
3.2.2 Chitanţa
Chiţanta este un document tipizat cu regim special de tipărire, înserare şi
numerotare. Se tipăreşte în carnete de 100 de file, în culori diferite: albastru-
exemplarul 1, roşu-exemplarul 2.
Serveşte ca:
 document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria
unităţii;
 document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare pentru fiecare sumă încasată, de către casierul
entităţii şi se semnează de acesta pentru primirea sumei.
Circulă la depunător (exemplarul 1 cu ştampila unităţii). Exemplarul 2 rămâne
în carnet, fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în
registrul de casă. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, după
utilizarea completă a carnetului.
3.2.3 Factura fiscală

Factura fiscala este un formular tipizat cu regim special de tipărire, înserare şi
numerotare. Se tipăreşte în blocuri cu câte 150 de file, în diferite culori: albastru-
exemplarul 1, roşu-exemplarul 2, verde-exemplarul 3.
Serveşte ca:
 document pe bază căruia se întocmeşte instrumentul de decontare a
produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate şi serviciilor prestate;
 document de însoţire a mărfii pe timpul transportului;
 document de încărcare în gestiunea primitorului;
 document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a
cumpărătorului.
Circulă:
 La furnizor:
 la compartimentul în care se efectuează operaţiunea de control financiar
preventiv;
44
 la persoanele autorizate să dispună încasări în contul de la bancă al
unităţii;
 la compartimentul desfacere;
 la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în
contabilitate;
 La cumpărător:
 la compartimentul aprovizionare pentru confirmarea operaţiunii;
Se arhivează la:
 La furnizor:
 la compartimentul desfacere;
 la compartimentul financiar-contabil;
 La cumpărător;
La vânzarea bunurilor de folosinţă îndelungată unităţile din comerţul cu
amănuntul vor întocmi Factura fiscală. Toate unităţile care desfăşoară comerţ
angro vor emite facturi fiscale, indiferent dacă cumpărătorul este persoană fizică
sau juridică şi indiferent de cantitatea de marfă cumpărată.
3.2.4 Bon de comandă-chitanţă

Bonul de comanda-chitanţa este un formular cu regim special de tipărire,
înserare şi numerotare. Serveşte ca document pentru: contractarea serviciilor,
confirmarea primirii şi evaluarea obiectului de executat sau de reparat, după caz,
încasarea sumei de la client, determinarea volumului serviciilor prestate şi a
materialelor consumate.
Se întocmeşte în trei exemplare de către unitatea prestatoare.
Circulă:
 exemplarul 1, la compartimentul financiar-contabil;
 exemplarul 2 se predă clientului;
 exemplarul 3 rămâne în carnet.
Se arhivează:
 exemplarul 1, la compartimentul financiar-contabil;
 exemplarul 3 rămâne la carnet.
3.2.5 Monetar
Monetarul este un formular cu regim special de tipărire, înserare şi numerotare.
Se tipăreşte în carnete cu câte 100 de file, în culori diferite: exemplarul 1-albastru,
iar exemplarul 2-roşu.
Serveşte ca:
 document justificativ pentru evidenţierea, la sfârşitul zilei, a numerarului
existent în casierie, corespunzător mărfurilor comercializate;
45
 document justificativ de înregistrare în contabilitate;
 document justificativ pe baza căruia se predă numerarul încasat prin casă de
către casier la casieria centrală a agentului economic.
Monetarul se utilizează pentru vânzarea mărfurilor cu amănuntul. Potrivit
reglementărilor în vigoare, în condiţiile utilizării aparatelor de marcat electronice,
suma înscrisă în monetar trebuie să coincidă cu sume din registrul de casă emis de
aceste aparate, inclusiv cu suma înregistrată de mână în registrul de casă, în cazul
defectării aparatelor de marcat electronice.
Se întocmeşte în două exemplare de către casier, la sfârşitul zilei, prin
inventarierea numeralului existent în casierie, pe categorii de bancnote şi de
monede.
Circulă:
 la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în registrul de
casă (exemplarul 1);
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, după utilizarea completă a
carnetului (ambele exemplare).
Unitatea……………………..
Seria Nr. IN
MONETAR Nr…….
Data……………
Mag. ……… Casa………….
____________buc.X 500lei_____________
______________buc.X 100lei_____________
______________buc.X 50lei_____________
______________buc.X 10lei_____________
______________buc.X 5lei_____________
______________buc.X 1leu_____________
______________buc.X 50 bani___________
______________buc.X 10 bani___________
______________buc.X 5bani____________
______________buc.X 1ban___________
CASIER PREDĂTOR CASIER PRIMITOR
…………………….. ………………………
Responsabil………………………………..
46
3.3 Organizarea contabilităţii documentelor comune
privind activitatea financiar-contabilă
Organizarea contabilităţii activelor imobilizate
Activele imobilizate sunt acele bunuri şi valori care, având în vedere destinaţia
lor, au vocaţia să rămână o perioadă îndelungată (de regulă mai mare de un an) în
entitate. Ele nu se consuma la prima utilizare.
Evidenţa operativă a imobilizărilor corporale intrate şi ieşite din unitatea
patrimonială, în funcţie de categoria din care fac parte şi locul unde se află, se ţine
cu ajutorul registrului numerelor de inventar. Fiecărui mijloc fix i se acordă un
număr de inventar, în ordine cronologică, pe baza documentelor primite.
3.3.1 Registrul numerelor de inventar

Registrul numerelor de inventar serveşte ca document de atribuire a numerelor
de inventar mijloacelor fixe existente în unitate, în vederea identificării lor. Se
întocmeşte de compartimentul financiar-contabil, pe grupe de mijloace fixe, prin
înregistrarea cronologică a mijloacelor fixe intrate în unitate.
Numărul de inventar atribuit unui mijloc fix urmează să fie trecut în toate
documentele care privesc mijlocul fix respectiv. Numărul de inventar atribuit se
imprimă direct pe obiect (cu vopsea sau prin poansonare) sau se gravează pe o
plăcuţă ce se fixează pe mijlocul fix respectiv sau prin alte mijloace care să asigure
identificarea mijlocului fix respectiv.
Unitatea………………….............. Număr pagină…………….
REGISTRUL NUMERELOR DE INVENTAR
Nr. de Codul de clasificare Denumirea mijlocului fix şi Locul unde Alte menţiuni
inventar caracteristicile tehnice se află
1 2 3 4 5
47
3.3.2 Fişa mijlocului fix
Fişa mijlocului fix serveşte ca document pentru evidenţa analitică a mijloacelor
fixe. Se întocmeşte într-un exemplar de compartimentul financiar-contabil, pentru
fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acelaşi fel şi de aceeaşi
valoare care au aceleaşi cote de amortizare şi sunt puse în funcţiune în aceeaşi lună.
Se completează pe baza documentelor justificative privind mişcarea mijloacelor
fixe sau modificarea valorii de inventar a acestora.
Se păstrează pe grupe de mijloace fixe, în ordinea codurilor din clasificarea
imobilizărilor corporale conform legislaţiei în vigoare, iar în cadrul acestora, fişele
mijloacelor fixe se grupează pe locuri de folosinţă.
Grupa
FIŞA MIJLOCULUI FIX ………....................…….
Nr. inventar……………………………………………… Codul de clasificare
Fel,serie,nr. data document provenienţă………………… ………………………….
Valoare de inventar……………………………………… Data dării în folosinţă
Amortizare lunară……………………………………….. Anul…………Luna………….
Denumirea mijlocului fix şi caracteristicile tehnice
Data amortizării complete
Anul…………Luna………….
Durata normală de
funcţionare
………………………………
Accesorii Cota de amortizare
……………………………….
(verso)
Nr.inventar Documentul Operaţiunile care privesc Buc. Debit Credit Sold

(de la (data,felul, mişcarea,creşterea sau
număr la numărul) diminuarea valorii
număr) mijlocului fix
48
3.3.3 Proces-verbal de recepţie
Procesul verbal de recepţie serveşte ca:
 document de înregistrare în evidenţa operativă şi în contabilitate;
 document de consemnare a stadiului în care se află obiectivul de investiţii;
 document de apreciere a calităţii lucrărilor privind obiectivul de investiţii;
 document de aprobare a recepţiei;
 document de constatare a îndeplinirii condiţiilor de recepţie provizorie a
obiectivului de investiţii;
 document de aprobare a recepţiei provizorii a obiectivului de investiţii;
 document de punere în funcţiune a obiectivului de investiţii.
Se întocmeşte în trei exemplare, la data punerii în funcţiune a mijlocului fix, astfel:
 Procesul-verbal de recepţie se întocmeşte pentru mijloace fixe
independente care nu necesită montaj şi nici probe tehnologice, acestea
considerându-se puse în funcţiune la data achiziţionării lor;
 Procesul–verbal de recepţie provizorie se întocmeşte pentru utilajele şi
instalaţiile care necesită montaj şi probe tehnologice, precum şi pentru
clădirile şi construcţiile speciale care deservesc procese tehnologice,
acestea considerându-se puse în funcţiune la terminarea probelor
tehnologice;
 Procesul-verbal de punere în funcţiune se întocmeşte pentru utilajele şi
instalaţiile care necesită montaj şi probe tehnologice, precum şi pentru
clădirile şi construcţiile speciale care deservesc procese tehnologice,
acestea considerându-se puse în funcţiune la terminarea probelor
tehnologice.
Circulă:
 la persoanele care fac parte din comisie;
 la compartimentul care efectuează operaţiuni de control financiar
preventiv;
 la compartimentul financiar-contabil pentru verificare şi înregistrare;
Se arhivează :
 la furnizor:la compartimentul financiar-contabil;
 la beneficiar:la compartimentul financiar-contabil.
49
Unitatea…………………… .......... Obiectivul de investiţii………..
Obiectivul supus recepţiei…….
A. PROCES-VERBAL DE RECEPŢIE Concluzia……………………..
I. DATE GENERALE
1.Comisia de recepţie convocată la data de……………………………………………………
şi-a desfăşurat activitatea în intervalul:………………………………………………………..
II. CONSTATĂRI
În urma examinării documentaţiei prezentate şi a cercetării pe teren a lucrărilor executate s-au
constatat:
1. Documentaţia tehnico-economică a fost prezentată comisiei de recepţie cu următoarele
excepţii :…………………………………………………………………………………………
Comisia constată că lipsa documentaţiei prevăzute mai sus nu împiedică/împiedică efectuarea
recepţiei.
2. Recepţia punerii în funcţiune a fost efectuată la data de……………………..,iar până la
recepţia obiectivului de la data punerii în funcţiune au trecut…………………….luni.
3. Valoarea lucrărilor supuse recepţiei conform documentelor de decontare este de………….lei.
4.La data recepţiei,nivelul atins de indicatorii tehnico-economici aprobaţi se prezintă astfel:
…………………………………………………………………………………………………..
5. Următorii factori au influenţat nefavorabil realizarea indicatorilor care n-au atins nivelul
aprobat:…………………………………………………………………………………
6. La data recepţiei se constată următoarele disponibilităţi de capacităţi ale utilajelor
tehnologice şi de spaţii construite care pot conduce la îmbunătăţirea indicatorilor tehnico-
economici:…………………………………………………………………………………
7. S-a constatat că sunt/nu sunt luate măsurile pentru menţinerea nivelului aprobat al
indicatorilor tehnico-economici în ceea ce priveşte:
a) asigurarea cu materii prime,materiale,combustibil,energie,apă etc.(se vor arăta cele ce nu
sunt asigurate)
b) lucrări conexe,utilităţi,deserviri etc.;
c) forţa de muncă;
d) …………………………………………………………………………………….
III. CONCLUZII
1. Pe baza constatărilor şi concluziilor consemnate mai sus,comisia de recepţie hotărăşte în
unanimitate/cu majoritatea de păreri:
SE ADMITE RECEPŢIA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII ŞI SE ACORDĂ
CALIFICATIVUL………………………………………………………………………..
2. Comisia de recepţie stabileşte că,pentru menţinerea nivelului aprobat al indicatorilor tehnico-
economici aprobaţi şi pentru a o cât mai bună exploatare a capacităţilor ce se recepţionează,mai
sunt necesare următoarele măsuri…………………………………..
3. Prezentul proces-verbal,care conţine…….file şi………..anexe numerotate cu un total de ……
file, care fac parte integrantă din cuprinsul acestuia, a fost încheiat azi……….în trei exemplare
originale.
Nune şi prenume Funcţia Locul de Semnătura
muncă
Preşedinte
Membrii
Specialişti-consultanţi
Asistenţi la recepţie
Secretar
50
3.3.4 Proces-verbal de scoatere din funcţiune a
mijloacelor fixe
Procesul-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe serveşte ca:

 document de constatare a îndeplinirii condiţiilor scoaterii din funcţiune a
mijloacelor fixe;
 document de constatare a scoaterii efective din funcţiune a mijloacelor fixe;
 document de predare la magazie a ansamblelor, subansamblelor, pieselor
componente şi materialelor rezultate din scoaterea efectivă din funcţiune a
mijloacelor fixe;
 document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziilor (depozitelor) şi în
contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare. Circulă: la persoana autorizată să aprobe
scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe, la secţie, la magazie, la magazia
primitoare, la compartimentul financiar-contabil.
Unitatea……… PROCES-VERBAL Aprobat.Data

DE SCOATERE DIN FUNCŢIUNE
Nr. Data
document Ziua Luna Anul Predător
I. CONSTATĂRILE ŞI CONCLUZIILE COMISIEI

……………………………………………………………………………………………
II. MIJLOACE FIXE SCOASE DIN FUNCŢIUNE
Nr. Denumirea Cod U/M Cantitatea Preţ unitar
Valoarea Amortizarea până la
crt. scoaterea din funcţiune
III. ANSAMBLE,SUBANSAMBLE,COMPONENTE ŞI MATERIALE REZULTANTE

Număr document Data Predător Primitor
Ziua Luna Anul
Nr.crt. Denumirea COD U/M Cantitate Preţ unitar Valoarea
Delegaţi la dezmembrare
Primit în gestiune
COMISIA sau la declasare
Nume Semnătura
şi Nume Semnătura
şi Nume Semnătura
şi Nume Semnătura
şi
prenume prenume prenume prenume
51
3.4 Documente pentru organizarea contabilităţii stocurilor
Stocurile şi producţia în curs de execuţie reprezintă bunuri materiale, lucrări şi
servicii destinate să fie consumate la prima lor utilizare, să fie vândute în situaţia în
care au starea de marfă sau produse rezultate din preluare, precum şi producţia în
curs de execuţie aflată sub forma producţiei neterminate.
Conform unor criterii de clasificare şi delimitare a stocurilor sunt
individualizate următoarele:
a) materii prime, care participă direct la fabricarea produselor;
b) materialele consumabile: materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru
ambalat, piesele de schimb, seminţele şi materialul de plantat, furajele şi alte
materiale consumabile care participă indirect la activitatea de exploatare a
produsului.
3.4.1 Notă de recepţie şi constatare de diferenţe
Nota de recepţie şi constatare de diferenţe serveşte ca:
 document pentru recepţia bunurilor aprovizionate;
 document justificativ pentru încărcare în gestiune;
 act de probă în litigii cu cărăuşii şi furnizorii, pentru diferenţele constatate la
recepţie;
Se întocmeşte în două exemplare, la locul de depozitare sau în unitatea cu
amănuntul.
Circulă: la gestiune, pentru încărcarea de gestiune, la compartimentul financiar-
contabil, la unitatea furnizoare.
Unitatea………….
NOTĂ DE RECEPŢIE ŞI CONSTATARE DE DIFERENŢE
Număr Data Factura……..nr……..
document Ziua Luna Anul Aviz de însoţire a mărfii
Subsemnaţii, membrii comisie de recepţie, am procedat la recepţionarea valorilor materiale

furnizate de……….din…………..cu vagonul/auto nr. ……………….documente însoţitoare
….delegat…………..constatându-se următoarele:
Nr.crt Denumirea U/M Cantitatea Recepţionat
bunurilor conform
Cantitate Preţ Valoare
recepţionate documente
unitar
Comisia de recepţie Primit în gestiune

Nume şi prenume Semnătura Data Semnătura
52
3.4.2 Bon de primire în consignaţie
Bonul de primire în consignaţie serveşte ca:

 dovadă de primire/predare a obiectului spre vânzare în consignaţie;
 act de plată către deponent;
 document de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte în unităţile de consignaţie în două exemplare. La primirea obiectului
se face descrierea caracteristicilor obiectului şi se stabileşte preţul de vânzare în
funcţie de preţul de evaluare sau de achiziţie. Circulă la deponent, la casierie pentru
plata sumei, la compartimentul financiar-contabil.
Unitatea……………………………………………..
Codul unic de înregistrare…………………………..
Nr.înregistrare Oficiu reg.com./an………………….
Localitatea………………………………………….
Judeţul………………………………………………
BON DE PRIMIRE ÎN CONSIGNAŢIE nr. ……….din data de………................
Nr. Denumirea Descrierea Cant. Preţ de Comision TVA Preţ de Val.

crt. obiectului obiectului şi depusă evaluare unitară vânzare totală
caracteristicile
lui
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Total x x
Valoarea totală la primire……..lei, Am primit spre vânzare în consignaţie

În litere………………………….. obiectele menţionate mai sus,de la
Am luat la cunoştinţa de instrucţiunile …………………..din…………….
Prevăzute pe verso adresa……………………………..
Semnătura deponentului…………… B.I./C.I.Seria…..Nr……..eliberat
de Secţia de Poliţie………………
Semnătura preţuitorului………….
L.S.
53
3.4.3 Bon de predare, transfer, restituire
Bonul de predare, transfer, restituire serveşte ca:

 document de predare la magazie a produselor finite;
 document justificativ pentru încărcarea în gestiune;
 document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate;
 sursă de date pentru urmărirea realizării producţiei;
 sursă de date pentru calculul şi plata salariilor.
Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura predării la magazie a produselor, de
către secţie, atelier etc.
Circulă la: la magazia de produse finite; la compartimentul C.T.C. pentru
efectuarea controlului tehnic de calitate; la compartimentul financiar-contabil.
Se arhivează: la compartimentul financiar-contabil; la compartimentul care
urmăreşte realizarea producţiei.
Unitatea…………
BON DE
PREDARE TRANFER
RESTITUIRE
Număr Data Nr.comandă
document Predător Primitor
Z L A Cod produs
Nr. Denumirea Cod U/M Cantitate Preţ unitar Valoare

crt. valorilor efectivă
materiale
Data şi semnătura Viza CTC Predător Primitor
3.4.4 Bon de consum
Bonul de consum serveşte ca:

 document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;
 document justificativ de scădere din gestiune;
 document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate.
Circulă:
 la persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de necesitate;
54
 la persoanele autorizate să aprobe folosirea altor materiale;
 la magazia de materiale;
 la compartimentul financiar-contabil.
Unitatea……………………… Buc.lansate
Produs………………………..
Reper…………………………
Denumirea piesei
BON DE CONSUM
Număr Data eliberării Nr.comandă
document PredătorPrimitor
Ziua Luna Anul Cod produs
DENUMIREA MATERIALULUI Cantit. Cod U/M Cantitate Preţul Valoare
(inclusiv necesară eliberată unitar
sort,marcă,profil,dimensiune)
Cf. normei 1
tehnice 2 x x
Înloc. 1
2 x x
Data şi semnătura Şef compartiment Gestionar Primitor
3.4.5 Dispoziţie de livrare
Dispoziţia de livrare serveşte ca:

 document pentru eliberarea din magazie a produselor,mărfurilor sau altor
valori materiale destinate vânzării;
 document de bază pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau a
facturii, după caz;
 document justificativ de scădere din gestiunea magaziei predătoare;
Circulă:
 la magazie,pentru eliberarea produselor,mărfurilor sau altor valori materiale
şi pentru înregistrarea în evidenţa magaziei;
 la compartimentul desfacere, pentru înregistrarea cantităţii livrate.
Se arhivează:
 la magazie;
 la compartimentul desfacere.
55
Furnizor……………………………..
DISPOZIŢIE DE LIVRARE
Nr. ……………………………………….
Data(ziua,luna,anul)………………………
Veţi elibera produsele de mai jos către…………………………………………………………

Prin delegatul………………………………cu delegaţia nr. ………………………………….
B.I./C.I. Seria……………………nr. ……………….emis de…………………………………
Nr. Denumirea produselorU/M Cantitatea Preţul unitar

Crt. Dispusă Livrată
0 1 2 3 4 5
Semnătura Dispus livrare Gestionar Primitor
3.4.6 Fişă de magazie
Fişa de magazie serveşte ca:

 document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor
bunurilor;
 document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativ-contabile;
 sursă de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor
de valori materiale.
Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material şi se
completează de către compartimentul financiar-contabil şi de către gestionar sau
persoana desemnată. Fişele de magazie se ţin la fiecare loc de depozitare a valorilor
materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau
în ordine alfabetică.
Nu circulă fiind document de înregistrare. Se arhivează la compartimentul financiar-
contabil.
Unitatea FIŞĂ DE MAGAZIE Pagina……
Magazia Materialul,sort,calitate,marcă,profil,dimensiune
U/M Preţ unitar

Document Intrări Ieşiri Stoc Data şi semnătura de
Data Număr Fel control
56
3.4.7 Lista de inventariere
Lista de inventariere serveşte ca:

 document pentru inventarierea mărfurilor, ambalajelor şi altor materiale
aflate în evidenţa cantitativ-valorică în unităţile cu amănuntul;
 document pentru stabilirea minusurilor şi plusurilor valorice din gestiunile
inventariate;
 document justificativ de înregistrare în evidenţa de la locurile de depozitare şi
în contabilitate;
 document pentru întocmirea registrului-inventar;
 document pentru stabilirea provizioanelor pentru deprecieri.
Se întocmeşte în două exemplare, la locurile de depozitare. Circulă la gestionar,
la membrii comisiei de inventariere, la compartimentul financiar-contabil, la
conducătorul compartimentului financiar-contabil, la conducătorul entităţii.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil şi la compartimentul de
verificări gestionare.
Unitatea Gestiunea
LISTĂ DE INVENTARIERE Pagina
Magazia Data…………… Loc de depozitare ……..
Nr. Denumirea Cod U/M Cantitate Preţ unitar de Valoare Valoare Depreciere
Crt bunurilor înregistrare în contabil de
inventariate contabilitate ă inventar
Valoare Motivul
(cod)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Total pagina x x x
Comisia de inventariere Gestionar Gestionar Contabilitate
Nume şi prenume
Semnătura
57
3.5 Documente pentru organizarea contabilităţii salariilor
Drepturile de salariat reprezintă drepturile băneşti şi de natură cuvenite
personalului (salariaţilor) pentru munca prestată sau acordate ca urmare a calităţii
de salariat.
Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de bază la care se adaugă
sporurile, indemnizaţiile şi alte adaosuri de acest fel, compensările şi indexările
primite ca urmare a creşterii preţurilor şi tarifelor, avantajele în natură, diminuate
cu contribuţia personalului pentru pensia suplimentară şi la fondul de şomaj şi alte
elemente prevăzute de lege.
Salariul brut impozabil diminuat cu reţinerile din salariu reprezintă salariul net
de plată.
Contabilitatea salariilor utilizează următoarele documente: Statul de salarii,
Lista de avans chenzinal, Ordin de deplasare, Decont de cheltuieli pentru deplasări
externe, Chitanţă pentru operaţiuni în valută.
3.5.1 Stat de salarii
Statul de salarii serveşte ca:

 document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi
al contribuţiilor şi altor sume datorate;
Se întocmeşte în două exemplare, lunar, pe secţii, ateliere, servicii, pe baza
documentelor de evidenţă a muncii şi a timpului lucrat efectiv.
Circulă:
 la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe
plata;
 la casieria unităţii pentru efectuarea plăţii sumelor cuvenite;
 la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea în contabilitate;
 la compartimentul care a întocmit statele de salarii.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil şi la compartimentul care a
întocmit statele de salarii.
Unitatea…………….
STAT DE SALARII
Pe luna……………………….anul……………..
(secţia,serviciul etc.)
Nr. Numele şi Marca Total Indemnizaţie Indemnizaţie Alte Venit Contribuţia Contribuţia Contribuţia
Crt prenumele (funcţia) salariu pt. primele din drepturi brut individuală individuală pentru
sau 10 zile de asigurările impozabile pt. pt. asigurările
număr boală sociale de asigurările protecţie sociale ale
58
matricol stat sociale socială a sănătate
şomerilor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
(Continuare)
Cheltuieli Venit Alte Deducere Deduceri Venit Impozit Salariul Alte Total de
profesionale net contribuţii personală suplimentare bază calculat net reţineri plată
sau de bază de şi
cheltuieli calcul reţinut
deductibile
Conducătorul unităţii, Conducătorul compartimentului Întocmit,

financiar-contabil
3.5.2 Lista de avans chenzinal

Lista de avans chenzinal serveşte ca:
 document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor ca
avansuri chenzinale;
 document pentru reţinerea prin statele de salarii a avansurilor plătite;
Se întocmeşte lunar, pe baza documentelor de evidenţă a muncii, a timpului
lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate şi se semnează pentru
confirmarea exactităţii calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale
şi a întocmit lista.
Circulă:
 la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv şi să aprobe
plata;
 la casieria entităţii;
 la compartimentul financiar-contabil;
 la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal.
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil şi la compartimentul care a
întocmit lista de avans chenzinal.
59
Unitatea………………..…………………………
(secţia, serviciul etc.)
LISTĂ DE AVANS CHENZINAL

Pe luna……………..anul……………………..
Nr. Numele şi Marca Salariul Timp efectiv Avans

crt. prenumele de bază Lucrat Concediu plată
medical
0 1 2 3 4 5 6
Conducătorul unităţii, Conducătorul compartimentului Întocmit ,

Financiar-contabil,
3.5.3 Ordin de deplasare
Ordinul de deplasare serveşte ca:

 dispoziţie către persoana delegată să efectueze deplasarea;
 document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor
efectuate;
 document pentru stabilirea diferenţelor de primire sau de restituit de catre
titularul de avans;
Se întocmeşte într-un exemplar pentru fiecare deplasare a persoanei care urmează
sa efectueze deplasarea.
Circulă:
-la persoana împuternicită să dispună deplasarea,pentru semnare;
 la persoana care efectuează deplasarea;
 la persoanele autorizate de la unitate unde s-a efectuat deplasarea să confirme
sosirea şi plecarea persoanei delegate;
60
Unitatea……………. Depus decontul(numărul şi data)
ORDIN DE DEPLASARE
Nr. ………………………………………
Dl./D-na…………………………………………………………………………………………………..
Având funcţia de………………este delegat pentru…………………la………………………………
Durata deplasării de la …………………………….la………………………………………………..
Se legitimează cu………………………………………………………………………………………..
Ştampila unităţii şi semnătura
Data……………..
Sosit…………………Plecat…………………. Sosit………………….Plecat………………….
Cu(fără) cazare Cu(fără) cazare
Ştampila unităţii şi semnătura Ştampila unităţii şi semnătura
Sosit…………………Plecat…………………. Sosit…………………Plecat…………………..
Cu (fără) cazare Cu(fără) cazare
Ştampila unităţii şi semnătura Ştampila unităţii şi semnătura
Ziua şi ora depunerii plecării…………………. Avans spre decontare………………………lei
Ziua şi ora sosirii……………………………… -Primit la plecare………………………… lei
Data depunerii decontului…………………….. -Primit la timpul deplasării………………. Lei
Penalizări calculate…………………………. TOTAL……………………………………lei
Cheltuieli efectuate conform documentelor anexate
Felul actului şi emitentul Nr. şi data actului Suma
TOTAL CHELTUIELI
Diferenţa de restituit s-a depus cu dispoziţie Diferenţa de primit/restituit lei…………………
încasare către casierie nr. ………………..din ……………………………………………..lei.
……………………………………………..
Aprobat Control Verificat decont, Şef Titular avans,
conducătorul financiar- compartiment,
unităţi contabil,
3.5.4 Chitanţă pentru operaţiuni în valută

Chitanţa pentru operaţiuni în valută serveşte ca:
 document justificativ pentru încasările şi plăţile în valută efectuate în
numerar;
 document justificativ de înregistrare în registrul de casă în valută şi în
contabilitate.
Se întocmeşte la unităţile care efectuează operaţiuni în valută, în două
exemplare, pentru fiecare sumă în valută, de către casierul unităţii şi se semnează
de acesta.
Circulă la depunător/plătitor, exemplarul 1, cu ştampila unităţii. Exemplarul 2
este folosit ca document de verificare a operaţiunilor înregistrate în registrul de
casă în valută.
61
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, după utilizarea completă a
carnetului (exemplarul 2).
Unitatea………………………………………
Codul de identificare fiscală…………………
Nr.de înregistrare la Oficiul reg.com. ……….
Sediul(localitatea,str.,număr)………………..
Judeţul……………………………………….
CHITANŢĂ PENTRU OPERAŢIUNI ÎN VALUTĂ Nr. …………
Data………………………
Am primit/plătit de la/către……………………………………………………………………………..
Următoarele sume în valută,reprezentând:……………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………….
Felul valutei Suma în valută Cursul C/val în lei
În cifre În litere
Total x x x
Casier,
3.6 Documente pentru organizarea contabilităţii

mijloacelor băneşti
Trezoreria, în accepţie globală, este privită ca un ansamblu de operaţii/
activităţi specializate de organizare şi conducere a fluxurilor de intrare şi
ieşire de monedă determinate de desfăşurarea activităţii economice, respectiv
de administrare a lichidităţilor existente la un moment dat la dispoziţia unui
agent economic, fie în contul de la bancă, fie în caseria unităţii, precum
administrarea unor credite pe termen scurt.
3.6.1 Proces-verbal de plăţi

Procesul-verbal de plăţi serveşte ca:
 document justificativ pentru sumele predate de casierul entităţii
mandatarului plătitor, în vederea efectuării plăţilor;
 document justificativ al sumelor primite de mandatarul plătitor;
 document justificativ de înregistrare în contabilitate a salariilor şi altor
drepturi neachitate.
Se întocmeşte într-un exemplar şi se reţine în caseria unităţii ori de câte ori se
fac plăţi prin casierii plătitori.
62
Circulă la compartimentul financiar-contabil ca anexă la exemplarul 2 al
registrului de casă. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
Unitatea…………………………
PROCES-VERBAL DE PLĂŢI
Întocmit azi…………………………………………………………………………………………..
Subsemnaţii:casier………………………………………………………………………………………
Mandatar plătitor……………………………………………………………………………………….
Primul am predat,iar secundul am primit suma
de…………………………………………………..lei.
( ………………………………………………………………………………………………………..)
(în litere)
reprezentând actele de plăţi specificate mai jos,pentru secţia,atelierul,serviciul etc.
1)……………………………………………………………………..lei
2)……………………………………………………………………..lei
3)……………………………………………………………………..lei
Total………………………...lei
Decontarea se va face la data de……………………………………………………………
Casier, Mandatar plătitor,
…………………………………………………………………………………………………………..
Azi…………………….am restituit la casierie actele de plăţi menţionate mai sus împreună cu suma
de………………………………lei (………………………………………………………………….)
(în litere)
rămasă neachitată conform listei nominale de pe verso formularului.
Mandatar plătitor, Casier
Unitatea………………………………. Data
Ziua Luna Anul
Nr.crt. Numele şi prenumele Marca sau nr. Suma rămasă

matricol neachitată
TOTAL
Mandatar plătitor,
3.6.2 Dispoziţie de plată/încasare către casierie

Dispoziţie de plată/încasare către casierie derveşte ca:
 dispoziţie pentru casierie,dîn vederea achitării în numerar a unor sume;
 dispoziţie pentru casierie,dîn vederea încasării în numerar a unor sume;
 document justificativ de înregistrare în registrul de casă şi în
contabilitate.
Se întocmeşte într-un exemplar de compartimentul financiar-contabil.
Circulă:
63
 la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv;
 la persoanele autorizate să aprobe încasarea sau plata sumelor
respective;
 la casierie, pentru efectuarea operaţiunilor de plată sau încasare;
Unitatea…………………..
DISPOZIŢIE DE*)……………………………….CĂTRE CASIERIE
Nr. ……………………………din……………………………………..
Numele şi prenumele………………………………………………………………………..
Funcţia (calitatea)…………………………………………………………………………..
Suma………………………lei……………………………………………………………..
(în cifre) (în litere)
Scopul încasării/plăţii……………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………
Semnătura Conducătorul unităţii Viza de control Compartimentul financiar-
financiar-preventiv contabil
*)se va înscrie „ÎNCASARE” sau „PLATĂ”,după caz.

(verso)
DATE SUPLIMENTARE PRIVIND BENEFICIUL SUMEI:
Se completează Actul de identitate………………….Seria…………….Nr. ………………
numai pentru Am primit suma de……………………………………………………lei.
plăţi Data……………………………….
Semnătura…………………………
CASIER
Plătit/încasat suma de…………………………………………………………………..lei
Data………………………………………………………
Semnătura………………………………………………..
3.6.3.Registru de casă
Registru de casă serveşte ca:
 document de înregistrare operativă a încasărilor şi a plăţilor în
numerar,defectuate prin casieria entităţii;
 document de stabilire la sfârşitul fiecărei zile,dsoldul de casă;
 document de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor de casă.
Se întocmeşte în două exemplare, zilnic,la casieria entităţii. Circulă la
compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactităţii sumelor
înscrise şi respectarea dispoziţiilor legale privind efectuarea operaţiunilor de
casă.
Se arhivează la casierie şi la compartimentul financiar-contabil.
64
Unitatea…………………..
REGISTRU DE CASĂ
Data Contul
Ziua Luna Anul Casa
Nr. Nr. act Nr. anexă Explicaţii Încasări Plăţi

Crt. casă
Report/Sold ziua precedentă
De reportat pagini/Total
Casier, Compartimentul financiar-contabil,
3.6.4 Borderou de achiziţie

Borderoul de achiziţie serveşte ca:
 document de înregistrare în gestiune a produselor cumpărate;
 document justificativ de înregistrare în contabilitate a valorii
produselor cumpărate;
 document pentru justificarea sumelor primite ca avans spre decontare
pentru achiziţii sau pentru decontarea sumelor plătite pentru achiziţii.
Se întocmeşte în două exemplare de către delegatul însărcinat.
Circulă:
 la gestiune;
 la compartimentul financiar-contabil (ex. 1);
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil şi la delegatul achizitor.
Unitatea………………………………………………………………..
Codul de identificare fiscală…………………………………………...
Numărul d înmatriculare la Oficiul registrului comerţului…………….
Sediul(localitatea,str.,număr)………………………………………….
Judeţul…………………………………………………………………
BORDEROU DE ACHIZIŢIE
Nr. ……………………………data………………………….
Produsul Cod U/M Cantitate Preţ unitar de Valoarea

achiziţie achiziţiei
65
TOTAL x X x
Semnătura achizitorului, Semnătura gestionarului,

3.6.5 Decont pentru operaţiuni în participare
Decontul pentru operaţiuni în participare se utilizează în toate domeniile
de activitate în care se efectuează operaţiuni în participaţie. Serveşte ca
document pe baza căruia se decontează cheltuielile şi veniturile realizate din
operaţiuni în participaţie, precum şi sumele virate între coparticipanţi.
Se întocmeşte de unitatea care ţine contabilitatea asocierilor în
participaţie, lunar, în două exemplare. Circulă la compartimentul care
primeşte decontul (exemplarul 1), iar exemplarul 2 rămâne la compartimentul
care ţine contabilitatea operaţiunilor în participaţie şi care întocmeşte
decontul.
Unitatea eminentă…………………. Unitatea destinată……………………..

Codul de identificare fiscală………. Codul de identificare fiscală………….
Număr de înregistrare la Oficiul reg. Numărul de înregistrare la Oficiul reg.
com. ………………………………. Com. ………………………………..
Sediul(localitate,str.,număr)………. Sediul(localitatea,str.,număr)………..
Judeţul……………………………. Judeţul……………………………….
DECONT PENTRU OPERAŢIUNI ÎN PARTICIPAŢIE

Nr. …………………Data……………………
Simbol cont Denumirea cont creditor Valoarea transmisă

Nr. pentru cheltuieli şi sumele conform contract asociere
Crt. Debitor Creditor transmise în participaţie
Denumire cont debitor pentru
veniturile şi sumele primite
0 1 2 3 4

financiar-contabil
66
Capitolul IV - Organizarea principalelor registre de
contabilitate
Potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr.82/1991, registrele de
contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Registrul
Cartea mare. Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanţă cu
destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să
permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor contabile
efectuate.
4.1 Registrul-jurnal
Registrul-jurnal serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare
cronologică şi sistematică a modificărilor elementelor de activ şi de pasiv ale
entităţii.
Se întocmeşte zilnic sau lunar, de către persoanele prevăzute la art.1 din
Legea contabilităţii nr.82/1991, într-un singur exemplar. Nu circulă fiind
document de înregistrare contabilă. Se arhivează la compartimentul financiar-
contabil, împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii
lui.
Unitatea……………………..
REGISTRUL-JURNAL
Nr. pagină……………..
Nr. Data Documentul Explicaţii Simbol cont Simbol cont

Crt. înreg. (felul,nr., Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
data)
1 2 3 4 5 6 7 8
67
4.2 Registrul-inventar
Registrul-inventar serveşte ca document contabil obligatoriu de
înregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de activ şi de pasiv.
Se întocmeşte la începutul activităţii, la sfârşitul exerciţiului financiar sau
cu ocazia încetării activităţii. Nu circulă, fiind document de înregistrare
contabilă. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, împreună cu
documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.
Unitatea……………………………
REGISTRUL-INVENTAR
La data de………………….
Nr pagină……………….
Nr. Recapitulaţia elementelor Valoarea Valoarea de Diferenţe din evaluare

crt. inventariate contabilă inventar (de înregistrat)
Valoarea Cauze diferenţe

1 2 3 4 5 6
4.3 Registrul Cartea mare

Registrul Cartea mare serveşte:
 la stabilirea rulajelor lunare şi a soldurilor pe conturi sintetice;
 la verificarea înregistrărilor contabile efectuate;
 la întocmirea balanţei de verificare.
Se întocmeşte la sfârşitul lunii. Registrul Cartea mare poate fi înlocuit cu
Fişa de cont pentru operaţiuni diverse. Nu circulă, fiind document de
înregistrare contabilă. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
68
CARTEA MARE
Unitatea………………………
CONTUL…………………
Total Total Sold
Lunile Conturi corespondente creditoare rulaj rulaj
debitor creditor
Cont Cont Cont Cont Cont Cont Cont Cont Cont Cont La 1 ianuarie D C
…… …... …... …... ….. ….. …… …... …… …… (anul)
Ianuarie
Februarie
Martie
Total tr. I
Aprilie
Mai
Iunie
Total Tr.
II
Iulie
August
Septembrie
Total tr.III
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Total gen.
Pe lângă cele trei registre de contabilitate prezentate mai sus entităţile trebuie
să deţină şi:
 Registrul general de evidenţă a salariaţilor;
 Registrul unic de control;
 Registrul pentru evidenţă fiscală.
4.4 Registrul general de evidenţă a salariaţilor

Fiecare angajator are obligaţia de a înfiinţa un registru general de
evidenţă a salariaţilor,denumit în continuare registru. Registrul se întocmeşte
în regim tipizat şi devine document oficial de la data înregistrării.
Registrul cuprinde elemente de identificare a tuturor salariaţilor, data
încheierii contractului individual de muncă, data începerii activităţii,
modificarea şi suspendarea contractului, durata acestuia, durata muncii
exprimată în ore/zi, ocupaţia, salariul de bază prevăzut la data încheierii
contractului, numele, prenumele şi semnătura persoanei care face înscrierea.
69
REGISTRU GENERAL DE EVIDENŢĂ A SALARIAŢILOR
Numărul Numele Date Data Data Dura- Dura- Dura- Lo- Ocu- Sala- Modi Data Teme-
contractului şi de înche- înce- ta ta ta cul pa- riul - înce- iul
individual prenu- identi- ierii perii con- mun- peri- de ţia de fica- perii legal
de muncă Mele ficare contrac- acti- trac- cii oadei mun- ba- carea con- al
salari- a tului vităţii tului de că ză sus- trc- înce-
atului salari- indivi- indi- probă pen- tului tării
atului dual vidual darea de con-
de de con- mun trac-
muncă muncă trac- că tului
tului
REGISTRU GENERAL DE VEIDENŢĂ A SALARIAŢILOR
(denumirea angajatorului) Nr. de înregistrare

……………………………………….. …………………………………………………
(sediul angajatorului) Seria…………………………………………..
………………………………………….. Inspectoratul teritorial de muncă
(denumirea filialei,sucursalei,agenţiei, …………………………………………..
reprezentaţiei sau a altui asemenea sediu)
………………………………………………..
(adresa
filialei,sucursalei,agenţiei,reprezentaţiei sau a
altui asemenea sediu secundar)
…………………………………………
(nr.de înregistrare la Registrul Comerţului)
…………………………………………………
4.5 Registrul unic de control

Registrul unic de control are ca scop evidenţierea tuturor controalelor
desfăşurate la contribuabil de către toate organele specializate, în domeniile:
financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcţii, protecţia
consumatorului, protecţia muncii, inspecţia muncii, protecţia împotriva
incendiilor, precum şi alte domenii prevăzute de lege.
Controlul se poate desfăşura numai după consemnarea în Registrul unic de
control a datelor. Registrul unic de control se numerotează, se sigilează şi se
păstrează de reprezentantul legal al unităţii verificate sau de înlocuitorul
acestuia.
Registrul unic de control se ţine la sediul social şi la fiecare sediu secundar
pentru care s-au eliberat avize/autorizaţii şi/sau acorduri de funcţionare.
70
Registrul unic de control se eliberează, contra cost, de direcţiile generale ale
finanţelor publice din raza teritorială unde îşi are sediu social contribuabilul.
4.6 Registrul de evidenţă fiscală

Registrul de evidenţă fiscală are ca scop înscrierea tuturor informaţiilor
care au stat la determinarea profitului impozabil şi a calcului impozitului pe
profit cuprins în declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general
consolidat.
Impozitul pe profit calculat şi înscris în Registrul de evidenţă fiscală va fi
identic cu cel înscris în declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general
consolidat.
Registrul de evidenţă fiscală este document cu regim special de tipărire şi
distribuire. Se întocmeşte într-un exemplar. Circulă la contribuabil pentru
justificarea calculului impozitului pe profit. Se arhivează la contribuabil.
Modelul şi conţinutul Registrului de evidenţă fiscală
Explicaţii privind operaţiunile efectuate şi calculul impozitului pe

Nr. Valoarea
profit
Crt. -lei-
71
Bibiliografie
 „Contabilitatea generală a firmei”(volumele 1 şi 2) , prof.

Ioan Moroşan, Editura „Evcont Consulting”.
 „Contabilitatea întreprinderilor. Contabilitate financiară.
Contabilitate de gestiune. Teorie. Aplicaţii. Actualizări”,
Octavian Bojian
 „Editura Economică”.
 Bazele contabilităţii, Editura Dacia-Cluj, 2005
 C. Mazarachi – Contabilitate aplicată, Editura Naţional
 Moroşan, Ioan – Contabilitatea financiară şi de gestiune a
firmei, vol, I, Editura Evcont Consulting
 manual clasa a XI-a, “Contabilitatea evenimentelor şi
tranzacţiilor”, Maria Popan, Editura Oscar Print, Bucureşti,
2006
 “Contabilitatea financiară românească armonizată cu
Directivele Contabile Europene şi cu Standardele
Internaţionale de Contabilitate”, Atanasiu Pop, Editura
Intelcredo, 2002
72

Documente Si Registre Contabile Utilizate in Derularea Unei Afaceri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documente Si Registre Contabile Utilizate in Derularea Unei Afaceri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Economic “Dimitrie Cantemir”

Profesor coordonator, Candidat,

Munteanu Rodica Budescu Alina

a. Unitati de competenta tehnice generale

U.C.4. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

U.C.11. Planificare operationala

U.C.8. Intocmirea afacerii

U.C.7. Procesarea actelor numerice

“Tehnica contabilă îşi depăşeşte astăzi rolul său

Am ales această lucrare pentru că, orice operaţie economică şi financiară

1.1 Noţiuni introductive

1.2 Documentele contabile

1.2.1 Definirea documentelor contabile

1.2.2 Importanţa documentelor contabile

1.2.3 Clasificarea documentelor contalile

1.2.4 Conţinutul documentelor contabile

1.2.5 Întocmirea şi prelucrarea documentelor

1.2.6 Verificarea documentelor

1.2.7 Corectarea erorilor din documente

1.3.1 Organizarea circulaţiei documentelor contabile

1.3.2 Utilizarea şi evidenţa documentelor contabile

1.3.3 Reconstituirea documentelor contabile

1.3.4 Păstrarea (arhivarea) documentelor contabile

2.1 Avantajele prelucrarii automate a documentelor

2.2 Cerintele unui sistem automat de evidenta si

2.3 Semnătura electronică

Orice persoană poate folosi semnătura electronică extinsă dacă a obţinut în

3.1 Documente fără regim special

Se întocmeşte în două exemplare, de compartimentul financiar-contabil, pe baza

Nr. Emitent Către Conturi Vă debităm

Unitatea……. Nr. Data

Nr. Explicaţii Simbolul conturilor Suma

3.1.3 Extras de cont

Conform dispoziţiilor în vigoare, vă înştiinţăm, în evidenţele noastre contabile, la data

În termen de 5 zile de la primire urmează să ne restituiti acest extras confirmat pentru

Conducătorul unităţii, Conducătorul compartimentului

Unitatea debitoare .................................... Nr. de înregistrare………………

JURNAL PRIVIND OPERAŢIUNILE DE CASĂ ŞI BANCĂ

Nr. Reg. de casă sau Conturi corespondente

JURNAL PRIVIND DECONTĂRILE CU FURNIZORII

3.1.6 Situaţia încasării-achitării facturilor

Formularul se completează astfel:

SITUAŢIA ÎNCASĂRII-ACHITĂRII FACTURILOR

Nr. Ziua Numărul Clientul Sume de Încasarea (plata)

Nr. Ziua Document CONTURI DEBITOARE CONTURI CREDITOARE

Unitatea……………. ........................................... Pag…………………

JURNAL PRIVIND OPERAŢIUNI DIVERSE

Nr. Ziua Document Explicaţii Cont Rulaj Gruparea sumelor

3.1.9 Jurnal privind salariile, contribuţia pentru

Jurnalul privind salariile, contribuţia pentru sigurări sociale, protecţia socială a

Borderou de primire a obiectelor în consignaţie

Număr bon de Valoarea Descrierea Deponent

Unitatea……………………. .......... Pagina………………..

Borderou de ieşire a obiectelor din consignaţie

Nr. Bon de primire Numărul Denumirea Valoarea obiectelor –lei

Unitatea…… Numărul comenzii CONT PAGINA

Document Total cheltuieli Decontarea producţiei Cont

Fişa de cont analitic pentru cheltuieli serveşte ca document de inregistrare în

Data Documentul Explicaţii Total Simbol cont Suma

Unitatea…………………. Simbol cont Pagina

Data Document Explicaţii Simbol cont Debit Credit D/C Sold

FIŞĂ PENTRU OPERAŢIUNI BUGETARE

Capitolul –Subcapitolul – Articolul – Pagina -