LICEUL TEHNOLOGIC “ LIVIU REBREANU “ MAIERU

FILIERA TEHNOLOGICA
PROFIL : SERVICII
SPECIALIZAREA : TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

PROIECT

EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALE

NIVEL 4

TEMA BALNATA DE VERIFICARE LA S.C.DAMI PROD S.R.L.

Profesor coordonator: Elev:

PROF. BODRIHEIC DORU MIHAILA AUGUSTINA MARIA
 CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………………………..04

I. SISTEMUL CONTURILOR
1.1 Necesitatea conturilor…………………………………………………………………05
1.2 Structura conturilor……………………………………………………………………05
1.3 Felurile conturilor……………………………………………………………………..07
1.4 Regulile de functionare si corespondenta a conturilor…………………………….....07
1.5 Conturile si balanta de verificare……………………………………………………...08

II. LUCRARI PREGATITOARE INTOCMIRII BALANTEI DE VERIFICARE

2.1 Verificarea concordantei dintre contabilitatea analitica si contabilitatea operativa, dintre
contabilitatea sintetica si cea analitica.............................................................................09
2.2 Intocmirea balantei de verificare provizorii inainte de inventariere................................10
2.3 Efectuarea operatiunilor de delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor si
determinarea rezultatului exercitiului........................................................................................11
2.4 Stabilirea rulajelor lunare in Registrul Jurnal si in Cartea Mare......................................12

III. BALANTELE DE VERIFICARE A INREGISTRARILOR IN CONTURI

3.1 Notiune, importanta si forma............................................................................................13
3.2 Felurile si functiile balantelor de verificare.....................................................................14
3.3 Tehnica intocmirii balantei de verificare.........................................................................16

IV. PARTICULARITATI PRIVIND INTOCMIREA BALANTEI DE VERIFICARE LA SC.

DAMI PROD SRL. ..........................................................................................................................17

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................25

4
 ARGUMENT

Balanta de verificare este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura

respectarea in contabilitatea echilibrului permanent impus de dubla inregistrare a operatiilor
economice, oferind prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi, precum si a
intocmirii unor bilanturi reale si complete.
Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico -
financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul
instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale.
Am realizat aceasta lucrare deoarece consider ca elementele incluse in balantele de
verificare trebuie să reprezinte “reflectarea” imaginii unei inregistrari corecte a operatiunilor
economice, obiectivul balantelor de verificare fiind acela de a oferi informatii despre situatia
economico-financiară,unei societati, utile pentru agentii economici in luarea deciziilor economice.
Lucrarea intitulată “Balanta de verificare a inregistrarilor in conturi” cuprinde patru parti:
- capitolul I “Sistemul conturilor”
- capitolul II “Lucrari pregatitoare intocmirii balantei de verificare”
- capitolul III “Balantele de verificare a inregistrarilor in conturi”
- capitolul IV “Particularitati privind intocmirea balantei de verificare la Sc Dami Prod Srl”
In primul capitol al lucrarii mi-am propus sa prezint sistemul conturilor efectuand, in acest
sens, o prezentare generala a necesitatii conturilor, regulamentul lor de funtionare, precum si o
conexiune intre conturi si balanta de verificare.
Capitolul doi dezbate elementele pregatitoare intocmirii balantei de verificare; am evidentiat
verificarea inregistrarii corecte in conturi a tuturor operatiunilor efectuate si a concordantei dintre
contabilitatea analitica si evidenta operativa, dintre contabilitatea sintetica si cea analitica. De
asemenea au mai fost abordate aspectele privind intocmirea balantei de verificare provizorii şi
inventarierea generala cu inregistrarea diferentelor.
Capitolul trei si-a propus sa prezinte conceptul de balanta de verificare, forma unei astfel de
balante, importanta acesteia in contabilitate incheindu-se cu tehnica si etapele intocmirii balantei
de verificare.
Capitolul patru reprezinta o abordare din punct de vedere practic a capitolului anterior.
Astfel, ca urmare a insusirii conceptului de balanta de verificare, capitolul include intocmirea
Registrului Jurnal, efectuarea evidentei sistematice şi efectuarea balantei in cadrul societatii Dami
Prod Srl.

5
 Cap I. SISTEMUL CONTURILOR

1.1 Necesitatea conturilor

Operatiile economice si financiare ce au loc la nivelul agentilor economici produc, asa cum
s-a aratat, modificari asupra posturilor din activul si pasivul bilantului. In practica nu se intocmeste
cate un bilant dupa fiecare operatie economica si financiara, pentru ca acest lucru ar necesita o mare
cantitate de munca. In plus, un astfel de bilant, chiar daca s-ar intocmi dupa fiecare operatie, nu ar
satisface nevoile de informare ale agentului economic, deoarece el ar reflecta doar existentele
patrimoniale la un moment dat fara a furniza si miscarile elementelor patrimoniale.
Contabilitatea s-a adaptat necesitatilor de furnizare a informatiilor, in sensul ca, in loc sa se
intocmeasca cate un bilant dupa fiecare operatie, se conduce o evidenta separata pentru fiecare
element patrimonial. O astfel de evidenta preia existentele de active si pasive din bilantul intial, de
la inceputul perioadei de gestiune. In ea se inregistreaza pe parcursul perioadei de gestiune
modificarile patrimoniale, in asa fel incat la sfarsitul perioadei sa furnizeze existentele patrimoniale
in vederea preluarii lor in bilantul final, pe baza relatiei matematice:
Existente initiale + Cresteri - Micsorari = Existente finale

Instrumentul cu ajutorul caruia se tine evidenta separata a elementelor din activul si pasivul
bilantului este contul. Totalitatea conturilor deschise in contabilitate pentru realizarea integrala a
obiectului ei formeaza sistemul conturilor.
Intrucat elementele patrimoniale reflectate in bilant sunt de doua feluri: de activ si de pasiv,
si conturile sunt de activ sau de pasiv, dupa natura posturilor carora le corespund.
Conturile se folosesc nu numai pentru elementele patrimoniale, ci si pentru conturile de
rezultate (cheltuieli si venituri), pentru elementele extrapatrimoniale, cat si pentru contabilitatea
manageriala (de gestiune).
Dintre procedeele metodei contabilitatii, contul este cel mai reprezentativ si de la el deriva
insasi denumirea disciplinei de contabilitate.

1.2 Structura conturilor

Structura conturilor este formata din urmatoarele elemente:
• Denumirea sau titlul contului este alcatuit, de regula, din denumirea bunului economic, dreptului
sau obligatiei a caror situatie se reflecta cu ajutorul lui. El mai are si un simbol cifric, care usureaza
munca de identificare si folosire a conturilor.
• Explicatia operatiei inregistrate in cont poate avea o forma descriptiva sau o forma contabila:

6
- explicatia descriptiva consta in prezentarea pe scurt a continutului operatiei si indicarea
documentului justificativ in care s-a consemnat efectuarea ei;
- explicatia contabila consta in indicarea, in cadrul fiecarui cont a denumirii sau simbolului contului
sau corespondent in care se inregistreaza concomitent aceeasi operatie economica.
• Debitul si creditul contului. Forma contului este aceea a literei ,,T". In felul acesta contul are 2
parti. Partea din stanga contului se numeste ,,debit" (D), iar partea din dreapta contului se
numeste ,.credit" (C). Cele doua parti ale contului au functii contrarii. In cadrul fiecarui cont, una
din parti serveste pentru inscrierea sumelor care reprezinta cresteri, iar cealalta parte serveste pentru
inscrierea sumelor care reprezinta micsorari. Sumele inscrise in debitul unui cont se numesc sume
debitoare. Sumele inscrise in creditul unui cont se numesc sume creditoare.
• Rulajul contului se stabileste pe baza sumelor debitoare si creditoare inregistrate in cursul
perioadei de gestiune, separat pentru debitul respectiv creditul contului.
- Rulajul debitor al contului se stabileste prin adunarea sumelor debitoare din cursul perioadei de
gestiune.
- Rulajul creditor al contului se stabileste prin adunarea sumelor creditoare din cursul perioadei de
gestiune.
• Total sume se stabileste in moduri diferite si are continut economic diferit, in functie de natura
contului:
- Total sume debitoare (TSD): se obtine prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in debitul
contului
- Totalul sumelor creditoare (TSC): se obtine prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in
creditul contului.
• Soldul contului este suma care rezulta ca diferenta intre totalul .sumelor inscrise in debitul unui
cont si totalul sumelor inscrise in creditul aceluiasi cont.
Ca atare:
Sold debitor (SD) = TSD – TSC
Sold creditor (SC) = TSC - TSD

- Existentele de la inceputul unei perioade de gestiune alcatuiesc, in cadrul contului, solduri

initiale.
- Existentele de la sfarsitul unei perioade de gestiune sunt exprimate prin solduri finale.
- Un cont functioneaza atata timp cat are sold.
- Cand TSD = TSC, contul respectiv este balansat sau soldat.
- A solda un cont inseamna a include acel cont.

7
 1.3 Felurile conturilor
In functie de sfera de cuprindere conturile pot fi:
• Conturi sintetice, care sunt folosite ca mijloc de grupare si de generalizare a datelor contabile
pentru parti ale patrimoniului sau rezultatelor financiare. Inregistrarile in conturile sintetice se fac
numai in etalon banesc.

• Conturi analitice, care sunt folosite pentru inregistrarea operatiilor privind un anumit fel de
bunuri, drepturi, obligatii sau rezultate. Ele sunt dezvoltatoare ale conturilor sintetice
corespunzatoare.

1.4 Regulile de functionare si corespondenta a conturilor

In folosirea celor doua categorii de conturi, de activ si de pasiv, trebuie sa se tina seama de
urmatoarele reguli generale de functionare a lor:
• Conturile de activ oglindesc in debit existentele si cresterile de bunuri economice, iar in credit
micsorarile de bunuri economice. Pot avea numai sold debitor.
• Conturile de pasiv oglindesc in credit existentele si cresterile de drepturi si obligatii, iar in debit
micsorarile de drepturi si obligatii. Pot avea numai sold creditor.
Tinand seama ca bunurile economice alcatuiesc patrimoniul economic, iar drepturile si
obligatiile formeaza patrimoniul juridic, schematic, functionarea conturilor patrimoniale poate fi
prezentata astfel:

Conturi de activ Conturi de pasiv

Cresteri ale patri- Micsorari ale patri- Micsorari ale patri- Cresteri ale patri-
moniului economic moniului economic moniului juridic moniului juridic
(+) (-) (-) (+)

Conturile la care ne-am referit indeplinesc in permanenta o singura functie, fie numai functia
conturilor de activ, fie numai functia conturilor de pasiv, motiv pentru care ele sunt considerate
conturi monofunctionale.
Pe langa acestea exista si conturi bifunctionale, adica acele conturi care pot apare uneori in
activul bilantului, iar alteori in pasivul bilantului, in functie de soldul lor, debitor sau creditor. Ele
pot avea doua functii, de activ sau de pasiv, dar nu in acelasi timp ci alternativ.
Conturile bifunctionale functioneaza in principiu, dupa regulile amintite pentru conturile de
activ sau de pasiv. Cand au sold debitor vor functiona dupa regulile conturilor de activ, iar cand au
sold creditor vor functiona dupa regulile conturilor de pasiv.

8
 Dubla inregistrare presupune reflectarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii
economice in doua conturi diferite si in parti opuse ale acestora, respectiv in debitul unui cont si in
creditul altui cont.

Intre cele doua conturi folosite se stabileste o legatura denumita corespondenta conturilor
ceea ce face ca cele doua conturi sa fie corespondente intre ele.
- Contul care se debiteaza are corespondent un cont ce se crediteaza.
- Contul care se crediteaza are corespondent un cont ce se debiteaza.

1.5 Conturile si balanta de verificare

Legatura dintre cont, care furnizeaza informatii asupra fiecarui element de activ si de pasiv
si bilant, se oglindeste situatia de ansamblu a activitatii intreprinderii la un moment dat, se
realizeaza prin centralizarea si verificarea exactitatii datelor cu ajutorul balantei de verificare.
Soldurile initiale ale conturilor reprezinta situatia de la inceputul perioadei, preluata din
bilantul incheiat la sfarsitul perioadei precedente. In acest mod se asigura, prin intermediul balantei
de verificare, legatura dintre bilantul initial si conturi.
Verificarea inregistrarilor in conturi si a egalitatii bilantiere se reflecta prin cele trei serii de
egalitati ale balantei, si anume:
- suma soldurilor initiale debitoare = suma soldurilor initiale creditoare;
- suma rulajelor debitoare = suma rulajelor creditoare;
- suma soldurilor finale debitoare = suma soldurilor finale creditoare.
Balanta de verificare concentreaza informatiile din conturile sintetice, servind la elaborarea
bilantului. Astfel, soldurile finale ale conturilor sintetice de activ si de pasiv sunt trecute in balanta
de verificare, de unde sunt preluate, prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a
bilantului.
In concluzie, balanta de verificare reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii prin
intermediul caruia se asigura gruparea, centralizarea si verificarea exactitatii datelor din conturi,
legatura dintre conturile sintetice si cele analitice, controlul egalitatii bilantiere, legatura dintre
bilantul initial si conturi, si dintre conturi si bilantul final.

9
 Clasificarea balanţelor de verificare
Pentru clasificarea balanţelor de verificare se folosesc următoarele criterii:
- felul conturilor pe care le conţin;
- numărul egalităţilor pe care le cuprind.
a. După felul conturilor pe care le conţin, balanţele de verificare pot fi:
- balanţe pentru conturile sintetice;
- balanţe pentru conturile analitice.
Balanţele de verificare pentru conturile sintetice sau balanţele de verificare generale se întocmesc
numai valoric, pe baza datelor preluate din toate conturile sintetice folosite în contabilitatea curentă
a unei unităţi într-o anumită perioadă de gestiune.
Balanţele de verificare pentru conturile analitice se întocmesc cu exprimarea datelor atât cantitativ
cât şi valoric (pentru conturile care înregistrează elemente de natura stocurilor) sau numai valoric
(pentru anumite conturi, ca de exemplu 411 „Clienţi", 401 „Furnizori"), pe baza datelor preluate din
conturile analitice, separat pentru fiecare cont sintetic care a fost desfăşurat pe conturi analitice.
Balanţele de verificare pentru conturile analitice se întocmesc înainte de întocmirea balanţei de
verificare a conturilor sintetice, motiv pentru care se mai numesc şi balanţe de verificare auxiliare
sau secundare.
Dacă pentru conturile sintetice, la nivelul unităţii patrimoniale, se întocmeşte numai o balanţă de
verificare, numărul balanţelor de verificare ale conturilor analitice depinde de numărul conturilor
sintetice care au fost desfăşurate pe conturi analitice. Exemple de conturi sintetice care se dezvoltă
în conturi analitice şi pentru care se întocmesc balanţe de verificare analitice: 301 „Materii prime",
302 „Materiale consumabile", 401 „Furnizori", 411 „Clienţi".
După soldul pe care îl prezintă la sfârşitul perioadei, conturile pentru care se întocmesc, balanţele
de verificare analitice sau auxiliare pot fi de două feluri:
- balanţe de verificare analitice pentru conturile monofuncţionale;
- balanţe de verificare analitice pentru conturile bifuncţionale.
b. După numărul egalităţilor pe care le cuprind sau al conţinutului lor, balanţele de verificare pot
fi:
- cu o egalitate;
- cu două egalităţi;
- cu trei egalităţi;
- cu patru egalităţi.
Balanţa de verificare cu o egalitate se poate prezenta în două variante:

10
 - ca o balanţă de verificare a sumelor;
- ca o balanţă de verificare a soldurilor.
Balanţa de verificare a sumelor cuprinde două coloane, una pentru total sume debitoare şi alta
pentru total sume creditoare ale conturilor din registrul cartea mare, la data întocmirii ei. Intre cele
două coloane trebuie să existe egalitatea:
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
Totalul sumelor debitoare se compune din soldurile iniţiale debitoare de la începutul anului plus
rulajele debitoare de la începutul anului şi până la data întocmirii balanţei de verificare.
Totalul sumelor creditoare se compune din soldurile iniţiale creditoare de la începutul anului plus
rulajele creditoare de la începutul anului şi până la data întocmirii balanţei de verificare.
Înscrierea elementelor respective (totalul sumelor debitoare şi totalul sumelor creditoare) se
efectuează separat, pentru fiecare cont în parte.
Balanţa de verificare a soldurilor cuprinde două coloane, una pentru soldurile finale debitoare şi
cealaltă pentru soldurile finale creditoare. între cele două coloane trebuie să existe egalitatea:
Total solduri finale debitoare ■ Total solduri finale creditoare

Modelul balanţei soldurilor se prezintă astfel:

Balanţa de verificare cu o egalitate (balanţa soldurilor)

Nr.
Simbol cont Denumirea conturilor Solduri finale
crt.
Debitoare Creditoare
1. 101 „Capital" 249.000,00
2. 212 „Construcţii" 150.000,00
3. 301 „Materii prime" 60.000,00
4. 302 „Materiale consumabile" 6.000,00
5. 401 „Furnizori" - 27.000,00
6. 411 „Clienţi" 40.000,00
7. 461 „Debitori diverşi" 3.000,00
8. 5121 „Conturi la bănci în lei" 22.000,00
9. 5311 „Casa în lei" 2.000,00
10. 5191 „Credite bancare pe termen scurt" 7.000,00
TOTAL 283.000,00 283.000,00
Prezentând situaţia economico-financiară a unităţii economice la un moment dat, prin soldurile
finale debitoare şi creditoare ale conturilor, balanţa soldurilor stă la baza întocmirii bilanţului şi

11
permite conducerii unităţii să cunoască rezultatele activităţii la perioade scurte de timp, respectiv în
intervalul dintre două bilanţuri anuale.
Din motive de simplificare, pentru conturile analitice se întocmeşte, în cele mai multe cazuri,
balanţa soldurilor.
Balanţa de verificare cu două egalităţi, denumită şi balanţa sumelor şi soldurilor, rezultă din
combinarea balanţei sumelor cu balanţa soldurilor. Ea cuprinde patru coloane: două pentru total
sume, debitoare şi creditoare şi două pentru solduri finale, debitoare şi creditoare, ceea ce permite
stabilirea a două egalităţi între totalurile coloanelor perechi:
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor flnale creditoare
Balanţa de verificare cu două egalităţi permite verificarea corelaţiilor şi realizarea funcţiilor celor
două tipuri de balanţe de verificare (balanţa sumelor şi balanţa soldurilor), din a căror combinare
rezultă.
Întrucât din balanţa de verificare cu două egalităţi nu rezultă informaţii distincte cu privire la rulajul
conturilor, acest aspect diminuează proprietăţile informative ale balanţei pentru satisfacerea
cerinţelor de analiză a activităţii unităţii patrimoniale.
Balanţa de verificare cu trei egalităţi a fost concepută cu scopul de a spori proprietăţile informative
ale balanţelor de verificare, necesare pentru efectuarea analizelor şi elaborarea deciziilor. Această
balanţă de verificare cuprinde şase coloane (trei perechi de coloane), din care două coloane pentru
soldurile iniţiale debitoare şi creditoare, două coloane pentru rulajele lunii curente debitoare şi
creditoare şi două coloane pentru soldurile finale debitoare şi creditoare, ceea ce permite stabilirea a
trei egalităţi între totalurile coloanelor perechi astfel:
Totalul soldurilor iniţiale debitoare = Totalul soldurilor iniţiale creditoare
Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare
Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare
Cu toate că balanţa de verificare cu trei egalităţi dă posibilitatea îndeplinirii funcţiei de analiză a
activităţii economice, ea limitează informarea privind evoluţia în timp întrucât nu se pot compara
informaţiile din luna curentă cu informaţiile din lunile precedente.
Balanţa de verificare cu patru egalităţi se prezintă sub forma unui tabel cu opt coloane, din care
două coloane pentru totalul sumelor debitoare şi creditoare din luna precedentă, două coloane
pentru rulajele debitoare şi creditoare ale lunii curente, două coloane pentru totalul sumelor
debitoare şi creditoare şi două coloane pentru soldurile finale debitoare şi creditoare, ceea ce
permite stabilirea a patru egalităţi între totalurile coloanelor perechi astfel:

12
 Totalul sumelor debitoare din perioada precedentă = Totalul sumelor creditoare din perioada
precedentă

Totalul rulajelor debitoare = ale perioadei curente = Totalul rulajelor creditoare ale
perioadei curente
Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare

Totalul soldurilor finale = debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare

Balanţa de verificare cu patru egalităţi reprezintă modelul cel mai complet şi cel mai folosit în
activitatea practică, întrucât satisface funcţiile celorlalte balanţe şi oferă în plus informaţii pentru
efectuarea analizei în dinamică a situaţiei economico-financiare a unităţii. Totodată, dă posibilitatea
stabilirii următoarelor corelaţii: egalitatea dintre sumele totale din balanţa de verificare întocmită la
sfârşitul perioadei precedente şi sumele totale la sfârşitul perioadei precedente din balanţa de
verificare a perioadei curente; egalitatea dintre sumele totale din balanţa perioadei curente şi sumele
totale la sfârşitul perioadei precedente din balanţa de verificare a perioadei viitoare.
În condiţiile utilizării calculatorului electronic în prelucrarea datelor, se realizează balanţa de
verificare cu cinci egalităţi care se prezintă ca un tabel cu zece coloane din care două coloane
reflectă soldurile iniţiale de la începutul anului, două coloane pentru rulajele lunilor precedente,
două coloane pentru rulajele lunii curente, două coloane pentru total sume la sfârşitul lunii curente
şi două coloane pentru solduri finale.

13
 II. LUCRARI PREGATITOARE INTOCMIRII BALANTEI DE
VERIFICARE

2.1 Verificarea concordantei dintre contabilitatea analitica si contabilitatea

operativa, dintre contabilitatea sintetica si cea analitica
In aceasta etapa se pleaca mai intai de la evidenta operativa in intreprinderea respectiva. In
general, evidenta operativa se organizeaza pentru imobilizari corporale, stocuri, unele active banesti
si chiar pentru cheltuieli si venituri. De asemenea, se are in vedere metoda de organizare a
contabilitatii analitice a unor active si pasive in functie dc optiunea intreprinderii privitoare la
metodele alese si de necesitatile de informare.
Astfel, pentru imobilizarile corporale sub denumirea generica de ,,mijloace fixe" exista un
document de evidenta operativa utilizat pentru reflectarea existentei si miscarii cantitative a acestora
numit ,,Lista pentru inventariere si evidenta a mijloacelor fixe" deschis pe locuri de gestionare,
( sectii, ateliere, administratie etc.)
Pentru contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se utilizeaza doua metode, si anume:
- o metoda utilizand doua registre: Fisa mijlocului fix si Registrul numerelor de inventar;
- o metoda utilizand Registrul pentru evidenta analitica.
Indiferent ce metoda se aplica, la finele anului se verifica concordanta dintre evidenta
operativa unde existenta de mijloace fixe este exprimata cantitativ cu evidenta cantitativ valorica de
la contabilitate (fie Fisa mijlocului fix, fie Registru pentru evidenta analitica).
In cazul stocurilor se are in vedere metoda de organizare a contabilitatii analitice a stocurilor
si anume: fie metoda fiselor cantitativ-valorice, fie cea operativ-contabila (per sold) fie metoda
global valorica.
Raportul de gestiune se completeaza zilnic in doua exemplare de catre gestionar, pentru
fiecare gestiune in parte. La inceputul fiecarei zile se inscrie soldul valoric de la finele zilei
precedente dupa care se inregistreaza pe baza de documente justificative toate intrarile valorice si
respectiv iesirile valorice, iar la finele fiecarei zile se determina soldul care reprezinta existentele
scriptice de marfuri si ambalaje. Exemplarul doi al raportului de gestiune se transmite contabilitatii
pentru a se verifica concordanta cu evidenta analitica.
Pentru incasarile si platile in numerar se utilizeaza ca document de evidenta operativa
Registrul de casa care se intocmeste zilnic in doua exemplare de casierul unitatii pe baza
documentelor justificative de incasari si plati in numerar. In urma insumarii existentelor de numerar
de la inceputul fiecarei zile cu incasarile din care se scad platile rezulta soldul casei.

14
• Pe baza Registrului de casa se inregistreaza in contabilitate toate operatiunile de incasari si plati.
Ca urmare, concordanta dintre Registrul de casa si contabilitate trebuie sa se efectueze la intervale
mai scurte de timp dar in mod obligatoriu la 31 decembrie a exercitiului financiar.
Pentru toate conturile sintetice care se dezvolta pe conturi analitice este necesar sa se
intocmeasca balante de verificare analitice cu ajutorul carora se verifica concordanta dintre
contabilitatea sintetica si cea analitica. Aceasta concordanta se verifica prin corelatiile care trebuie
sa existe intre contul sintetic si conturile sale analitice, determinate cu ajutorul balantelor de
verificare, astfel:
1. Soldul initial al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor initiale ale conturilor
analitice.
2. Rulajul debitor al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor debitoare ale conturilor
analitice.
3. Rulajul creditor al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor creditoare ale conturilor
analitice.
4. Total sume debitoare ale contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma totalului sumelor debitoare
ale conturilor analitice.
5. Total sume creditoare ale contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma totalului sumelor creditoare
ale conturilor analitice.
6. Soldul final al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor finale ale conturilor
analitice.

2.2 Intocmirea balantei de verificare provizorii inainte de inventariere

Intocmirea primei balante de verificare a conturilor sintetice inainte de inventariere se face
pe baza datelor din conturile sintetice. Aceasta balanta provizorie are ca scop determinarea
existentelor de active, datorii si capitaluri proprii, pe baza datelor din contabilitate si stabilirea
soldurilor scriptice.
Intocmirea acestei prime balante de verificare realizeaza una din principalele functii ale
acesteia si anume: ,,Verificarea exactitatii datelor inregistrate in conturi". Cu aceasta ocazie se
verifica egalitatile specifice balantei de verificare in functie de tipurile de balanta intocmita, si
anume cu una, doua, trei sau patru egalitati. Stocul scriptic se poate determina intocmind oricare din
aceste balante, dar se recomanda intocmirca balantei de verificare cu patru egalitati, deoarece este
cea mai utila pentru intocmirea situatiilor financiare anuale. Este important sa se confrunte rulajele
din balanta de verificare cu totalul sumelor din Registrul jurnal, care trebuie sa fie egale pentru
aceeasi perioada de timp.
Cu ajutorul balantelor de verificare nu se pot descoperi:
15
a) Omisiunile de inregistrare concretizate in faptul ca o operatie economica nu este inregistrata nici
in ,,Registrul jurnal" si, prin urmare, nici in ,,Registrul Cartea-Mare".
b) Erorile de compensatie concretizate in raportarea gresita a sumelor din ,,Registrul jurnal" sau din
documentele justificative in ,,Registrul Cartea-Mare" in sensul ca s-a trecut o suma in plus intr-o
parte a unui cont sau a mai multor conturi si o alta suma in minus, egala cu cea trecuta in plus, astfel
incat pe total cele doua categorii de sume se compenseaza.
c) Erorile de imputatie concretizate in raportarea unor sume exacte ca valori absolute
din ,,Registrul-jurnal" in ,,Registrul Cartea-Mare" atat in debit cat si in credit, insa in alte conturi
decat cele corespunzatoare continutului economic al operatiei respective; Alte erori de inregistrare a
unor operatii cum ar fi: stabilirea unor corespondente gresite a conturilor, inregistrari duble ale unor
operatii economice, inversari de formule contabile, redactari de formule contabile corecte dar cu
alte sume, mai mari sau mai mici decat cele reale etc.

2.3 Efectuarea operatiunilor de delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor si

determinarea rezultatului exercitiului
Delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor este impusa de aplicarea principiului
independentei exercitiilor financiare care presupune determinarea corecta a rezultatului exercitiului.
Astfel, acest principiu impune ca toate operatiile economice care au avut loc intr-un exercitiu
financiar sa fie reflectate in contabilitatea acelui exercitiu. Dar exista operatii economice care se
efectueaza intr-un exercitiu financiar si se refera la exercitiile financiare viitoare. Asa este cazul
cheltuielilor si veniturilor inregistrate in avans.
Atat in cazul cheltuielilor cat si a veniturilor, apar doua categorii de inregistrari in
contabilitate si anume:
- separarea cheltuielilor si veniturilor ce au fost efectuate in perioada curenta, dar care
privesc perioada viitoare, prin majorarea cheltuielilor (veniturilor) in avans;
- separarea cheltuielilor si veniturilor care au fost efectuate in perioada anterioara, dar care
se refera la exercitiul curent prin diminuarea cheltuielilor (veniturilor) inregistrate in avans si
majorarea cheltuielilor (veniturilor) corespunzatoare.
Rezultatul exercitiului financiar se determina anual dupa inchiderea tuturor conturilor de
cheltuieli si venituri aplicand metoda economica de calcul facand diferenta dintre total venituri si
total cheltuieli aferente exercitiului respectiv. Acest rezultat financiar se determina in Contul de
profit si pierdere.
In situatia in care au fost efectuate inregistrari contabile prin debitarea conturilor de venituri
sau creditarea conturilor de cheltuieli (in cazul operatiilor economice de asociere in participare sau

16
corectari de inregistrari eronate) se au in vedere soldurile conturilor de venituri si cheltuieli inainte
de a inchide conturile, in corespondenta cu contul 121 ,,Profit si pierdere" cumulate de la inceputul
anului.

2.4 Stabilirea rulajelor lunare in Registrul Jurnal si in Cartea Mare

Asa dupa cum se cunoaste, pe baza documentelor justificative in care sunt consemnate
operatiile economico-financiare se face contarea acestor operatii, dupa care se inregistreaza in
evidenta cronologica si sistematica.
Evidenta cronologica se realizeaza cu ajutorul Registrului jurnal unde se. inscriu toate
formulele contabile intocmite, pe baza documentelor justificative, in ordinea in care au avut loc in
timp, cronologic. Aceasta evidenta cronologica nu are in vedere nici un criteriu de grupare in afara
de timp. La finele anului se procedeaza in felul urmator:
- se totalizeaza provizoriu sumele din Registrul jurnal, care se compara cu rulajul din balanta
de verificare intocmita inainte de inventariere;
- dupa efectuarea inventarierii, daca exista diferente de inventar, acestea se inregistreaza in
Registrul jurnal pe luna decembrie dupa care se totalizeaza, sumele reprezentand rulajul lunii
decembrie care trebuie sa fie egal cu rulajul din balanta de verificare definitive.
Cartea-mare reprezinta formularul utilizat pentru evidenta sistematica, respectiv pentru
conturile sintetice. La finele anului, dupa inregistrarea diferentelor de inventar se totalizeaza
rulajele, total sume si se determina soldul final al conturilor sintetice. Totalizarea unor elemente ale
conturilor sintetice se face si in functie de formularul utilizat de intreprindere: Cartea mare,
maestru-sah, Cartea mare pe jurnale, sau alte tipuri de formulare permise de normele contabile
romanesti.

17
 III. BALANTELE DE VERIFICARE A INREGISTRARILOR IN
CONTURI
3.1 Notiune, importanta si forma

1. Notiune:
Balanta de verificare este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura
verificarea exactitatii inregistrarii operatiunilor economice in conturi, legatura dintre conturile
sintetice si cele analitice precum si centralizarea datelor contabilitatii curente.

2. Importanta:
• Verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, care consta in
respectarea principiului dublei inregistrari si a calculelor effectuate;
• Asigura legatura dintre conturile sintetice si bilant;
• Asigura legatura dintre conturile sintetice si cele analitice;
• Asigura centralizarea existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale;
• Este un instrument de analiza a activitatii economice.

3. Forma:
Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare in care se inscriu sumele
inregistrate in conturi, cu respectarea celor trei principii fundamentale ale contabilitatii:
- principiul dublei reprezentari;
- principiul dublei inregistrari;
- principiul dublei centralizari.
Balanta de verificare contine toate conturile folosite de catre un agent economic, in fiecare
cont fiind inscrise: soldurile initiale, rulajele curente, total sume si soldurile finale. In cadrul
balantei de verificare exista anumite egalitati, care exprima un echilibru permanent intre datele
inscrise in conturile din balanta, echilibru rezultat prin respectarea principiului dublei inregistrari;
Legea contabilitatii nr. 82 din 1991, modificata prin OG nr.70/2004 (cu intrare in vigoare de
la 01.01.2005) prevede la articolul 21 ca „pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a
operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare, cel putin anual, la incheierea exercitilui
financiar, sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice”.
Balanta de verificare se intocmeste, de obicei, la sfarsitul fiecarei luni, ogligatoriu in ultima
zi din fiecare luna. Sumele inscrise in balanta de verificare se trec cumulat de la inceputul anului,
pana la luna de efectuare a balantei.
18
 3.2 Felurile si functiile balantelor de verificare
Feluri de balanta:
Dupa natura conturilor:
1. balante ale conturilor sintetice
2. balante ale conturilor analitice
Dupa numarul de egalitati, balantele sintetice sunt:
1. cu o serie de egalitati: TSD=TSC sau Sfd=Sfc;
2. cu doua serii de egalitati: TSD=TSC si Sfd=Sfc;
3. cu trei serii de egalitati: Sid=Sic si RD=Rc si Sfd=Sfc;
4. cu patru serii de egalitati: Sid=Sic, Rd=Rc, TSD=TSC, Sfd=Sfc (in locul
coloanei solduri initiale, se trec in cursul anului total sume din luna precedenta);
5. cu cinci serii de egalitati.

Functiile balantei:
a) Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi.
- Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi, prin
intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare,
precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei;
- Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului dublei
inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de aici in
balanta, efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a
rulajelor si a soldurilor conturilor, determina inegalitati intre totalurile balantei, care se
semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control;
- Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori,
care trebuie sa fie identificate si corectate;
- Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste
exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se
bazeaza, servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor
moderne de prelucrare a datelor.
b) Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant
- Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabilitatea
curenta a unitatii;

19
 - Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile
finale ale conturilor, preluate din balanta de verificare prelucrate si grupate conform necesitatilor de
intocmire a bilantului ;
- Soldurile initiale ale conturilor la inceputul anului sunt preluate din bilantul anual, potrivit
principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu
bilantul de inchidere a exercitiului precedent.

c) Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice

- Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice
pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice;
- Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele
inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice.
d) Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor
patrimoniale
- Gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare
ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si
structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate
etc.;
- Cuprinzind, sub forma centralizata, toate datele privitoare la existentele si miscarile
elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice si analitice, pe o anumita perioada de
timp, balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu
cele de la sfirsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate;
- Astfel, se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura patrimoniului economic,
eficienta plasarii resurselor etc.

e) Functia de analiza a activitatii economice

- Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico -
financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul
instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale;
- Aceasta analiza are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza
bilantului contabil, cu ajutorul balantelor de verificare obtinandu-se un grad mai redus de sintetizare
a datelor contabile.

20
 3.3 Tehnica intocmirii balantei de verificare

Elaborarea balantei de verificare reprezinta o lucrare cu caracter periodic, intocmindu-se

lunar si ori de cate ori este necesar, procedandu-se astfel: se trec din bilant soldurile in conturi, se
inregistreaza operatiile economice si financiare in ordine cronologica in jurnal, prin formule
contabile, apoi in ordine sistematica din jurnal in conturi, se transpun datele din conturi in balanta
de verificare si se aduna coloanele balantei.
Stabilirea soldului final se face prin relatiile:
1. Sfd =Sid+Rd-Rc
2. Sfc =Sic+Rc-Rd
In balanta cu patru serii de egalitate, soldul final se mai poate determina si prin diferenta
intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare.

Etapele intocmirii balantei de verificare sunt urmatoarele:

1. se trec datele din evidenta cronologica (din Registru Jurnal) in evidenta sistematica
(Registrul Cartea Mare sau fisele de cont sau T-uri);
2. se totalizeaza sumele din evidenta sistematica; se totalizeaza datele din fiecare fisa de
cont, stabilindu-se rulajele lunii curente, total sumele si soldurile fiecarui cont;
3. se transpun datele din fisele de cont sau T-uri (din evidenta sistematica) in formularul de
balanta de verificare;
4. se aduna coloanele balantei de verificare si se verifica egalitatile dintre coloanele
perechi.
5.
Identificarea erorilor de înregistrare contabilă cu ajutorul balanţelor de verificare

Erorile de înregistrare contabilă, după posibilităţile de identificare, se împart în două categorii:

A. Erori de înregistrare contabilă care pot fi identificate prin lipsa unor
egalităţi valorice în cadrul balanţei de verificare a conturilor sintetice;
B. Erori de înregistrare contabilă care pot fi identificate prin lipsa unor
corelaţii valorice (erori care nu pot fi descoperite cu ajutorul balanţelor de
verificare).
A. Erori de înregistrare contabilă care se pot identifica cu ajutorul balanţei de verificare a
conturilor sintetice (prin lipsa unor egalităţi valorice).

21
Identificarea şi înlăturarea acestor erori se realizează în ordinea inversă aceleia în care s-au efectuat
lucrările de întocmire a balanţei de verificare. Prin lipsa egalităţilor valorice se pot determina
următoarele categorii de erori:

• erori de întocmire a balanţei de verificare pot fi:

- erori care se produc la calcularea totalurilor coloanelor balanţei de
verificare. Aceste erori se identifică prin repetarea calculelor;
- erori care se produc cu ocazia transcrierii sumelor totale, a rulajelor şi soldurilor conturilor din
registrul „Cartea mare" în formularul balanţei de verificare. Aceste erori se identifică prin punctare,
adică prin confruntarea tuturor sumelor din balanţa de verificare cu cele din registrul „Cartea mare".
• erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor se datorează unor calcule greşite efectuate
cu ocazia determinării totalurilor sumelor debitoare şi creditoare, a rulajelor şi soldurilor conturilor
în evidenţa sistematică. Aceste erori se identifică prin repetarea calculelor pentru fiecare cont în
parte.
• erori de înregistrare în evidenţa sistematică se datorează transcrierii greşite a unor sume din
registrul jumai în registrul „Cartea - mare". Identificarea acestor erori se realizează prin punctare
între cele două registre, sumă cu sumă.
• erori de stabilire a sumelor în formulele contabile se datorează adunării greşite a sumelor în cazul
formulelor contabile compuse, conform evidenţei cronologice (registrul jurnal). Aceste erori se
identifică prin refacerea calculelor la formulele contabile compuse şi prin punctarea acestor
înregistrări cu documentele justificative care au stat la baza lor.
Toate categoriile de erori prezentate mai sus sunt determinate de nerespectarea cerinţelor
principiului dublei înregistrări a operaţilor economice în conturi.
B. Erori de înregistrare contabilă care nu se pot descoperi cu ajutorul balanţelor de verificare a
conturilor (prin lipsa unor corelaţii valorice). Aceste erori sunt determinate de înregistrarea unor
sume eronate, egale ca valoare, atât în debitul cât şi în creditul conturilor. Prin lipsa corelaţiilor
valorice se pot determina:
• omisiuni de înregistrare contabilă constau în aceea că anumite operaţii
economice, consemnate în documente, nu au fost înregistrate în contabilitatea
curentă. Asemenea erori se pot identifica prin punctarea tuturor documentelor de
evidenţă cu înregistrările efectuate în contabilitatea curentă sau ca urmare a
reclamaţiilor primite de la partenerii unităţii în legătură cu anumite operaţii
economice.

22
Datorită acestor erori, apar anumite anomalii privind datele informaţionale din unele conturi, cum ar
fi: solduri debitoare la conturi de pasiv sau solduri creditoare la conturi de activ; drepturi de creanţă
neîncasate sau obligaţii băneşti neplătite în cadrul termenului stabilit.
• erori de compensaţie se datorează transcrierii greşite a unor sume din documentele justificative în
registrul jurnal sau din acesta în registrul cartea - mare, în sensul că s-a trecut o sumă în plus într-o
parte a unui cont sau a mai multor conturi şi o altă sumă în minus, egală cu aceea trecută în plus, în
aceeaşi parte a altui cont sau a altor conturi astfel încât, pe total, cele două categorii de erori se
compensează reciproc. Identificarea acestor erori este posibilă datorită faptului că în balanţele de
verificare analitice apar unele solduri nefireşti la anumite conturi analitice (adică sold creditor la un
cont de activ sau sold debitor la un cont de pasiv), precum şi în urma reclamaţiilor primite de la
terţi.
• erori de imputaţie se datorează transcrierii unor sume, exacte ca mărime, din evidenţa cronologică
în evidenţa sistematică, atât în debit cât şi în credit, însă nu în conturile la care trebuiau să fie
trecute, ci în alte conturi care nu corespund conţinutului economic al operaţiei respective. Aceste
erori se identifică la fel ca în cazul precedent, adică prin apariţia unor solduri nefireşti în cadrul
balanţelor de verificare analitice.
• erori de înregistrare în evidenţa cronologică se pot datora mai multor cauze, ca de exemplu:
stabilirea greşită a unor conturi corespondente; înregistrarea unei operaţii economice de două ori,
atât în debit, cât şi în credit; inversarea unor formule contabile; întocmirea corectă a formulei
contabile, dar cu altă sumă, mai mare sau mai mică, decât cea reală, atât în debit, cât şi în credit.
Aceste erori pot fi identificate cu ajutorul balanţei de verificare şah, care, pe lângă unele egalităţi
valorice, redă şi corespondenţa conturilor, oferind astfel posibilitatea identificării
corespondenţelor eronate dintre anumite conturi, precum şi a erorilor de compensaţie şi a
celor de imputaţie.

23
IV. PARTICULARITATI PRIVIND INTOCMIREA BALANTEI DE
VERIFICARE LA SC. DAMI PROD SRL.

Pentru intelegerea modului de intocmire a unei balante de verificare, voi lua o monografie a
unei societati comerciale, la care voi completa registru jurnal, voi deschide T-urile si voi intocmi
balanta de verificare.

Pasul 1:

Registru Jurnal

Data Document Cont Cont

Nr Explicatie Suma
inreg Fel Nr. Data Deb. Cred.
crt
1. 03.02.20 FF 5 03.02.20 Vanzare marfa clienti 4111 % 2.975
707 2.500
4427 475
2. 03.02.20 FF 6 03.02.20 Vanzare marfa clienti 4111 % 9.520
707 8.000
4427 1.520
3. 07.02.20 FF 7 07.02.20 Vanzare marfa clienti 4111 % 11.900
707 10.000
4427 1.900
4. 10.02.20 OP 201 10.02.20 Incasare clienti 5121 4111 3.500
10.02.02
5. OP 191 10.02.20 Incasare clienti 5121 4111 15.000
0
6. 10.02.20 OP 203 10.02.20 Incasare clienti 5121 4111 12.000
7. 11.02.20 FF 8 11.02.20 Vanzare marfa clienti 4111 % 59.500
707 50.000
4427 9.500
8. 11.02.20 OP 371 11.0220 Incasare clienti 5121 4111 85.000
Import marfa in nume
9. 11.02.20 FE 1101 11.02.20 propriu (10.000 euro x 3.2 371 401.1 32.000
lei)
Inregistrare taxe vamale
10. 11.02.20 DVI 1 11.02.20 371 446.3 1.600
5%
Inregistrare comision
11. 11.02.20 DVI 1 11.02.20 371 446.4 160
vamal 0,5%
12 11.02.20 Plata in vama % 5121 8.174,4
13. OP 15 11.02.20 - taxa vamala 446.3 1.600
14. OP 16 11.02.20 - comision vamal 446.4 160
15. OP 17 11.02.20 - TVA 4426 6.414,4
Plata TVA aferent lunii
16. 25.02.20 OP 18 25.02.20 4423 5121 15.783,3
ianuarie
17. 28.02.20 NC 7 28.02.20 Scadere din gestiune 607 371 63.000
Inregistrarea statului de
18. 28.02.20 SS 2 28.02.20 641 421 680
salarii
Inregistrarea retinerilor de
19. 28.02.20 SS 2 28.02.20 421 % 180,51
pe stat
24
 - 1% 4372 6,8
- 6,5% 4314 44,2
- 9,5% CAS 4312 64,6
- Impozit pe salariu 444 64,91
20. 28.02.20 Plata retinerilor de pe stat % 5121 180,51
21. OP 19 28.02.20 - 1% 4372 6,8
22. OP 20 28.02.20 - 6,5% 4314 44,2
23. OP 21 28.02.20 - 9,5% CAS 4312 64,6
24. OP 22 28.02.20 - Impozit pe salariu 444 64,91
25. 28.02.20 SS 2 28.02.20 Plata salarii (rest plata) 421 531 499,49
Inregistrarea cheltuielilor
26. 28.02.20 SS 2 28.02.20 645 4371 20,4
angajatorului 3% somaj
Inregistrarea cheltuielilor
27. 02.02.20 SS 2 28.02.20 angajatorului 22% CAS 645 4311 149,6
rest de plata
Inregistrarea cheltuielilor
28. 28.02.20 SS 2 28.02.20 645 4313 47,6
angajatorului 7% CASS
Inregistrarea cheltuielilor
29. 28.02.20 SS 2 28.02.20 angajatorului 0,5% fd. pt. 645 4461 3,4
accid. de m-ca. si boli
Plata obligatilor salariale
30. 28.02.20 SS 2 28.02.20 % 512 221
ale unitatii
31. 28.02.20 OP 23 28.02.20 - 3% somaj 7371 20,4
32. 28.02.20 OP 24 28.02.20 - CAS rest de plata 4311 149,6
33. 28.02.20 OP 25 28.02.20 - 7% CASS 4313 47,6
- 0,5% fd. pt. accid. de
34. 28.02.20 OP 26 28.02.20 4461 3,4
m-ca. si boli
35. 28.02.20 FF 237 28.02.20 Inregistrare factura telefon % 401 595
626 500
4426 95
36. 28.02.20 OP 28 28.02.20 Plata factura telefon 401 5121 595
37. 28.02.20 FF 6669 28.02.20 Inregistrare factura caldura % 401 785,4
605 660
4426 125,5
38. 28.02.20 OP 29 28.02.20 Plata factura caldura 401 5121 785,4
39. 28.02.20 FF 114 28.02.20 Inregistrare factura lumina % 401 238
605 200
4426 38
40. 28.02.20 OP 30 28.02.20 Plata factura lumina 401 5121 238
Plata furnizor extern
41. 28.02.20 OP 31 28.02.20 401.1 5121 32.000
10.000 euro x 3,2 lei
42. 28.02.20 NC 8 28.02.20 Amortizare program inf. 681 2808 41,67
43. 28.02.20 NC 8 28.02.20 Amortizare cladire 681 2812 250
Amortizare mijloc de
44. 28.02.20 NC 8 28.02.20 681 2813 388,89
transport
45. 28.02.20 NC 8 28.02.20 Amortizare calculator 681 2813 116,67
46. 28.02.20 EX 28.02.20 Plata comision banca 627 5121 512,5
Incasare dobanda cont
47. 28.02.20 EX 28.02.20 5121 766 280,07
curent
48. 28.02.20 NC 10 28.02.20 Regularizare TVA 4427 % 1.395,5

25
 4423 6.722,2
4426 6.672,8
Inchidere conturi de
49. 28.02.20 NC 11 28.02.20 % 121 70.780,07
venituri
707 70.500
766 280,07
Inchidere conturi de
50. 28.02.20 NC 10 28.02.20 121 %
cheltuieli
605 860
607 63.000
626 500
627 512,5
641 680
645 221
681 797,22
TOTAL PE FEBRUARIE 503.253,2

PASUL 2: INREGISTRAREA IN EVIDENTA SISTEMATICA ( in T-uri )

Se deschide cate un „T” sau o fisa de cont, pentru fiecare cont utilizat. Se trec apoi sumele
din bilantul initial in t-ul fiecarui cont ca solduri initiale. Apoi, se trece fiecare suma din registrul
jurnal in T-ul corespunzator ( sau in fisa fiecarui cont ), in ordinea cronologica a inregistrarii in
formule contabile.

D 101 C D 106 C D 107 C

SI 2.500 SI 12.400 SI 3.000

RD 0 RC 0 RD 0 RC 0 RD 0 RC
0
TSD 0 TSC 2.500 TSD 0 TSC 12.400 TSD 3.000 TSC
0
SFC 2.500 SFC 12.400 SFD 3.000

D 121 C D 162 C D 167 C

SI 51.344,95 50.680,41 SI 2.500 103.200 SI 860 860

66.570,72 70.780,07
RD 0 RC 0 RD 0 RC 0
RD 66.570,72 RC 70.780,07 TSD 2.500 TSC 103.200 TSD 860 TSC
860
TSD 117.915,67 TSC 121.460,48 SFC 100.700
SFC 3.544,81 SF=0

26
D 208 C D 212 C D 2131 C

SI 2.500 SI 150.000 SI 4.200

RD 0 RC 0 RD 0 RC 0 RD 0 RC 0
TSD 2.500 TSC 0 TSD 150.000 TSC 0 TSD 4.200 TSC 0
SFD 2.500 SFD 150.000 SFD 4.200

D 2133 C D 2808 C D 2812 C

SI 2.800 SI 791,67 SI 4.750

41,67 250
RD 0 RD 0
TSD 2.800 TSC 0 RD 0 RC 41,67 RD 0 RC 250
SFD 2.800 TSD 0 TSC 833,33 TSD 0 TSC 5.000
SFC 833,33 SFC 5.000

D 2813 C D 301 C D 371 C

SI 7.185,56 SI 500 SI 80.000 48.000

505,56 RD 0 RC 0 32.000 63.000
TSD 500 TSC 0 1.600
RD 0 RC 505,56 SFD 500 160
TSD 0 TSC 7.691,11
SFC 7.691,11 RD 33.760 RC 63.000
TSD 113.760 TSC 111.000
SFD 2.760

D 401 C D 401.1 C D 411 C

SI 1.416,8 101.416,8 32.000 32.000 SI 62.095
13.500
595 595 RD 32.000 RC 32.000 2.975
3.500
785,4 784,5 TSD 32.000 TSC 32.000 9.520
15.000
238 238 11.900
12.000
SF= 0 59.500
85.000
RD 1.618,4 RC 1.618,4
TSD 3.035,2 TSC 103.035,2 RD 83.8950 RC
115.500

27
 SFC 100.000 TSD 145.990 TSC
129.000
SFD 16.990

D 421 C D 4311 C D 4312 C

SI 280 280 SI 32,676 32,68 SI 19,6

19,6
180,512 680 149,6 149,6 64,6
64,6
499,488
RD 680 RC 680 RD 149,6 RC 149,6 RD 64,6 RC
64,6
TSD 960 TSC 960 TSD 182,28 TSC182,28 TSD 84,2 TSC
84,2
SF=0 SF=0 SF=0

D 4313 C D 4314 C D 4371 C

SI 65,32 65,32 SI 19,6 19,6 SI 14 14

47,6 47,6 44,2 44,2 20,4 20,4

RD 47,6 RC 47,6 RD 44,2 RC 44,2 RD 20,4 RC

20,4
TSD 112,92 TSC 112,92 TSD 63,8 TSC 63,8 TSD 34,4 TSC
34,4
SF=0 SF=0 SF=0

D 4372 C D 4423 C D 4426 C

SI 2,8 2,8 SI 9.368,9 SI 226,1

226,1
6,8 6,8 9.368,9 6.722,2 6.414,4
6.672,8
95
RD 6,8 RC 6,8 RD 9.368,9 RC 6.722,2 125,4
TSD 9,6 TSC 9,6 TSD 9.368,9 TSC 16.091,1 38
SF=0 SFC 6.722,2
RD 6.672,8 RC
6.672,8
TSD 6.898,9 TSC
6.898,9
SF=0

D 4427 C D 444 C D 4461 C

SI 9.595 9.595 64,91 64,91 SI 5,6 5,6

13.395 475 3,4 3,4
1.520 RD 64,91 RC 64,91
1.900 TSD 64,91 TSC 64,91 RD 3,4 RC 3,4
9.500 SF=0 TSD 9 TSC 9
28
 SF=0
RD 13.395 RC 13.395
TSD 22.990 TSC 22.990
SF=0

D 4463 C D 4464 C D 456 C

1.600 1.600 1.600 1.600 SI

40.000

RD 1.600 RC 1.600 RD 1.600 RC 1.600 RD 0 RC

0
TSD 1.600 TSC 1.600 TSD 1.600 TSC 1.600 TSD 0 TSC
40.000
SF=0 SF=0 SFC
40.000

D 457 C D 5121 C D 531 C

SI 8.000 SI 19.960,41 4.698,9 SI 1.550

224,92
3.500 8.174,4
499,49
RD 0 RC 0 15.000 9.368,9
TSD 0 TSC 8.000 12.000 180,51 RD 0 RC
499,49
SF 8.000 85.000 221 TSD 1.550 TSC
724,41
280,07 595 SFD 825,59
785,4
238
32.000
512,5

RD 115.780,07 RC 52.075,71
TSD 135.740,48 TSC 56.774,61
SFD 78.965,87

D 605 C D 607 C D 626 C

SI 503,2 503,2 SI 48.000 48.000 SI 600
600
660 860 63.000 63.000 500
500
200 RD 63.000 RC 63.000
TSD 111.000 TSC 111.000 RD 500 RC
500

29
RD 860 RC 860 SF=0 TSD 1.100 TSC
1.100
TSD 1.363,2 TSC 1.363,2 SF=0
SF=0

D 627 C D 641 C D 645 C

SI 200 200 SI 280 280 SI 104,52 104,52

512,5 512,5 680 680 20,4 221
149,6
RD 512,5 RC 512,5 RD 680 RC 680 47,6
TSD 712,5 TSC 712,5 TSD 960 TSC 960 3,4
SF=0 SF=0
RD 221 RC 221
TSD 325,52 TSC 325,52
SF=0

D 668 C D 681 C D 707 C

SI 860 860 SI 797,22 797,22 SI 50.500

50.500
41,67 797,22 70.500
2.500
RD 0 RC 0 250
8.000
TSC 860 TSC 860 388,89
10.000
SF=0 116,67
50.000

RD 797,22 RC 797,22 RD 70.500 RC

70.500
TSD 1.594,44 TSC 1.594,44 TSD 121.000 TSC
121.000
SF=0 SF=0

D 766 C

SI 180,41 180,41
280,07 280,07

RD 280,07 RC 280,07
TSD 460,48 TSC 460,48
SF=0

30
PASUL 3: INTOCMIREA BALANTEI DE VERIFICARE
Aceasta se intocmeste prin inscrierea tuturor conturilor pe care le utilizeaza agentul economic
in ordinea claselor de conturi. Se ia fiecare T sau fiecare fisa de cont si se trec datele din aceaste fise
in balanta de verificare.
Solduri initiale Rulaj Total sume Solduri finale
Cont
Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit
101 0 2.500 0 0 0 2.500 - 2.500
106 0 12.400 0 0 0 12.400 - 12.400
107 3.000 0 0 0 0 3.000 3.000 -
121 51.344,95 50.680,41 66.570,72 70.780,07 117.915,67 121.460,48 - 3.544,81
162 2.150 10.320 0 0 2.150 10.320 - 101.050
167 860 860 0 0 860 860 - -
208 2.500 0 0 0 2.500 0 2.500 -
212 15.000 0 0 0 15.000 0 15.000 -
2131 4.200 0 0 0 4.200 0 4.200 -
2133 28.000 0 0 0 28.000 0 28.000 -
2808 0 791,67 0 41.67 0 833.33 - 833.33
2812 0 4.750 0 250 0 5.000 - 5.000
2813 0 7.185,56 0 505,56 0 7.691,11 - 7.691,11
301 500 0 0 0 500 0 500 -
371 80.000 48.000 33.760 63.000 113.760 111.000 2.760 -
401 1.416,8 101.416,8 1.618,4 1.618,4 3.035,2 103.035,2 - 100.000
401.1 0 0 32.000 32.000 32.000 32.000 - -
411 62.095 13.500 83.895 115.500 145.990 129.000 16.990 -
421 280 280 680 680 960 960 - -
4311 32,68 32,68 149,6 149,6 182,28 182,28 - -
4312 19,6 19,6 64,6 64,6 84,2 84,2 - -
4313 65,32 65,32 47,6 47,6 112,92 112,92 - -
4314 19,6 19,6 44,2 44,2 63,8 63,8 - -
4371 14 14 20,4 20,4 34,4 34,4 - -
4372 2,8 2,8 6,8 6,8 9,6 9,6 - -
4423 0 9.368,9 9.368,9 6.722,2 9.368,9 16.091,1 - 6.722,2
4426 226,1 226,1 6.672,8 6.672,8 6.898,9 6.898,9 6.898,9 -
4427 9.595 9.595 13.395 13.395 22.920 22.920 - -
444 0 0 64,91 64,91 94,91 64,91 - -
4461 5,6 5,6 3,4 3,4 9 9 - -
4463 0 0 1.600 1.600 1.600 1.600 - -
4464 0 0 1.600 1.600 1.600 1.600 - -
456 0 40.000 0 0 0 40.000 - 40.000
457 0 8.000 0 0 0 8.000 - 8.000
5121 19.960,41 4.698,9 115.780,07 52.075,71 135.740,48 56.774,61 78.965,87 -
531 1.550 224,92 0 499,49 1.550 724,41 825,59 -
605 503,2 503,2 860 860 1.363,2 1.633,2 - -
607 48.000 48.000 63.000 63.000 111.000 111.000 - -
626 600 600 500 500 1.100 1.100 - -
627 200 200 512,5 512,5 712,5 712,5 - -
641 280 280 680 680 960 960 - -
645 104,52 104,52 221 221 325,52 325,52 - -
681 797,22 797,22 797,22 797,22 1.594,44 1,594,44 - -
707 50.500 50.500 70.500 70.500 121.000 121.000 - -
766 180,41 180,41 280,07 280,07 460,48 460,48 - -
31
TOTAL 519.863,21 519.863,21 503.253,2 503.253,2 1.023.116,4 1.023.116,4 287.741,46 -

32
BIBLIOGRAFIE

1. Iacob Petru Pantea, Managementul contabilitatii romanesti, Editia a II-a, Editura

Intelcredo SA, Deva, 1999;
2. Mihai Ristea, Metode si politici contabile de intreprindere, Editura Tribuna Economica,
Bucuresti, 2001;
3. Mihai Ristea, Normalizarea contabilitatii – baza si alternativ, Editura Tribuna
Economica, Bucuresti, 2003;
4. Nicolae Baltes, Contabilitatea financiara, Editura Continent, Sibiu, 1999;
5. Nicolae Baltes, Carmen Comaniciu, Contabilitatea financiara – aplicatii practice, Editura
Mira Design, Sibiu, 2000;
6. Nicolae Baltes (coordonator), Stela Stoica, Alina Teodora Ciuhureanu, Contabilitatea
financiara, Editia a II-a, Editura Continent, Sibiu, 2001;
7. Nicolae Baltes (coordonator), Carmen Comaniciu, Mihaela Popovici, Raluca Sava,
Vasile Bratianu, Alina Teodora Ciuhureanu, Adrian Taran Morosan, Analiza
economico-financiara a intreprinderii, Editura Universala „Lucian Blaga”, Sibiu, 2003;
8. Nicolae Feleaga, Ion Ionascu, Tratat de Contabilitate, vol. I, Editura Economica,
Bucuresti, 1998 si vol. II, Editura Economica, Bucuresti, 1999;
9. Nicolae Feleaga, Sisteme contabile comparate, Norme Contabile Internationale, vol. III,
Editura Economica, Colectia “Biblioteca de Contabilitate”, 2000;
10. Nicolae Feleaga, Liliana Malciu, Recunoastere, evaluare si estimare in contabilitatea
internationala, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

33