COLEGIUL ECONOMIC

”OCTAV ONICESCU” – BOTOȘANI

EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE A

ABSOLVENȚILOR ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LICEAL , FILIERA TEHNOLOGICĂ,
PROFIL: SERVICII
CALIFICAREA PROFESIONALĂ:
- TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI ECONOMICE

PROIECT DE SPECIALITATE
„Contabilitatea produselor finite”

Îndrumător proiect, Candidat,

prof. Zamciuc Cristina Țicu Marius

BOTOȘANI 2022
 Cuprins

Argument....................................................................................................................................3
Capitolul 1. Noțiuni teoretice privind stocurile..........................................................................5
1.1. Prezentarea generala a activelor circulante.................................................................5
1.2. Structuri de stocuri...........................................................................................................6
1.3. Evaluarea stocurilor de produse.......................................................................................9
1.3.1. Evaluarea inițiala a stocurilor de produse..................................................................9
1.3.2. Evaluarea ieșirilor de stocuri de produse................................................................10
1.4. Organizarea contabilității analitice a stocurilor.............................................................12
1.5. Documente specifice produselor finite...........................................................................14
Capitolul 2.Contabilitatea produselor finite..............................................................................17
2.1. Sistemul conturilor utilizate pentru contabilitatea produselor finite..............................17
2.2.Fluxul înregistrărilor privind operațiile cu produse finite...............................................19
2.3. Monografie contabilă privind produsele finite pentru S.C. MOLDOPAN CONCEPT
SOLUTION SRL...................................................................................................................22
Concluzii...................................................................................................................................28
Anexe........................................................................................................................................29
Bibliografie...............................................................................................................................30

2
 Argument

În alegerea temei „Contabilitatea produselor finite”, un rol determinant l-a avut faptul
că gestiunea ciclului de exploatare deține o pondere remarcabilă în gestiunea financiară a unei
firme. Relevanța gestiunii ciclului de exploatare este determinată, în primul rând, de ponderea
ridicată a activelor circulante în totalul bilanțului unei întreprinderi . În al doilea rând,
operațiile ciclului de exploatare sunt cotidiene cu un mare grad de repetabilitate și o reflectare
imediată asupra poziției financiare și asupra rentabilității entității patrimoniale.
Produsele finite sunt acele bunuri materiale care au parcurs în întregime fazele
procesului de fabricaţie şi nu mai necesită prelucrări ulterioare , în cadrul unităţii
patrimoniale, fiind considerate corespunzătoare din punct de vedere calitativ . Ele pot fi
depozitate în vederea livrării ulterioare sau pot fi expediate direct clienţilor.
Contabilitatea produselor finite monitorizează activitatea desfaşurată de agenţii
economici din sfera producţiei materiale ce se concretizeaza în obţinerea de produse finite,
semifabricate, produse reziduale, lucrări şi servicii.
Această temă este importantă în ziua de azi deoarece în Romania producţia din ultimii
ani a scăzut. Firmele din Romania încetează producţia, locul acesteia fiind luată de comerţ.
Acesta se întampla din cauza profitului. Este mult mai profitabilă o afacere de comerţ decat
una de producţie, dat fiind faptul ca producţia necesită costuri mult mai mari.
Ca proces economic complex, gestiunea stocurilor are o sferă largă de cuprindere,
aceasta incluzând atât probleme de conducere, dimensionare, de optimizare a amplasării
stocurilor în teritoriu, de repartizare a lor pe deţinători, de formare şi evidenţă a acestora, cât
şi probleme de recepţie, de depozitare şi păstrare, de urmărire şi control, de redistribuire şi
mod de utilizare.
În activitatea curentă a agenţilor economici apar probleme operative de producţie, de
planificare sau proiectare, care se cer rezolvate în aşa fel încât ele să corespundă unui anumit
scop, de exemplu: un program de producţie realizat cu beneficii cât mai mari, cu cheltuieli cât
mai mici sau într-un timp cât mai scurt etc.
Rolul determinant al stocurilor este evidenţiat de faptul că acestea asigură certitudine,
siguranţă şi garanţie în alimentarea continuă a producţiei şi ritmicitatea desfacerii rezultatelor
acesteia. Altfel spus, procesul de stocare apare ca un regulator al ritmului aprovizionărilor cu
cel al producţiei, care asigură sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de
furnizare a resurselor materiale.
O firma care are ca obiect principal de activitate producția trebuie sa dețină suficiente
stocuri (materii prime, materiale, etc.) astfel încât procesul de producție sa aibă continuitate.

3
În același timp, structura si mărimea stocurilor trebuie stabilita judicios, astfel încât sa nu
existe lipsuri dintr-o anumita materie prima sau din contra, sa existe supra stocuri din alte
materii prime De asemenea, stocurile de produse finite obținute joaca un rol important in
activitatea unei firme. În procesul de fabricație al produselor finite firma trebuie sa tina cont
de cererea si oferta de pe piața. Daca firma produce mai mult decât se cere pe piață, acest fapt
are o influenta negativa deoarece, pentru a obține o anumita cantitate de produse, indiferent
daca se vând sau nu, se consuma materii prime, forța de munca, utilități, etc., consumuri care
generează costuri. Daca mărfurile obținute nu se vând, costurile de producție nu sunt
acoperite si se obține pierdere.
În cadrul elementelor patrimoniale ale unei societăți un rol important îl au activele
circulante. Din structura activelor fac parte si stocurile.
Aceasta importanta este data de faptul ca o unitate de producție nu poate funcționa fără
existenta stocurilor. Gestionarea stocurilor reprezintă o latura importanta în buna desfășurare
a activității unei firme.
Mi-am ales această tema datorita importanței stocurilor în cadrul întreprinderii, iar
contabilitatea stocurilor și a comenzilor in curs de execuție cuprinde ansamblul bunurilor și
serviciilor din cadrul unității patrimoniale destinate, fie a fi vândute în aceeași stare sau după
prelucrarea lor în procesul de producție, fie a fi consumate la prima lor utilizare.
Structura sortimentală decide utilizarea acelei metode care să asigure o evaluare cât
mai exactă, fără a amplifica volumul muncii. Evaluarea cantității de stocuri, la sfârșitul
exercițiului, este o cerință în determinarea corectă a costului bunurilor produse sau vândute și
de aici corectitudine în probleme de fiscalitate și de determinare a rentabilității activității
economice.
Am ales această tema deoarece este un subiect important momentan în România,
agenţii economici se îndreaptă spre comerț, spre deosebire de latura producției care, consideră
ei, este mai puţin profitabilă.
În elaborarea acestui proiect am încercat să folosesc cât mai multe din cunoștințele și
noțiunile asimilate în perioada liceului, dar și cunoștințele dobândite suplimentar prin muncă
individuală. Am prezentat cât mai multe elemente cu caracter general. Lucrarea de față mă
ajută în același timp să pun în valoare și abilitățile dobândite în orele de laborator și instruire
practică, unde am rezolvat probleme cu caracter aplicativ și studii de caz. Finalizând această
lucrare sper că am demonstrat nivelul de cunoștințe și abilități de care dispun și că în
activitatea viitoare voi putea să realizez lucrări de calitate în domeniul pentru care m-am
pregătit.

4
 Capitolul 1. Noțiuni teoretice privind stocurile

Activitatea desfăşurată de agenţii economici din sfera producţiei materiale se

concretizează în obţinerea de produse finite , semifabricate , produse reziduale , lucrări şi
servicii . Dacă la sfârşitul perioadei de gestiune producţia nu este finalizată , ea va îmbrăca
forma producţiei neterminate sau în curs de execuţie .

1.1. Prezentarea generala a activelor circulante

Activele circulante sunt bunuri consumabile într-o perioadă mai scurtă de un an , fără
a depăşi intervalul de timp al unui ciclu de exploatare . Pentru un agent comercial , ciclul de
exploatare începe din momentul cumpărării mărfurilor şi se încheie în momentul vânzării
acestora . Pentru activitatea productivă ciclul de exploatare începe din momentul
achiziţionării materiilor prime şi a materialelor auxiliare , continuă cu transformarea
acestora în produse finite şi se încheie , din punct de vedere contabil cu înregistrarea acestor
produse în documentele de stadiul în care se găsesc , activele circulante sunt de trei de
evidenţă contabilă şi depozitarea lor .
Activele circulante se caracterizează prin :
a) au un caracter patrimonial ( reprezintă drepturile şi obligaţiile agentului
economic care le deţine , asupra lor ) ;
b) au o durată scurtă de viaţă ( timp ) , deoarece pe măsura exploatării sunt
încorporate în alte elemente patrimoniale destinate întrebuinţării sau valorificării ;
În funcţie forme :
 valori din exploatare ;
 valori realizabile pe termen scurt ;
 disponibilităţi băneşti .
Valorile din exploatare

Valorile din exploatare sunt active circulante care au un conţinut material . Din
categoria valorilor din exploatare fac parte :
a) stocurile de materiale ;
b) obiectele de inventar ;
c) producţia în curs de execuţie ;
d) produsele finite ;
e) mărfurile ;

5
 f) ambalajele .
Valorile realizabile pe termen scurt

Valorile realizabile pe termen scurt sunt drepturi de creanţă asupra agentului

economic asupra altor agenţi economici sau persoane fizice . Creanţa - este un drept al unei
persoane fizice sau juridice pe care îl are de primit de la o altă persoană fizică sau juridică ,
la un anumit termen sau după o perioadă de timp .
Valorile realizabile pe termen scurt cuprind următoarele elemente:
a) clienţi ;
b) efecte comerciale de primit ;
c) valori mobiliare de plasament ;
d) decontări cu acţionarii sau asociaţii ;
e) debitori diverşi .
Disponibilităţile băneşti

Disponibilităţile băneşti ale agentului economic reprezintă toate mijloacele băneşti

aflate în posesia acestuia , la un moment dat .
Mijloacele băneşti ale agentului economic apar în ultima fază a ciclului de exploatare ,
adică în urma încasării contravalorii produselor sau mărfurilor vândute , a lucrărilor
executate sau a serviciilor prestate . Între încasări şi plăţi trebuie să existe un echilibru
permanent . partea din mijloacele băneşti făcută disponibilă în urma încasărilor şi plăţilor
reprezintă trezoreria agentului economic .
Formele pe care le îmbracă disponibilităţile băneşti ale agentului economic sunt :
a) disponibilităţi băneşti aflate în casierie – casa ;
b) disponibil la bancă în lei şi devize ;
c) alte disponibilităţi băneşti ( carnete CEC , chitanţe de achitat , etc. ) .

1.2. Structuri de stocuri

Stocurile sunt active circulante care:

 sunt deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;
 sunt în curs de producție în vederea vânzarii pe parcursul desfășurarii activității;
 sunt sub formă de materii prime, materiale si alte consumabile, ce urmează a fi
folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.
Deci, caracteristica esențială a stocurilor este consumul acestora într-un ciclul de
exploatare, respectiv fazele circuitului economic: aprovizionare, producție si desfacere.
6
 După faza circuitului economic si locul de gestionare al stocurilor, deosebim:
 stocuri pentru producție;
 stocuri de produse;
 stocuri de producție în curs de execuție;
 stocuri de mărfuri si ambalaje, specifice în deosebi sferei comerciale,
 stocuri aflate la terți.
Potrivit reglementărilor contabile, în categoria stocurilor se cuprind :
a) Mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau
produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;
b) Materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în
produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
c) Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile),
care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de
regulă, în produsul finit;
d) Materialele de natura obiectelor de inventar;
e) Produsele şi anume:
- semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces
tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în
continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se
livrează terţilor;
- produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele
procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în
cadrul entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate
direct clienţilor;
- rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
- produsele agricole - sunt cele rezultate la momentul recoltării de la
activele biologice ale entităţii, de exemplu, lână, copaci tăiaţi, bumbac,
lapte, struguri, fructe culese ;
f) Activele biologice de natura stocurilor - sunt acelea care urmează a fi recoltate ca
produse agricole sau vândute ca active biologice (exemple: animalele destinate
producţiei de carne, animalele deţinute în vederea vânzării, peştii din fermele
piscicole, culturile, cum ar fi cele de porumb şi grâu, şi copacii crescuţi pentru
cherestea) ;

7
 g) Ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate
produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia
restituirii în condiţiile prevăzute în contracte;
h) Producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate
fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele
nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul
producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, serviciile şi studiile în curs de
execuţie sau neterminate.
În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în
consignaţie la terţi, maşinile folosite numai ca material de demonstraţie pentru negociere în
domeniul automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an. Acestea se înregistrează distinct
în contabilitate, pe categorii de stocuri. Dacă materialele de demonstraţie au durată de
utilizare mai mare de un an, ele reprezintă imobilizări .
Referitor la produsele agricole, reglementările contabile precizează că în situația în
care entitatea prelucrează produsele agricole, acestea vor fi încadrate ca produse finite, de
exemplu: fire, îmbrăcăminte, covoare, cherestea, brânză, zahăr, fructe prelucrate etc.
Produsele finite sunt acele bunuri materiale care au parcurs în întregime fazele
procesului de fabricaţie şi nu mai necesită prelucrări ulterioare , în cadrul unităţii
patrimoniale , fiind considerate corespunzătoare din punct de vedere calitativ . Ele pot fi
depozitate în vederea livrării ulterioare sau pot fi expediate direct clienţilor .
Produsele se obţin şi se predau la magazia de produse finite , în cursul lunii . Pentru
luarea lor în evidenţă se folosesc costurile planificate sau antecalculate . La sfârşitul lunii ,
după determinarea costului efectiv al producţiei realizate se face compararea acestuia cu
costul planificat .
Diferenţele care apar în urma acestei comparaţii sunt diferenţe de preţ la produse . Ele
pot fi favorabile , când preţul efectiv este mai mic decât preţul planificat , caz în care
înregistrarea diferenţei se face în roşu sau pot fi nefavorabile , când preţul efectiv este mai
mare decât preţul planificat , caz în care înregistrarea se face în negru .
Înregistrarea acestor diferenţe are drept scop aducerea costurilor planificate ( folosite
în cursul lunii ) , la nivelul costurilor efective . Din acest motiv contul 348 “ Diferenţe de
preţ la produse “ este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a produselor finite .
Conturile din grupa 34 “ Produse “ au funcţia contabilă de activ , sunt conturi de
bilanţ şi au rolul de a furniza informaţii de reflectare şi control gestionar, privind situaţia şi
mişcarea stocurilor de produse .

8
 Contul 345 “ Produse finite “ se debitează cu preţul de înregistrare al produselor
finite intrate în gestiune , inclusiv plusurile constatate la inventariere . Se creditează cu
preţul de înregistrare al produselor finite ieşite din gestiune spre vânzare sau spre altă
destinaţie . Soldul debitor reprezintă preţul de înregistrare al produselor finite existente în
stoc .
Conturile 341 “ Seamifabricate “, 346 “ Produse reziduale “ și 347 “ Produse
agricole “ funcţionează după acelaşi reguli ca şi contul 345 “ Produse finite “ , ţinând însă
evidenţa semifabricatelor, produselor reziduale și a produselor agricole.
Evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a stocurilor de produse se face la costuri de
producţie efective sau la preţuri prestabilite ( standard ) .
În cazul în care se utilizează preţuri prestabilite pentru înregistrarea produselor ,
diferenţele dintre preţurile prestabilite ( standard ) şi costurile de producţie fective ,
calculate la sfârşitul lunii , se vor înregistra distinct într-un cont de diferenţe de preţ şi
anume contul 348 “Diferenţe de preţ la produse“ . Acesta este un cont rectificativ al
valorii de înregistrare a produselor . Se debitează cu diferenţele în plus sau în minus
aferente produselor ieşite din gestiune , în roşu sau în negru , după caz . Soldul contului
reprezintă diferenţele de preţ aferente produselor existaente în stoc .

1.3. Evaluarea stocurilor de produse

1.3.1. Evaluarea inițiala a stocurilor de produse

La intrarea în patrimoniu , stocurile de produse finite se evaluează la cost de producţie

efectiv .
Costul de producţie al unui bun cuprinde : costul de achiziţie al materiilor prime şi al
materiilor consumate , celelalte cheltuieli directe de producţie , precum şi cota cheltuielilor
indirecte de producţie , determinate raţional ca fiind legate de fabricarea acestuia .
Poate fi reținută următoarea formulă privind costul de producție al stocurilor fabricate:
Costul de achiziție + Costuri de prelucrare = Costul de producție
Costul de producție poate fi cunoscut abia la sfârșitul perioadei când se cumulează
toate cheltuielile efectuate.
Pentru a înregistra producția realizată cronologic, în timpul lunii apare necesitatea
evaluării acesteia la un preț fix numit preț standard.

9
 Astfel, atât intrările cât și ieșirile din gestiune se înregistrează la prețul standard iar la
sfârșitul lunii, când se determină costul de producție, se calculează și se înregistrează diferențe
de preț.
Acestea pot fi:
 favorabile, dacă prețul standard este mai mare decât costul de producție (cheltuielile s-au
încadrat în nivelul prestabilit) și se înregistreaza în roșu, diminuând valoarea la preț
standard (aducând-o la nivelul costului de producție mai mic);
 nefavorabile, este mai mic decat costul de producție (cheltuielile efective depășesc nivelul
prestabilit) și se înregistrează în negru majorând valoarea la preț standard (aducând-o la
nivelul costului de producție mai mare);
Pentru aceste înregistrări se folosește contul 348 “ Diferențe de preț la produse”

1.3.2. Evaluarea ieșirilor de stocuri de produse

A) Evaluarea la cost de producţie efectiv

Spre deosebire de intrările de stocuri , la evaluarea ieşirilor de stocuri apar însă

dificultăţi. deoarece aceste stocuri provin din intrări diferite , ale căror preţuri pot varia.
Metodele utilizate în acest scop sunt diferite şi conduc, fiecare , la rezultate diferite. Se
practică mai frecvent trei metode de evaluare a ieşirilor de stocuri şi anume :
1) Metoda FIFO (first in , first out – primul intrat , primul ieşit
Conform acestei metode , stocurile ieşite se evaluează la costul de achiziţie sau de
producţie al primei intrări sau al primului lot . Pe măsura epuizării lotului , bunurile ieşite
din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al următorului lot , în ordine
cronologică .
Această metodă prezintă dezavantajul că , în perioada de inflaţie , conduce la un profit
brut mai mare şi la o valoare de inventar finală mai ridicată . De aici rezultă că înteprinderea
va plăti fiscului impozite mai ridicate.
2) Metoda LIFO ( last in , first out – ultimul intrat , primul ieşit
Această metodă presupune evaluarea bunurilor ieşite la costul de producţie sau de
achiziţie al ultimei intrări . Stocurile ieşite se consideră ca aparţinând ultimului lot intrat în
depozit şi vor fi evaluate la costul acestuia . În continuare ieşirile de bunuri se consideră ca
aparţinând lotului precedent .
Prin folosirea acestei metode se ajunge la o apropiere a costurilor celor mai recente
operaţii la rezultatele perioadei . Metoda LIFO pezintă dezavantajul că în perioada de
inflaţie duce la o diminuare a profitului net de exploatare .

10
 3) Metoda costului mediu ponderat (CMP)

VSi+ Vi
CMP=
CSi+CI
unde : Vsi - valoarea stocului iniţial (a ultimului stoc)
VI - valoarea intrării
Csi - cantitatea din stocul iniţial (ultimul stoc)
CI - cantitatea intrată.
Această metodă presupune evaluarea bunurilor ieşite la un cost mediu ponderat.
Metoda costului mediu ponderat este o metodă mai apropiată de realitate, dar greoaie,
necesitând multe calcule.
B ) Evaluarea la cost de producţie prestabilit ( standard )

Evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a produselor finite ( a materiilor prime , a

mărfurilor , precum şi a altor bunuri de natura stocurilor ) se poate face şi la preţuri standard
( prestbilite ) pe baza preţurilor medii ale produselor respective , denumite preţuri de
înregistrare , cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de
achiziţie sau costul de producţie , după caz .
Diferenţele de preţ astfel stabilite , la intrarea bunurilor respective în patrimoniu , se
înregistrează proporţional , atât asupra valorii bunurilor ieşite , cât şi asupra stocurilor .
Preţurile standard folosite pentru înregistrarea în contabilitate a a bunurilor de natura
celor prevăzute la primul aliniat , este necesar să fie actualizate periodic ,de regulă cel puţin
o dată pe an , în funcţie de evoluţiapreţurilor , precum şi de alţi factori .
În cazul în care evaluarea bunurilor materiale se face la preţuri standard (prestabilite ) ,
conform aliniatului precedent diferenţele stabilite între preţul de înregistrare şi costul de
achiziţie , respectiv costul de producţie efectiv , se înregistrează distinct în contabilitate .
Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşte şi asupra stocurilor se
efectuează cu ajutorul unui coeficient de repartizare a acestor diferenţe de preţ , care se
calculează astfel :
Coeficientul de repartizare (K)
sold inițial al diferențelor de preț + diferențe de preț aferenre intrăeilor încursul perioadei cumulat
k=
soldul inițial al stocurilor la preț de înregistare+ valoareaintrărilor în cursul per .cumulat de la încep . an

Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de

înregistrare , iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoareîn care au fost
înregistrate bunurile ieşite .
11
 Coeficienţii de repartizare a diferenţelor de preţ pot fi calculaţi la nivelul conturilor
sintetice de gradul întâi şi doi , prevăzute în planul general de conturi , pe grupe sau
categorii de stocuri.
La finele perioadei , soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile
conturilor de stocuri , la preţ de înregistrare , astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea
stocurilor la costde achiziţie , respectiv de producţie , după caz .

1.4. Organizarea contabilității analitice a stocurilor

Unităţile patrimoniale pot să-şi organizeze contabilitatea stocurilor utilizând fie

metoda inventarului permanent , fie metoda inventarului intermitent .
A) Metoda inventarului permanent

Metoda inventarului permanent în contabilitate pesupune că în conturile de stocuri se

înregistrează toate operaţiile de intrare a stocurilor ( cantitativ şi valoric ) evaluate la preţ de
achiziţie , cost de producţie , preţ standard (prestabilit ) sau preţ de factură , după caz .
De asemenea se înregistrează în conturile de stocuri fiecare ieşire din stoc , atât
valoric cât şi cantitativ , ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a
stocurilor .
Conform normelor contabile din ţara noastră , în condiţiile utilizării inventarului
permanent , unităle patrimoniale îşi pot organiza contabilitatea analitică a stocurilor după
specificul activităţii şi necesitţile proprii .
Se disting mai multe metode de evidenţă operativă şi anume :
1) Metoda operativ – contabilă ( pe solduri )

În acest caz , la locul de depozitare se ţine evidenţa operativă a stocurilor de bunuri

materiale , pe categorii , iar la contabilitate se ţine evidenţa valorică pe gestiuni , iar în
cadrul gestiunilor şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu cele din
contabilitate se face lunar pri evaluarea stocurilor cantitative trasmise din fişele de magazie
în registrul stocurilor .
2) Metoda cantitativ valorică ( pe fişe de cont analitic )

În cazul utilizării acestei metode , la locul de depozitare se ţine eviden pe categorii de

bunuri, iar în contabilitate se ţine o evidenţă cantitativ valorică.
Verificarea exactităţii şi concordanţei înregistrărilor în eviden.a depozitelor cu cele
din contabilitate se face prin punctajul perioadei dintre cantităţile înregistrate în fişele de
magazie cu cele din fişele de cont analitic din contabilitate .
3) Metoda global - valorică
12
 Această metodă constă în ţinerea evidenţei numai valoric , atât la nivelul gestiunii cât
şi în contabilitate . Şi în acest caz , periodic , se face controlul concordanţei înregistrărilor
din evidenţa gestiunii , cu cele din contabilitate .
Prezenterea detaliată a acestor metode de evidenţă operativă şi analitică a stocurilor se
face în cadrul contabilităţi de gestiune . În cazul utilizării inventarului permanent
conturilede stocuri se debitează , în cursul exerciţiului financiar , cu intrările de bunuri prin
creditul conturilor care indică sursa de procurare a bunurilor şi se creditează cu ieşirile de
stoc , aferente perioadei de gestiune respective .
La sfârşitul exerciţiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu
soldurile stocurile faptice stabilite prin inventariere . Dacă există diferenţe ( plusuri sau
minusuri la inventar ) acestea se vor regulariza , aducându-se stocurile la nivelul lor real .
2) Metoda inventarului intermitent

Normele contabile din ţara noastră permit unităţilor patrimoniale mici şi mijlocii să
utilizeze metoda inventarului intermitent . Această metodă presupune stabilirea ieşirilor şi
deci înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele fiecărei luni .
În acest caz ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale plus valoarea
intrărilor , pe de o parte şi valoarea stocurilor finale stabilite prininventariere , pe de altă
parte .
Relaţia de calcul a ieşirilor ar putea fi următoarea :
E = Si + I – S f
unde : E – valoarea ieşirirlor ;
Si – valoarea stocurilor iniţiale ;
I - valoarea intrărilor din perioada respectivă ;
Sf – valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere .
În cazul utilizării acestei metode s-a renunţat la utilizarea în cursul lunii a conturilor
de stocuri pentru evidenţa intrărilor şi respectiv a recalculării stocurilor scriptice pentru
fiecare intrare .
Prin urmare conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi sfârşitul lunii .
În timpul lunii intrările de stocuri de materii prime şi materiale , obiecte de inventar ,
animale şi mărfuri sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli corespunzătoare , la
cost de achiziţie , preţ de facturăsau preţ standard
( prestabilit ) , după caz .
La sfârşitul fiecărei luni , se stabilesc stocurile finale prin inventariere şi se
înregistrează în conturile de stocuri concomitene cu micşorarea cheltuielilor . Aceste stocuri

13
 finale vor deveni stocuri iniţiale pentru luna următoare şi ele se cor anula prin includerea lor
pe cheltuieli la începutul lunii următoare .
În cazul utilizării inventarului intermitent , pentru stocurile provenite din producţia
proprie , la începutul fiecărei luni se anulează stocul iniţial concomitent cu micşorarea
veniturilor din producţia stocată .

1.5. Documente specifice produselor finite

Din multitudinea de documente prevăzute în Nomenclatorul privind modelele

registrelor şi formularelor tipizate, comune pe economie pentru activitatea financiară şi
contabilă, în comerţ se folosesc cel mai mult următoarele: Avizul de însoţire a mărfii,
Factura fiscală, Chitanţa, Nota de recepţie şi constatare de diferenţe, Bonul de consum, Fişa
de magazie, Raportul de gestiune, Monetarul, Registrul de casă.
Nota de recepţie şi constatare de diferenţe (NIR)
Serveşte ca:
- document pentru recepţia bunurilor aprovizionate;
- document justificativ pentru încărcare în gestiune;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.
În situaţia în care se constată diferenţe la recepţie, entităţile trebuie să stabilească prin
proceduri proprii informaţiile care trebuie să fie înscrise în Nota de recepţie şi constatare de
diferenţe (ex: cantitatea şi valoare constatate plus/minus, persoanele care au făcut recepţia şi
alte menţiuni, în funcţie de necesităţi).
Bon de predare, transfer, restituire
Bonul de predare, transfer, restituire (pentru produse finite, materiale refolosibile,
semifabricate, materiale nefolosite) serveşte ca:
- document justificativ pentru încărcare/descărcare în/din gestiune;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.
În situaţia în care se foloseşte ca bon de predare la magazie a produselor finite,
materialelor refolosibile, semifabricatelor, materialelor nefolosite se întocmeşte pe măsura
predării acestora la magazie, de către secţie, atelier etc.În cazul utilizării ca bon de transfer
între două gestiuni aflate în incinta entităţii, bonul de predare, transfer, restituire se întocmeşte
pe măsură ce se efectuează transferul. Transferul se efectuează numai între gestiuni din
incinta aceleiaşi entităţi. În cazul gestiunilor dispersate teritorial se întocmeşte Aviz de
însoţire a mărfii.

14
În cazul utilizării ca bon de restituire se întocmeşte pe măsura restituirii la magazie a valorilor
materiale.
Bon de consum și bon de consum colectiv
Bonul de consum serveşte ca:
- document de eliberare din magazie a materialelor;
- document justificativ de scădere din gestiune;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se întocmeşte pe măsura eliberării materialelor din magazie pentru consum.
Dispoziţie de livrare
Dispoziţia de livrare serveşte ca:
- document pentru eliberarea din magazie a produselor, mărfurilor sau a altor valori
materiale destinate
vânzării, a bunurilor cedate cu titlu gratuit sau acordate pentru stimularea vânzării, după caz;
- document justificativ de scădere din gestiunea magaziei predătoare;
- document de bază pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau a facturii, după caz;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Aviz de însoţire a mărfii
Avizul de însoţire a mărfii serveşte ca:
- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului, după caz;
- document ce stă la baza întocmirii facturii, după caz;
- dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale
aceleiaşi entităţi;
- document de primire în gestiune, după caz;
- document de descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.
Avizul de însoţire a mărfii se întocmeşte de către entităţile care nu au posibilitatea
întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale,
precum şi în alte situaţii stabilite prin procedurile proprii ale entităţii.
Fişă de magazie
Fişa de magazie serveşte ca document de evidenţă a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor de
bunuri materiale.
Fişele de magazie se ţin pe fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de
materiale, ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe, sau în ordine alfabetică.
Înregistrările în fişele de magazie se fac document cu document.
Fişă de evidenţă a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosinţă

15
 Serveşte ca document de evidenţă a materialelor de natura obiectelor de inventar, date
în folosinţa personalului, până la scoaterea lor din uz.
Se întocmeşte pe măsura dării în folosinţă a bunurilor, pentru fiecare persoană care le
primeşte.
Listă de inventariere, listă de inventariere(pentru gestiuni global-valorice)
Lista de inventariere serveşte ca:
- document pentru inventarierea bunurilor aflate în gestiunile entităţii;
- document pentru stabilirea lipsurilor şi plusurilor de bunuri (imobilizări, stocuri
materiale) şi a altor valori(elemente de trezorerie etc.);
- document justificativ de înregistrare în evidenţa magaziilor (depozitelor) şi în
contabilitate a plusurilor şi minusurilor constatate;
- document pentru întocmirea Registrului-inventar;
- document pentru determinarea ajustărilor pentru depreciere/pierdere de valoare;
- document centralizator al operaţiunilor de inventariere.
Se întocmeşte la locurile de depozitare, anual sau în situaţiile prevăzute de dispoziţiile
legale, de către comisia de inventariere, pe gestiuni, conturi de valori materiale, eventual
grupe sau subgrupe, separat pentru bunurile entităţii şi separat pentru cele aparţinând altor
entităţi, aflate asupra personalului entităţii la data inventarierii, primite pentru prelucrare etc.
şi se semnează de către membrii comisiei de inventariere şi de către gestionar.
În cazul bunurilor primite în custodie şi/sau consignaţie, pentru prelucrare etc., o copie
a Listei de inventariere se înaintează entităţii care deţine bunurile respective.
Listele de inventariere întocmite pentru bunurile aparţinând altor entităţi trebuie să
conţină, pe lângă elementele comune (felul materialului sau produsului finit, cantitatea,
valoarea etc.), numărul şi data actului de predare-primire.
Documentele contabile folosite pentru evidenţa stocurilor de produse şi de producţie în
curs de execuţie sunt:
- raportul de producţie
- bonul de predare, transfer, restituire
- proces verbal de recepţie tehnică de calitate

16
 Capitolul 2.Contabilitatea produselor finite

2.1. Sistemul conturilor utilizate pentru contabilitatea produselor finite

Reflectarea în contabilitate a mişcării produselor finite se ţine cu ajutorul conturilor

din grupa 34 “ Produse “ . Deoarece procesul de producţie determină la un moment dat şi
apariţia de semifabricate şi produse reziduale , grupa 34 “ Produse “ se desfăşoară pe mai
multe conturi sintetice de gradul I şi anume :
341 “ Semifabricate “
345 “ Produse finite “
346 “ Produse reziduale “
347 “ Produse agricole “
348 “ Diferenţe de preţ la produse “ .
Înregistrarea acestor diferenţe are drept scop aducerea costurilor planificate ( folosite
în cursul lunii ) , la nivelul costurilor efective . Din acest motiv contul 348 “ Diferenţe de preţ
la produse “ este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a produselor finite .
Conturile din grupa 34 “ Produse “ au funcţia contabilă de activ , sunt conturi de bilanţ
şi au rolul de a furniza informaţii de reflectare şi control gestionar, privind situaţiaşimişcarea
stocurilor de produse .
Contul 345 "Produse finite"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței şimişcării stocurilor de produse
finite. Contul 345 "Produse finite" este un cont de activ.
În debitul contului 345 "Produse finite" se înregistrează:
‐ valoarea la preț de înregistrare a produselor finite intrate în gestiune şi plusurile la
inventar (711);
‐ diferențele de preț în minus sau favorabile (costul de producție este mai mic decât
prețul standard) aferente produselor intrate în gestiune din producție proprie (348);
‐ valoarea la preț de înregistrare a produselor finite aduse de la terți (354, 401).
În creditul contului 345 "Produse finite" se înregistrează:
‐ valoarea la preț de înregistrare a produselor finite vândute şi lipsurile la inventar
(711);
‐ diferențele de preț în minus sau favorabile repartizate asupra produselor ieşite din
gestiune (348);

17
 ‐ valoarea la preț de înregistrare a produselor cuvenite unităților prestatoare, ca plată în
natură, potrivit prevederilor contractuale (462, 401);
‐ valoarea la preț de înregistrare a produselor finite transferate în magazinele de
vânzare proprii (371);
‐ valoarea la preț de înregistrare a produselor reținute pentru a fi utilizate în aceeaşi
unitate (301, 302, 303, 381);
‐ valoarea la preț de înregistrare a produselor acordate salariaților ca plată în natură,
potrivit legii (421);
‐ valoarea la preț de înregistrare a produselor finite trimise la terți (354);
‐ valoarea produselor finite donate sau distruse prin calamități (658).
Soldul contului reprezintă valoarea la preț de înregistrare a produselor finite existente
în stoc la sfârşitul perioadei.
Contul 348 "Diferențe de preț la produse"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența diferențelor între prețul standard (prestabilit)
şi costul de producție al produselor finite şi semifabricatelor.
Contul 348 "Diferențe de preț la produse" este un cont rectificativ al valorii de
înregistrare a produselor.
În debitul contului 348 "Diferențe de preț la produse" se înregistrează:
‐ diferențele de preț în plus sau nefavorabile (costul de producție este mai mare decât
prețul standard) aferente produselor intrate în gestiune din producție proprie (711);
‐ diferențele de preț în minus sau favorabile (costul de producție este mai mic decât
prețul standard) repartizate asupra produselor ieşite din gestiune (345, 347).
În creditul contului 348 "Diferențe de preț la produse" se înregistrează:
‐ diferențele de preț în minus sau favorabile aferente produselor intrate în gestiune din
producție proprie (345, 347);
‐ diferențele de preț în plus sau nefavorabile repartizate asupra produselor ieşite din
gestiune (711).
Soldul contului reprezintă diferențele de preț aferente produselor existente în stoc.
Contul 711 "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse"
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența costului de producție al produselor stocate,
precum şi variația acestuia.
În creditul contului 711 "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse" se
înregistrează:
‐ la sfârşitul perioadei, costul produselor în curs de execuție (331);

18
 ‐ costul de producție sau prețul de înregistrare al produselor obținute, la finele
perioadei, constatate plus la inventar (341 la 347);
‐ diferențele de preț în plus sau nefavorabile (costul de producție este mai mare decât
prețul standard) aferente produselor intrate în gestiune din producție proprie (348);
‐ costul de producție sau prețul de înregistrare al activelor biologice de natura
stocurilor obținute
din producție proprie, diferențele de preț aferente, precum şi sporurile de greutate şi
plusurile la inventar (361, 368).
În debitul contului 711 "Venituri aferente costurilor stocurilor de produse" se
înregistrează:
‐ reluarea produselor în curs de execuție, la începutul perioadei (331);
‐ costul de producție sau prețul de înregistrare al produselor vândute, constatate lipsă
la inventar (341 la 347);
‐ diferențele de preț în plus sau nefavorabile repartizate asupra produselor ieşite din
gestiune (348);
‐ costul de producție sau prețul de înregistrare al activelor biologice de natura
stocurilor lipsă la inventar, precum şi diferențele de preț aferente (361, 368).

2.2. Fluxul înregistrărilor privind operațiile cu produse finite

Exemple de înregistrări privind evidenţa semifabricatele şi produsele finite în varianta

metodei inventarului permanent şi a preţului standard (prestabilit)

Nr. Conţinutul operaţiei Conturi Valoare

Document
crt. D C -lei-
1. Obţinerea de semifabricate şi produse finite Bon de predare % 711 75.000
evaluate la preţ standard de 50.000 lei, 341 25.000
respectiv, 25.000 lei 345 50.000
2. Înregistrarea dif. de preţ nefav. de 1.000 lei, Notă de 348 711 1.000
stabilite la sf. lunii pentru semifabricate contabilitate
3. Înregistrarea dif. de preţ fav. de 2.000 lei, Notă de 711 348 2.000
stabilite la sf. lunii pentru produse finite contabilitate
4. Vânzarea de produse finite şi semifabricate la Factură 4111 % 71.400
preţ de vânzare de 40.000 lei şi respectiv, 7015 40.000
20.000 lei, cu TVA 19% 702 20.000
4427 11.400

19
5. Descărcarea gestiunii pentru produsele finite Notă de 711 345 30.000
vândute la preţ standard 30.000 lei contabilitate
6. Repartizarea diferenţelor de preţ favorabile de Notă de 348 711 1.000
1.000 lei pentru produsele finite vândute, pe contabilitate
bază de coeficient mediu
7. Desc. gest. pentru semif. vândute la preţ Notă contabilă 711 % 15.600
standard 15.000 lei, cu dif. de preţ nefav. de 341 15.000
600 lei, stab. pe bază de coef. mediu 348 600
8. Consumul propriu de semif. la preţ standard Fişă limită de 711 % 4.300
de 4.000 lei, cu dif. de preţnef. de 300 lei, consum şi notă de 341 4.000
stab.pe bază de coef. mediu contabilitate 348 300
9. Reţinerea de produse finite pentru a fi Bon de transfer 303 345 2.000
utilizateîn cadrul entităţii la preţ de
înregistrare total de
2.000 lei
10. Darea semifabricatelor spre prelucrare la terţi, Aviz de însoţire 354 341 1.500
la preţ standard de 1.500 lei
11. Încorporarea semif. de 1500 lei, în valoarea Aviz de însoţire 345 354 1.500
prod. finite obţinute din prelucrare la terţi
12. Contabilizarea tarifului de 100 lei, cu TVA Factură % 401 1.190
19%, facturat de către terţi 345 1.000
4426 190
13. Folosirea de prod. finite pentru protocol, la Notă de 6231 % 550
preţ standard de 500 lei, dif. de preţnefav. de contabilitate 345 500
50 lei, stab. pe bază de coef. mediu 348 50
14. Pred. cu titlu gratuit de prod. finite la preţ Proc. verb. de 6582 % 330
standard de 300 lei, cu dif. de preţ nefav. de pred.- 345 300
30lei, stab. pe bază de coef. mediu primire şi notă de 348 30
contab.
15. Înregistrarea TVA colectată de 62,70 lei Notă de 635 4427 62,70
aferentă produselor finite de la op.14 contabilitate
16. Transferarea de produse finite la preţ de Bon de transfer şi 371 % 154.700
înregistrare de 100.000 lei, pentru a fi NRCD 345 100.000
vândute 30.000
în magazinele proprii, adaos comercial 30%, 378 24.700
TVA neexigibilă 19% 4428
17. Crearea obligaţiei fată de angajaţii proprii Notă de 641 421 10.000
pentru produsele finite acordate acestora, la contabilitate
preţ de înregistrare de 10.000 lei şi stat de plată
18. Înreg. TVA colectată de 1.900 lei pentru Notă de 635 4427 1.900
prod. contabilitate

20
 finite acordate angajaţilor proprii
19. Acordarea produselor finite in valoare de Notă de 421 7015 10.000
10.000 lei propriilor angajaţi contabilitate
20. Desc. gest. pentru prod. finite în valoare de Notă de 711 345 10.000
10.000 lei acordate salariaţilor proprii contabilitate
21. Înregistrarea reţinerilor din valoarea Notă de 421 % 4150
produselor acordate angajaţilor: impozit 650 contabilitate şi stat 444 650
lei, contrib. la asigurări sociale 2.500 lei, de plată 4315 2.500
contrib. la asigurări de sănătate 1.000 lei 4316 1.000

Exemple de înregistrări privind diferenţele constatate la inventarierea produselor

Nr. Conturi
Valoare
Conţinutul operaţiei Documentul D C -lei-
crt.
1. Plusuri la inventar de produse finite la preţ de Proces verbal de 345 711 2.000
înregistrare 2.000 lei inventariere
2. Lipsuri neimputabile de semifabricate constatate la Proces verbal de 711 % 1.100
inventariere, la preţ standard 1.000 lei, cu diferenţe inventariere 341 1.000
în plus 100 lei 348 100
3. Distrugeri de produse finite de către calamităţi Proces verbal de 6587 345 500
naturale la preţ standard 500 lei inventariere
4. Repartizarea diferenţelor de preţ favorabile de 50 Notă de 348 6587 50
lei, pentru produsele finite de la op.3 contabilitate
5. Scăderea din gestiune a semif. constatate lipsa la Proces verbal de 711 % 440
inventariere, la preţ standard 400 lei, cu diferenţe inventariere 341 400
de preţ nefav. de 40 lei 348 40
6. Imputarea semifabricatelor de la operaţia 5 Decizie de 4282 % 476,00
gestionarului, cu TVA colectată 19% imputare 7588 400,00
4427 76
7. Lipsuri la invent. de prod. finite care nu pot fi Proces verbal de 473 345 600
soluţionate, la preţ standard 600 lei inventariere
8. Repartizarea diferenţelor de preţ favorabile de 60 Notă de 348 473 60
lei pentru produsele finite de la op. 7 contabilitate
9. Soluţionarea ulterioară a lipsurilor de la operaţia 7, Notă de 711 473 540
ca fiind neimputabile contabilitate

21
 2.3. Monografie contabilă privind produsele finite pentru S.C. MOLDOPAN
CONCEPT SOLUTION SRL

Prezentarea firmei
S.C. MOLDOPAN CONCEPT SOLUTION SRL

Cod Unic de Înregistrare: 34757331

Nr. de înmatriculare: J07/259/2015
Stare: INREGISTRAT din 09.07.2015
Secțiune CAEN: C - INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE
Diviziune CAEN: 10 - Industria alimentară
Grupă CAEN: 107 - Fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase
Clasă CAEN: 1071 - Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de
patiserie
Plătitor TVA:  DA (din 01.11.2015)
TVA la încasare: NU
Capital social: 50 000
 Informații contact
Localitate: Botoșani
Județ: BOTOȘANI
Adresa: JUD. BOTOȘANI, MUN. BOTOȘANI, CALEA NAȚIONALĂ, NR.14 CAMERA 8
Cod poștal: 710010
Monografie contabilă
La începutul anului 2021 MOLDOPAN CONCEPT SOLUTION SRL dispune de
următoarele elemente patrimoniale

Solduri inițiale debitoare Su Solduri inițiale Sume

me creditoare

129„Repartizarea profitului” 1.000 1012„Capital subscris 50.000

vărsat”
212„Construcții” 29.000

2131„Echipamente 10.000
tehnologice(mașini, utilaje și instalații
de
lucru)”
Malaxor aluat BRETA 400 V 25 kg,
4.800 lei
Cuptor pentru pâine, 5200 lei
3023 „Materiale pentru ambalat” 1.300 1061„Rezerve legale” 1.000

22
 345„Produse finite” 13.800 121„Profit sau pierdere” 15.800

348„Diferențe de preț 1.300

la produse”
5121„Conturi la 10.000
bănci în lei”
5311„Casa în lei” 400

Total 66.800 Total 66.800

In cursul luni ianuarie au loc următoarele operații economico-financiare:

1. În data de 03.01.2022 se închid conturile 121 și 129 :

121 = % 15.800
129 1.000
1171 14.800
2. În data de 03.01.2022 se achiziționează de la furnizorul RATCOM SRL 2 000 kg de făină
alba 2 lei/kg și 1 600 kg de făină neagră 2,50 lei/kg, TVA 9 % conform facturi nr. 22 .
2 000 x 2 + 1 600 x 2,5 = 4 000 + 4 000 = 8 000 lei
% = 401 8 720
301 8 000
4426 720

3. În În data de 03.01.2022 se achiziționează de la furnizorul SC METRO SA 20 kg de drojdie

15 lei/kg, 30 kg de zahăr 5 lei/kg și 20 kg sare 2,50 lei/kg TVA 9 % conform facturi nr. 23.
20 x 15 + 30 x 5 + 20 x 2,5 = 300 + 150 + 50 = 500 lei
% = 401 545
302 500
4426 45

4. În data de 04.01.2022 se dau în consum materii prime în valoare de 4 000 lei, materii
consumabile 250 lei și ambalaje 500 lei conform BC. nr 13.
a) 601 = 301 4 000
b) 602 = 302 250
c) 6023= 3023 500

5. În urma procesului de producție se obțin la costul standard, 4 000 pâini albe de 250g 1,8
lei/buc și 3 200 pâini negre de 250g 2,2 lei/ buc conform notei contabile nr. 7 .
23
 4 000 x 1,8 + 3 200 x 2,2 = 7 200 + 7 040 = 14 240 lei
345 = 711 14 240
6. La data de 05.01 se înregistrează diferențele de preț al produselor finite la intrare, știind că
costul efectiv(totalitatea cheltuielilor efectuate pentru obținerea produselor finite de mai sus)
este de:
Costul efectiv total = 4000 x 1,6 + 3.200 x 2,3 = 6.400 + 7360 = 13.760 lei
Costul standard total = 14.240 lei
Diferentele de pret la intrare = 13.760 – 14.240 = - 480
348 = 711 - 480
7. În data de 05.01.2022 se vinde stocul de produse finite către clientul OVISIM SRL, 3,4 lei/
buc pâine alba 250g și 3,8 lei/buc pâine neagră, TVA 9 % conform facturi fiscale nr 78 .
3,4 x 4 000 + 3,8 x 3 200 = 13 600 + 12 160 = 25 760 lei

4111 = % 28 078,4
7015 25 760
4427 2 318,4

8. Se descarcă gestiunea produselor vândute la costul standard conform notei contabile nr. 9.
711 = 345 14 240
9. La data de 05.01 se înregistrează diferențele de preț al produselor finite la ieșire.
S i 348+ RD 348 1300−4 8 0 820
K= = = = 0,03
SI 345+ RD 345 13800+14.240 28.040
RC348 = K * RC345 = 0,03 * 14.240 = 427,20
711 = 348 427,2

10. În data de 07.01.2022 se încasează clienți prin virement bancar, conform OP nr. 32.
5121 = 4111 28 078,4

11. În data de 08.01.2022 se dau în consum materii prime în valoare de 4 000 lei, materii
consumabile 250 lei și ambalaje 500 lei conform BC. nr 14.
a) 601 = 301 4 000
b) 602 = 302 250
c) 6023 = 3023 500

24
12. În urma procesului de producție se obțin 4 000 pâini albe de 250g 1,8 lei/buc și 3 200 pâini
negre de 250g 2,2 lei/ buc conform notei contabile nr. 7.
4 000 x 1,8 + 3 200 x 2,2 = 7 200 + 7 040 = 14 240 lei
345 = 711 14 240

13. În data de 09.01.2022 se trec produsele finite existente în stocul de mărfuri.

371 = 345 14 240

14. Se înregistrează adaosul commercial si TVA neexigibilă.

Adaos comercial = 40 % * 14 240 = 5 696 lei
TVA neexigibila = 9% (14 240 + 5 696) = 1 794,24 lei
Pret de vanzare = 14 240 + 5 696 + 1 794,24 = 21 730,24 lei

371 = % 7 490,24
378 5 696
4428 1 794,24

15. În data de 10.01.2022 se vând în totalitate mărfurile prin magazinul propriu.

4111= % 21 730,24
707 19 936
4427 1 794,24

16. Se descarcă genstiunea mărfurilor vândute.

% = 371 21 730,24
378 5 696
4428 1 794,24
607 14 240

17. În data de 10.01.2022 se incaseaza clienți în casieria unității.

5311 = 4111 21 730,24

18. În data de 12.01.2022 se transferă bani din casă în contul de la bancă

a) 581 = 5311 21 730,24
b) 5121 = 581 21 730,24

25
19. În data de 14.01.2022 se constată un minus de inventor la materiale pentru ambalat în
valoaare de 30 de lei.
6023 = 3023 30

20. În data de 15.01.2022 se înregistrează statul de salarii în sumă de 5000 lei.

641=421 5000

21. Se înregistrează obligațiile angajaților și angajatorului

Salariul brut=5000 lei
CAS= 25%×5000=1250 lei
CASS=10%×5000=500 lei
Venit net=3250 lei
IP=10%×3250=325 lei
Salariul net=2925 lei
a) Se înregistrează obligațiile angajaților.
421= % 2075
4315 1250
4316 500
444 325

b) Se înregistrează obligațiile angajatorului

.

CAM=2,25%×5000=113 lei
646=436 113

c) Plata salariului.
421=5121 2925

22. În data de 16.01.2022 se plătește se plăteste furnizorul RATCOM SRL.

401 = 5121 8 720

23. În data de 17.01.2022 se plătește se plăteste furnizorul SC METRO SA .

401 = 5121 545

26
24. În data de 28.01.2022 se achită factura de energie și apă în valoare de 800 lei, TVA 19 %
conform ff. nr 25.
% = 401 952
605 800
4426 152
25. În data de 28.01.2022. Se înregistrează amortizarea liniară a echipamentelor tehnologice (n=4
ani, 10.000:4x12) de 208,33 lei și a clădirii (n=10 ani, 29.000:10x12) de 241,67.

6811=2813 208,33
6811=2812 241,67
26. În data de 30.01.2022 conform hotărârii AGA Se constituie din profitul reportat rezerve
statutare 600 lei și alte rezerve în valoare de 200 lei:
1171 = % 800
1063 600
1068 200
27. În data de 31.01.2022 se închid conturile de venituri și cheltuieli.
a) Închidere cheltuieli
121 = % 30.133
601 8 000
602 500
605 800
6023 1 030
607 14 240
641 5 000
646 113
6811 450
b) Închidere venituri
% = 121 59 028,8
7015 25 760
707 19 936
711 13332,8
28. În data de 31.01.2022 se închid conturile de TVA.
a) 4427 = 4426 917
b) 4427 = 4423 3 195,64

27
 29. Determinarea impozitului pe profit și înregistrarea acestuia.

a) Pbrut  VT  C  59 028,8– 30.133 = 28 895,80 lei

b) IPprofit  16%  Pbrut  28.895,80 x 16 % = 4 623,33 lei

691 = 4411 4 623,33 lei

c) Se închide contul 691.

121 = 691 4 623,33 lei

28
 Concluzii
Orice întreprindere, pentru a-şi atinge obiectivul, trebuie să dispună alături de resurse
umane şi de mijloace industriale şi comerciale, adică de un anumit aparat de producţie, format
din maşini, utilaje clădiri şi alte instrumente. Pentru a face să funcţioneze aceste instrumente,
întreprinderea va trebui: să cumpere materii prime şi materiale; să asigure stocuri pe diferite
stadii ale procesului de producţie, în vederea evitării întreruperilor şi a salturilor în activitate;
să vândă pentru a-şi recupera resursele cheltuite.
Astfel, întreprinderea are nevoie, pe lângă instrumentele de producţie, şi de active
circulante.
Stocurile au ponderea cea mai mare în structura activelor circulante. Stocurile
reprezintă cantităţi de resurse materiale sau produse (finite sau într-un stadiu oarecare de
fabricaţie) acumulate în depozitele de aprovizionare ale unităţilor economice într-un anumit
volum şi o anumită structură, pe o perioadă de timp determinată, în vederea unei utilizări
ulterioare.
Produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de
fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în
vederea livrării sau expediate direct clienţilor;
O firmă care are ca obiect principal de activitate producţia trebuie să deţină suficiente
stocuri (materii prime, materiale, etc.) astfel încât procesul de producţie să aibă continuitate.
În acelaşi timp, structura şi mărimea stocurilor trebuie stabilită judicios, astfel încât să nu
existe lipsuri dintr-o anumită materie primă sau din contră, să existe supra stocuri din alte
materii prime. Lipsa stocurilor de materii prime poate duce la întreruperea activităţii de
producţie şi automat sunt influenţate negativ veniturile firmei cu repercusiuni directe asupra
profitului. În acelaşi timp, o aprovizionare în exces cu materii prime şi alte materiale poate
duce la un blocaj financiar ca urmare a obligativităţii achitării către furnizori a valorilor
imobilizate în stocurile procurate şi care nu sunt folosite imediat în procesul de producţie. Pe
de altă parte, aceste stocuri aprovizionate în exces se pot degrada sau altera ca urmare a
depozitării necorespunzătoare sau ca urmare a influenţelor factorilor de mediu, mai ales în
industria alimentar
De asemenea, stocurile de produse finite obţinute joacă un rol important în activitatea
unei firme. În procesul de fabricaţie al produselor finite firma trebuie să ţină cont de cererea şi
oferta de pe piaţă. Dacă firma produce mai mult decât se cere pe piaţă, acest fapt are o
influenţă negativă deoarece, pentru a obţine o anumită cantitate de produse, indiferent dacă se
vând sau nu, se consumă materii prime, forţa de muncă, utilităţi, etc., consumuri care

29
generează costuri. Dacă produsele obţinute nu se vând, costurile de producţie nu sunt
acoperite şi se obţine pierdere.
Anexe

30
 Bibliografie

1. Pîntea Iacob Petru , Bodea Gheorghe , Contabilitate financiară, editura IntelCredo Deva
2011
2. Popan Maria , Contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor, Editura: Oscar Print
Bucureşti, 2016
3. Tiron-Tudor Adriana, Contabilitate financiară-Seminar 4-6,Contabilitatea imobilizărilor
anul universitar 2017-2018.
4. Nistorescu Tudor, Cunoştinţe fundamentale pentru examenul de licenţă, Universitatea din
Craiova-Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
5. Ordinulul Nr.1802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate.
6. Codul Fiscal 2021
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm
7. Ghid privind aplicarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare consolidate, aprobate prin Ordinul Ministrului
Finanțelor Publice 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare
8. Legea contabilității numărul 82/1991 republicată

 www.google.ro/Program contabilitate SAGA 3.0

31