COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC ,,GHEORGHE CHITU

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3 DE CALIFICARE CALIFICAREA:TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE COMERT

INDRUMATOR: Prof.Nicol ! C r"!#

ABSOLVENT: P $! #% S&!f #i G!or'!&

CRAIOVA ()*++(

TEMA

ANALI,A SURSELOR PROPRII DE FINANTARE LA S.C. PROTI(GRUP S.R.L

CUPRINS

ARGUMENT4

CAPITOLUL +
SURSELE PROPRII DE FINANTARE ALE UNUI AGENT ECONOMIC6 1.1.Delimitari privind sursele proprii de finantare6 1.2.Capitalul social.7 1.3.Primele legate de capital....12 1.4.Rezervele din reevaluare13 1. .Rezervele13 1.6.Rezultatul reportat..14 1.7.Rezultatul e!ercitiului14 1.".#utofinantarea1

CAPITOLUL )
PRE,ENTAREA GENERALA A S.C PROTI(GRUP S.R.L ------..1"

CAPITOLUL 3
STUDIU DE CA, PRIVIND CAPITALURILE PROPRII LA S.C PROTI(GRUP S.R.L--------------------+. BIBLIOGRAFIE....21 ANE/E

ARGUMENT

Capitalurile proprii corespund finantarii $unurilor economice aflate in circuitul patrimonial al intreprinderii.%n mod concrete le se delimiteaza prin capitalul individual sau social&primele de capital&rezervele din reevaluare&rezervele intreprinderii&rezultatul reportat&rezultatul e!ercitiului& si alte fonduri proprii cu scop determinat. %n structura capitalurilor proprii .capitalul individual sau social are un caracter avansa$il .'l se constituie la infiintarea intreprinderii&fiind o conditie a e!istentei si functionarii acesteia.(a intreprinderile individuale&constituirea capitalului are loc pe calea aportului personal al proprietarului&iar la societatile comerciale&prin aportul in numerar si)sau in natura al asociatilor dupa caz. Capitalul social se diferentiaza in capital su$scris nevarsat*nedepus+ si capital su$scris varsat*depus+. Capitalul su$scris nevarsat este capitalul pe care proprietarii intreprinderii s,au anga-at sa,l puna la dispozitia unitatii patrimoniale cu ocazia infiintarii acesteia. Capitalul su$scris varsat reprezinta partea din capitalul su$scris care a fost&fizic&depusa de catre proprietari la dispozitia unitatii patrimoniale. Pe parcursul functionarii intreprinderii&capitalul se poate ma-ora prin emisiunea de actiuni noi&reprezentative cu aporturi in $ani si)sau in natura si prin operatiuni interne*incorporarea de rezerve&capitalizarea profitului e!ercitiului precedent&transformarea de o$ligatiuni in actiuni+. Reducerea capitalului se efectueaza prin ram$ursarea catre actionari sau asociati a unei parti din acesta&atunci cand societatea il considera prea mare in raport cu activitatea sa sau atunci cand reduce investitiile dintr,un sector sau ramura de activitate.De asemenea&reducerea de capital poate avea loc prin acoperirea de pierderi suferite in e!ercitiile financiare anterioare. Primele de capital corespund capitalului aditional creat prin primele de emisiune&fuziune si cele din aport in natura fiind determinate de operatiile de crestere a capitalului prin aporturi noi sau prin fuziune.%n cazul aporturilor noi&primele de emisiune si cele privind aportul in natura se creeaza ca diferenta intre pretul de emisiune al noilor actionari*mai mare+ si valoarea nominala a actiunilor societatii comerciale. Rezultatele negative se iau in calcul cu semnul minus&si in consecinta micsoreaza capitalul propriu. Primele de fuziune apar in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati si reprezinta diferenta dintre valoarea conta$ila a actiunilor si valoarea nominala.

Rezervele din reevaluare reprezinta plusurile sau minusurile create prin reevaluarea oricarui activ.Cu ocazia reevaluarii&valoarea acestor active creste sau se micsoreaza fata de valoarea conta$ila anterioara&cresterea fiind considerata sigura si dura$ila..data constituite rezervele din reevaluare sunt mentinute atata timp cat $unurile la care se refera nu au fost amortizate sau realizate prin vanzare. Pe masura amortizarii sau realizarii $unurilor&plusvaloarea este utilizata&partial sau total&pentru cresterea capitalului social sau transferata la rezultatul raportat&in raport cu prevederile legii. Rezervele intreprinderii reprezinta&in principiu&profitul sau alte resurse capitalizate in mod dura$il de intreprindere pana la o decizie contrara a organelor competente.Deci&caracteristica de $aza a rezervelor este aceea ca ele se constituie si se datoreaza in raport cu cotele afectate *retinute+ din rezultatul e!ercitiului financiar sau din resurse destinate prin lege. Rezervele legale se constituie anual intr,o anumita proportie din profitul $rut sau din primele legate de capital&fiind destinate prote-arii capitalului&in cazul in care e!ercitiul financiar se inc/eie cu pierderi. Rezervele statutare sau contractuale reprezinta acele fonduri a caror constituire din profitul net este stipulat in statutul societatii sau prin clauze contractuale.'le pot avea ca scop temperarea actionarilor de a pretinde dividende in dauna altor o$ligatii mai mari si mai urgente ale intreprinderii privind $una ei functionare sau alte destinatii sta$ilite prin statut. Rezervele pentru actiuni proprii reprezinta resursele de finantare constituite ca ec/ivalent al valorii actiunilor proprii do$andite de catre o societate comerciala din propriul sau capital social.'le se formeaza din $eneficiile distri$ui$ile&din rezervele disponi$ile si din alte surse sta$ilite de lege.0unt mentionate ca pasiv pana in momentul cesiunii sau anularii actiunilor do$andite din propriul capital social. Prin pozitia de alte rezerve sunt delimitate fondurile create&de o$icei&prin /otararea adunarii generale&din profitul net.'le sunt destinate pentru finantarea partiala sau totala a noilor investitii in imo$ilizari corporale&acordarea de dividende si in anii de e!ercitiu financiar care se inc/eie cu pierderi &pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate in vederea reducerii de capital. %n categoria capitalurilor proprii sunt incluse si rezultatele pozitive sau negative reportate din anii precedenti a caror repartizare sau acoperire a fost amanata de adunarea generala a asociatilor&precum si rezultatul net al e!ercitiului financiar inc/eiat.

CAPITOLUL + SURSELE PROPRII DE FINANTARE ALE UNUI AGENT ECONOMIC

+.+.D!li"i& ri 0ri1i#$ 2%r2!l! 0ro0rii $! fi# #& r! Pasivul reprezinta sursele sau resursele de finantare a $unurilor economice. Prin componenta sa delimiteaza clasificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire *finantare proprie&finantare straina+ conform ane!ei 1 si e!igi$ilitatea lor *termenul de decontare mai mare sau mai mic de un an+. 1inantarea proprie a activului este facuta direct de titularul de patrimoniu prin contri$utia sa materiala su$ forma de capital individual *in cazul intreprinderilor individuale+ sau capital social*in cazul intreprinderilor societare+ si prin autofinantare)capitalizarea profitului.%n ceea ce priveste finantarea straina a activului&aceasta este asigurata de terte persoane in raport cu titularul de patrimoniu.#cestia imprumuta capitalurile lor&su$ diferite forme -uridice&cum sunt creditele $ancare&cumparari de o$ligatiuni&creditele comerciale si alte datorii in curs de decontare. Corespunzator celor doua modalitati de finantare&pasivul patrimonial se imparte in capitaluri proprii si datorii.(a acestea se adauga pasivele su$ forma provizioanelor pentru riscuri si c/eltuieli. '!igi$ilitatea surselor de finantare se refera la termenul lor de decontare.#cest termen&in cazul capitalului propriu opereaza in momentul lic/idarii patrimoniului cu ocazia parta-ului&in cazul provizioanelor pe o perioada mai mare de un an&iar pentru datorii&termenul de scadenta poate fi mai mare sau mai mic decat un e!ercitiu financiar.%n mod corespunzator datoriile sunt pe termen lung *pe o perioada mai mare de un an+ si pe termen scurt*pana la un an+. %n raport cu e!igi$ilitatea surselor de finantare pasivele se grupeaza in2 ,capital permanent&format din capitalurile proprii&provizioanele pentru riscuri si c/eltuieli si datoriile pe termen lung3 ,datorii pe termen scurt sau curente&formate din datoriile cu termen de decontare mai mic sau egal cu un an. 0ursele proprii sunt utilizate pentru finantarea proprie a $unurilor economice. Capitalul reprezinta e!presia $aneasca a valorilor economice investite pentru producerea de noi valori economice&cu scopul de a o$tine profit. Capitalul are un caracter sta$il&in sensul ca asigura finantarea activitatii agentului economic pe o perioada mai mare de un an.Capitalul se formeaza la inceputul activitatii agentilor economici&se modifica prin cresterea sau diminuarea

lui pe parcursul desfasurarii activitatii si se lic/ideaza la incetarea e!istentei unitatii. %n functie de tipul -uridic de societate&capitalul e constituit din actiuni sau parti sociale.Prin actul constitutiv&evaluarea sta$ilita a actiunilor sau partilor sociale se numeste valoare nominala& care ramane o valoare constanta de referinta.Cumparatorul actiunilor poarta denumirea de actionar.Ca posesor al actiunilor cumparate& actionarul detine parti din capitalul unei societati&devenind coproprietar cu altii actionari iar actiunile respective constituie titluri de proprietate *acte cu care ei fac dovada ca sunt proprietari ai societatii respective+. Posesorii actiunilor primesc anual o cota,parte din profitul o$tinut de societate din desfasurarea activitatii&numita dividend.%ncasarea dividendelor de catre posesorii de actiuni se face pe $aza cupoanelor de dividend care sunt atasate actiunilor ca si /artii de valoare. Din punct de vedere al sursei de finantare&capitalul im$raca doua forme distinct2 ,capitalul propriu ,capitalul strain C 0i& l%l 0ro0ri% reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor unei intreprinderi&dupa deducerea tuturor datoriilor . Capitalul propriu se concretizeaza in interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale. Capitalul propriu se structureaza astfel2 ,capital social ,prime legate de capital ,rezerve din reevaluare ,rezerve ,rezultatul e!ercitiului ,rezultatul reportat +.).CAPITALUL SOCIAL C 0i& l%l 2oci l are un caracter avansa$il si e!prima finantarea unitatii din aporturile in $ani si natura ale proprietarilor.'l se constituie la infiintarea societatii comerciale&fiind o conditie a e!istentei si functionarii acesteia.(a intreprinderile individuale constituirea are loc pe calea aportului personal al unui singur proprietar&iar capitalul se numeste capital individual.(a intreprinderile societare sau la societatile comerciale aportul in numerar sau in natura se face de mai multi actionari sau asociati&iar capitalul se numeste capital social. Capitalul social se diferentiza in2 capital su$scris&adica anga-at promis pentru constituirea societatii

 capital su$scris varsat care a fost aportat&pus la dispozitia unitatii capital su$scris nevarsat&nedepus conform anga-amentului asumat la infiintarea societatii si calculat ca diferenta intre capitalul su$scris si capitalul su$scris varsat. Capitalul social este impartit in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la societatile de persoane.#ceste fractiuni de capital au o valoare inscrisa pe ele&numita valoarea nominala si care da posi$ilitatea evaluarii capitalului social al intreprinderii astfel2 capital social4numarul de actiuni ! valoarea nominala capital social4numarul de parti sociale ! valoarea nominala Prin vanzarea 5cumpararea titlurilor la $ursa &acestea capata si o alta valoare in functie de cererea si oferta pe piata financiara numita valoare reala sau cotatie. Pe parcursul desfasurarii activitatii&capitalul social se poate ma-ora sau micsora. C il! $! " 3or r! c 0i& l%l%i 2oci l

M 3or r! c 0i& l%l%i 2oci l se realizeaza pe parcursul activitatii si ea consta fie dintr,un aport in numerar care contri$uie la im$unatatirea lic/iditatii firmei si a structurii financiare a acesteia&respectiv a raportului datorii)capitaluri proprii&fie printr,o simpla regularizare conta$ila fara miscare de fonduri in cazul incorporarii rezervelor firmei.%n cazul convertirii datoriilor in capital social&desi nu se produce o sporire efectiva a disponi$ilitatilor $anesti se im$unatateste capacitatea de plata si ce este mai important&se im$unateste si structura financiara a firmei creand premisa contractarii de noi credite ulterior. Deci&ma-orarea capitalului social se realizeaza&in mod normal&prin urmatoarele procedee2 emisiunea de noi actiuni incorporarea de rezerve &profituri nerepartizate sau prime de emisiune3 conversiunea datoriilor firmei3 plata dividendelor in actiuni3 fuziunea prin a$sor$irea altei firme. #preciem ca in cazul fiecarui procedeu de sporire a capitalului social tre$uie avute in vedere urmatoarele aspecte2 daca modifica imediat ec/ili$rul financiar al firmei3 daca influenteaza structura financiara a firmei3 daca are ca efect ma-orarea mi-loacelor economice ale firmei

.E"i2i%#! $! #oi c&i%#i Dupa modul in care su$scrierea noilor actiuni se face prin aport in numerar sau in natura,se produc si influente financiare in activitatea firmei. Calea cea mai intalnita de ma-orare a capitalului social o reprezinta 0or&%l i# #%"!r r.#ceasta modalitate este decizia adunarii generale e!traordinare a actionarilor&de regula&cand nu e!ista modalitati de finantare mai accepta$ile sau nu mai e!ista posi$ilitatea de indatorare datorita structurii financiare e!istente*se stie ca $ancile acorda credite pana la o anumita proportie din capitalul social&considerate acoperitoare in caz de lic/idare a firmei+. Prin cresterea capitalului social in aceasta maniera&au loc urmatoarele modificari2 creste capitalul permanent si implicit fondul de rulment net intrucat activele imo$ilizate nete raman constant3 raportul datorii )capitaluri proprii scade3 ec/ili$rul financiar este consolidat prin cresterea lic/iditatii intreprinderii 6oua emisiune face o$iectul unui prospect de emisiune inregistrat la organele a$ilitate. M 3or r! c 0i& l%l%i 2oci l 0ri# 0or&%l i# # &%r ,are ca efect sporirea numarului de actiuni ce are ca su$stanta un activ real si nu monetar.Desi nu im$unatateste lic/iditatea firmei&im$unatateste raportul datorii)capitaluri proprii&ce se reflecta pozitiv in pozitia viitoare a creditorilor financiari&respective $ancilor finantatoare.Daca aceasta posi$ilitate este un fapt convingator&e!ista dificultati de evaluare a $unurilor aduse ca aport la capitalul social . Daca&totusi&se agreeaza&atunci procedura de evaluare presupune nominalizarea de e!perti acceptati de ceilalti actionari&efectuarea unei e!pertize si sta$ilirea valorii de aport. %n cazul aportului in natura&cresc&in acelasi timp atat capitalurile permanente cat si activele imo$ilizate si deci&fondul de rulment anterior ramane in prima faza nesc/im$at.Dar cresterea capacitatii de productie sau comercializare prin incorporarea noilor imo$ilizari corporale&de regula&conduce la cresterea necesarului de active circulante&a necesarului de fond de rulment*stocuri&creante+&ceea ce necesita si asigurarea surselor adica fie emisiunea de alte actiuni in numerar&fie surse temporare&respective credite pe termen scurt. De asemenea&poate avea&totusi&loc o crestere a fondului de rulment atunci cand aportul este in stocuri. 'ste $ine sa remarcam&caracterul oarecum rigid al aportului in natura la capitalul social&determinat de restrictiile care functioneaza in e!ploatarea si &indeose$i&in

circulatia acestor aporturi&in sensul ca modernizarea&cesiunea sau vanzarea unui aport in natura la capitalul social tre$uie efectuat&pentru societatile de capital si de persoane&cu acordul e!pres al aportatorului in natura. 4 .I#cor0or r! $! r!5!r1!,0rofi&%ri #!r!0 r&i5 &! 2 % 0ri"! $! !"i2i%#! M 3or r! c 0i& l%l%i 2oci l 0ri# i#cor0or r! r!5!r1!lor &cu e!ceptia celor legale &apare ca rezultat al politicii de autofinantare2intr,o prima faza&profitul este asezat in rezerve pentru ca&apoi&sa fie integrat in capitalul social&firma refuzand orice posi$ilitate de distri$uire a acestor rezerve. #ceasta operatiune nu se reflecta in vreun flu! de fonduri&impactul sau constand in intarirea increderii tertilor fata de acest anga-ament al actionarilor de a, si pastra fondurile in societate.7odificarea&practic&nu opereaza decat in interiorul capitalurilor proprii&marirea capitalului social avand ca efect diminuarea cu aceeasi suma a rezervelor si fondurilor proprii. 0copul cresterii de capital prin incorporarea rezervelor este&cel mai adesea&acela de a armoniza capitalul social cu volumul de activitate al firmei si nu se poate realiza decat cu apro$area adunarii generale e!traordinare a actionarilor. %n ceea ce priveste ec/ili$rul financiar&nu intervin modificari.De asemenea& fondul de rulment ramane nemodificat &iar gradul de indatorare ramane nesc/im$at &deoarece nu au loc modificari in ceea ce priveste ponderea surselor proprii si a celor imprumutate. Cresterea capitalului social prin incorporarea rezervelor se poate realiza prin doua modalitati2 fie prin cresterea valorii nominale a actiunilor e!istente3 fie prin cresterea numarului de actiuni care se distri$uie gratuit actionarilor e!istenti. 1iecare dintre aceste modalitati produce influente financiare. #tunci cand incorporarea rezervelor nu da nastere la o emisiune de actiuni gratuite ci se realizeaza prin cresterea valorii nominale a actiunilor vec/i&necrescand numarul actiunilor firmei&pe piata financiara cursul $ursier nu este influentat imediat. 8lterior &poate sa ai$a loc o crestere a cursurilor&atunci cand firma asigura o crestere a profiturilor repartizate su$ forma de dividend. Pentru firma&emiterea de noi actiuni gratuite poate fi vazuta si ca o masura alternativa pentru distri$uirea de dividende&cu influente pozitive asupra trezoreriei acesteia.

%n cazul incorporarii in capitalul social a profitului reportat din e!ercitiile anterioare&a profitului din ultimul e!ercitiu inc/eiat sau a primelor de emisiune &procedura este analoaga cu cea de mai sus. c.Co#1!r2i $ &oriilor fir"!i Cunoscuta si su$ denumirea de co#2oli$ r! $ &ori!i&aceasta presupune cresterea capitalului social prin incorporarea datoriilor sau transformarea datoriilor pe termen scurt in datorii pe termen mediu si lung&caz in care are loc cresterea capitalurilor permanente ale firmei.Cresterea capitalului social prin incorporarea datoriilor se face numai cu acceptul furnizorilor si creditorilor firmei&prin renuntarea actionarilor e!istenti la dreptul preferential de su$scriere. Conversia datoriilor pe termen scurt in capital are ca efect cresterea fondului de rulment prin cresterea capitalului social&crestere care este asimilata unei emisiuni de actiuni in numerar daca este vor$a de creante lic/ide&datorii fata de creditotri si cresterii aportului in natura la capitalul social daca este vor$a de creante in natura&fata de furnizori.#cest tip de conversiune are la $aza dificultati mari de trezorerie &firma nefiind capa$ila sa,si ac/ite furnizorii sau sa ram$urseze creditele pe termen scurt.#vanta-ul creditotrilor poate aparea atunci cand acestia sunt interesati de a devein actionari la respective firma.'c/ili$rul financiar al firmei este influentat in sens pozitiv. Conversia datoriilor pe termen mediu si lung nu influenteaza fondul de rulment net al firmei&capitalul permanent ramanand nesc/im$at&dar&in sc/im$&structura financiara se modifica in sensul sporirii ponderii capitalurilor proprii si scaderii ponderii datoriilor. 1orma&insa&consacrata de transformare a datoriilor in capitalul social&este conversia o$ligatiunilor in actiuni&pe $aza unei proportii de conversie sta$ilita din momentul emiterii o$ligatiunilor converti$ile . #preciem ca o urmare fireasca a operatiunii de conversiune o constituie diminuarea puterii vec/ilor actionari in cadrul firmei ca urmare a scaderii ponderii valorii actiunilor detinute in cadrul capitalului firmei. $. Pl & $i1i$!#$!lor i# c&i%#i. 7odalitatea de distri$uire a dividendelor su$ forma de actiuni este asimilata&din punct de vedere -uridic&unei sporiri a capitalului social in numerar.7a-orarea capitalului social in aceasta maniera se face numai cu apro$area adunarii generale a actionarilor prin emisiunea de noi actiuni sau prin cresterea valorii nominale a actiunilor e!istente.

. crestere a capitalului social su$ aceasta forma are ca efect scutirea firmei de o iesire de lic/iditati&contri$uind&in acelasi timp&la im$unatatirea gradului de indatorare financiara prin cresterea capitalurilor proprii !.F%5i%#! 0ri# 42or4ir! &o& l 2 % 0 r&i l l&!i fir"! are ca efect cumularea partii de capital social al firmei a$sor$ite.%n tara noastra& problematica fuziunii,unei firme de catre o alta firma este prevazuta de legislatia in vigoare&iar firma care a$soar$e do$andeste drepturile si este tinuta de o$ligatiile firmei pe care o a$soar$e .%n acest caz&se poate aprecia ca avem&mai degra$a&de,a face cu o concentrare a capitalului in cadrul firemi care a a$sor$it firma sau firmele ce,si pierd pozitia de persoane -uridice decat cu o ma-orare afectiva de capital. C il! $! "ic2or r! c 0i& l%l%i 2oci l

C 0i& l%l 2oci l l %#!i fir"! 0o &! fi 2i "ic2or &,atunci cand in activitatea firmei intervin anumite situatii care impun acest lucru.. asemenea operatiune are loc&in mod frecvent&atunci cand2 se fac ram$ursari *restituiri+ partiale de catre actionari sau asociati&concretizate in micsorarea valorii nominale a actiunilor sau partilor sociale sau reducerea numarului acestora. tre$uie acoperite pierderile din e!ercitiile anterioare se rascumpara actiunile proprii de catre firma si se anuleaza. +.3.PRIMELE LEGATE DE CAPITAL Pri"!l! $! c 0i& l se sta$ilesc ca diferenta intre2 valoarea noilor aporturi si valoarea nominala a actiunilor partilor sociale pretul de emisie si valoarea nominala a actiunilor partilor sociale valoarea o$ligatiunilor converti$ile si valoarea nominala a actiunilor partilor sociale valoarea conta$ila a actiunilor sau partilor sociale si valoarea nominala a actiunilor partilor sociale Primele de capital pot fi2 prime de emisiune prime de fuziune prime de aport prime de conversie

+.6.RE,ERVELE DIN REEVALUARE R!5!r1!l! $i# r!!1 l% r! reprezinta plusuri create in urma reevaluarii activelor imo$ilizante 2pot fi micsorate daca in urma unor reevaluari ulterioare&valoarea activelor scade. sunt mentinute cat timp $unurile la care se refera nu au fost amortizate sau vandute rezervele rezultate din reevaluare pot fi incorporate in rezerve sau in capitalul social plus valoarea rezultata in urma reevaluarii elementelor amortiza$ile in rezerve se va transfera esalonat sau la termenul final al amortizarii&asupra rezervelor plus valoarea rezultata ca valoare a reevaluarii elementelor care nu fac o$iectul amortizarii se va transfera asupra capitalului Rezervele din reevaluare reprezinta plusurile sau minusurile create prin reevaluarea oricarui active.Cu ocazia reevaluarii&valoarea acestor active creste sau se micsoreaza fata de valoarea conta$ila anterioara&cresterea fiind considerate sigura si dura$ila.De e!emplu&in urma reevaluarii&valoarea activelor fi!e corporale creste de la 1. 99.99 lei la 1.699.99 lei.Diferenta de 199.99 lei este reprezentata ca un raport de sc/im$ intre cresterea capitalurilor proprii su$ forma diferentelor din reevaluare. .data constituite&rezervele din reevaluare sunt mentinute atata timp cat $unurile la care se refera nu au fost amortizate sau realizate prin vanzare.Pe masura amortizarii sau realizarii $unurilor&plusvaloarea este utilizata&partial sau total&pentru cresterea capitalului social sau transferata la rezultatul reportat&in raport cu prevederile legii. +.7.RE,ERVELE R!5!r1!l! intreprinderii reprezinta&in principiu&profitul sau alte resurse capitalizate in mod dura$il de intreprindere pana la o decizie contrara a organelor competente.Deci&caracteristica de $aza a rezervelor este aceea ca ele se constituie si se datoreaza in raport cu cotele afectate *retinute+ din rezultatul e!ercitiului financiar sau din resurse destinate prin lege.%n mod e!ceptional&rezervele pot fi constituite si din elemente componente ale situatiei nete&cum sunt rezervele din reevaluare sau primele legate de capital. 0tructural rezervele se impart in2 rezerve legale

 rezerve statutare rezerve pentru actiuni proprii alte rezerve Rezervele legale se constituie anual intr,o anumita proportie din profitul $rut sau din primele legate de capital&fiind destinate prote-arii capitalului&in cazul in care e!ercitiul financiar se inc/eie cu pierderi. Rezervele statutare sau contractuale reprezinta acele fonduri a caror constituire din profitul net este stipulata in statutul societatii sau prin clause contractuale.'le pot avea ca scop temperarea actionarilor de a pretinde in dauna altor o$ligatii mai mari si mai urgent ale intreprinderii privind $una ei functionare sau alte destinatii sta$ilite prin statut. Rezervele pentru actiuni proprii reprezinta resursele de finantare constituite ca ec/ivalent al valorii actiunilor proprii do$andite de catre o societate comerciala din propriul sau capital social .'le se formeaza din $eneficiile distri$ui$ile&din rezervele disponi$ile si din alte surse sta$ilite de lege.0unt mentionate ca pasiv pana in momentul cesiunii sau anularii actiunilor do$andite din propriul capital social. Prin pozitia de alte rezerve sunt delimitate fondurile create&de o$icei&prin /otararea adunarii generale&din profitul net.'le sunt destinate pentru finantarea partial sau totala a noilor investitii in imo$ilizari corporale&acordarea de divi,dende si in anii de e!ercitiu financiar care se inc/eie cu pierderi&pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate in vederea reducerii de capital. +.8.RE,ULTATUL REPORTAT R!5%l& &%l r!0or& & reprezinta partea de rezultat a carui afectare financiara a fost amanata de #dunarea :enerala a #sociatilor sau #ctionarilor. profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pana in momentul distri$uirii sale pe destinatii sta$ilite prin lege sau prin statutul intreprinderii el poate fi un rezultat reportat pozitiv *profit nerepartizat+ sau negative *pierdere neacoperita+ pierderea diminueaza sursele proprii de finantare pana la acoperirea sa din rezultatul e!ercitiului urmator sau din rezerve destinate in acest sens. +.9.RE,ULTATUL E/ERCITIULUI

R!5%l& &%l !:!rci&i%l%i reprezinta diferenta dintre veniturile si c/eltuielile corespunzatoare e!ercitiului financiar. (a sfarsitul e!ercitiului financiar rezultatul e!ercitiului poate fi2 profit,venituri mai mari decat c/eltuieli pierdere,c/eltuieli mai mari decat venituri Pentru sta$ilirea avanta-ului adus de activitatea economica se compara c/eltuielile *C+ cu veniturile *;+ in vederea sta$ilirii rezultatului *R+.Din aceasta comparative poate rezulta2 profit4;,C pierdere4C,; Rezultatul pozitiv se repartizeaza pe destinatii su$ forma de rezerve&dividendele sau se reporteaza pe anul urmator.Pana la repartizare&profitul reprezinta o sursa proprie de finantare cu caracter temporar. Plusul de mi-loace $anesti&disponi$il la $anci 4#C<%; are ca sursa de finantare rezultatul pozitiv&profitul o$tinut si nerepartizat4P#0%;. Rezultatul pozitiv se ia in calcul cu semnul plus iar rezultatul negativ se ia in calcul cu semnul minus . %n consecinta &capitalul propriu se determina prin insumarea alge$rica a elementelor care il compun. Profitul nerepartizat in anul curent sau pierderea neacoperita din rezerve sau din alte surse se inregistreaza la rezultatul reportat&care reprezinta rezultatele anilor precedenti.0e ia in calcul la sta$ilirea capitalurilor proprii cu semnul plus daca rezulta profit nerepartizat si cu semnul minus daca rezulta pierdere nerepartizata. Daca e!ista profit repartizat la sfarsitul anului&acesta se insumeaza cu minus pentru determinarea capitalurilor proprii.'l apare in $ilant su$ denumirea &&repartizarea profitului==. Capitalul permanent reprezinta ansam$lul surselor de finantare sta$ile permanente ale unitatii. Capital 4capital propriu>datorii pe termen lung>provizioane pentru riscuri si c/eltuieli Capital total e!istent4capital permanent>datorii pe termen scurt +.;.AUTOFINANTAREA A%&ofi# #& r! determina cresterea capitalurilor proprii prin retinerea in totalitate sau in parte a sumei cuvenita ca remuneratie anuala a actionarilor pentru acoperirea nevoilor de finantare ale firmei si a sumei corespunzatoare participarii activelor imo$ilizate la crearea noilor utilitati su$ forma amortizarii.

Deci&autofinantarea corespunde,in principal,cotei din profitul net capitalizate in firma si amortizarii activelor imobilizate. 6ivelul autofinantarii este determinat direct de politica de dividend&pentru ca rata capitalizarii profitului este determinata de rata de distri$uire a dividendelor si de marimea amortizarii activelor imo$ilizate. #utofinantarea este aptitudinea firmei de a,si finanta utilizarile dura$ile*investitii in active imo$ilizate+&ram$ursarea creditelor pe termen mediu si lung&cresterea necesarului de fond de rulment ca urmare a cresterii capacitatii de productie pe seama fondurilor proprii ca parte a capitalurilor proprii. #sadar& %&ofi# #& r! ,e!prima capacitatea de acumulare interna a unei firme care&dup ace si,a platit furnizorii&proprii producatori*salariatii+si a varsat impozite&o$tine un profit care va servi&in acelasi timp&ca remunerare a capitalurilor anga-ate si va permite investitii care sa contri$uie la mentinerea sau marirea competitivitatii firmei. %n functie de componentele pe care le contine&autofinantarea poate fi2 autofinantare neta,care cuprinde numai partea din profitul net destinata capitalizarii3 autofinantare bruta,care cuprinde pe langa autofinantarea neta si amortizarile si daca este cazul si provizioanele constituite&care au ca scop&in principal &reinnoirea mi-loacelor fi!e uzate si respective de a face fata riscurilor si c/eltuielilor datorita evolutiei con-uncturale a factorilor economici. #sa cum am aratat&autofinantarea depinde&in mod e!plicit&de 0oli&ic $! $i1i$!#$,dar si de o serie de factori care reflecta capacitatea firmei de a negocia cu mediul. #ceasta capacitate este influentata de o serie de conditii sau restrictii e!terne care pot fi negociate de firma sau !are provin din interventia statului&cauze care determina un volum mai mare sau mai mic al capacitatii de autofinantare. Autofinantarea constituie elementul in $aza caruia finantarea straina este solicitata si atrasa de catre agentul economic deoarece2 furnizeaza indicatii cu privire la performantele intreprinderii creeaza capacitatea de ram$ursare a datoriilor da o masura riscului pe care furnizorii de fonduri si,l asuma asigura pe investitorii financiari asupra posi$ilitatilor de valorificare si ram$ursare a fondurilor pe care le vor investi #utofinantarea reprezinta ceea ce ramane intreprinderii dup ace au fost remunerate2personalul&statul&creditorii si actionarii.

M 2%r r! %&ofi# #& rii #utofinantarea corespunde resurselor noi o$tinute din activitatea intreprinderii si destinate sa finanteze activitatea viitoare.' vor$a de profitul $rut sau rezultatul $rut reinvestit in intreprindere.#ceasta formulare pune mai intai pro$lem terminologice si poate sa suscite confuzii pentru ca e!ista mai multe notiuni ale rezultatului si pentru ca epitetul ?=$rut== are semnificatii precise. 'ste fara indoiala mai clar daca spunem ca autofinantarea corespunde unui surplus monetar dega-at de intreprindere din activitatea sa si folosit pentru finantarea dezvoltarii viitoare. Dar o definire mai te/nica a autofinantarii cere sa fie precizate componentele sale si modul sau de calcul.%n aceasta privinta doua puncte de vedere pot fi propuse2 primul prezinta autofinantarea ca diferenta intre flu!ul incasarilor si al platilor determinate de activitatea intreprinderii al doilea prezinta autofinantarea ca o parte a surplusului monetar *cas/,flo@ sau capacitate de autofinantare+ o$tinut de intreprindere. D!&!r"i# #&!l! %&ofi# #& rii 7arimea autofinantarii este determinata de factori a caror influenta poate fi pusa in evidenta in diferite etape ale formarii sale.#ceste etape pot fi reprezentate astfel2 +.V #5 ri c/eltuieli curente legate de prestatii e!terne ).V lo r! $ %' & c/eltuieli de personal impozite&ta!e si varsaminte assimilate 3.E:c!$!#& 4r%& $i# !:0lo & r! + venituri financiare + venituri e!ceptionale c/eltuieli financiare c/eltuieli e!ceptionale 6.C 2< Flo= Br%& *'!cedent monetar inaintea impozitarii+ impozit asupra profiturilor 7.C 2<(flo= #!& 2 % " r3 4r%& $! %&ofi# #& r! dividende autofinantare

CAPITOLUL )
PRE,ENTAREA GENERALA A S.C. PROTI(GRUP S.R.L +.PRE,ENTAREA S.C. PROTI(GRUP S.R.L 0ocietatea Comerciala PR.<%,:R8P 0.R.( Craiova&este succesoarea legala a fostei 0.C. %6#,P#6 5.0<'R 0.R.( Craiova&infiintata in 2991& forma de societate cu raspundere limitata cu capital privat. Prin actul aditional nr.31A6)1A.19.2993 s,au /otarat modificarile2 0c/im$are denumire firma din %6#,P#6 5.0<'R 0.R.( in PR.<%,:R8P 0.R.( 0c/im$are sediul social din localitatea Craiova str.Constantin (eca&nr."& Bl 4"2 $&#p A& in localitatea Craiova str.7i/ai ;iteazul& nr 47. Prin actul aditional autentificat la 6otariat su$ nr.A"14)21.96.2993&s,au /otarat urmatoarele modificari2 (a punctul de lucru din orasul Craiova&str 7i/ai ;iteazul nr 47&se va desfasura activitatea2comert,produse alimentare&am$alate neperisa$ile&$auturi alcoolice si nealcoolice im$uteliate&preparate carne&$ranzeturi&paine&produse nealimentare. Desc/iderea unui punct de lucru din Craiova -ud Dol-&str.#maradiei nr 21&conform o$iectului de activitate.(a acest punct de lucru se vor desfasura activitati de lucru conform o$iectului de activitate al societatii. 0.C PR.<% 0.R.( a fost inregistrata la .ficiul Registrului Comertului nr C16)327)2993. Capitalul social al societatii la data de 31.12.2919 era de 3"469&divizat in parti sociale cu valoare nominal egala de 199 lei. Capitalul social este su$scris si varsat integral. #sociatul unic este domnul Popescu 7arian care este si administratorul societatii comerciale.

0.C PR.<% 0.R.( are 14 anga-ati,cate doua vanzatoare la fiecare punct de lucru2 1.Craiova 5str.7i/ai ;iteazul nr 47 2.Craiova,str.#maradiei nr 21

CAPITOLUL 3 STUDIU DE CA, PRIVIND CAPITALURILE PROPRII LA S.C PROTI >GRUP S.R.L
#m realizat un studiu de caz privind capitalurile proprii ale 0.C PR.<% 5:R8P 0.R.( pornind de la $ilantul prescurtat intocmit la data de 31 decem$rie 2919*#ne!a 2+. Prezint situatia capitalurilor proprii ale 0.C PR.<%,:R8P 0.R.( la 31.12.29192

Denumirea indicatorului

0old la

1.91.2919

31.12.2919

C.C#P%<#( 0% R'D'R;' 1.Capital din care2 capital su$scris varsat capital su$scris nevarsat 2.Prime de capital 3.Rezerve din reevaluare 4.Rezerve total din care2 rezerve legale alte rezerve .Rezultatul reportat sold 1 sold C 6.Rezultatul e!ercitiului sold D sold C 7.Repartizarea profitului ".C#P%<#(8R% PR.PR%% <.<#(

3"469 3"469 76" 77A A 7 A61 "4" "61 19A 199 39 1A" 39 1A" 39 1A" 17A 3A"

3"669 3"669 76" 77A A4" 461 "27 39 129 A31 "2 131 "2 131 "2 131 1"3"931

Capitalurile si rezervele insumate la 31 .12.2919 sunt in suma totala de 1"3"931 lei fata de 17A A" lei la inceputul anului 2919 ceea ce inseamna o crestere cu 42 633 lei&adica 2&37 %&cresterea capitalurilor proprii fiind ca urmare a profitului inregistrat ca urmare a activitatii desfasurate. Capitalurile sunt compuse astfel2 capitalul su$scris varsat in suma de 3" 669 lei fata de 3" 469 la sfarsitul e!ercitiului precedent inregistrand o crestere de 299 lei.Cresterea se datoreaza aportului unui actionar la capitalul firmei rezervele din reevaluare sunt in suma de 76" 77A nemodificate in cursul e!ercitiului financiar&reprezentand diferente pozitive rezultate din reevaluarea imo$ilizarilor corporale in cursul e!ercitiilor precedente. rezervele firmei erau de A4" 461 lei la sfarsitul anului 2919 din care rezerve legale in suma de "27 39 lei si alte rezerve in suma de 129 A31 lei.1ata de e!ercitiul financiar precedent se inregistreaza o usoara scadere a rezervelor cu A 99

lei&adica cu apro!imativ 1% ca urmare a acoperirii unor investitii din rezervele firmei. profitul firmei era de "2 131 lei la 31.12.2919 fata de 39.1A" lei la sfarsitul anului precedent cu o crestere de 1 A33 lei&adica o crestere cu 172% fata de anul precedent. Profitul nu a fost repartizat la sfarsitul anului 2919&dar conform /otararii #:# va fi repartizat pe destinatiile legale. 0e constata ca firma nu si,a constituit prime de capital *prime de aport+. De asemenea &pe $aza /otararii #:# rezervele din reevaluare vor fi incorporate la capitalul social si la rezerve.

BIBLIOGRAFIE

Eoromnca 'mil

,Bazele conta$ilitatii&'d. 0'DC.7 (%BR%0&%asi&29973

7atis Dumitru si colectivul

,Bazele conta$ilitatii&#specte teoretice&'d.#lma 7ater&Clu- 6apoca&299 3

 Popa %rimie 'mil si cola$oratorii

,Bazele conta$ilitatii,#plicatii practice in entitatile din Romania& 'd. %6<'(CR'D.&Bucuresti&29113

Possler (adislau (am$ru :/eorg/e (am$ru Bogdan

,Conta$ilitatea intreprinderii, %ndrumar practice&'ditia a ! a 'd. 1undatiei&&#ndrei 0aguna==& Constanta&2919

0ic/igea 6icolae si colectivul

,:estiunea financiara a intreprinderii& 'd.8niversitara&Craiova&29963

FFF

(egea "2)1AA1&(egea Conta$ilitatii completata si repu$licata in 7..f.nr 4 4)299".

#6'G# 1

1ig.1 7odalitatile de finantare

#6'G# 2

'ntitatea

0.C PR.<% 0.R.(

Cudet (ocalitate

0ector

#dresa
Dol0trada 6r. Bloc 0cara #p. <elefon 7i/ai ;iteazul 1 Craiova

4 7

93 1.4"7. 6 4 R. 476A327

6umar din registrul comertului

C1 6) 32 7) 29 93

Cod unic de inregistare

3 societati cu raspundere limitata 1orma de propietate Ac&i1i& &! 0r!0o#$!r!#& ?co$ 2i $!#%"ir! cl 2 CAEN@ Comert BILANT 0r!2c%r& & L $ & $! 3+.+).)*+* D!#%"ir! !l!"!#&%l%i S ol $ l : *+.*+.)*+* 3+.+).)*+*

A #.#C<%;' %7.B%(%D#<' %. %7.B%(%D#R% 6'C.RP.R#(' %%. %7.B%(%D#R% C.RP.R#(' %%%. %7.B%(%D#R% 1%6#6C%#R' #C<%;' %7.B%(%D#<' , <.<#( B.#C<%;' C%RC8(#6<' 1. 0<.C8R% %.CR'#6<'

B 91 92 93 94

+ 9 644377 66137 719 14

) 9 731"4 66137 7A7A"2

9 96

74 923 1916433

"2613A 1226 2"

E.PR.;%D%.#6' 1 %. ;'6%<8R% %6 #;#60&din care2 0u$ventii pentru invstitii ;enituri inregistrate in avans total din care2 0une de reluat intr,o perioada de pana la un an 0ume de reluat intr,o perioada mai mare de un an 1ondul comercial negativ C. C#P%<#( 0% R'D'R;' %. C#P%<#( Capital su$scris varsat Capital su$scris nevarsat 22 23 3"469 24 16 1663 17 9 1" 1A 29 9 21 9

9 1663

9 1663 1663 9 9 9

3"469

3"669 3"669

 Patrimoniul regiei %%. PR%7' D' C#P%<#( %%%. R'D'R;' D%6 R'';#(8#R' %;. R'D'R;' ;. PR.1%<8( 0#8 P%'RD'R'# 'G'RC%<%8(8% 0.(D C 0.(D D

2 26 27 76"77A 2" 2A

9 9 9 76"77A A 7A61 391A"

A4"461 "2131

39 31 32 33 34

9 9 391A" "2131 9 9 391A" 17A 3A" "2131 1"3"931

;%.PR.1%<8( 0#8 P%'RD'R'# 'G'RC%<%8(8% 1%6#6C%#R 0.(D C 0.(D D R'P#R<%D#R'# PR.1%<8(8% C#P%<#(8R% PR.PR%%,<.<#(

ADMINISTRATOR, 6umele si prenumele

P.P'0C8 7#R%#6

INTOCMIT 6umele si prenumele

P.P'0C8 7#R%#6

0emnatura
Conta$il sef

Calitatea

0tampila unitatii 1ormular ;#(%D#<

0emnatura

6r. De inregistrare in organismul professional