Tema 7.

Contabilitatea numerarului

1. Componenţa, caracteristica şi clasificarea numerarului

2. Contabilitatea numerarului în casierie
3. Contabilitatea numerarului în conturile curente în monedă naţională
4. Contabilitatea numerarului în conturile curente în valută străină
5. Contabilitatea numerarului în alte conturi bancare
6. Contabilitatea transferurilor de numerar în expediţie şi a
documentelor băneşti
7. Dezvăluirea informaţiei privind numerarul în situaţiile financiare

LITERATURA:
 SNC “Prezentarea situaţiilor financiare”
 SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă”
 Planul general de conturi contabile (grupa de conturi 2.4.)
 Regulamentul privind inventarierea
 Nederiţa A. Corespondenţa conturilor privind contabilitatea numerarului. Contabilitate şi audit.
2017, nr.5

1.Componenţa, caracteristica şi clasificarea numerarului

Numerarul reprezintă activele circulante cu cel mai înalt grad de lichide.

Componenţa numerarului:
 disponibilul în casierie;
 În conturi curente în monedă naţională;
 în valută străină;
 în conturi speciale la bănci;
 numerar în expediţie;
 documente băneşti.
Noțiuni:
Numerar – numerar în monedă naţională şi valută străină în casierie şi conturi curente;
Numerar în expediţie – numerarul depus în casieriile băncilor, oficiilor poştale sau transmise încasatorilor
pentru înregistrarea ulterioară a acestora în conturile curente ale entităţii sau pentru transmiterea către beneficiari;
Documente băneşti – timbre taxei de stat, mărci poştale, bilete de călătorie achitate, bilete de tratament şi
odihnă achitate etc.
Numerarul se clasifică după următoarele criterii de clasificare:
I. În funcție de moneda de evidență:
 Numerar în monedă naţională;
 Numerarîn valută străină.
Indiferent de valuta în care este exprimat numerarul, în evidență acesta se exprimă în valută națională la cursul
stabilit de BNM.
II. În funcție de locul păstrării:
 Numerar în casierie (241);
 Numerar în conturi curente (242,243,244);
 Numerar în expediţie (245);
 Documente băneşti (echivalent de numerar) (246).
III. În funcție de posibilitatea utilizării deosebim:
a) numerar în conturi legate - disponibilităţi care aparţin entității cu drept de proprietate, însă nu
pot fi utilizate de aceasta (conturi blocate, sechestrate etc.).
b) numerar în conturi nelegate - disponibilităţi care aparţin entității cu drept de proprietate şi pot
fi utilizate liber fără careva restricţii.

1. Contabilitatea numerarului din casierie

1
 Pentru păstrarea numerarului în monedă naţională şi valută străină, documentelor băneşti, efectuarea
decontărilor curente în numerar la întreprindere este destinată casieria.
În casierie poate fi păstrat numerarul destinat pentru:
 plata salariilor;
 acordarea avansurilor (pentru deplasări, procurare de bunuri etc.);
 cheltuieli curente.
Ordinea efectuării operaţiilor cu numerarul din casieria entității se reglementează de Normele pentru
efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova aprobate prin Hotărârea Guvernului,
nr. 764 din 25.11.1992 (Monitorul Oficial al RM, N.63, p.10-13, 1992) cu modificările şi completările ulterioare.

Casieria prezintă o încăpere izolată, special amenajată, cu sistem de pază şi de semnalizare, cu gratii instalate
la geamuri, cu safeuri metalice pentru păstrarea banilor şi documentelor băneşti. Casieria se închide cu două uşi
din fier, prima se deschide în afară, iar a doua se deschide înăuntru, uşa de la casierie se încuie prin interior în
timpul executării operaţiilor. Cheile de la safeuri şi ştampilele se păstrează la casier, iar duplicatele cheilor,
împachetate într-o cutie, semnată şi sigilată de către casier se păstrează la conducătorul entității în safeu.
Casierul ţine evidenţa operaţiilor de păstrare şi utilizare a numerarului, documentelor băneşti, formularelor cu
regim special păstrate în casierie. La angajarea casierului cu acesta se încheie un contract privind răspunderea
materială integrală, care prevede responsabilitatea completă pentru integritatea numerarului şi a altor valori
păstrate în casierie, cât şi pentru daunele materiale cauzate în rezultatul neîndeplinirii obligaţiunilor sale.
Conducătorul entității este obligat să aducă la cunoştinţa casierului Normele pentru efectuarea operaţiunilor de
casă şi alte regulamente care reglementează evidenţa în acest domeniu. Casierul nu poate încredinţa funcţiile sale
altor persoane, păstra în casierie bani şi documente băneşti care nu aparţin entității date. Agenţilor economici li
se permite de a deţine numerar în casă în orice sumă. Sumele primite de la bancă pentru achitarea salariului pot fi
reţinute în casă nu mai mult de 3 zile lucrătoare.
Documente :
 Bonul de încasare (la primirea numerarului)
 Dispoziția de plată (la eliberarea numerarului); sau
 Borderou sau listă de plată a salariilor;
 Cec bănesc (de la bancă).
În documentele de casă nu se admit corectări.
Se semnează unipersonal de către conducător sau de 2 persoane: conducător și contbil șef.
Evidența analitică a operațiunilor de casă se ține pe tipuri de numerar, surse de primire, direcții de utilizare.

Această evidență se ține în Registrul de casă (se întocmește în 2 exemplare la sfîrşitul fiecărei zile de muncă în
care au avut loc mișcări de numerar).

La intrarea numerarului în casierie se perfectează o dispoziţie de încasare, în care se indică denumirea şi codul
fiscal al entității, numărul şi data întocmirii documentului, contul corespondent, suma încasată, sursa şi baza
încasării banilor, semnăturile contabilului şef şi a casierului, ştampila care se aplică în aşa mod încît să cuprindă
atât dispoziţia, cât şi chitanţa. Chitanţa se decupează şi se eliberează persoanei care a plătit banii, ca confirmare a
depunerii numerarului. Casierul primeşte numerarul în casierie din contul curent în baza delegației, prin care
titularul dă ordin băncii de a elibera suma indicată persoanei împuternicite.
La eliberarea numerarului din casierie se întocmeşte dispoziţia de plată, în care se indică denumirea şi codul
fiscal al entității, numărul şi data întocmirii documentului, contul corespondent, suma plătită, persoana căreia i se
eliberează numerarul, semnăturile conducătorului, contabilului şef şi a casierului. La eliberarea numerarului
casierul cere de la persoana ce primește banii buletinul de identitate, care confirmă personalitatea lui, iar persoana
beneficiară semnează documentul precum că a primit banii şi înscrie suma cu litere. Achitarea salariului se mai
poate plăti şi în baza listei de plată. Dispoziţiile de încasare şi de plată de casă se îndeplinesc clar, fără greşeli şi
rectificări. Primirea şi eliberarea numerarului poate fi efectuată numai în ziua perfectării acestor documente.
La sfirşitul fiecărei zile de muncă dispoziţiile de încasare şi de plată sunt înregistrate de casier în Registrul de
casă. În acest registru se înscrie soldul numerarului la începutul zilei, încasările, ieşirile şi soldul la sfîrşitul zilei.
Registrul de casă trebuie să fie numerotat, sigilat şi ştampilat, iar numărul foilor este confirmat de semnăturile
conducătorului şi contabilul-şef. Registru se întocmeşte în 2 exemplare prin foaia indigo. Primul exemplar rămâne
în registrul de casă, iar al doilea exemplar detaşat serveşte ca raport al casierului şi se prezintă la contabilitate.
Datele din registru de casă se înregistrează în Registrul pe contul 241 “Casa”.
Evidenţa operaţiunilor privind existenţa şi fluxul numerarului în casierie se ţine în contul de activ 241 “Casa”.
În debit se reflectă încasările de numerar, în credit - plăţile numerarului. Soldul este debitor şi reflectă suma
numerarului existent în casierie la finele perioadei de gestiune.
Încasările de numerar în casierie se reflectă:
Dt 241 “Casa” - la suma totală a numerarului încasat

2
 Ct 242 “Conturi curente în monedă naţională” - numerarul ridicat din contul curent
Ct 221 “Creanţe comerciale” - numerarul încasat din creanţele achitate
Ct 226 “Creanţe ale personalului” - rambursarea avansului neutilizat sau creanţelor privind recuperarea
daunelor
Ct 245 “Transferuri de numerar în expediţie” - încasarea numerarului din transferuri băneşti în expediţie
Plăţile numerarului din casierie se reflectă:
Dt 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - salariile achitate în numerar lucrătorilor
Dt 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii” - recuperarea cheltuielilor titularilor de avans efectuate
din cont propriu
Dt 521 “Datorii comerciale curente” - achitarea datoriilor faţă de furnizori
Dt 536 “Datorii faţă de proprietari” – achitării în numerar a dividendelor
Dt 224 “Avansuri acordate curente” - avansurile acordate în numerar terţilor
Dt 226 “Creanţe ale personalului” - avansurile acordate titularilor de avans
Dt 245 “Transferuri de numerar în expediție” - depunerea numerarului ca transferuri în expediție
Dt 544 “Alte datorii curente” - achitării în numerar a datoriilor față de persoane fizice
Dt 242 “Conturi curente în monedă naţională” - numerarul depus în conturile curente
Ct 241 “Casa” - la suma totală a numerarului plătit.

Formulele contabile

Dt 241 Ct
Soldul numerarului la începutul lunii Plăți de numerar
Dt 242,243,226,531,532,533,534,722
Ct 241
Încasări de numerar Lipsuri de inventar
Dt 241 Ct 242,243,245 Dt 714 Ct 241
Rambursarea avansului neutilizat sau
creanţelor privind recuperarea daunelor
Dt 241 Ct 224,226
Încasări din creanţele achitate
Dt 241 Ct 221,234
Încasări din vănzări (alte venituri)
Dt 241 Ct 611/832, 534, 622
Plusuri de numerar la inventariere
Dt 241 Ct 612
Soldul numerarului la sfârșitul lunii

Operaţiile cu numerar în valută străină se evidenţiază cu ajutorul subcontului 2412 “Casa în valută străină”.
Pe teritoriul Republicii Moldova nu sunt permise decontări în valută străină. Casa în valută străină se utilizează
pentru eliberarea avansului spre decontare în valută, în cazul când delegatul pleacă peste hotarele ţării. Pentru
reflectarea la entitate a mişcării numerarului în valută străină documentele primare, precum şi registrele de casă
se întocmesc separat pe fiecare tip de valută.
În conformitate cu prevederile SNC “Diferențe de curs valutar și de sumă” soldul numerarului în valută
străină la finele anului trebuie recalculat la cursul oficial al BNM. Diferenţele de curs valutar se reflectă:
- la suma diferenţei nefavorabile de curs aferentă numerarului în valută străină în casierie:
Dt 7221 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” Ct 2412 “Casa în valută străină”;
- la suma diferenţei favorabile de curs aferentă numerarului în valută străină în casierie:
Dt 2412 “Casa în valută străină” Ct 6221 “Venituri din diferenţele de curs valutar”.
O importanţă o are inventarierea numerarului, obiectivul căreia constă în stabilirea situaţiei reale a numerarului
în casierie la o dată anumită şi a integrităţii altor valori aflate în casierie (timbre, carnete de cecuri, foi de tratament,
tichete de benzină etc.).
Pentru efectuarea inventarierii numerarului conducătorul entității emite ordin de inventariere, unde se indică
scopul inventarierii şi componenţa comisiilor de inventariere. Verificarea numerarului în casierie presupune

3
examinarea corespunderii existenţei efective a acestora cu datele reflectate în contabilitate. Comisia de
inventariere cere de la casierul responsabil de integritatea numerarului şi altor valori în casierie o declaraţie de
inventar.
Pentru inventarierea numerarului se utilizează procesul-verbal de inventariere a numerarului, În cazul
constatării lipsurilor sau plusurilor de numerar comisia cere explicaţii scrise de la casier. Concluziile comisiei
privind cauzele plusurilor şi lipsurilor constatate şi măsurile luate se înscriu în procesul verbal privind rezultatele
inventarierii. După luarea deciziilor privind rezultatele inventarierii acestea vor fi înregistrate în contabilitate:
1. plusurile de numerar cu ocazia inventarierii: Dt 241 “Casa” Ct 612 “Alte venituri din activitatea
operaţională”;
2. lipsurile de numerar cu ocazia inventarierii: Dt 714 “Alte cheltuieli din activitatea operaţională” Ct 241
“Casa”.
3. Contabilitatea numerarului în conturile curente în monedă
naţională
Conform legislației în vigoare entitățile sunt obligate să păstreze numerar în conturi curente deschise
în bănci comerciale (pot fi deschise un număr nelimitat de conturi curente la diferite bănci).
Contul curent reprezintă un cont bancar deschis de către bancă persoanelor juridice, care serveşte pentru
înregistrarea în ordine cronologică a operaţiilor efectuate de titularul de cont, pentru păstrarea mijloacelor libere.
Modul de contabilizare a numerarului în conturi sunt reglementate de actele legislative şi normative:
- Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor în băncile autorizate din
Republica Moldova, stabileşte regulile privind deschiderea şi închiderea conturilor şi modul de păstrare a
mijloacelor băneşti în bănci;
- Regulamentul privind decontările fără numerar în Republica Moldova, care prevede formele
decontărilor fără numerar şi documentele de decontare utilizate, modul de utilizare şi completare a acestora;
- Regulamentul cu privire la cardurile bancare - cardul ca instrument de plată, modul de utilizare şi
evidenţă a acestora etc.
Entităţile indiferent de forma organizatorico-juridică sunt obligate să păstreze mijloacele băneşti în bănci.
Conturi curente se deschide clienţilor în orice instituţie bancară cu acordul acesteia, indiferent de locul de reşedinţă
administrativă al titularului de cont. Clienţii de sine stătător determină instituţia bancară care să le ofere servicii
de credit şi decontare. Conform legislaţiei în vigoare fiecare agent economic poate deschide mai multe conturi
curente în valută naţională în orice bancă.
Pentru deschiderea contului bancar curent se depune o cerere de deschidere a contului bancar anexînd
documentele: copia certificatului privind înregistrarea de stat a întreprinderii, autentificată notarial; copiile
documentelor de constituire – statutul, declaraţia de constituire, autentificate notarial; copia certificatului privind
atribuirea codului fiscal, autentificat notarial; fişe cu specimene şi semnături, autentificată notarial; extrasul din
Registrul de Stat eliberat de Camera înregistrării de stat; copia buletinului de identitate al conducătorului ş.a.
Entității se eliberează certificatul privind deschiderea conturilor bancare. Între bancă şi titularul de cont se
semnează un contract privind deservirea bancară şi de casă. Gestionarea numerarului în contul bancar poate fi
personală sau prin persoana împuternicită cu procura vizată notarial. Operaţiile la conturile bancare se suspendă
prin hotărârea organelor judiciare, Inspectoratului fiscal de stat, altor organe împuternicite conform legislaţiei.
Documentele spre plată se execută în limita soldului din contul curent bancar sau peste acesta, dacă este încheiat
cu banca comercială un contract de credit de tip overdraft.

Documente:
 Ordin de plată/cererea de plată/ ordinul de plată incaso (document de plată fără numerar);
 Ordin de încasare a numerarului (la depunerea numerarului în contul curent);
 Cecul bănesc (la depunerea/retragerea numerarului în/din contul curent);
 Extras de cont (entitatea primește zilnic de la bancă extrase din cont cu anexarea la ele a documentelor
în baza cărora au fost întocmite înregistrările de intrare/ieșire).
Ca forme de decontări prin virament: ordin de plată, acreditivul, ordinul de plată incaso.
Ordinul de plată reprezintă ordinul întreprinderii dat băncii de a transfera o sumă de numerar la contul altor
entități, care se întocmesc de plătitor pe formulare tipizate la calculator sau maşina de dactilografiat şi sunt valabile
timp de o zi din ziua emiterii. Acestea se întocmesc în două exemplare, primul exemplar rămîne la bancă, al doilea
se remite plătitorului, iar beneficiarului i se transmite o copie electronică a documentului. Pentru achitarea
impozitelor şi taxelor de stat la buget se perfectează ordinul de plată cu condiţia indicării conturilor şi subconturilor
pe tipuri de impozite şi trezorerii.
Ordinul de plată incaso este ordinul beneficiarului privind virarea incontestabilă a unei anumite sume de
numerar din contul plătitorului, fără consimţământul lui, în baza documentelor executorii sau a altor acte
legislative: ordinele arbitrajului, documente cu titlu executoriu eliberate de judecătorii, inscripţiile executorii ale
notarului, documentele echivalente la perceperea restanţelor în bugetul de stat.

4
 Ca bază la încasarea numerarului în contul curent de la beneficiari serveşte ordinul de plată întocmite de bancă
pentru argumentarea transferurilor efectuate.
Entitatea primeşte zilnic de la bancă extrase din cont cu anexarea la ele a documentelor în baza cărora au fost
întocmite înregistrările. În extrasul de cont se indică denumirea băncii, contul personal al entității, data, soldul
iniţial, numărul documentului justificativ pentru efectuarea operaţiei, codul şi contul băncii corespondente,
rulajele pe credit şi debit, soldul final, semnătura persoanei care a verificat extrasul şi ştampila băncii. Banca se
consideră debitor faţă de client, deoarece păstrează numerarul întreprinderii, de aceea soldurile mijloacelor şi
întrările în cont se înregistrează în creditul contului, iar ieşirile de mijloace băneşti - în debitul contului, pentru
entitate acest lucru se reflectă invers.
Evidența analitică se ține pe fiecare cont curent, pe bănci comerciale la care au fost deschise conturi curente,
surse de încasare și direcții de plată.
Evidența existenţei şi mişcării numerarului în monedă naţională se ține la contul de activ 242 “Conturi
curente în monedă naţională”. În debit se reflectă încasarea numerarului, în credit - utilizarea numerarului.
Soldul este debitor şi reprezintă suma numerarului în contul bancar la finele perioadei de gestiune.
În contule curente se reflectă numerarul încasat pentru mărfurile vândute, serviciile prestate, achitarea
creanţelor, primirea creditelor bancare şi împrumuturilor, depunerea numerarului din casieria entității etc.
1. Reflectarea încasărilor numerarului în contul curent în monedă naţională:
Dt 242 “Conturi curente în monedă naţională” – la suma totală a numerarului încasate în contul curent
Ct 221 “Creanţe comerciale” – la suma creanţelor comerciale achitate
Ct 224 “Avansuri acordate” – la suma avansurilor returnate
Ct 234 „Alte creanţe curente” - la suma numerarului transferat din convertirea valutei străine
Ct 241 “Casa” – la suma numerarului depus la contul curent în valută naţională
Ct 242 “Conturi curente în monedă naţională” – numerarul încasat de la alte conturi curente
Ct 243 “Conturi curente în valută străină” – la suma încasată direct în cont din convertirea valutei străine
Ct 245 “Transferuri băneşti în expediţie” - la suma încasată din transferuri băneşti în expediţie
Ct 511 „Credite bancare pe termen scurt” – la suma creditelor primite pe termen scurt
Ct 523 „Avansuri primitr curente” – la suma avansurilor primite
2. Reflectarea ieşirii numerarului din contul curent în monedă naţională:
Dt 251 “Investiții financiare curente” – la suma împrumuturilor acordate
Dt 241 “Casa” – la suma numerarului vărsate în casierie
Dt 521 “Datorii comerciale” – la suma datoriilor achitate furnizorilor
Dt 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – la suma salariilor transferate la carduri bancare
Dt 533 “Datorii privind asigurările” – datoriile achitate faţă de bugetul asigurărilor sociale și medicale
Dt 534 “Datorii față de buget” – datoriile achitate faţă de buget privind impozitele şi taxele
Dt 544 “Alte datorii curente” – achitarea altor datorii pe termen scurt
Dt 713 “Cheltuieli administrative” – la suma comisionului bancar achitat aferent serviciilor bancare
Dt 224 “Avansuri acordate curente” - la suma avansurilor acordate furnizorilor
Dt 225 „Creanţe ale bugetului” – impozitele şi taxele transferate în avans
Dt 234 „Alte creanţe curente” – la suma altor creanţe transferate
Dt 242 “Conturi curente în monedă naţională” – la suma încasate de la alte conturi sub formă de depozite
Dt 243 “Conturi curente în valută străină” – la suma mijloacelor eliberate la contul curent în valută străină
Dt 245 “Transferuri de numerar în expediţie” – la suma numerarului transferat în expediţie
Dt 523 „Avansuri primite” – la suma avansurilor rambursate
Ct 242 “Conturi curente în monedă naţională” – la suma totală a numerarului plătit din contul curent.
Formulele contabile

Dt 242 Ct
Soldul numerarului la contul curent la Plăți de numerar
începutul lunii Dt 241,224,226,511,512,521,522,544,531,
532,533,534,713,722
Ct 242
Încasări de numerar
Dt 242
Ct 241,221,223,224,226,231,234,622,623
Încasarea creditelor și împrumuturilor
Dt 242 Ct 411,412,511,512
Încasări de aporturi la CS

5
 Dt 242 Ct 313,314
Restituirea împrumuturilor acordate
Dt 242 Ct 251,252
Avansuri primite
Dt 242 Ct 523,423
Soldul numerarului la contul curent la
sfârșitul lunii

4. Contabilitatea numerarului în conturile curente în valută străină

Pentru păstrarea numerarului şi efectuarea decontărilor în valută străină agenţii economici deschid conturi
valutare la băncile comerciale autorizate, la alegerea întreprinderii şi cu acordul băncii respective. Pot fi deschise
conturi valutare şi în băncile de peste hotarele republicii Moldova cu permisiunea BNM. Pentru a deschide cont
valutar la bancă se prezintă aceleaşi documente ca şi pentru deschiderea contului curent.
Ordinea efectuării operaţiilor în valută străină şi de reflectare în contabilitate a diferenţelor de curs valutar este
reglementată de prevederile SNC “Diferențe de curs valutar și de sumă”, Regulamentului privind reglementarea
valutară pe teritoriul R. M.
Conturi curente în valută străină se deschid pentru efectuarea tranzacțiilor cu:
 Nerezidenți (cumpărători, furnizori străini);
 Titulari de avans (deplasări peste hotare);
 Cu rezidenții (în cazuri permise de legislație: companii de leasing,bănci, companii de microfinanțare).
Operaţiile în valută străină nu sînt permise pe teritoriul Republicii Moldova. Persoanele juridice au dreptul să
efectueze plăţi din conturile sale în valută străină numai în cazul când acestea se efectuează în limitele
operaţiunilor curente internaţionale sau plăţile se execută cu scopul de a achita datoriile în valută străină privind
importul de active sau rambursarea creditelor valutare şi a dobânzilor calculate la ele, în cazul când mijloacele în
acest cont au fost înregistrate în contul valutar în urma unei operaţiuni curente internaţionale, cumpărate la piaţa
valutară internă, sau înregistrate pe alte căi ce nu contravin legislaţiei în vigoare a republicii. Conturi valutare pot
fi deschise pentru a efectua operaţii cu o singură valută sau pt toate valutele existente la entitate.
Persoanele juridice rezidente pot efectua plăţi peste hotare numai prin virament, prezentând la banca autorizată
copiile contractelor cu agenţii economici străini şi facturilor, care se anexează la documentele băncii. În contul
valutar se acumulează toate mijloacele băneşti încasate pentru produsele şi mărfurile livrate, lucrările executate,
serviciile prestate cumpărătorilor. De asemenea, în acest cont se încasează şi mijloacele valutare vărsate din
casieria valutară a întreprinderii.
Diferenţa de curs valutar asupra soldului mijloacelor valutare în contul valutar se calculează la sfârşitul fiecărei
zi în baza extrasului bancar, unde se indică cursul de schimb valutar în fiecare zi şi diferenţa de curs care a apărut
în această zi.
Vânzarea valutei străine se face la decizia întreprinderii în suma considerată de aceasta. Pentru vânzarea valutei
străine se întocmeşte o cerere de vânzarea a valutei. În acest caz apare o diferenţă dintre cursul de vânzare al
valutei străine al BNM şi cursul de vânzare al valutei a băncii respective care este venitul băncii în cauză.
Cumpărarea valutei străine are loc pentru achitarea datoriei faţă de furnizorii străini. Cumpărarea valutei are
loc prin întocmirea cererii de cumpărare a valutei şi în baza contractului comercial cu furnizorii privind livrarea
producţiei şi mărfurilor, executarea serviciilor pentru a justifica scopul procurării valutei. Valuta cumpărată poate
fi utilizată numai în acele scopuri pentru care ea a fost procurată. Băncile comerciale efectuează controlul
repatrierii numerarului din export în baza declaraţiei de repatriere a numerarului provenit din exportul mărfurilor,
serviciilor. Depunerile în numerar pentru achitarea exportului se permit numai cu condiţia dacă se prezintă la
bancă originalul declaraţiei vamale ce confirmă introducerea valutei străine în R.Moldova. Numerarul din
operaţiile de import trebuie să fie achitate numai prin virament.
Transferurile în valută străină se perfectează prin ordin de plată în valută străină. Pe măsura săvârşirii
operaţiilor economice instituţia bancară prezintă întreprinderii extrasul din cont valutar cu anexarea la ele a
documentelor în baza cărora au fost întocmite înregistrările în extrasul de cont. În extrasul de cont se indică
denumirea băncii care a eliberat extrasul, contul personal al întreprinderii, data extrasului, soldul iniţial, numărul
documentului justificativ pentru efectuarea operaţiei, codul şi contul băncii corespondente, cursul de schimb
valutar, codul valutei, suma în valută, suma în lei, rulajele debitoare şi creditoare, soldurile la începutul şi sfârşitul
zilei, semnătura persoanei care a verificat extrasul şi ştampila băncii.

6
 Numerarul se reflectă în contul valutar, recalculându-se în lei la cursul oficial, stabilit de BNM la data
efectuării operaţiei.
Evidența existenţei şi mişcării numerarului în valută străină se ține la contul de activ 243 “Conturi curente
în valută străină”. În debit se reflectă încasarea numerarului în valută străină, iar în credit - utilizarea acestora.
Soldul este debitor şi reprezintă existenţa numerarului în valută străină la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică la contul valutar se ţine pe fiecare valută.
1. Reflectarea încasărilor numerarului în contul valutar:
Dt 243 “Conturi curente în valută străină” – la suma totală a numerarului încasat în contul valutar
Ct 221 “Creanţe comerciale” – la suma creanţelor în valută străină achitate
Ct 234 “Alte creanţe curente” – la suma valutei străine procurate
Ct 511 “Credite bancare pe termen scurt” – la suma creditelor primite în valută străină
Ct 523 “Avansuri primite curente” – la suma avansurilor primite în valută străină de la clienţii străini
Ct 622 “Venituri financiare”, 6221 “Venituri din diferenţe de curs valutar” – la suma diferenţelor favorabile
de curs.
2. Reflectarea ieşirii numerarului din contul curent în valută străină:
Dt 224 “Avansuri acordate curente” – la suma avansurilor acordate în valută străină clienţilor străini
Dt 234 “Alte creanţe curente” – la suma valutei străine transferată spre vînzare
Dt 7221 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” – la suma diferenţelor nefavorabile de curs valutar
Dt 242 “Conturi curente în monedă naţională” – valuta străină convertită în valută naţională
Dt 521 “Datorii comerciale” – la suma transferată furnizorilor străini
Dt 713 “Cheltuieli administrative” – la suma cheltuielilor bancare
Ct 243 “Conturi curente în valută străină” – la suma totală a mijloacelor valutare eliberate din contul valutar.

Formulele contabile

Dt 243 Ct
Soldul numerarului la contul curent la Plăți de numerar
începutul lunii Dt 241,224,226,511,512,521,522,544,
532,534,713,722
Ct 243
Încasări de numerar
Dt 243
Ct 241,221,223,224,226,231,234,622,623
Încasarea creditelor și împrumuturilor
Dt 243 Ct 411,412,511,512
Încasări de aporturi la CS
Dt 243 Ct 313,314
Restituirea împrumuturilor acordate
Dt 243 Ct 251,252
Avansuri primite
Dt 243 Ct 523,423
Soldul numerarului la contul curent la
sfârșitul lunii

5. Contabilitatea numerarului în alte conturi bancare

Entitățile pot deschide la băncile comerciale şi alte conturi speciale la bănci, unde se ţine evidenţa disponibilul
şi mişcarea numerarului atât în monedă naţională cât şi străină, în acreditive, carduri bancare şi alte conturi
speciale în bănci.
Acreditivul este ordinul dat băncii pentru deschiderea unui cont la dispoziţia unor anumite persoane din care
se vor efectua plăţile viitoare, dacă acestea îndeplinesc condiţiile indicate în cererea de acreditiv. Deschiderea
acreditivului are loc din contul mijloacelor plătitorului sau din contul creditului bancar, pentru 25 zile. Ordinea
decontărilor în baza acreditivelor se determină prin contractul încheiat între cumpărător şi furnizor. De fiecare

7
dată, când are loc o livrare de mărfuri, furnizorul va depune documentele la banca plătitorului, care le va onora
fără acceptul acestuia. Acreditivul este destinat pentru decontări numai cu un singur beneficiar şi nu poate fi
readresat.
Pentru a primi mijloacele pe acreditiv beneficiarul, expediind marfa sau prestînd serviciile, prezintă băncii
beneficiare borderoul de utilizarea a acreditivului în 3 exemplare, anexînd documentele de expediere şi alte
documente prevăzute în cererea de acreditiv. Banca plătitoare remite un aviz băncii beneficiare din contul
plătitorului despre transferul mijloacelor de acreditiv cu indicarea denumirii beneficiarului, sumei şi termenului
închiderii acreditivului. În obligaţiile băncii beneficiare întră verificarea documentelor prezentate de către
beneficiar pentru a se convinge, că ele corespund condiţiilor prevăzute în acreditiv şi nu contravin una alteia.
Închiderea sau suspendarea acreditivului în banca beneficiară se efectuează la expirarea termenului acreditivului
sau la cererea părţilor contractante.
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare acreditiv deschis de entitate.
Cardul bancar reprezintă un purtător de informaţie şi se utilizează în calitate de instrument de plată. Aceste
cartele au codul lor personal şi se utilizează pentru achitările de către titularii de avans la: staţiile de alimentare cu
petrol, ceea ce reduce evidenţa eliberării cecurilor, automatizarea eliberării combustibilului, pentru plata
materialelor procurate fără întocmirea documentelor de plată. Pentru primirea cardurilor bancare titularul depune
o cerere la banca comercială şi o anchetă în baza cărora banca va deschide şi va elibera cardul respectiv. La
utilzarea cardurilor bancare, terminalul electronic eliberează un bon de plată pe suport de hîrtie, care are o structură
determinată şi se utilizează pentru argumentarea plăţilor şi se anexează la decontul de avans.
Cardul bancar este proprietatea băncii emitente care are dreptul exclusiv de a acorda solicitanţilor statut de
deţinător de card bancar şi de a retrage acest statut. La emiterea cardului banca emitentă deschide cont de card,
care este un cont curent bancar, în care se ţine evidenţa tuturor operaţiunilor financiare efectuate cu cardul.
Deţinătorul de card bancar primeşte la data stabilită sau la cererea titularului extrase din cont, care conţin date
despre tranzacţiile efectuate în perioada de gestiune și conţine datele: data şi suma tranzacţiei, numărul chitanţei,
taxele reţinute ş.a.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de carduri bancare şi pe bănci comerciale emitente ale acestora.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea numerarului în alte conturi e destinat contul de
activ 244 “Alte conturi bancare”. În debit se reflectă încasarea numerarului în conturile speciale la bănci, iar în
credit - utilizarea numerarului. Soldul este debitor şi reprezintă suma numerarului neutilzat la sfîrşitul perioadei
de gestiune.
- Depunerea numerarului disponibil la alte conturi bancare:
Dt 244 “Alte conturi bancare” – la suma numerarului intrat în cont
Ct 242 "Conturi curente în monedă naţională" – numerarul în monedă naţională transferat
Ct 243 "Conturi curente în valută străină" – numerarul în valută străină transferat;
- Achitarea datoriei faţă de furnizor din alte conturi:
Dt 521 “Datorii comerciale” Ct 244 “Alte conturi bancare”;
- Reflectarea utilizării mijloacelor din contul cardurilor pentru servicii bancare:
Dt 713 „Cheltuieli administrative” Ct 244 “Alte conturi bancare”;
- Diferenţa nefavorabilă de curs valutar aferentă soldului numerarului se reflectă:
Dt 7221 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” Ct 244 “Alte conturi bancare”;
- Diferenţa favorabilă de curs valutar aferentă soldului numerarului:
Dt 244 “Alte conturi bancare” Ct 6221 “Venituri din diferenţe de curs valutar”;
- Reflectarea transferării soldului neutilizat în conturi curente:
Dt 242 "Conturi curente în monedă naţională", 243 "Conturi curente în valută străină" Ct 244 “Alte conturi
bancare”.

6. Contabilitatea transferurilor de numerar în expediţie şi a documentelor băneşti

Numerar în expediţie - sumele băneşti depuse în casieriile băncii sau oficiilor poştale, transmise încasatorilor
cu scopul înregistrării ulterioare în contul curent. Drept bază documentară pentru înregistrarea operaţiilor aferente
numerarului în expediţie în contabilitate pot servi chitanţele oficiului poştal, copia borderoului de însoţire a
numerarului. Strîngerea încasărilor prin intermediul încasatorilor se efectuează pe baza contractelor încheiate de
entități cu banca. Pentru aceasta banca remite entității 2 genţi de încasator. Încasatorul băncii trebuie să prezinte
casierului documentele: legitimaţia, fişa de sosire, ştampila pe care o aplică în al 3-lea exemplar al borderoului
însoţitor. Încasatorul băncii luînd de la entitate geanta sigilată cu bani, lasă la unitate pe cea goală. Geanta de
încasator cu banii din ea, împachetaţi după bancnote, trebuie să fie pregătită către timpul stabilit de sosire a
încasatorului băncii. Predarea banilor la bancă se autentifică prin: dispoziţia de plată de casă, borderoul însoţitor.
Borderoul însoţitor se întocmeşte în 3 exemplare: 1 exemplar se închide în geanta de încasator, al 2 se
înmânează încasatorului odată cu geanta, al 3 rămâne în casa entității, având semnătura încasatorului şi ştampila
băncii, care confirmă predarea banilor din casă. În borderoul însoţitor se indică lista bancnotelor banilor din geantă

8
şi se plasează rezultatul numărării la bancă a încasărilor predate de magazin. În cazul dacă au fost descoperite
lipsuri sau surplusuri se perfectează un proces verbal.
Evidența existenţei şi mişcării transferurilor de numerar în expediţie se ține la contul de activ 245
“Transferuri de numerar în expediţie”. În debit se reflectă încasarea transferurilor în expediție, iar în credit -
ieșirea acestora la conturile respective. Soldul este debitor şi reprezintă suma transferurilor în expediție
netransferate la conturi la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică a numerarului în expediţie se ţine pe tipuri de transferuri.
- Reflectarea transferurilor de numerar în expediţie depuse din casieria entității:
Dt 245 “Transferuri de numerar în expediţie” Ct 241 “Casa”;
- Înregistrarea sumelor transferurilor de numerar în contul curent în monedă naţională:
Dt 242 “Conturi curente în monedă naţională” Ct 245 “Transferuri de numerar în expediţie”;
- Reflectarea serviciilor bancare: Dt 713 „Cheltuieli administrative” Ct 245 “Transferuri de numerar în expediţie”;
- Utilizarea mijloacelor pentru achitarea salariilor vînzătorilor din centrele comerciale din raioanele republicii:
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” Ct 245 “Transferuri de numerar în expediţie”.
În casieria entității pot fi păstrate şi documente băneşti: mărci poştale, bilete de tratament, bilete de transport
achitate, foi de odihnă, documente cu regim special, etc. Foile de odihnă şi turistice procurate se păstrează în
casieria entității și pot fi destinate atît pentru lucrătorii entității, cît şi vînzării terţilor. Aceste foi se pot oferi
lucrătorilor la un cost mai mic decît costul de intrare. Entitatea stabileşte de sine stătător mărimea reducerilor. În
acest caz entitatea va achita aceste reduceri din sursele proprii ale entității sau din sursele sindicatelor lucrătorilor.
Evidenţa analitică a documentelor băneşti se ţine pe feluri de documente băneşti. Evidenţa foilor de odihnă
se ţine într-un registru special pe fiecare foaie de odihnă distinct, la preţul nominal, cu indicarea sumei reducerii
şi persoanelor cărora li se eliberează aceste foi.
Evidența existenţei şi mişcării documentelor băneşti se ține la contul de activ 246 “Documente băneşti”. În
debit se reflectă intrarea documentelor băneşti, iar în credit - ieşirea lor. Soldul este debitor şi reprezintă costul
documentelor băneşti la finele perioadei de gestiune.
În conformitate cu titlul II “Impozitul pe venit” al Codului fiscal sumele înlesnirilor acordate salariaţilor de
către patron sunt considerate ca venit impozabil al lucrătorului. Astfel, diferenţa dintre valoarea contabilă şi
valoarea cu care se eliberează foaia lucrătorului sînt considerate ca venituri ale acestuia şi sunt adunate la venitul
impozabil al lucrătorului.
La procurarea documentelor băneşti vînzătorul prezintă o factură fiscală, unde indică valoarea foilor de odihnă
şi tratament. Eliberarea lucrătorului a biletului de tratament se face în baza Hotărîrii comune a administraţiei şi
comitetului sindical. Pentru aceasta lucrătorul depune o cerere privind eliberarea biletului de tratament anexînd la
aceasta certificatul privind necesitatea primirii biletului de la medicul de familie. În baza Hotărîrii comune se
întocmeşte un bon de consum, care adevereşte eliberarea biletului de tratament lucrătorului şi serveşte ca bază
pentru efectuarea înregistrărilor contabile.
Formulele contabile la contabilizarea documentelor băneşti:
Întrările de documente băneşti:
Dt 246 Ct 521,544,226,532,534,612,622
Utilizarea documentelor băneşti:
Dt 712,713,714,721 Ct 246
Alte ieșiri:
Dt 714,722,723 Ct 246

La vînzare suplimentar:
Dt 226, 224 Ct 612

7.Dezvăluirea informaţiei privind numerarul în situaţiile financiare

În situațiile financiare ale entității trebuie dezvăluite informații privind numerarul:
1. Soldurile de numerar la începutul și sfărșitul perioadei de gestiune;
2. Suma numerarului legat;
3. Fluxul de numerar pe tipuri de activități ale entității.
Aceste informații se dezvăluie în bilanț, anexe și situația privind fluxul de numerar.