COLEGIUL ECONOMIC ADMINISTRATIV IAȘI

PROIECT
pentru obținerea certificatului de calificare

profesională nivel 3

ÎNDRUMĂTOR,

Prof. Tauciuc Maria Luiza

CANDIDAT,

Elev: Ghermanschii Felicia

Clasa a XII-a D

IAȘI

2017

1
 COLEGIUL ECONOMIC ADMINISTRATIV
IAȘI
Filiera: tehnologică

Profilul: servicii

Calificare: tehnician în activități economice

TITLUL PROIECTULUI:
Reflectarea financiar contabilă a imobilizărilor corporale

2
Cuprins
Argument.......................................................................................................................4
I. Delimitări conceptuale privind imobilizările corporale............................................5
I.1. Caracterizarea imobilizărilor corporale...................................................................5
I.2. Evaluarea imobilizărilor corporale..........................................................................7
I.3. Deprecieri ale imobilizărilor corporale....................................................................9
I.3.1. Amortizarea imobilizărilor corporale...................................................................9
I.3.2. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale........................................11
II. Evidenta contabila a imobilizarilor corporale.........................................................12
II.1. Functiunea conturilor...........................................................................................12
II.2. Operatiuni contabile specifice imobilizarile corporale........................................17
III. Studiul de caz..........................................................................................................18
III.1. Prezentarea F.E. Honey Energy S.R.L...................................................................18
III.2. Monografie contabilă..........................................................................................25
Bibliografie:.................................................................................................................26
Anexe

3
Argument
Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, care se ocupă cu "măsurarea, evaluarea,
cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a
rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice", în care scop "trebuie să asigure
înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire
la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne
ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali,
clienții, instituțiile publice și alți utilizatori" (Legea contabilității nr.82/1991, republicată în iunie
2007,art.2).
Concepția juridică consideră că obiectul contabilității îl formează patrimoniul unui subiect de
drept, privit prin prisma relațiilor juridice, adică drepturi și obligații ale unei persoane
fizice sau juridice, în corelație cu obiectele corespunzătoare.
Concepția economică definește ca obiect al contabilității circuitul capitalului privit sub aspectul
destinației lui, respectiv capital fix și capital circulant, și sub aspectul modului de dobândire,
respectiv capital propriu și capital străin. Conform Legii contabilității nr. 82/1991, obiectul
contabilității patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile și
imobile, inclusiv solul, bogățiile naturale, zăcămintele și alte bunuri cu potențial economic,
disponibilitățile bănești, titlurile de valoare, drepturile și obligațiile persoanelor fizice sau juridice,
precum și mișcările și modificările intervenite în urma operațiunilor patrimoniale efectuate,
cheltuielile, veniturile și rezultatele obținute de acestea.
Am ales această temă, deoarece am considerat-o ca fiind de o deosebită importanță. Activele
imobilizate corporale sunt structuri importante în cadrul patrimoniului, acestea având rolul de a
participa direct la realizarea obiectului de activitate al întreprinderii. De asemenea, este de specificat
faptul că imobilizările corporale au ponderea cea mai importantă în totalitatea activelor
întreprinderii.
Ca urmare a argumentului prezentat, consider că lucrarea de față este de mare importanță
teoretică și practică, și este de mare actualitate. În această lucrare am încercat să prezint cât mai
multe elemente cu caracter general. Această lucrerea mă ajută în același timp să pun în valoare și
abilitățile dobândite în orele de contabilitate și instruire practică, unde am rezolvat probleme cu
caracter aplicativ.
Finalizand această lucrare sper că am demonstrat nivelul de cunostințe și abilități de care dispun și
că în activitatea viitoare voi putea să realizez lucrări de calitate în domeniul pentru care m-am
pregătit. Având în vedere că disciplina contabilitate este o disciplină care se adaptează permanent
condițiilor studiul individual este obligatoriu pentru orice lucrător în domeniul financiar-contabil.

4
I. Delimitări conceptuale privind imobilizările corporale

I.1. Caracterizarea imobilizărilor corporale

Diviziunea muncii și nevoia de administrare a resurselor societății au determinat

apariția patrimoniului ca entitate economică și juridică. Existența patrimoniului este cauza existenței
contabilității și implicit obiectul reprezentării și înregistrării sale. Pentru ca un patrimoniu să existe
sunt necesare două elemente independente, drepturile și obligațiile cu valoare economică, pe de o
parte și bunurile economice, pe de altă parte. Între cele două elemente se află o persoana juridică
sau fizică în calitatea sa de subiect de drepturi și obligații și posesor de bunuri economice.
Deci, patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economică ce aparțin
unei persoane juridice și fizice, precum și bunurile economice la care se referă, în care bunurile
economice reprezintă substanța materială a patrimoniului, identificându-se cu mijloacele de acțiune
sau cu resursele utilizate de către întreprindere pentru realizarea activității sale.
În cazul bunurilor economice, sau al activului, criteriile principale după care are loc structurarea și
clasificarea elementelor componente sunt: modul în care se realizează rotația capitalului, sau modul
în care se consumă și se înlocuiesc componentele respective, precum și gradul de lichiditate. Din
primul punct de vedere, bunurile economice sunt constituite din două categorii de bază:

 Active fixe, sau imobilizate, denumite în contabilitate imobilizări;

 Active circulante, denumite și capital circulant, sau mijloace circulante.

Din punct de vedere al celui de-al doilea criteriu, acestea sunt prezentate în ordinea crescândă a
lichidității.
Activele imobilizate reprezintă bunurile și valorile cu o durată de utilizare mai mare de un an și
care nu se consumă la prima utilizare, acestea fiind structurate în trei categorii: imobilizări
necorporale, imobilizări corporale și imobilizări financiare.
Activele imobilizante sau fixe, denumite și active pe termen lung, imobilizări sau bunuri
imobile, cuprind toate acele valori economice de investiție a căror perioadă de utilitate și lichiditate
este mai mare de un an . Ele alcatuiesc baza și mijloacele de acțiune ale întreprinderii. Ca bunuri
economice, activele fixe se caracterizează prin durabilitatea lor mai îndelungată cât și prin
repetata lor participare la circuitul economic. Funcția acestor bunuri este fixată în activitatea
economică și socială a întreprinderii fără ca prin utilitatea lor să se delimiteze ca bunuri destinate
direct comercializării. În consecință ele nu se consumă sau nu se înlocuiesc după prima utilizare.

5
 Imobilizările necorporale (numite și active intangibile sau nemateriale) reprezintă active fără
suport material deținute cu scopul de a fi utilizate în procesul de producție sau pentru furnizarea de
servicii. Imobilizările necorporale cuprind: cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare,
concesiuni, licențe, brevete, mărci comerciale, fondul comercial.
Imobilizările financiare reprezintă plasamentele financiare investite de societate pe termen
lung sub forma de titluri și creanțe, cu scopul de a obține venituri din dividende și dobânzi (ex:
acțiuni, împrumuturi acordate pe termen lung).
Imobilizările corporale (numite și active tangibile sau fixe) sunt reprezentate de bunurile cu
conținut material utilizate de societate în procesul de producție de bunuri sau prestare de servicii
(ex: terenuri și construcții, masini, utilaje, mijloace de transport).
În structura imobilizărilor corporale se cuprind doua mari grupe de imobilizări: terenurile și
mijloacele fixe (cladirile și construcțiile, mașini de forță și utilaje energetice, mașini, utilaje și
instalații de lucru, aparate și instalații de măsurare, control și reglare, mijloace de transport, animale
de muncă, plantații, unelte, accesorii de producție și inventar gospodăresc). În cazul când bunurile
materiale procurate sau create de întreprindere nu sunt recepționate, ele sunt incluse în categoria
imobilizărilor în curs sau investițiilor în curs. Activele imobilizate corporale, cu excepția
terenurilor, își pierd în timp din valoarea lor ca urmare a uzurii determinate de utilitatea lor de
acțiunea angajaților, naturii și procesului tehnologic. Constatarea contabilă a pierderii de valoare
suferită de activele fixe materiale și includerea sa în costuri poartă numele de amortizare.

TERENURILE  sunt acea parte a imobilizărilor corporale care este legată de sol și care prin natura
lor sunt în totalitate imobile. Contabilitatea terenurilor este structurată pe două categorii: terenuri
(propiu-zise) și amenajări de terenuri. Terenurile sunt întinderi de pământ bine delimitate care pot
avea diverse destinații.
    În contabilitatea analitică, terenurile pot fi evidențiate pe următoarele grupe: terenuri agricole,
silvice, terenuri fără construcții, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcții, terenuri cu amenajări
și altele.
    Terenurile nu se pot deprecia ireversibil și, ca atare, nu pot fi amortizate. O eventuală depreciere
temporară este înregistrată prin sistemul provizioanelor. În schimb, investițiile legate de amenajarea
terenurilor (lacurilor, bălților, iazurilor și alte lucrări asimilate) sunt supuse amortizării. De
asemenea, terenurile de natura zăămintelor sunt supuse și ele amortizării.

6
 MIJLOACELE FIXE, din punct de vedere al contabilității, sunt considerate obiectivul singular sau
complexul de obiecte care se utilizeaza ca atare și îndeplineste cumulativ două conditii: au o durată
normală de utilizare mai mare de un an și o valoare mai mare decât limita stabilită de lege, în present
2500 lei. Cele ce îndeplinesc numai una din aceste două condiții sunt considerate active circulante sub
denumirea de obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată.
Structura complexă a mijloacelor fixe a făcut necesară gruparea acestora pe categorii cu conținut și
funcționalitate asemănătoare: clădiri, construcții speciale, mașini, utilaje și instalații de lucru, aparate și
instalații de măsură, control și reglare; mijloace de transport; animale de muncă; plantații; unelte de
inventar gospodăresc și alte mijloace fixe.
Pentru obiectele care sunt folosite în loturi/seturi sau care formează un singur corp, la încadrarea lor în
mijloace fixe se are în vedere valoarea intregului lot sau set. Acele mijloace de muncă care nu îndeplinesc
comulativ condițiile de valoare și durată de utilizare sunt considerate active circulante sub denumirea de
obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată. Pentru organizarea rațională a contabilității
imobilizărilor corporale din orice întreprindere este necesară clasificarea acestora după mai multe criterii
astfel:
Mijloacele fixe proprii sunt acelea care aparțin de drept proprietarului fiind proprietatea necondiționată a
acestuia, evidențiate în conturi separate, iar amortizarea acestora se face de către întreprindere.
Mijloacele fixe concesionate și cele închiriate sau luate in locație de gestiune sau acele mijloace aflate
temporar în gestiunea întreprinderii și aparținând altor proprietari. Întreprinderea are asupra lor numai
drepturi limitate. Amortizarea acestora se face de către întreprinderea proprietară.

I.2. Evaluarea imobilizărilor corporale 

  Orice imobilizare corporală trece printr-o evaloare la un moment dat. Evaluarea imobilizărilor este de
trei feluri: evaluarea curentă, evaluarea la sfârșitul exercițiului financiar și evaluarea periodică.
  Evaluarea curentă are loc în timpul exercițiului financiar cu ocazia intrării ți ieșirii imobilizărilor în/din
patrimoniul întreprinderii. Cu ocazia întrarii în patrimoniu, imobilizările se înregistrează la următoarele
costuri sau prețuri: costul de achiziție, costul de producție, valoarea de utilitate, valoarea de aport, prețul
de cumpărare.
     Costul de achiziție este utilizat pentru bunurile cumparăte de pe piață și cuprinde prețul de cumpărare
negociat de părți, la care se adaugă: cheltuielile de transport, instalare, montaj și punere în funcțiune,
taxele vamale, primele de asigurare și T.V.A. deductibilă.
7
   Costul de producție este folosit la intrarea imobilizărilor obținute din propriul proces de producție al
întreprinderii, sau cele construite de întreprindere. El se formează din costul de achiziție al materiilor
prime și materialelor consumate la care se adaugă cheltuielile făcute de întreprindere cu salariile,
amortizările, lucrările și serviciile executate de terți și alte cheltuieli sau plăți.
   Valoare de utilitate este utilizată la intrarea în patrimoniu a bunurilor de natura imobilizărilor primite
prin donații cu titlu gratuit. Valoarea de utilitate reprezintă prețul presupus a fi acceptat la plata de catre un
eventual cumpărător, ținând cont de starea și locul în care se găsește bunul respectiv, precum și efectul util
pe care l-ar avea pentru întreprindere. Valoarea de utilitate mai este cunoscută și sub denumirea de valoare
venală, valoare actuală, valoare curentă și valoare la zi.
    Valoarea de aport este folosită în cazul bunurilor aduse ca aport în natură la societate cu ocazia
asocierii, fuziunii sau comasării. Ea se stabilește de către experți și este acceptată de părți conform
statutului sau contractului de societate.
    Pretul de cumparare  este utilizat pentru evidențierea imobilizărilor cumpărate. Acesta este egal cu
prețul de achiziție.
    Cu ocazia ieșirii imobilizărilor din patrimoniul întreprinderii, acestea sunt evidențiate la nivelul
valorilor de intrare.
  Evaluarea imobilizărilor la sfârșitul exercițiului se face în două momente binerecizate: la inventariere și
la întocmirea bilanțului anual. 
Evaluarea imobilizărilor la inventariere se face în vederea stabilirii valorilor actuale, reale a
imobilizărilor în scopul punerii de acord a datelor contabilității cu datele reale determinate prin constatarea
faptică a existenței acestora.
  Evaluarea la întocmirea bilanțului se face cu ocazia închiderii conturilor și a întocmirii pe baza lor a
bilanțului. Evaluarea la bilanț constă în menținerea în conturi a valorilor contabile de intrare și apoi
compararea acesteia cu cea constatată la inventariere (actuală). Dacă valoarea actuală este mai mare decât
valoarea contabilă, plusurile de valoare nu se contabilizeaza. Dacă valoarea actuală este mai mică decât
valoare contabilă, aceasta se analizează și se înregistrează diferit în funcție de natura și cauzele care au
determinat minusurile de valoare.
  Astfel, pierderea de valoare constatată se compară cu amortizarea stabilită prin planul de amortizare.
Dacă pierderea de valoare este egală cu amortizarea calculată, ea se considera normală, definitivă,
ireversibilă, fiind determinată de uzura fizică și morală la care sunt supuse imobilizările și se înregistrează
sub forma amortizării. Dacă pierderea de valoare este mai mare decât pierderea normală (marimea
amortizării), diferența constantă se înregistrează astfel: ca amortizare excepțională, dacă deprecierea este
definitivă (ireversibilă), sau ca provizioane pentru depreciere, dacă pierderea este considerată reversibilă.
 

8
 În bilanț, imobilizările se evaluează astfel: la valoarea contabilă de intrare (brută) și separat valoarea
amortizărilor și provizioanelor, care scăzute din valoarea contabilă rezultă valoarea netă contabilă.
 Evaluarea periodică are loc în anumite date stabilite prin lege. În cazul creșterilor constatate de
valoare a imobilizărilor se impune o reevaluare a valorilor corespunzătoare în vederea aducerii lor la
nivelul valorii actuale. La baza stabilirii valorii actuale stau, de regulă, valoarea contabilă de intrare,
utilitatea bunului, prețurile pieței și gradul de uzură a bunului respectiv la data reevaluarii.       
  O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată inițial la costul său determinat potrivit
regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcție de modalitatea de intrare în unitate.

I.3. Deprecieri ale imobilizărilor corporale

I.3.1. Amortizarea imobilizărilor corporale

În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 3.055/2009, evaluarea

imobilizărilor corporale cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilită în functie de
utilitatea bunului, starea acestuia și prețul pieței. Aducerea imobilizărilor corporale la nivelul valorii
de inventar se efectuează, în funcție de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei
amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea
sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere reversibilă
a acestora.
Amortizarea reprezintă recuperarea treptată, din punct de vedere contabil și fiscal, a costurilor
aferente achiziționării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătățirii imobilizărilor
amortizabile.
Amortizarea se desfășoară în timp, în principiu pe întreaga perioadă de la intrarea în patrimoniu a
activelor imobilizate și până la durata de funcționare. În cazul activelor materiale imobilizate
amortizarea are drept fundament deprecierea acestora în procesul funcționării sau nefuncționării lor.
Când durata de utilizare este mai mică decât durata de viață economică se ține seama și de valoarea
reziduală, care poate avea valori însemnate și care majorează sursele de finanțare pentru înlocuire.
Amortizarea anuală trebuie să acopere deprecierea suferită, fără a subevalua sau supraevalua
mărimea acesteia. Toate întreprinderile au libertatea de a-și alege metoda de amortizare care
corespunde cel mai bine specificului activelor materiale și modului de utilizare.

9
 Amortizarea se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a
imobilizărilor.
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în
funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare.
Nu reprezintă active amortizabile:
- terenurile, inclusiv cele împădurite;
- tablourile și operele de artă;
- fondul comercial;
- lacurile, bălțile și iazurile care nu sunt rezultatul unei investiții;
- bunurile din domeniul public finanțate din surse bugetare;
- orice mijloc fix care nu își pierde valoarea în timp datorită folosirii;
- casele de odihnă proprii, locuințele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră, altele
decât cele utilizate în scopul realizării veniturilor.

Metode de amortizare
Entitățile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din urmatoarele regimuri de amortizare:

Amortizarea liniară
În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabilește prin aplicarea cotei de amortizare
liniară la valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniu a mijlocului fix amortizabil.
Amortizarea liniară se realizează prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor
sume fixe, stabilite proporțional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora.

Cota anuală de amortizare = 100 / Durata normală de funcționare preluată din Catalog

Amortizarea liniară = Valoarea de intrare a imobilizărilor corporale x Cota anuală de amortizare

Amortizara degresivă
În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de
amortizare liniară cu unul dintre coeficienții următori:
· 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 și 5 ani;
· 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 și 10 ani;
· 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
Rata degresivă stabilită se aplică la valoarea rămasă de amortizat până în momentul în care
amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică cu/decât amortizarea anuală determinată prin
raportul între valoarea ramasă de recuperat și numărul de ani de funcționare rămași.

10
Amortizarea accelerată
Se aplică în cazul echipamentelor tehnologice, al mașinilor, uneltelor și instalațiilor, computere și
echipamente periferice ale acestora. Aceasta se calculează prin amortizarea în primul an de
funcționare a 50% din valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a
mijlocului fix, iar în anii următori prin calcularea amortizării liniare aferente duratei normale de
utilizare rămasp, prin raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata normală de
utilizare rămasa a acestuia.

I.3.2. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale

În urma evaluării imobilizărilor corporale cu ocazia inventarierii se constată o depreciere care

poate fi una ireversibilă sau reversibilă. Deprecierea reversibilă este determinată de către ajustări.
Ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare se calculează și se înregistrează în
contabilitate în vederea respectării principiului prudenței și al independenței exercițiului financiar.
Calculul deprecierii sau pierderii de valoare a activelor se efectuează la încheierea exercițiului
financiar  în urma inventarierii generale prin compararea valorii contabile cu valoarea de inventar a
activelor astfel:
-dacă la prima inventariere anuală, valoarea contabilă este mai mare decât valoarea de inventar,
diferența în minus rezultată reprezintă depreciere sau pierdere de valoare,constatată;
-la încheierea fiecărui exercițiu următor au loc analiza și regularizarea deprecierilor sau pierderilor 
de valoare în felul următor:
1. dacă valoarea contabilă a activelor depreciate se menține mai mare decât valoarea de inventar,
diferența în minus  reprezintă depreciere sau pierdere de valoare necesară. Aceasta se compară cu
deprecierea sau pierderea de valoare existentă la sfârșitul exercițiului precedent, putând rezulta două
situații:
a. deprecierea sau pierderea necesară mai mare decât deprecierea sau pierderea de valoare existent.
b. deprecierea sau pierderea de valoare necesară mai mică decât deprecierea sau pierderea de
valoare existentă. În această situație cu diferența în plus rezultată se diminuează deprecierea sau
pierderea de valoare existentă.
2. dacă valoarea contabilă a activelor depreciate este mai mică decat valoarea de inventar
deprecierea necesară este zero, iar deprecierea sau pierderea de valoare existentă se anulează.

11
 Ajustările pentru deprecierea activelor imobilizate reprezintă echivalentul valoric al deprecierilor
cu caracter reversibil. Ajustările se constituie, de regulă, la sfârșitul anului când, în urma
inventarierii se constată deprecieri reversibile ale activelor imobilizate.
Mărimea acestor ajustări se stabilește prin diferența dintre valoarea de intrare (mai mare) și valoare
actual (mai mica), stabilită la inventariere. Constituirea și majorarea ajustărilor pentru depreciere
sau pierder de valoare se face prin majorarea cheltuielilor, iar anularea sau diminuarea acestora se
face pe seama veniturilor din ajustări. Dacă deprecierile de valoare înregistrate ca ajustări se
diminuează în perioadele următoare, se face și o diminuare corespunzătoare (anularea parțială a
ajustărilor înregistrate anterior în contabilitate).
Cheltuielile privind ajustările pentru depreciere sunt nedeductibile, iar veniturile din ajustări pentru
depreciere reprezintă deduceri fiscale adică sunt neimpozitabile.

II. Evidenta contabila a imobilizarilor corporale

II.1. Functiunea conturilor

  Datele din documentele primare după ce au fost prelucrate în sistemul evidenței operative la nivelul
gestiunilor, sunt prelucrate în sistemul conturilor sintetice și analitice, unde se desăvârșesc sub forma
indicatorilor contabili.
   Existența și mișcarea imobilizărilor se evidentiază cu ajutorul clasei 2 din Planul de conturi general,
denumită "CONTURI DE IMOBILIZĂRI". Conturile din această clasă sunt grupate pe categorii mari de
imobilizări și cuprind următoarele grupe:
·        20 "Imobilizări necorporale",
·        21 "Imobilizări corporale",
·        23 "Imobilizări în curs",
·        26 "Imobilizări financiare", 
·        28 "Amortizări privind imobilizările",
·        29 "Provizioane privind deprecierea imobilizărilor".

12
Din grupa 21 "Imobilizări corporale" fac parte:

Contul 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența terenurilor şi a amenajărilor de terenuri. Contul 211
„Terenuri şi amenajări de terenuri” este un cont de activ.
În debitul contului 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri” se înregistrează:
‐ valoarea terenurilor achiziționate, a celor reprezentând aport la capital, valoarea terenurilor primite
prin subvenții pentru investiții (404, 456, 4751);
‐ valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit (4753);
‐ valoarea terenurilor achiziționate de la entități afiliate sau de la entități asociate şi
entități controlate în comun (451, 453);
‐ valoarea la cost de producție a amenajărilor de terenuri realizate pe cont propriu (231, 722);
‐ creşterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea terenurilor, dacă nu a existat o
descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă terenului reevaluat (105);
‐ creşterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea terenurilor, recunoscută ca venit
care să compenseze cheltuiala cu descreşterea, recunoscută anterior la acel activ (755).

În creditul contului 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri” se înregistrează:

‐ valoarea terenurilor, respectiv a amenajărilor de terenuri cedate, amortizate (281, 658);
‐ valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea terenurilor în limita soldului creditor al rezervei din
reevaluare (105);
‐ valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea terenurilor recunoscută ca o cheltuială cu întreaga
valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la
acel activ (655); ‐ valoarea terenurilor care fac obiectul participării în natură la capitalul social al
altor entități, în schimbul dobândirii de participații în capitalul acestora (261, 262, 263, 265);
‐ valoarea terenurilor folosite pentru construirea de ansambluri de locuințe destinate
vânzării, reclasificate ca mărfuri (371);
‐ valoarea terenurilor expropriate (658).
Soldul contului reprezintă valoarea terenurilor şi costul amenajărilor de terenuri existente.

Contul 212 „Construcții”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței şi mişcării construcțiilor. Contul 212
„Construcții” este un cont de activ.
În debitul contului 212 „Construcții” se înregistrează:
‐ valoarea construcțiilor achiziționate, realizate din producție proprie, primite prin subvenții pentru

13
investiții, ca aport la capitalul social (404, 231, 4751, 456);
‐ valoarea construcțiilor primite cu titlu gratuit (4753);
‐ valoarea construcțiilor achiziționate de la entități afiliate sau de la entități asociate şi
entități controlate în comun (451, 453);
‐ valoarea construcțiilor primite în regim de leasing financiar (167);
‐ creşterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea construcțiilor, dacă nu a existat
o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă construcției reevaluate (105);
‐ creşterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea construcțiilor, recunoscută ca
venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea, recunoscută anterior la acel activ (755);
‐ costurile estimate inițial cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale la scoaterea din evidență,
precum şi cele cu restaurarea amplasamentului (151);
‐ valoarea amortizării investițiilor efectuate de chiriaşi la construcțiile primite cu chirie şi
restituite proprietarului (281)
În creditul contului 212 „Construcții” se înregistrează:
‐ valoarea neamortizată a construcțiilor scoase din evidență (658);
‐ amortizarea construcțiilor scoase din evidență (281);
‐ descreşterile față de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea construcțiilor, în
limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);
‐ valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea construcțiilor, recunoscută ca o cheltuială
cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă
referitoare la acel activ (655);
‐ valoarea amortizării construcțiilor, eliminată cu ocazia reevaluării din valoarea contabilă brută
a acestora (281);
‐ valoarea clădirilor care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altor entități,
în schimbul dobândirii de participații în capitalul acestora (261, 262, 263, 265);
‐ valoarea investițiilor efectuate de chiriaşi la construcțiile primite cu chirie, amortizate
integral, restituite proprietarului (281).
Soldul contului reprezintă valoarea construcțiilor existente.

Contul 213 „Instalații tehnice şi mijloace de transport”

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența existenței şi mişcării instalațiilor tehnice şi a mijloacelor de
transport. Contul 213 „Instalații tehnice şi mijloace de transport” este un cont de activ.

14
În debitul contului 213 „Instalații tehnice şi mijloace de transport” se înregistrează:
‐ valoarea instalațiilor tehnice şi a mijloacelor de transport achiziționate, realizate din
producție proprie, primite ca aport la capitalul social (404, 446, 223, 231, 456);
‐ valoarea instalațiilor tehnice şi a mijloacelor de transport primite prin subvenții pentru
investiții, cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar (475);
‐ valoarea instalațiilor tehnice şi a mijloacelor de transport achiziționate de la entități afiliate sau de
la entități asociate şi entități controlate în comun (451, 453);
‐ costurile estimate inițial cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale la scoaterea din evidență,
precum şi cele cu restaurarea amplasamentului (151);
‐ valoarea instalațiilor tehnice şi a mijloacelor de transport primite în regim de leasing
financiar (167);
‐ creşterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea instalațiilor tehnice şi
a mijloacelor de transport, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială
aferentă imobilizării corporale reevaluate (105);
‐ creşterea față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea instalațiilor tehnice şi
a mijloacelor de transport, recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea,
recunoscută anterior la acel activ (755);
‐ valoarea amortizării investițiilor efectuate de chiriaşi la instalațiile tehnice şi mijloacele
de transport primite cu chirie şi restituite proprietarului (281).
În creditul contului 213 „Instalații tehnice şi mijloace de transport” se înregistrează:
‐ valoarea neamortizată a instalațiilor tehnice şi mijloacelor de transport scoase din evidență (658);
‐ amortizarea instalațiilor tehnice şi a mijloacelor de transport scoase din evidență (281);
‐ valoarea imobilizărilor aferente contractelor de leasing financiar cedate sau restituie (167);
‐ descreşterile față de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea instalațiilor tehnice şi
a mijloacelor de transport, în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);
‐ valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea instalațiilor tehnice şi a mijloacelor de
transport, recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din
reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (655);
‐ valoarea instalațiilor tehnice şi a mijloacelor de transport care fac obiectul participării în natură la
capitalul social al altor entități, în schimbul dobândirii de participații în capitalul acestora (261, 262,
263, 265);
‐ valoarea investițiilor efectuate de chiriaşi la instalațiile tehnice şi mijloacele de transport
primite cu chirie, amortizate integral, restituite proprietarului (281).
Soldul contului reprezintă valoarea instalațiilor tehnice şi mijloacelor de transport, existente.

15
Contul 281 ,, Amortizari privind imobilizarile coporale’’

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta amortizarii imobilizarilor corporale.

Contul 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale” este un cont de pasiv.
În creditul contului 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale” se inregistreaza:
– cheltuielile aferente amortizarii imobilizarilor corporale (681);
– valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile corporale primite cu chirie si
restituite proprietarului (212, 213, 214);
– ajustarea amortizarii cumulate inregistrate pana la data reevaluarii imobilizarii corporale, atunci
cand reevaluarea se efectueaza prin aplicarea unui indice (105).
În debitul contului 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale” se inregistreaza:
– valoarea amortizarii imobilizarilor corporale scoase din evidenta (211, 212, 213, 214);
– valoarea investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile corporale primite cu chirie, amortizate
integral, restituite proprietarului (212, 213);
– valoarea amortizarii imobilizarilor corporale, eliminata cu ocazia reevaluarii, din valoarea
contabila bruta a acestora (212).
Soldul contului reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale.

Contul 291 ,, Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale’’

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor corporale.
Contul 291 „Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale” este un cont de pasiv.
În creditul contului 291 „Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale” se inregistreaza:
– sumele reprezentand constituirea sau suplimentarea ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor
corporale (681).
În debitul contului 291 „Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale” se inregistreaza:
– sumele reprezentand diminuarea sau anularea ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor
corporale (781).
Soldul contului reprezinta valoarea ajustarilor aferente imobilizarilor corporale.

16
II.2. Operatiuni contabile specifice imobilizarile corporale

  Imobilizările corporale sunt contabilizate cu ajutorul conturilor sintetice prin care se delimitează
structural. Sunt conturi de bilanț sau de inventar care, din punct de vedere economic sunt conturi de
activ. Se debitează cu valoarea imobilizărilor intrate ca aport în natură, achiziționate, realizate pe
cont propriu, primite cu titlu gratuit sau constatate ca plus de inventar. În credit se înregistrează
vânzări, lipsuri de inventar, scoateri din funcțiune. Soldul conturilor este debitor și reprezintă
valoarea imobilizărilor corporale existente în societate la un moment dat.

 Operațiuni privind intrările în patrimoniu a imobilizărilor corporale:

a)Terenuri achiziționate de la terți la cost de achiziție
      -achiziționarea terenurilor de la terți:
   %                                         =     404,,Furnizori de imobilizări"
2111,,Terenuri"
4426,,TVA deductibilă"    

  -plata furnizorilor de imobilizări prin viramente bancare:

404,,Furnizori de imobilizări"  =    5121,,Conturi la bănci în lei"

b)Terenuri primite cu titlu gratuit:

2111,,Terenuri"          =     4753,,Donații pentru investiții"

c)Aportul în mijloace fixe la capitalul societății comerciale:

    -subscrierea aportului în mijloace fixe:

456,,Decontări cu asociații privind capitalul"   = %     
1011,,Capital subscris nevărsat"
                                                         1043,,Prime de emisiune sau aport"

  -aducerea aportului în mijloace fixe:

212,,Construcții"                       =       456,,Decontări cu asociații
                                                                    privind capitalul"

1011,,Capital subscris nevărsat" =  1012,,Capital subscris vărsat"

17
  Operațiuni privind ieșirile din patrimoniu a imobilizărilor corporale:
          Imobilizările corporale pot ieși din patrimoniul întreprinderii prin:
- casare, vânzare, lipsuri constatate la inventar, cedări cu titlu gratuit, schimb de active, alte cazuri
de forță majoră.

a) Vânzarea în baza facturii:

461    Debitori diversi     =  %
7583   Venituri din cedarea activelor și altor operații de capital
                                       4427   TVA colectată

b) Operații privind mijloacele fixe care fac obiectul participării în natură la capitalul social al unei
societătț nou înființate și care se evidențiază:
             %                                                           =213  Echipamente tehnologice

 281  Amortizari privind imobilizarile corporale

6641 Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate

c) casarea unui echipament tehnologic a cărui valoare contabilă a fost recuperată integral:

2813 Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport = 2131 Echipamente tehnologice

III. Studiul de caz

III.1. Prezentarea F.E. Honey Energy S.R.L.

Informaţii generale privind firma de exerciţiu
 Numele complet al societăţii
F.E. Honey Energy S.R.L.
 Coordonatele întreprinderii
Strada Sărăriei, nr. 35, jud. Iaşi, Mun. Iaşi
 Forma juridică de constituire
Societate cu raspundere limitată
18
  Obiectul de activitate
 Producţia şi comercializarea de sucuri naturale .
Fabricarea altor produse alimentare - Cod CAEN 1089
 Cod de înregistrare fiscală – RO1310005886
 Tip de activite : -producţie
 Număr de înregistrare la Registru Comerţului: – J22/102/13.11.2013
 Motto: ,, Bunul gust şi sănătatea este cheia ce ne defineşte!”

 Sigla

 Pagina web:
http://honey-energy.tk
F.E. Honey Energy S.R.L. este o societate cu răspundere limitată cu capital integral privat.
Compania a fost înființată în anul 2013 si preluata de catre clasa a XI-a D in anul 2015, iar adresa
de înregistrare a societății este Str. Sărăriei nr. 35, Jud. Iași, numărul de înregistrare la Registrul
Comerțului J22/102/13.11.2013.
În prezent, capitalul social al F.E. Honey Energy S.R.L. este de 70.000RON, împărțit în 27 părți
sociale. Valoarea nominală a fiecărei părți sociale este de 2.592 RON. Asociaţii ai F.E. Honey
Energy S.R.L. sunt în număr de 27.
Obiectul de activitate
Obiectul de activitate îl constituie producerea și comercializarea de sucuri naturale pe baza de
fructe si miere.
Activităţile importante sunt cele de exploatare şi dezvoltare a sistemelor de distribuţie, comunicaţii
şi tehnologia informaţiei, precum și cele aferente producerii și comercializării de produse care nu
conțin aditivi și coloranți alimentari.

19
 Viziunea firmei
Deschisă în anul 2013 si preluata in anul 2015 firma „Honey Energy” îşi propune să ofere
clienţilor săi produse naturale pe bază de fructe si miere şi să educe publicul în ceea ce priveşte
impactul benefic pe care îl are consumul de fructe si miere asupra sănătăţii.
Totodată, F.E Honey Energy S.R.L. își propune să devină o companie puternică, în continuă
dezvoltare și modernizare, care să desfășoare activități de producție și comercializare de produse
naturale pe baza de fructe si miere, atât la nivel local, cât și la nivel național, prin îndeplinirea
cerințelor individuale în condiții de calitate și promptitudine, folosind personal calificat și dedicat
profesiei.

Misiunea Firmei:
F.E. HONEY ENERGY S.R.L., are misiunea de a duce mai departe renumele apiculturii
romaneşti şi de a transmite întregii lumi beneficiile mieri şi produselor derivate. Dedicaţi servirii
comunitaţilor de apicultori, iubitori şi consumatori ai produselor apicole, suntem la rândul nostru
iubitori de apicultura şi chiar apicultori.
De asemenea, dorim să fim acolo unde este nevoie, să păstrăm echilibrul între preț și calitate, să
creștem și să dezvoltăm serviciile cu specific naturist și, nu în ultimul rând, să promovăm un mod
de alimentație sănătos.
Valorile esențiale ale F.E. Honey Energy S.R.L. sunt următoarele:

 orientare spre client;

 muncă în echipă;
 inovare;
 respect;
 punctualitate;
 corectitudine;
 performanță: folosirea unor ingrediente naturale și fără conservanți, respectiv substanțe
nocive pentru organismul uman;
 angajament: ne dedicăm în totalitate clienților noștri și încercăm să le satisfacem cerințele
prin oferirea unei game de produse calitative și naturale;

Strategia Firmei
Strategia afacerii este una de diferențiere calitativă față de oferta concurenței, prin oferirea unor
produse naturale, fără aditivi şi coloranţi alimentari. Cu toate că există o serie de firme de la care
poţi cumpăra la prețuri mai mici, acest tip de strategie s-a dovedit a fi cel mai eficient.

20
 Strategia de dezvoltare arată clar că societatea se pregătește să-și consolideze poziția de jucător
important pe piața autohtonă și, mai mult, își propune să devină o companie cu rezonanță regională.
F.E. Honey Energy S.R.L. dorește să se afirme ca actor strategic zonal, companie modernă și
flexibilă, capabilă să se adapteze oricăror tendințe și cerințe ale pieței concurențiale.
Conectată la oameni și mediu, bazându-se pe forța acestora, Honey Energy S.R.L. este o
companie menită să dureze.

Organigrama firmei se prezinta astfel:

Descrierea ideii de afacere

În elaborarea ideii de afacere s-a pornit de la dorința din ce în ce mai mare a oamenilor de a
consuma produse naturale care să le ofere zilnic un plus de sănătate şi energie. Săturați de produsele
care conțin substanţe nocive pentru organismul uman (respectiv coloranți și aditivi alimentari)
aceștia au început să conștientizeze riscurile la care sunt supuși și încep să își dorească din ce în ce
mai mult să renunțe la ele. Pentru a veni în sprijinul lor, s-a deschis firma Honey Energy.
F.E. Honey Energy S.R.L. urmărește permanenta dezvoltare și valorificare a potențialului
angajaților săi, prin susținerea unui cadru profesional adecvat managementului resurselor umane
într-o economie competitivă. Astfel, în cadrul societății este promovată o politică de atragere și
promovare a tinerilor cu studii de specialitate.
În conformitate cu strategia organizației, recrutarea, instruirea și programele de motivare au vizat
atragerea și dezvoltarea angajaților cu abilități necesare atingerii țintelor propuse.

21
 În cadrul societății se promovează un ansamblu de valori, respectiv:

 respectul și demnitatea pentru toți salariații;

 recunoașterea realizărilor individuale și de grup;
 participarea activă la viața societății, însoțită de recompensarea adecvată a salariaților care
realizează performanțe;
 dezvoltarea personală și profesională;
Clienții
Produsele și serviciile noastre se adresează tuturor persoanelor, atât din țară cât și din
străinătate, care își propun să consume produse naturale, de o calitate superioară, îmbunătățindu-și
in acest fel modul de viată. O categorie aparte de clienţi care vor cumpăra produse de la F.E.
HONEY ENERGY S.R.L. o reprezintă elevii/studenţii din grădinițe, școli generale, licee şi
facultăţi întrucât printr-o informare şi educare corectă aceştia pot conștientiza diferența dintre un
produs natural și unul care conține aditivi și coloranți alimentari.
Astfel, pentru început ca să ne putem face cunoscute produsele şi serviciile noastre şi a le
vinde mai uşor vom încheia contracte cu câteva instituții publice și cu diferiţi agenţi economici
(supermarket-uri) de pe piaţa locală (Iaşi) → Kaufland, Auchan, Carrefour.
În plus, dorim să colaborăm şi cu diferite unitati de invatamant, având în vedere faptul că tot
mai mulți părinți conștientizează că produsele care conțin aditivi și coloranți alimentari le pot afecta
starea de sănătate a copiilor.
Consumatorii vizați de afacere se deosebesc prin comportament și ocupație (oameni de rând,
salariați, oameni de afaceri, elevi/studenti).

Furnizorii
Politica adoptată de F.E. HONEY ENERGY S.R.L. urmărește promovarea unui parteneriat
durabil cu furnizorii de materii prime și materiale, orientați către calitate. Asfel, îi vom selecta pe
cei care oferă cele mai bune produse.
Evaluarea și selectarea furnizorilor se realizează pe baza capabilității acestora de a respecta
criteriile stabilite de organizație (onorarea în timp a comenzilor), relațiile cu aceștia bazându-se pe
respect reciproc, pe etica strictă a afacerilor și credibilitate.
Principalii furnizori ai companiei sunt:
 furnizorii de materii prime;
 furnizori de materiale pentru ambalat;
 furnizori de dozatoare pentru limonadă și ceai;
22
  furnizori de echipamente informatice;
 furnizori de echipamente tehnologice.
Întrucât dorim să încurajăm consumul de produse natural vom încerca pe cât posibil să le
oferim clienților noștri produse 100% naturale. În plus, vom contribui la dezvoltarea agriculturii și
la promovarea produselor românești.

Analiza SWOT a F.E. Honey Energy S.R.L. se prezintă astfel:

Puncte tari Puncte slabe

 preţuri accesibile;  firma este de putin timp inființată și nu

 condiții igienico-sanitare ce asigură un mediu este cunoscută pe piață;
sănătos, curat și civilizat al produsului şi al  surse de finanţare limitate.
mediului înconjurător;
 spații de producție dotat cu echipament
modern;
 comercializare de produse de cea mai bună
calitate, naturale, fără aditivi și coloranți
alimentari;
 idee de afacere nouă.
Oportunități Amenințări

 extinderea liniei de produse pentru a  deschiderea de noi firme cu același

satisface nevoile în creştere ale clienţilor; specific;

 principala sursă de materie primă pentru  concurenţa;

industria farmaceutică, alimentară,  lipsa de experienţă antreprenorială;

cosmetică, spa-urile;  în caz de calamităţi naturale producţia

 diversificarea gamei de produse; poate scădea considerabil;

 eventuale crize economice.
 posibilitatea iniţierii de proiecte cu finanţare
nerambursabilă din partea U.E. care să
permită atât finanţarea afacerii cât şi
modernizarea acesteia;
 posibilitatea extinderii prin atragerea
investiţiilor străine.

23
 Produsele firmei:

III.2. Monografie contabilă      

F.E. Honey Energy prezintă la data de 30.04.2017 următoarea situație patromonială:

24
  Capital social subscris vărsat – 70 000 lei
 Echipamente tehnologice – 10 000 lei
 Rezultatul reportat – 20 000 lei
 Personal salarii datorate – 12 000 lei
 Conturi la bănci în lei – 30 000 lei
 Furnizori – 20 000 lei
 Clinți – 20 000 lei
 Produse finite – 40 000 lei
 Casa în lei – 22 000 lei

În cursul lunei mai au loc următoarele operațuni:

1. AGA hotărpște repartizarea profitului exercișiului precedent – 5 000 lei pentru

majorarea capitalului social și – 15 000 pentru acordarea de dividende.
2. Se ridică de la bancă suma de 12 000 lei necesară plății salariilor, conform EC.
3. Se încasează prin virament suma de 4 000 lei reprezentând produse livrate în luna
aprilie.
4. Se obțin sucuri în valoare de 10 000 lei.
5. Se depune în caserie suma ridicată de la bancă.
6. Se achită salariile
7. Se livrează la E-on Gaz suma de 1 500 lei.
8. Se livrează sucuri la cantină în valoare de 5 000 lei, TVA 9%, conform FF.
9. Se primește factură pentru chirie in valoare de 500 lei, TVA 19%, conform FF.
10. Se achiziționează o combină frigorifică în valoare de 5 000 lei, TVA 19%.

Se cere:

 Balanța de verificare la 30.04.2017

 Registrul Jurnal
 Registrul Cartea – Mare
 Balanța de verificare la 31.05.2017
 Documente justificative

Bibliografie:
1. Bojan, O., ,, Contabilitatea generala’’, Editura Universitara, Bucuresti 2003

25
2. Bucur, Ion, ,, Introducerea in contabilitate’’ Editura C. H. Beck, Bucuresti,
2012
3. Munteanu, V., ,,Contabilitatea financiara a intreprinderii’’, Editura Lumina
Lex, Bucuresti, 2003
4. Munteanu, V., Zuca,M., Zuca, S., ,, Bazele contabilitatii’’, Editura Lumina
Lex, 2003
5. Talaghir, G., Negoescu, G., ,, Contabilitatea pe intelesul tuturor’’, Editura ALL
BECK, Bucuresti, 2000
6. OMFP 1807/2014
7. Legea contabilitatii nr. 81/1991

26