BALANȚA DE VERIFICARE

1
 CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………………………………………...03

CAPITOLULU I. SISTEMUL CONTURILOR

1.1 Necesitatea conturilor……………………………………………………..…………05
1.2 Structura conturilor……………………………………………………………..……05
1.3 Felurile conturilor………………………………………………………………..…..07
1.4 Regulile de funcționare și corespondentă a conturilor……………………………....07
1.5 Conturile și balanța de verificare………………………………………………….....08

CAPITOLUL II. LUCRĂRI PREGĂTITOARE INTOCMIRII BALANŢEI DE VERIFICARE

2.1 Verificarea concordanței dintre contabilitatea analitică și contabilitatea operativă,
dintre contabilitatea sintetică și cea analitică...............................................................10
2.2 Întocmirea balanței de verificare provizorii înainte de inventariere............................11
2.3 Efectuarea operațiunilor de delimitare în timp a cheltuielilor și veniturilor și
determinarea rezultatului exerciţiului.........................................................................12
2.4 Stabilirea rulajelor lunare în Registrul Jurnal și în Cartea Mare ...............................13

CAPITOLUL III. BALANŢELE DE VERIFICARE A INREGISTRĂRILOR ÎN CONTURI

3.1 Noțiune, importantă și formă.......................................................................................14
3.2 Felurile si funcțiile balanțelor de verificare.................................................................15
3.3 Tehnica întocmirii balanței de verificare.....................................................................16

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ - PARTICULARITĂŢI PRIVIND ÎNTOCMIREA

BALANŢEI DE VERIFICARE LA SC. DAMI PROD SRL. .........................18

CONCLUZII .................................................................................................................................26

BIBLIOGRAFIE ...........................................................................................................................27

2
 ARGUMENT

Operaţiile economice care se realizează zi de zi într-o unitate economică se înregistreazăîn

conturi. În orice moment al activităţii economice, fiecare cont în parte pune în evidenţăsituaţia
elementelor patrimoniale: existenţele la începutul perioadei, creşterile, micşorările,totalul mişcărilor
cumulate de la începutul anului, dar şi existenţele finale.
Necesităţile de conducere, control şi analiză a activităţii unităţilor patrimoniale
impungeneralizarea şi prezentarea, într-un tablou de ansamblu, a întregii activităţi desfăşurate.
Metoda contabilităţii impune ca periodic, şi în mod obligatoriu cu ocazia elaborării
bilanţului, să se facăverificarea exactităţii înregistrărilor făcute în contabilitate, cât şi a calculelor
efectuate cu ocaziadeterminării rulajelor, sumelor totale şi a soldurilor conturilor.Am dorit să
întocmesclucrarea cu tema „ Balanţa de verificare ” tocmai datorită importanţei deosebite pe care
consider că o defineşte balanţa în cadrul procedeelor specifice contabilităţii.
Balanța de verificare este un procedeu specific al metodei contabilității care asigură
respectarea în contabilitatea echilibrului permanent impus de dubla înregistrare a operațiilor
economice, oferind prin aceasta garanția exactității înregistrărilor efectuate în conturi, precum și a
întocmirii unor bilanțuri reale si complete.
Balanța de verificare are un rol deosebit de important în analiza situației economico -
financiare pe perioade scurte de timp, și în intervalul dintre două bilanțuri, fiind astfel, singurul
instrument care furnizează informațiile necesare conducerii operative a unităților patrimoniale.
Am realizat această lucrare deoarece consider că elementele incluse în balanțele de
verificare trebuie să reprezinte “reflectarea” imaginii unei înregistrări corecte a operațiunilor
economice, obiectivul balanțelor de verificare fiind acela de a oferi informații despre situația
economico-financiară, unei societăți, utile pentru agenții economici în luarea deciziilor economice.
Lucrarea intitulată “Balanță de verificare a înregistrărilor în conturi” cuprinde patru părți:
- Capitolul I “Sistemul conturilor”
- Capitolul II “Lucrări pregătitoare întocmirii balanței de verificare”
- Capitolul III “Balanțele de verificare a înregistrărilor în conturi”
- Capitolul IV “Particularități privind întocmirea balanței de verificare la Sc Dami Prod Srl”
În primul capitol al lucrării mi-am propus să prezint sistemul conturilor efectuând, în acest
sens, o prezentare generală a necesității conturilor, regulamentul lor de funcționare, precum și o
conexiune între conturi și balanța de verificare. În primul capitol al lucrării mi-am propus să
prezint sistemul conturilor efectuând, în acest sens, o prezentare generală a necesității conturilor,
regulamentul lor de funcționare, precum și o conexiune între conturi și balanța de verificare.

3
 Capitolul doi dezbate elementele pregătitoare întocmirii balanței de verificare; am evidențiat
verificarea înregistrării corecte în conturi a tuturor operațiunilor efectuate și a concordanței dintre
contabilitatea analitică și evidentă operativă, dintre contabilitatea sintetică și cea analitică. De
asemenea au mai fost abordate aspectele privind întocmirea balanței de verificare provizorii și
inventarierea generală cu înregistrarea diferențelor.
Capitolul trei și-a propus să prezinte conceptul de balanță de verificare, forma unei astfel de
balanțe, importanța acesteia în contabilitate încheindu-se cu tehnica și etapele întocmirii balanței
de verificare.
Capitolul patru reprezintă o abordare din punct de vedere practic a capitolului anterior.
Astfel, ca urmare a însușirii conceptului de balanță de verificare, capitolul include întocmirea
Registrului Jurnal, efectuarea evidenței sistematice și efectuarea balanței în cadrul societății Dami
Prod Srl.

4
 CAPITOLUL I. SISTEMUL CONTURILOR

1.1 Necesitatea conturilor

Operațiile economice şi financiare ce au loc la nivelul agenților economici produc, așa cum
s-a arătat, modificări asupra posturilor din activul şi pasivul bilanțului.
În practică nu se întocmește câte un bilanț după fiecare operație economică şi financiară,
pentru că acest lucru ar necesita o mare cantitate de muncă.
În plus, un astfel de bilanț, chiar dacă s-ar întocmi după fiecare operație, nu ar satisface
nevoile de informare ale agentului economic, deoarece el ar reflecta doar existentele patrimoniale la
un moment dat fără a furniza şi mișcările elementelor patrimoniale.
Contabilitatea s-a adaptat necesităților de furnizare a informațiilor, în sensul că, în loc să se
întocmească câte un bilanț după fiecare operație, se conduce o evidenţă separată pentru fiecare
element patrimonial.
O astfel de evidență preia existenţele de active şi pasive din bilanțul inițial, de la începutul
perioadei de gestiune. În ea se înregistrează pe parcursul perioadei de gestiune modificările
patrimoniale, în așa fel încât la sfârșitul perioadei să furnizeze existentele patrimoniale în vederea
preluării lor în bilanțul final, pe baza relației matematice:

Existente inițiale + Creșteri - Micșorări = Existente finale

Instrumentul cu ajutorul căruia se ţine evidenţa separată a elementelor din activul și pasivul
bilanțului este contul. Totalitatea conturilor deschise în contabilitate pentru realizarea integrală a
obiectului ei formează sistemul conturilor.
Întrucât elementele patrimoniale reflectate în bilanț sunt de două feluri: de activ și de pasiv,
și conturile sunt de activ sau de pasiv, după natura posturilor cărora le corespund.
Conturile se folosesc nu numai pentru elementele patrimoniale, ci și pentru conturile de
rezultate (cheltuieli si venituri), pentru elementele extrapatrimoniale, cat și pentru contabilitatea
managerială (de gestiune).
Dintre procedeele metodei contabilității, contul este cel mai reprezentativ și de la el derivă
însăși denumirea disciplinei de contabilitate.

5
 1.2 Structura conturilor

Structura conturilor este formată din următoarele elemente:

• Denumirea sau titlul contului este alcătuit, de regulă, din denumirea bunului
economic, dreptului sau obligației a căror situație se reflectă cu ajutorul lui. El mai are și un simbol
cifric, care ușurează munca de identificare şi folosire a conturilor.
• Explicația operației înregistrate în cont poate avea o formă descriptivă sau o formă
contabilă:
- explicația descriptivă constă în prezentarea pe scurt a conținutului operației şi indicarea
documentului justificativ în care s-a consemnat efectuarea ei;
- explicația contabilă constă în indicarea, în cadrul fiecărui cont a denumirii sau simbolului contului
sau corespondent în care se înregistrează concomitent aceeași operație economică.
• Debitul si creditul contului. Forma contului este aceea a literei ,,T". In felul acesta
contul are 2 părți. Partea din stânga contului se numește ,,debit" (D), iar partea din dreapta contului
se numește ,.credit" (C). Cele două părți ale contului au funcții contrarii. În cadrul fiecărui cont, una
din părți servește pentru înscrierea sumelor care reprezintă creșteri, iar cealaltă parte servește pentru
înscrierea sumelor care reprezintă micșorări. Sumele înscrise in debitul unui cont se numesc sume
debitoare. Sumele înscrise in creditul unui cont se numesc sume creditoare.
• Rulajul contului se stabilește pe baza sumelor debitoare și creditoare înregistrate în
cursul perioadei de gestiune, separat pentru debitul respectiv creditul contului.
- Rulajul debitor al contului se stabilește prin adunarea sumelor debitoare din cursul perioadei de
gestiune.
- Rulajul creditor al contului se stabilește prin adunarea sumelor creditoare din cursul perioadei de
gestiune.
• Total sume se stabilește în moduri diferite şi are conținut economic diferit, în funcție
de natura contului:
- Total sume debitoare (TSD): se obține prin adunarea tuturor sumelor înregistrate în debitul
contului
- Totalul sumelor creditoare (TSC): se obține prin adunarea tuturor sumelor înregistrate în
creditul contului.
• Soldul contului este suma care rezultă ca diferență între totalul sumelor înscrise în
debitul unui cont şi totalul sumelor înscrise în creditul aceluiași cont.
Ca atare:
Sold debitor (SD) = TSD – TSC
Sold creditor (SC) = TSC - TSD
6
 - Existentele de la începutul unei perioade de gestiune alcătuiesc, în cadrul contului, solduri
inițiale.
- Existentele de la sfârșitul unei perioade de gestiune sunt exprimate prin solduri finale.
- Un cont funcționează atât timp cat are sold.
- Când TSD = TSC, contul respectiv este balansat sau soldat.
- A solda un cont înseamnă a include acel cont.

1.3 Felurile conturilor

În funcție de sfera de cuprindere conturile pot fi:

• Conturi sintetice, care sunt folosite ca mijloc de grupare și de generalizare a datelor
contabile pentru părți ale patrimoniului sau rezultatelor financiare. Înregistrările în conturile
sintetice se fac numai în etalon bănesc.
• Conturi analitice, care sunt folosite pentru înregistrarea operațiilor privind un anumit fel
de bunuri, drepturi, obligații sau rezultate. Ele sunt dezvoltatoare ale conturilor sintetice
corespunzătoare.

1.4 Regulile de funcționare si corespondență a conturilor

În folosirea celor două categorii de conturi, de activ și de pasiv, trebuie să se țină seama de
următoarele reguli generale de funcționare a lor:
• Conturile de activ oglindesc în debit existentele si creșterile de bunuri economice, iar în
credit micșorările de bunuri economice. Pot avea numai sold debitor.
• Conturile de pasiv oglindesc în credit existentele si creșterile de drepturi și obligații, iar în
debit micșorările de drepturi și obligații. Pot avea numai sold creditor.
Ținând seama că bunurile economice alcătuiesc patrimoniul economic, iar drepturile și
obligațiile formează patrimoniul juridic, schematic, funcționarea conturilor patrimoniale poate fi
prezentata astfel:

Conturi de activ Conturi de pasiv

Creșteri ale patri- Micșorări ale patri- Micșorări ale patri- Creșteri ale patri-
moniului economic moniului economic moniului juridic moniului juridic
(+) (-) (-) (+)

7
 Conturile la care ne-am referit îndeplinesc în permanenta o singura funcție, fie numai funcția
conturilor de activ, fie numai funcția conturilor de pasiv, motiv pentru care ele sunt considerate
conturi monofuncţionale.
Pe lângă acestea există si conturi bifuncționale, adică acele conturi care pot apare uneori în
activul bilanțului, iar alteori în pasivul bilanțului, în funcție de soldul lor, debitor sau creditor. Ele
pot avea doua funcții, de activ sau de pasiv, dar nu în același timp ci alternativ.
Conturile bifuncționale funcționează în principiu, după regulile amintite pentru conturile de
activ sau de pasiv.
Când au sold debitor vor funcționa după regulile conturilor de activ, iar când au sold creditor
vor funcționa după regulile conturilor de pasiv.
Dubla înregistrare presupune reflectarea concomitentă si cu aceeași suma a unei operații
economice în două conturi diferite şi în părți opuse ale acestora, respectiv în debitul unui cont şi în
creditul altui cont.

Între cele două conturi folosite se stabilește o legătură denumită corespondenta conturilor
ceea ce face ca cele două conturi să fie corespondente între ele.
- Contul care se debitează are corespondent un cont ce se creditează.
- Contul care se creditează are corespondent un cont ce se debitează.

1.5 Conturile și balanța de verificare

Legatura dintre cont, care furnizează informații asupra fiecărui element de activ și de pasiv
și bilanț, se oglindește situația de ansamblu a activității întreprinderii la un moment dat, se
realizează prin centralizarea și verificarea exactității datelor cu ajutorul balanței de verificare.
Soldurile inițiale ale conturilor reprezintă situația de la începutul perioadei, preluată din
bilanțul încheiat la sfârșitul perioadei precedente. În acest mod se asigură, prin intermediul balanței
de verificare, legătura dintre bilanțul inițial și conturi.
Verificarea înregistrărilor în conturi şi a egalității bilanțiere se reflectă prin cele trei serii de
egalități ale balanței, și anume:
- suma soldurilor inițiale debitoare = suma soldurilor inițiale creditoare;
- suma rulajelor debitoare = suma rulajelor creditoare;
- suma soldurilor finale debitoare = suma soldurilor finale creditoare.
Balanța de verificare concentrează informațiile din conturile sintetice, servind la elaborarea
bilanțului. Astfel, soldurile finale ale conturilor sintetice de activ și de pasiv sunt trecute în balanța

8
de verificare, de unde sunt preluate, prelucrate si grupate conform necesitaților de întocmire a
bilanțului.
În concluzie, balanța de verificare reprezintă un procedeu al metodei contabilității prin
intermediul căruia se asigură gruparea, centralizarea şi verificarea exactității datelor din conturi,
legătura dintre conturile sintetice și cele analitice, controlul egalității bilanțiere, legătura dintre
bilanțul inițial și conturi, şi dintre conturi şi bilanțul final.

9
CAPITOLUL II. LUCRĂRI PREGĂTITOARE ÎNTOCMIRII BALANŢEI DE
VERIFICARE

2.1 Verificarea concordanței dintre contabilitatea analitică și contabilitatea

operativă, dintre contabilitatea sintetică si cea analitică

În această etapă se pleacă mai întâi de la evidența operativă în întreprinderea respectivă. În

general, evidenţa operativă se organizează pentru imobilizări corporale, stocuri, unele active bănești
și chiar pentru cheltuieli şi venituri. De asemenea, se are în vedere metoda de organizare a
contabilității analitice a unor active și pasive în funcție de opțiunea întreprinderii privitoare la
metodele alese și de necesitățile de informare.
Astfel, pentru imobilizările corporale sub denumirea generică de ,,mijloace fixe" există un
document de evidenţă operativă utilizat pentru reflectarea existenței şi mișcării cantitative a acestora
numit ,,Lista pentru inventariere și evidenţă a mijloacelor fixe" deschis pe locuri de gestionare,
( secții, ateliere, administrație etc.)
Pentru contabilitatea analitică a mijloacelor fixe se utilizează două metode, și anume:
- o metoda utilizând două registre: Fișa mijlocului fix și Registrul numerelor de inventar;
- o metoda utilizând Registrul pentru evidența analitică.
Indiferent ce metodă se aplică, la finele anului se verifică concordanţa dintre evidenţa
operativă unde existenţa de mijloace fixe este exprimată cantitativ cu evidenţa cantitativ valorică de
la contabilitate (fie Fișa mijlocului fix, fie Registru pentru evidența analitică).
In cazul stocurilor se are în vedere metoda de organizare a contabilității analitice a stocurilor
și anume: fie metoda fișelor cantitativ-valorice, fie cea operativ-contabilă (per sold) fie metoda
global valorică.
Raportul de gestiune se completează zilnic în două exemplare de către gestionar, pentru
fiecare gestiune în parte. La începutul fiecărei zile se înscrie soldul valoric de la finele zilei
precedente după care se înregistrează pe bază de documente justificative toate intrările valorice și
respectiv ieșirile valorice, iar la finele fiecarei zile se determină soldul care reprezintă existentele
scriptice de mărfuri si ambalaje. Exemplarul doi al raportului de gestiune se transmite contabilității
pentru a se verifica concordanța cu evidența analitică.
Pentru încasările și plățile în numerar se utilizează ca document de evidență operativă
Registrul de casă care se întocmește zilnic în două exemplare de casierul unității pe baza
documentelor justificative de încasări și plăți în numerar. În urma însumării existenţelor de numerar
de la începutul fiecărei zile cu încasările din care se scad plățile rezultă soldul casei.

10
 • Pe baza Registrului de casă se înregistrează în contabilitate toate operațiunile de încasări și
plăți. Ca urmare, concordanța dintre Registrul de casă şi contabilitate trebuie să se efectueze la
intervale mai scurte de timp dar în mod obligatoriu la 31 decembrie a exercițiului financiar.
Pentru toate conturile sintetice care se dezvoltă pe conturi analitice este necesar să se
întocmească balanțe de verificare analitice cu ajutorul cărora se verifică concordanța dintre
contabilitatea sintetică si cea analitică. Aceasta concordanță se verifică prin corelațiile care trebuie
să existe între contul sintetic şi conturile sale analitice, determinate cu ajutorul balanțelor de
verificare, astfel:
1. Soldul inițial al contului sintetic trebuie să fie egal cu suma soldurilor inițiale ale
conturilor analitice.
2. Rulajul debitor al contului sintetic trebuie să fie egal cu suma rulajelor debitoare ale
conturilor analitice.
3. Rulajul creditor al contului sintetic trebuie să fie egal cu suma rulajelor creditoare ale
conturilor analitice.
4. Total sume debitoare ale contului sintetic trebuie să fie egal cu suma totalului sumelor
debitoare ale conturilor analitice.
5. Total sume creditoare ale contului sintetic trebuie să fie egal cu suma totalului sumelor
creditoare ale conturilor analitice.
6. Soldul final al contului sintetic trebuie să fie egal cu suma soldurilor finale ale conturilor
analitice.

2.2 Întocmirea balanței de verificare provizorii înainte de inventariere

Întocmirea primei balanțe de verificare a conturilor sintetice înainte de inventariere se face

pe baza datelor din conturile sintetice. Această balanță provizorie are ca scop determinarea
existentelor de active, datorii și capitaluri proprii, pe baza datelor din contabilitate și stabilirea
soldurilor scriptice.
Întocmirea acestei prime balanțe de verificare realizează una din principalele funcții ale
acesteia și anume: ,,Verificarea exactității datelor înregistrate în conturi". Cu această ocazie se
verifică egalitățile specifice balanței de verificare în funcție de tipurile de balanță întocmită, și
anume cu una, două, trei sau patru egalități. Stocul scriptic se poate determina întocmind oricare din
aceste balanțe, dar se recomandă întocmirea balanței de verificare cu patru egalități, deoarece este
cea mai utilă pentru întocmirea situațiilor financiare anuale. Este important să se confrunte rulajele

11
din balanța de verificare cu totalul sumelor din Registrul jurnal, care trebuie să fie egale pentru
aceeași perioada de timp.
Cu ajutorul balanțelor de verificare nu se pot descoperi:
a) Omisiunile de înregistrare concretizate în faptul că o operație economică nu este
înregistrată nici în ,,Registrul jurnal" şi, prin urmare, nici în ,,Registrul Cartea-Mare".
b) Erorile de compensație concretizate în raportarea greșită a sumelor din ,,Registrul jurnal"
sau din documentele justificative în ,,Registrul Cartea-Mare" în sensul că s-a trecut o sumă în plus
într-o parte a unui cont sau a mai multor conturi și o altă sumă în minus, egală cu cea trecută în
plus, astfel încât pe total cele două categorii de sume se compensează.
c) Erorile de imputație concretizate în raportarea unor sume exacte ca valori absolute
din ,,Registrul-jurnal" în ,,Registrul Cartea-Mare" atât în debit ct și în credit, însă în alte conturi
decât cele corespunzătoare conținutului economic al operației respective; Alte erori de înregistrare a
unor operații cum ar fi: stabilirea unor corespondente greșite a conturilor, înregistrări duble ale unor
operații economice, inversări de formule contabile, redactări de formule contabile corecte dar cu
alte sume, mai mari sau mai mici decât cele reale etc.

2.3 Efectuarea operațiunilor de delimitare în timp a cheltuielilor şi veniturilor şi

determinarea rezultatului exercițiului

Delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor este impusă de aplicarea principiului

independenței exercițiilor financiare care presupune determinarea corectă a rezultatului exercițiului.
Astfel, acest principiu impune ca toate operațiile economice care au avut loc într-un exercițiu
financiar să fie reflectate în contabilitatea acelui exercițiu. Dar există operații economice care se
efectuează într-un exercițiu financiar şi se referă la exercițiile financiare viitoare. Așa este cazul
cheltuielilor și veniturilor înregistrate în avans.
Atât în cazul cheltuielilor cat şi a veniturilor, apar două categorii de înregistrări în
contabilitate şi anume:
- separarea cheltuielilor și veniturilor ce au fost efectuate în perioada curentă, dar care
privesc perioada viitoare, prin majorarea cheltuielilor (veniturilor) în avans;
- separarea cheltuielilor și veniturilor care au fost efectuate în perioada anterioară, dar care
se referă la exercițiul curent prin diminuarea cheltuielilor (veniturilor) înregistrate în avans şi
majorarea cheltuielilor (veniturilor) corespunzătoare.
Rezultatul exercițiului financiar se determină anual după închiderea tuturor conturilor de
cheltuieli și venituri aplicând metoda economică de calcul făcând diferența dintre total venituri și

12
total cheltuieli aferente exercițiului respectiv. Acest rezultat financiar se determină în Contul de
profit şi pierdere.
În situația în care au fost efectuate înregistrări contabile prin debitarea conturilor de venituri
sau creditarea conturilor de cheltuieli (în cazul operațiilor economice de asociere în participare sau
corectări de înregistrări eronate) se au în vedere soldurile conturilor de venituri și cheltuieli înainte
de a închide conturile, în corespondenţă cu contul 121 ,,Profit și pierdere" cumulate de la începutul
anului.

2.4 Stabilirea rulajelor lunare în Registrul Jurnal și în Cartea Mare

Așa după cum se cunoaște, pe baza documentelor justificative în care sunt consemnate
operațiile economico-financiare se face contarea acestor operații, după care se înregistrează în
evidența cronologică și sistematică.
Evidența cronologică se realizează cu ajutorul Registrului jurnal unde se. înscriu toate
formulele contabile întocmite, pe baza documentelor justificative, în ordinea în care au avut loc în
timp, cronologic. Această evidenţă cronologică nu are în vedere nici un criteriu de grupare în afară
de timp. La finele anului se procedează în felul următor:
- se totalizează provizoriu sumele din Registrul jurnal, care se compară cu rulajul din balanța
de verificare întocmită înainte de inventariere;
- după efectuarea inventarierii, daca există diferențe de inventar, acestea se înregistrează în
Registrul jurnal pe luna decembrie după care se totalizează, sumele reprezentând rulajul lunii
decembrie care trebuie să fie egal cu rulajul din balanța de verificare definitive.
Cartea-mare reprezintă formularul utilizat pentru evidența sistematică, respectiv pentru
conturile sintetice. La finele anului, după înregistrarea diferențelor de inventar se totalizează
rulajele, total sume și se determină soldul final al conturilor sintetice. Totalizarea unor elemente ale
conturilor sintetice se face și în funcție de formularul utilizat de întreprindere: Cartea mare,
maestru-șah, Cartea mare pe jurnale, sau alte tipuri de formulare permise de normele contabile
românești.

13
 CAPITOLUL III. BALANŢELE DE VERIFICARE A ÎNREGISTRĂRILOR
ÎN CONTURI

3.1 Noțiune, importanță și formă

1. Noțiune:
Balanța de verificare este un procedeu specific al metodei contabilității care asigură
verificarea exactității înregistrării operațiunilor economice în conturi, legătura dintre conturile
sintetice și cele analitice precum şi centralizarea datelor contabilității curente.

2. Importanță:
• Verificarea exactității înregistrării operațiilor economice în conturi, care constă în
respectarea principiului dublei înregistrări și a calculelor efectuate;
• Asigură legătura dintre conturile sintetice și bilanț;
• Asigură legătura dintre conturile sintetice și cele analitice;
• Asigură centralizarea existentelor, mișcărilor si transformărilor elementelor patrimoniale;
• Este un instrument de analiză a activității economice.

3. Formă:
Balanța de verificare se prezintă sub forma unei situații tabelare în care se înscriu sumele
înregistrate în conturi, cu respectarea celor trei principii fundamentale ale contabilității:
- principiul dublei reprezentări;
- principiul dublei înregistrări;
- principiul dublei centralizări.
Balanța de verificare conține toate conturile folosite de către un agent economic, în fiecare
cont fiind înscrise: soldurile inițiale, rulajele curente, total sume şi soldurile finale. În cadrul
balanței de verificare există anumite egalități, care exprimă un echilibru permanent între datele
înscrise în conturile din balanță, echilibru rezultat prin respectarea principiului dublei înregistrări;
Legea contabilității nr. 82 din 1991, modificată prin OG nr.70/2004 (cu intrare în vigoare de
la 01.01.2005) prevede la articolul 21 că „pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a
operațiunilor efectuate se întocmește balanța de verificare, cel puțin anual, la încheierea exercițiului
financiar, sau la termenele de întocmire a situațiilor financiare periodice”.

14
 Balanța de verificare se întocmește, de obicei, la sfârșitul fiecărei luni, obligatoriu în ultima
zi din fiecare lună. Sumele înscrise în balanța de verificare se trec cumulat de la începutul anului,
pana la luna de efectuare a balanței.

3.2 Felurile și funcțiile balanțelor de verificare

Feluri de balanță:
Dupa natura conturilor:
1. balanțe ale conturilor sintetice
2. balanțe ale conturilor analitice
Dupa numărul de egalități, balanțele sintetice sunt:
1. cu o serie de egalități: TSD=TSC sau Sfd=Sfc;
2. cu doua serii de egalități: TSD=TSC si Sfd=Sfc;
3. cu trei serii de egalități: Sid=Sic si RD=Rc si Sfd=Sfc;
4. cu patru serii de egalități: Sid=Sic, Rd=Rc, TSD=TSC, Sfd=Sfc (în locul
coloanei solduri inițiale, se trec în cursul anului total sume din luna precedentă);
5. cu cinci serii de egalități.

Funcțiile balanței:
a) Funcția de verificare a exactității înregistrării operațiilor economice în conturi.
- Această funcție constă în controlul şi identificarea erorilor de înregistrare în conturi, prin
intermediul diferitelor egalități valorice care trebuie să existe în cadrul balanței de verificare,
precum şi prin intermediul unor corelații valorice stabilite cu ajutorul ei;
- Înregistrarea greșită a unor operații economice ca urmare a nerespectării principiului dublei
înregistrări, trecerea eronată a sumelor din Registrul Jurnal în Registrul Cartea Mare şi de aici în
balanță, efectuarea unor calcule greșite în formulele contabile complexe, stabilirea eronată a
rulajelor şi a soldurilor conturilor, determină inegalități între totalurile balanței, care se
semnalizează cu ajutorul ei, fapt ce îi conferă caracterul unui instrument de verificare, de control;
- Lipsa unei egalități valorice sau a unor corelații constituie dovada existenței unor erori,
care trebuie să fie identificate și corectate;
- Deși în condițiile utilizării calculatoarelor electronice în munca de contabilitate creşte
exactitatea calculelor, funcția de control a balanței de verificare se menține, iar corelațiile pe care se
bazează, servesc la prevederea unor chei de control în programele de lucru ale echipamentelor
moderne de prelucrare a datelor.
b) Funcția de legătură dintre conturile sintetice și bilanț
15
 - Balanța de verificare concentrează informațiile din toate conturile folosite în contabilitatea
curentă a unității;
- Această legătură se concretizează în faptul că datele din bilanțul anual reprezintă soldurile
finale ale conturilor, preluate din balanța de verificare prelucrate și grupate conform necesităților de
întocmire a bilanțului ;
- Soldurile inițiale ale conturilor la începutul anului sunt preluate din bilanțul anual, potrivit
principiului intangibilității bilanțului de deschidere a unui exercițiu care trebuie să corespundă cu
bilanțul de închidere a exercițiului precedent.
c) Funcția de legătură dintre conturile sintetice și cele analitice
- Această funcție constă în întocmirea unor balanțe de verificare ale conturilor analitice
pentru fiecare cont sintetic care se desfășoară pe conturi analitice;
- Cu ajutorul acestor balanțe se controlează concordanța care trebuie să existe între datele
înregistrate în contul sintetic şi conturile sale analitice.
d) Funcția de centralizare a existentelor, mișcărilor și transformărilor elementelor
patrimoniale
- Gruparea și centralizarea datelor înregistrate în conturi cu ajutorul balanței de verificare
oferă conducerii unităților posibilitatea de a cunoaște totalul modificărilor intervenite în volumul şi
structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obținute în urma activităților desfășurate
etc.;
- Cuprinzând, sub formă centralizată, toate datele privitoare la existentele și mișcările
elementelor patrimoniale înregistrate în conturile sintetice şi analitice, pe o anumită perioada de
timp, balanța de verificare asigură compararea datelor de la începutul unei perioade de gestiune cu
cele de la sfârșitul ei și cu alte perioade de gestiune expirate;
- Astfel, se pot stabili schimbările produse în mărimea şi structura patrimoniului economic,
eficienţa plasării resurselor etc.
e) Funcția de analiză a activității economice
- Balanța de verificare are un rol deosebit de important în analiza situației economico -
financiare pe perioade scurte de timp, și în intervalul dintre două bilanțuri, fiind astfel, singurul
instrument care furnizează informațiile necesare conducerii operative a unităților patrimoniale;
- Această analiză are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza
bilanțului contabil, cu ajutorul balanțelor de verificare obținându-se un grad mai redus de sintetizare
a datelor contabile.

16
 3.3 Tehnica întocmirii balanței de verificare

Elaborarea balanței de verificare reprezintă o lucrare cu caracter periodic, întocmindu-se

lunar și ori de câte ori este necesar, precedându-se astfel: se trec din bilanț soldurile în conturi, se
înregistrează operațiile economice şi financiare în ordine cronologică în jurnal, prin formule
contabile, apoi în ordine sistematică din jurnal în conturi, se transpun datele din conturi în balanța
de verificare şi se adună coloanele balanței.
Stabilirea soldului final se face prin relațiile:
1. Sfd =Sid+Rd-Rc
2. Sfc =Sic+Rc-Rd
În balanța cu patru serii de egalitate, soldul final se mai poate determina și prin diferența
între totalul sumelor debitoare şi totalul sumelor creditoare.

Etapele întocmirii balanței de verificare sunt următoarele:

1. se trec datele din evidența cronologică (din Registru Jurnal) în evidenţa sistematică
(Registrul Cartea Mare sau fișele de cont sau T-uri);
2. se totalizează sumele din evidența sistematică; se totalizează datele din fiecare fișă de
cont, stabilindu-se rulajele lunii curente, total sumele și soldurile fiecărui cont;
3. se transpun datele din fișele de cont sau T-uri (din evidența sistematică) în formularul de
balanță de verificare;
4. se adună coloanele balanței de verificare și se verifică egalitățile dintre coloanele
perechi.

17
 CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ - PARTICULARITĂŢI PRIVIND
ÎNTOCMIREA BALANŢEI DE VERIFICARE LA SC. DAMI PROD SRL.

Pentru înțelegerea modului de întocmire a unei balanțe de verificare, voi lua o monografie a
unei societăți comerciale, la care voi completa registru jurnal, voi deschide T-urile și voi întocmi
balanța de verificare.

Pasul 1:

Registru Jurnal

Data Document Cont Cont

Nr Explicație Suma
inreg Fel Nr. Data Deb. Cred.
crt
1. 03.02.17 FF 5 03.02.17 Vânzare marfă clienți 4111 % 2.975
707 2.500
4427 475
2. 03.02.17 FF 6 03.02.17 Vânzare marfă clienți 4111 % 9.520
707 8.000
4427 1.520
3. 07.02.17 FF 7 07.02.17 Vânzare marfă clienții 4111 % 11.900
707 10.000
4427 1.900
4. 10.02.17 OP 201 10.02.17 Încasare clienți 5121 4111 3.500
5. 10.02.17 OP 191 10.02.17 Încasare clienți 5121 4111 15.000
6. 10.02.17 OP 203 10.02.17 Încasare clienți 5121 4111 12.000
7. 11.02.17 FF 8 11.02.17 Vânzare marfă clienți 4111 % 59.500
707 50.000
4427 9.500
8. 11.02.17 OP 371 11.02.17 Încasare clienți 5121 4111 85.000
Import marfă în nume
9. 11.02.17 FE 1101 11.02.17 propriu (10.000 euro x 3.2 371 401.1 32.000
lei)
Înregistrare taxe vamale
10. 11.02.17 DVI 1 11.02.17 371 446.3 1.600
5%
Înregistrare comision
11. 11.02.17 DVI 1 11.02.17 371 446.4 160
vamal 0,5%
12 11.02.17 Plata în vamă % 5121 8.174,4
13. OP 15 11.02.17 - taxă vamală 446.3 1.600
14. OP 16 11.02.17 - comision vamal 446.4 160
15. OP 17 11.02.17 - TVA 4426 6.414,4
Plata TVA aferent lunii
16. 25.02.17 OP 18 25.02.17 4423 5121 15.783,3
ianuarie
17. 28.02.17 NC 7 28.02.17 Scădere din gestiune 607 371 63.000
Înregistrarea statului de
18. 28.02.17 SS 2 28.02.17 641 421 680
salarii

18
 Înregistrarea reținerilor de
19. 28.02.17 SS 2 28.02.17 421 % 180,51
pe stat
- 1% 4372 6,8
- 6,5% 4314 44,2
- 9,5% CAS 4312 64,6
- Impozit pe salariu 444 64,91
20. 28.02.17 Plata reținerilor de pe stat % 5121 180,51
21. OP 19 28.02.17 - 1% 4372 6,8
22. OP 20 28.02.17 - 6,5% 4314 44,2
23. OP 21 28.02.17 - 9,5% CAS 4312 64,6
24. OP 22 28.02.17 - Impozit pe salariu 444 64,91
25. 28.02.17 SS 2 28.02.17 Plată salarii (rest plată) 421 531 499,49
Înregistrarea cheltuielilor
26. 28.02.17 SS 2 28.02.17 645 4371 20,4
angajatorului 3% șomaj
Înregistrarea cheltuielilor
27. 02.02.17 SS 2 28.02.17 angajatorului 22% CAS 645 4311 149,6
rest de plată
Înregistrarea cheltuielilor
28. 28.02.17 SS 2 28.02.17 645 4313 47,6
angajatorului 7% CASS
Înregistrarea cheltuielilor
29. 28.02.17 SS 2 28.02.17 angajatorului 0,5% fd. pt. 645 4461 3,4
accid. de m-ca. și boli
Plata obligațiilor salariale
30. 28.02.17 SS 2 28.02.17 % 512 221
ale unității
31. 28.02.17 OP 23 28.02.17 - 3% șomaj 7371 20,4
32. 28.02.17 OP 24 28.02.17 - CAS rest de plata 4311 149,6
33. 28.02.17 OP 25 28.02.17 - 7% CASS 4313 47,6
- 0,5% fd. pt. accid. de
34. 28.02.17 OP 26 28.02.17 4461 3,4
m-ca. şi boli
35. 28.02.17 FF 237 28.02.17 Înregistrare factură telefon % 401 595
626 500
4426 95
36. 28.02.17 OP 28 28.02.17 Plată factură telefon 401 5121 595
37. 28.02.17 FF 6669 28.02.17 Înregistrare factură căldură % 401 785,4
605 660
4426 125,5
38. 28.02.17 OP 29 28.02.17 Plată factură căldură 401 5121 785,4
39. 28.02.17 FF 114 28.02.17 Înregistrare factură lumină % 401 238
605 200
4426 38
40. 28.02.17 OP 30 28.02.17 Plată factură lumină 401 5121 238
Plată furnizor extern
41. 28.02.17 OP 31 28.02.17 401.1 5121 32.000
10.000 euro x 3,2 lei
42. 28.02.17 NC 8 28.02.17 Amortizare program inf. 681 2808 41,67
43. 28.02.17 NC 8 28.02.17 Amortizare cladire 681 2812 250
Amortizare mijloc de
44. 28.02.17 NC 8 28.02.17 681 2813 388,89
transport
45. 28.02.17 NC 8 28.02.17 Amortizare calculator 681 2813 116,67
46. 28.02.17 EX 28.02.17 Plată comision bancă 627 5121 512,5
47. 28.02.17 EX 28.02.17 Încasare dobândă cont 5121 766 280,07

19
 curent
48. 28.02.17 NC 10 28.02.17 Regularizare TVA 4427 % 1.395,5
4423 6.722,2
4426 6.672,8
Închidere conturi de
49. 28.02.17 NC 11 28.02.17 % 121 70.780,07
venituri
707 70.500
766 280,07
Închidere conturi de
50. 28.02.17 NC 10 28.02.17 121 %
cheltuieli
605 860
607 63.000
626 500
627 512,5
641 680
645 221
681 797,22
TOTAL PE FEBRUARIE 503.253,2

PASUL 2: ÎNREGISTRAREA ÎN EVIDENŢA SISTEMATICĂ ( în T-uri )

Se deschide câte un „T” sau o fişa de cont, pentru fiecare cont utilizat. Se trec apoi sumele
din bilanțul inițial în t-ul fiecărui cont ca solduri inițiale. Apoi, se trece fiecare sumă din registrul
jurnal în T-ul corespunzător ( sau în fişa fiecărui cont ), în ordinea cronologică a înregistrării în
formule contabile.

D 101 C D 106 C D 107 C

SI 2.500 SI 12.400 SI 3.000

RD 0 RC 0 RD 0 RC 0 RD 0 RC 0
TSD 0 TSC 2.500 TSD 0 TSC 12.400 TSD 3.000 TSC 0
SFC 2.500 SFC 12.400 SFD 3.000

D 121 C D 162 C D 167 C

SI 51.344,95 50.680,41 SI 2.500 103.200 SI 860 860

66.570,72 70.780,07
RD 0 RC 0 RD 0 RC 0
RD 66.570,72 RC 70.780,07 TSD 2.500 TSC 103.20 TSD 860 TSC 860
TSD 117.915,67 TSC 121.460,48 SFC 100.700
SFC 3.544,81 SF=0

20
D 208 C D 212 C D 2131 C

SI 2.500 SI 150.000 SI 4.200

RD 0 RC 0 RD 0 RC 0 RD 0 RC 0
TSD 2.500 TSC 0 TSD 150.000 TSC 0 TSD 4.200 TSC 0
SFD 2.500 SFD 150.000 SFD 4.200

D 2133 C D 2808 C D 2812 C

SI 2.800 SI 791,67 SI 4.750

41,67 250
RD 0 RD 0
TSD 2.800 TSC 0 RD 0 RC 41,67 RD 0 RC 250
SFD 2.800 TSD 0 TSC 833,33 TSD 0 TSC 5.000
SFC 833,33 SFC 5.000

D 2813 C D 301 C D 371 C

SI 7.185,56 SI 500 SI 80.000 48.000

505,56 RD 0 RC 0 32.000 63.000
TSD 500 TSC 0 1.600
RD 0 RC 505,56 SFD 500 160
TSD 0 TSC 7.691,11
SFC 7.691,11 RD 33.760 RC 63.000
TSD 113.760 TSC 111.000
SFD 2.760

D 401 C D 401.1 C D 411 C

SI 1.416,8 101.416,8 32.000 32.000 SI 62.095 13.500
595 595 RD 32.000 RC 32.000 2.975 3.500
785,4 784,5 TSD 32.000 TSC 32.000 9.520 15.000
238 238 11.900 12.000
SF= 0 59.500 85.000
RD 1.618,4 RC 1.618,4
TSD 3.035,2 TSC 103.035,2 RD 83.8950 RC 115.500
SFC 100.000 TSD 145.990 TSC 129.000
SFD 16.990

21
D 421 C D 4311 C D 4312 C

SI 280 280 SI 32,676 32,68 SI 19,6 19,6

180,512 680 149,6 149,6 64,6 64,6
499,488
RD 680 RC 680 RD 149,6 RC 149,6 RD 64,6 RC 64,6
TSD 960 TSC 960 TSD 182,28 TSC182,28 TSD 84,2 TSC 84,2
SF=0 SF=0 SF=0

D 4313 C D 4314 C D 4371 C

SI 65,32 65,32 SI 19,6 19,6 SI 14 14

47,6 47,6 44,2 44,2 20,4 20,4
RD 47,6 RC 47,6 RD 44,2 RC 44,2 RD 20,4 RC 20,4
TSD 112,92 TSC 112,92 TSD 63,8 TSC 63,8 TSD 34,4 TSC 34,4
SF=0 SF=0 SF=0

D 4372 C D 4423 C D 4426 C

SI 2,8 2,8 SI 9.368,9 SI 226,1 226,1

6,8 6,8 9.368,9 6.722,2 6.414,4 6.672,8
95
RD 6,8 RC 6,8 RD 9.368,9 RC 6.722,2 125,4
TSD 9,6 TSC 9,6 TSD 9.368,9 TSC 16.091,1 38
SF=0 SFC 6.722,2
RD 6.672,8 RC 6.672,8
TSD 6.898,9 TSC6.898,9
SF=0

D 4427 C D 444 C D 4461 C

SI 9.595 9.595 64,91 64,91 SI 5,6 5,6

13.395 475 3,4 3,4
1.520 RD 64,91 RC 64,91
1.900 TSD 64,91 TSC 64,91 RD 3,4 RC 3,4
9.500 SF=0 TSD 9 TSC 9
SF=0
RD 13.395 RC 13.395
TSD 2.990 TSC 22.990
SF=0
22
D 4463 C D 4464 C D 456 C

1.600 1.600 1.600 1.600 SI 40.000

RD 1.600 RC 1.600 RD 1.600 RC 1.600 RD 0 RC 0

TSD 1.600 TSC 1.600 TSD 1.600 TSC 1.600 TSD 0 TSC 40.000
SF=0 SF=0 SFC 40.000

D 457 C D 5121 C D 531 C

SI 8.000 SI 19.960,41 4.698,9 SI 1.550 224,92

3.500 8.174,4 499,49
RD 0 RC 0 15.000 9.368,9
TSD 0 TSC 8.000 12.000 180,51 RD 0 RC 499,49
SF 8.000 85.000 221 TSD 1.550 TSC 724,41
280,07 595 SFD 825,59
785,4
238
32.000
512,5

RD 115.780,07 RC 52.075,71
TSD 135.740,48 TSC 56.774,61
SFD 78.965,87

D 605 C D 607 C D 626 C

SI 503,2 503,2 SI 48.000 48.000 SI 600 600
660 860 63.000 63.000 500 500
200 RD 63.000 RC 63.000
TSD 111.000 TSC 111.000 RD 500 RC 500
RD 860 RC 860 SF=0 TSD 1.100 TSC 1.100
TSD 1.363,2 TSC 1.363,2 SF=0
SF=0

D 627 C D 641 C D 645 C

SI 200 200 SI 280 280 SI 104,52 104,52

512,5 512,5 680 680 20,4 221
149,6
RD 512,5 RC 512,5 RD 680 RC 680 47,6
TSD 712,5 TSC 712,5 TSD 960 TSC 960 3,4
SF=0 SF=0
RD 221 RC 221
23
 TSD 325,52 TSC 325,52
SF=0

D 668 C D 681 C D 707 C

SI 860 860 SI 797,22 797,22 SI 50.500 50.500

41,67 797,22 70.500 2.500
RD 0 RC 0 250 8.000
TSC 860 TSC 860 388,89 10.000
SF=0 116,67 50.000

RD 797,22 RC 797,22 RD 70.500 RC 70.500

TSD 1.594,44 TSC 1.594,44 TSD 121.000 TSC121.000
SF=0 SF=0

D 766 C

SI 180,41 180,41
280,07 280,07

RD 280,07 RC 280,07
TSD 460,48 TSC 460,48
SF=0

PASUL 3: ÎNTOCMIREA BALANŢEI DE VERIFICARE

Aceasta se întocmește prin înscrierea tuturor conturilor pe care le utilizează agentul economic
în ordinea claselor de conturi. Se ia fiecare T sau fiecare fișă de cont şi se trec datele din aceste fișe
în balanța de verificare.

BALANȚA DE VERIFICARE

24
 Solduri inițiale Rulaj Total sume Solduri finale
Cont
Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit
101 0 2.500 0 0 0 2.500 - 2.500
106 0 12.400 0 0 0 12.400 - 12.400
107 3.000 0 0 0 0 3.000 3.000 -
121 51.344,95 50.680,41 66.570,72 70.780,07 117.915,67 121.460,48 - 3.544,81
162 2.150 10.320 0 0 2.150 10.320 - 101.050
167 860 860 0 0 860 860 - -
208 2.500 0 0 0 2.500 0 2.500 -
212 15.000 0 0 0 15.000 0 15.000 -
2131 4.200 0 0 0 4.200 0 4.200 -
2133 28.000 0 0 0 28.000 0 28.000 -
2808 0 791,67 0 41.67 0 833.33 - 833.33
2812 0 4.750 0 250 0 5.000 - 5.000
2813 0 7.185,56 0 505,56 0 7.691,11 - 7.691,11
301 500 0 0 0 500 0 500 -
371 80.000 48.000 33.760 63.000 113.760 111.000 2.760 -
401 1.416,8 101.416,8 1.618,4 1.618,4 3.035,2 103.035,2 - 100.000
401.1 0 0 32.000 32.000 32.000 32.000 - -
411 62.095 13.500 83.895 115.500 145.990 129.000 16.990 -
421 280 280 680 680 960 960 - -
4311 32,68 32,68 149,6 149,6 182,28 182,28 - -
4312 19,6 19,6 64,6 64,6 84,2 84,2 - -
4313 65,32 65,32 47,6 47,6 112,92 112,92 - -
4314 19,6 19,6 44,2 44,2 63,8 63,8 - -
4371 14 14 20,4 20,4 34,4 34,4 - -
4372 2,8 2,8 6,8 6,8 9,6 9,6 - -
4423 0 9.368,9 9.368,9 6.722,2 9.368,9 16.091,1 - 6.722,2
4426 226,1 226,1 6.672,8 6.672,8 6.898,9 6.898,9 6.898,9 -
4427 9.595 9.595 13.395 13.395 22.920 22.920 - -
444 0 0 64,91 64,91 94,91 64,91 - -
4461 5,6 5,6 3,4 3,4 9 9 - -
4463 0 0 1.600 1.600 1.600 1.600 - -
4464 0 0 1.600 1.600 1.600 1.600 - -
456 0 40.000 0 0 0 40.000 - 40.000
457 0 8.000 0 0 0 8.000 - 8.000
5121 19.960,41 4.698,9 115.780,07 52.075,71 135.740,48 56.774,61 78.965,87 -
531 1.550 224,92 0 499,49 1.550 724,41 825,59 -
605 503,2 503,2 860 860 1.363,2 1.633,2 - -
607 48.000 48.000 63.000 63.000 111.000 111.000 - -
626 600 600 500 500 1.100 1.100 - -
627 200 200 512,5 512,5 712,5 712,5 - -
641 280 280 680 680 960 960 - -
645 104,52 104,52 221 221 325,52 325,52 - -
681 797,22 797,22 797,22 797,22 1.594,44 1,594,44 - -
707 50.500 50.500 70.500 70.500 121.000 121.000 - -
766 180,41 180,41 280,07 280,07 460,48 460,48 - -
TOTA
519.863,21 519.863,21 503.253,2 503.253,2 1.023.116,4 1.023.116,4 287.741,46 -
L

25
 CONCLUZII

Operaţiile economice care se realizează zi de zi într-o unitate economică se înregistreză în

conturi. În orice moment al activităţii economice, fiecare cont în parte pune în evidenţă situaţia
elementelor patrimoniale: existenţele la începutul perioadei, creşterile, micşorările, totalul
mişcărilor cumulate de la începutul anului, dar şi existenţele finale.
Necesităţile de conducere, control şi analiză a activităţii unităţilor patrimoniale impun
generalizarea şi prezentarea, într-un tablou de ansamblu, a întregii activităţi desfăşurate. Metoda
contabilităţii impune ca periodic, şi în mod obligatoriu cu ocazia elaborării bilanţului, să se facă
verificarea exactităţii înregistrărilor făcute în contabilitate, cat şi a calculelor efectuate cu ocazia
determinării rulajelor, sumelor totale şi a soldurilor conturilor.
Balanţa de verificare sau balanţa conturilor este un procedeu specific al metodei
contabilităţii care asigură verificarea exactităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi,
legătura dintre conturile sintetice şi bilanţ, legătura dintre conturile sintetice şi conturile analitice,
precum şi centralizarea datelor contabilităţii curente. Balanţa de verificare se prezintă sub forma
unei situaţii tabelare, în care se înscriu datele valorice preluate din conturi.
În cadrul balanţei de verificare se obţin anumite egalităţi structurale şi globale proprii dublei
înregistrări şi corespondenţei conturilor.
Aceste egalităţi exprimă un echilibru permanent între aceste date, de unde provine şi
denumirea de ”balanţă”. Balanţa de verificare conţine toate conturile folosite de o unitate
patrimonială, fiecare cont fiind înscris cu soldul iniţial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor şi
soldul final de la sfârșitul lunii pentru care se încheie balanţa respectivă. Legea contabilităţii
prevede că ”pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor se întocmeşte,
lunar, balanţa de verificare”
În concluzie, balanța de verificare reprezintă un procedeu al metodei contabilității prin
intermediul căruia se asigură gruparea, centralizarea și verificarea exactității datelor din conturi,
legătura dintre conturile sintetice și cele analitice, controlul egalității bilanțiere, legătura dintre
bilanțul inițial și conturi, și dintre conturi și bilanțul final.

26
 BIBLIOGRAFIE

1. Iacob Petru Pantea - Managementul contabilității românești, Ediția a II-a,

Editura Intelcredo SA, Deva, 1999;
2. Mihai Ristea - Metode si politici contabile de întreprindere, Editura
Tribuna Economica, București, 2001;
3. Mihai Ristea - Normalizarea contabilității – baza si alternativ, Editura
Tribuna Economica, București, 2003;
4. Nicolae Balteș - Contabilitatea financiara, Editura Continent, Sibiu, 1999;
5. Nicolae Balteș, - Contabilitatea financiară – aplicații practice, Editura Mira
Carmen Comaniciu Design Sibiu, 2000;
6. Nicolae Balteș - Contabilitatea financiară, Ediția a II-a, Editura Continent,
Sibiu, 2001;
7. Nicolae Balteș - Analiza economico-financiară a întreprinderii, Editura
Universală „Lucian Blaga”, Sibiu, 2003;
8. Nicolae Feleaga, - Tratat de Contabilitate, vol. I, Editura Economica,
Ion Ionașcu București, 1998 si vol. II, Editura Economica, București,
1999;
9. Nicolae Feleaga - Sisteme contabile comparate, Norme Contabile
Internaționale, vol. III, Editura Economica, Colecția
“Biblioteca de Contabilitate”, 2000;
10. Nicolae Feleaga, - Recunoaștere, evaluare si estimare in contabilitatea
Liliana Malciu internațională, Editura Economica, București, 2001.

27