7. Noțiune de planificare optimă. Problema generală a planificării optime. Rezolvarea problemelor de planificare optimă.

Exemplu:
Fabrica de conserve achiziționează următoarele tipuri de materie primă: vișine, căpșune, caise și mere, care pot fi utilizate
pentru fabricarea sucurilor de 5 tipuri.
i...m - indicii tipurilor de marterie primă
i=1 – materia primă vișine
i=2 – materia primă căpșune
i=3 – materia primă caise
i=4 – materia primă mere
j...n - indicii tipurilor de producție finită (sucuri)
j=1 – sucul de tipul 1 (vișine și căpșune)
j=2 – sucul de tipul 2 (vișine, caise și mere)
j=3 – sucul de tipul 3 (caise și mere)
j=4 – sucul de tipul 4 (vișine, căpșune și mere)
j=5 – sucul de tipul 5 (vișine și mere)
Capacitatea maximă a liniei tehnologice pentru producerea sucurilor este de 5500 mbc.
Norma de consum a fiecărui tip de materie primă, prețurile și costurile de producție sunt expuse în tabelul următor:
 Materia Norma de consum p/u 1 mbc, c Volumul
primă Suc 1 Suc 2 Suc 3 Suc 4 Suc 5 planificat
j=1 j=2 j=3 j=4 j=5 de
achiziție a
materiei
prime, c
bi
1.Vișine, c 0,6 0,7 - 0,3 0,5 250
i=1
2.Căpșune, c 0,4 - 0,2 0,2 - 50
i=2
3.Caise, c - 0,3 0,8 - - 120
i=3
4.Mere, c - 0,2 - 0,4 0,5 180
i=4
Prețul de 4 5 6 7 3
comercializar
e a unei
unități, mii lei
Costul unei 2 3 3,5 4 1,5
unități de
producție,
mii lei
Profitul la o 2 2 2,5 3 1,5
unitate de
producție,
mii lei Cj
0,6 – aij – a11 – norma de consum a materiei prime de tipul 1 (vișine) necesară pentru a fabrica o unitate de producție de tipul 1 (suc 1)
0,7 – aij – a12 – norma de consum a materiei prime de tipul 1 (vișine) necesară pentru a fabrica o unitate de producție de tipul 2 (suc 2)
250 – bi - b1– cantitatea planificată pentru achiziție a materiei prime de tipul 1 (vișine)
Să se determine volumele de producție a sucurilor din materia primă planificată pentru achiziție, care ar asigura fabriii obținerea
profitului maxim.
Totodată se cere ca sucurile de tipul 1 și 4 să se fabrice în cantitate de nu mai puțin de 250 mbc, iar sucurile de tipul 2 și 5 să se producă
în propurția de 2:3
REZOLARE
Întocmim modelul matematic
Modelul problemei:

De aflat planul în problema dată trebuie de aflat X1, X2, X3, X4, X5 –volumul de sucuri care urmează a fi fabricat
Funcția obiectiv:

F(x) =max {2*X1+2*X2+2,5*X3+3*X4+1,5*X5}

Condițiile și restricțiile modelului:

Se scrie separat pentru fiecare i

0,6*X1+0,7*X2 +0,3*X4+0,5*X5<=250 ….condiția materia primă vișine (i=1)
0,4*X1 +0,2*X3+0,2*X4+ <=50 …condiția materia primă căpșune (i=2)
0,3*X2+ 0,8*X3 <=120 ….condiția materia primă caise (i=3)
0,2*X2 +0,4*X4+0,5*X5 <=180 ….condiția materia primă mere (i=4)
X1+ X2+ X3+ X4+ X5 <=5500 ...capacitatea de producție
X1+ X4 >=250 ...condiția privind fabricarea volumului cerut de producție
3*X2-2*X5=0 ...condiția privind fabricarea volumului cerut de producție
(este un sistem 7 inecuații și ecuații)

X2/X5=2/3 ...toate condițiile trebuie exprimate în formă liniară

3*X2=2*X5 ….toate variabile trebuie să fie de aceeași parte a ecuației
3*X2-2*X5=0
Rezolvarea modelului – se utilizează metoda simplex
Se efectuează unele transformări ale modelului, deoarece metoda simplex prevede rezolvarea unui sistem de ecuații.
Trebuie să transformăm inecuațiile în ecuații-transformăm modelul în formă canonică:
Regulă
<= se include o variabilă suplimentară X
>= se include o variabilă suplimentară -X și una artificială Y
= se include variabila artificială Y
Variabila suplimentară Y nu are sens economic și se include în model pentru a fi respectată condiția de nenegativitate a variabilelor și
pentru întocmi prima soluție de bază.
Regulă de includere a variabilelor suplimentare în funcția obiectiv:

1. Variabilele suplimentare X se includ în model cu coeficienții Cj=0

2. Variabillele Y se includ în funcția obiectiv cu coeficienții Cj=M (dacă problema se rezolvă la minim) și Cj=-M (dacă problema se
rezolvă la maxim). M este o mărime mult mai mare comparativ cu coeficienții din problemă.

De aflat planul
F(x) =max{2*X1+2*X2+2,5*X3+3*X4+1,5*X5+ 0*X6+0*X7+0*X8+0*X9+0*X10+0*X11+(-M)*Y1+(-M)*Y2}
0,6*X1+0,7*X2 +0,3*X4+0,5*X5 + X6=250
0,4*X1 +0,2*X3+0,2*X4+ +X7=50
0,3*X2+ 0,8*X3 +X8=120
0,2*X2 +0,4*X4+0,5*X5 +X9=180
X1+ X2+ X3+ X4+ X5 +X10=5500
X1+ X4 -X11+Y1=250
3*X2-2*X5 + Y2=0

Variabile suplimentare incluse în model:

X6 – cantitatea neutilizată de materie primă de tipul 1 - vișine
X7 – cantitatea neutilizată de materie primă de tipul 2 - căpșune
X8 – cantitatea neutilizată de materie primă de tipul 3 - caise
X9 – cantitatea neutilizată de materie primă de tipul 4 - mere
X10 – capacitatea de producție neutilizată a liniei tehnologice
X11– cu cât cantitatea fabricată de suc de tipul 1 și 4 în total depășește volumul minim cerut de 250 mbc
X1+X4 -X11=250 (de ce includem Y)
Dacă nu producem suc de tipul 1 și 4, atunci 0+0-X11=250...X11=-250 (nu se respectă condiția de nenegatitate a variabilelor)
Rezolvăm în continuare problema utilizând metoda simplex, deoarece sistemul e format deja doar din ecuații.

Tabelul nr.1 Soluția de bază (prevede că nu se produce nimic)

 Cj Xj Bi 2 2 2,5 3 1,5 0 0 0 0 0 0 -M -M Bi/X2
X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7 X8 X9 X10 X11 Y1 Y2
0 X6 250 0,6 0,7 0 0,3 0,5 1 0 0 0 0 0 0 0 250/0,7=357
0 X7 50 0,4 0 0,2 0,2 0 0 1 0 0 0 0 0 0 50/0=-
0 X8 120 0 0,3 0,8 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 120/0,3=400
0 X9 180 0 0,2 0 0,4 0,5 0 0 0 1 0 0 0 0 180/0,2=900
0 X10 5500 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 5500/1=5500
-M Y1 250 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 -1 1 0 250/0=-
-M Y2 0 0 3 0 0 -2 0 0 0 0 0 0 0 1 0/3=0
Zj-Cj -250M -M-2 -3M-2 -2,5 -M-3 2M-1,5 0 0 0 0 0 M 0 0
0,5-(-2*0,7)/3=0,97 0-1*0,7/3=-0,23 250-0*0,7/3=250
0-(-2*0,3)/3=0,2 0-1*0,3/3=-0,1
0,5-(-2*0,2)/3=0,63 0-1*0,2/3=-0,07
1-(-2*1)/3=1,67 0-1*1/3=-0,33
Tabelul nr2
Cj Xj Bi 2 2 2,5 3 1,5 0 0 0 0 0 0 -M -M Bi/X???
X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7 X8 X9 X10 X11 Y1 Y2
0 X6 250 0,6 0 0 0,3 0,97 1 0 0 0 0 0 0 -0,23
0 X7 50 0,4 0 0,2 0,2 0 0 1 0 0 0 0 0 0
0 X8 120 0 0 0,8 0 0,2 0 0 1 0 0 0 0 -0,1
0 X9 180 0 0 0 0,4 0,63 0 0 0 1 0 0 0 -0,07
0 X10 5500 1 0 1 1 1,67 0 0 0 0 1 0 0 0,33
-M Y1 250 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 -1 1 0
2 X2 0 0 1 0 0 -0,67 0 0 0 0 0 0 0 0,33
Zj-cj

Reguli:
  Pentru a scrie soluția de bază se vor utiliza variabilele suplimentare. Pentru ecuațiile unde avem suplimentar și X și Y utilizăm
doar Y.
_____________________________________________________
Verificam dacă soluția dată este optimă. (se repetă la fiecare trecere)...(de studiat după I tabel)
Aflăm valorile din linia de control-coeficienții din colonița Cj se înmulțesc cu coeficienții coloniței pentru care calculăm valorile
minus valorile Cj de sus.
Zj=suma produsului dintre coeficienții Cj și coeficienții fiecărei coloniție (bi, aij)
Colonița Bi 0*250+0*50+0*120+0*180+0*5500+(-M)*250+(-M)*0=-250M
Colonița X1 0*0,6+0*0,4+0*0+0*0+0*1+(-M)*1+(-M)*0-2=-M-2
Planul este optim, în cazul când problema se rezolvă la maxim, dacă toate valorile din linia de control sunt nenegative.
Și invers, în cazul când problema se rezolvă la minim -negative sau 0, în afară de valoarea pentru colonița Bi,
Planul nr. 1 nu este optim, deoarece avem valori negative în linia de control, ca urmare vom efectua trecerea la următorul plan.
Reguli de trecere:
 Alegem coloana pivot. Comparăm valorile din linia de control (fără valoarea pentru coloana Bi) - alegem valoarea maxină după
modul din cele negative (problema maxim). Coloana pivot X2.
Dacă problema se rezolvă la minim - maximă din cele pozitive.
 Alegem rândul pivot. Se calculează raportul Bi/coeficienții din coloana pivot. Se alege valoarea minimă din cele nenegative.
Rândul pivot este Y2 deoarece valoare 0 este minimă.
250/0,
7=357
50/0=-
120/0,3=400
180/0,2=900
 5500/1=550
0
250/0=-
0/3=0
Elementul pivot - intersecție rând pivot și coloană pivot – 3. Elementul pivot nu poate fi negativ.
Completăm tabelul nr.2 - planul nr. 2.
 Completăm colana Xj. Înlocuim variabila din rândul pivot cu variabila din coloana pivot. Y2 cu X2. Restul nu se modifică.
 Transferăm rândul pivot – toate valorile se împart la elementul pivot.
 Transferăm coloana pivot – toate restul valorilor din coloana pivot se transferă egale cu 0.
 Acolo unde în rândul pivot avem 0, coloana respectivă trece fără modificări.
 Acolo unde în coloana pivot avem 0, rândul respectiv trece fără modificări.
 Restul valorilor se calculează.
________________________________________________________________________________________________________
Tabelul nr2 (copie)
Cj Xj Bi 2 2 2,5 3 1,5 0 0 0 0 0 0 -M -M Bi/X4
X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7 X8 X9 X10 X11 Y1 Y2
0 X6 250 0,6 0 0 0,3 0,97 1 0 0 0 0 0 0 -0,23 250/0,3=833
0 X7 50 0,4 0 0,2 0,2 0 0 1 0 0 0 0 0 0 50/0,2=250
0 X8 120 0 0 0,8 0 0,2 0 0 1 0 0 0 0 -0,1 120/0 -
0 X9 180 0 0 0 0,4 0,63 0 0 0 1 0 0 0 -0,07 180/0,4=450
0 X10 5500 1 0 1 1 1,67 0 0 0 0 1 0 0 -0,33 5500/1=5500
-M Y1 250 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 -1 1 0 250/1=250
2 X2 0 0 1 0 0 -0,67 0 0 0 0 0 0 0 0,33 -
Zj-cj -250M -M-2 0 -2,5 -M-3 -2,84 0 0 0 0 0 M 0 0,66+M
Planul nr. 2 nu este optim, deoarece în linia de control sunt valori negative.
Ca urmare vom efectua trecerea la următorul plan.
Coloana pivot X4, Rândul pivot Y1, Elementul pivot 1
Completăm tabelul nr. 3 - planul nr. 3.
Înlocuim variabila din rândul pivot Y1 cu variabila din coloana pivot X4, restul variabilelor nu se modifică.
250-0,3*250/1=175 0,6-0,3*1/1=0,3 0-0,3*(-1)/1=0,3 0-0,3*1/1=-0,3
50-0,2*250/1=0 0,4-0,2*1/1=0,2 0-0,2*(-1)/1=0,2 0-0,2*1/1=-0,2
180-0,4*250/1=80 0-0,4*1/1=-0,4 0-0,4*(-1)/1=0,4 0-0,4*1/1=-0,4
5500-1*250/1=5250 1-1*1/1=0 0-1*(-1)/1=1 0-1*1/1=-1
Tabelul nr3
Cj Xj Bi 2 2 2,5 3 1,5 0 0 0 0 0 0 -M -M Bi/X11
X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7 X8 X9 X10 X11 Y1 Y2
0 X6 175 0,3 0 0 0 0,97 1 0 0 0 0 0,3 -0,3 -0,23 175/0,3=583
0 X7 0 0,2 0 0,2 0 0 0 1 0 0 0 0,2 -0,2 0 0/0,2=0
0 X8 120 0 0 0,8 0 0,2 0 0 1 0 0 0 0 -0,1 120/0 -
0 X9 80 -0,4 0 0 0 0,63 0 0 0 1 0 0,4 -0,4 -0,07 80/0,4=200
0 X10 5250 0 0 1 0 1,67 0 0 0 0 1 1 -1 -0,33 52501=5250
3 X4 250 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 -1 1 0 250/-1=-250
2 X2 0 0 1 0 0 -0,67 0 0 0 0 0 0 0 0,33 -
Zj-cj 750 1 0 -2,5 0 -2,84 0 0 0 0 0 -3 3+M 0,66+
M
Planul nr. 3 nu este optim, deoarece în linia de control sunt valori negative.
Ca urmare vom efectua trecerea la următorul plan.
Coloana pivot X11
Rândul pivot X7
Elementul pivot 0,2
Completăm tabelul nr. 4 - planul nr.4 .
Înlocuim variabila din rândul pivot X7 cu variabila din coloana pivot X11, restul variabilelor nu se modifică.
0,3-0,3*0,2/0,2=0 0-0,3*0,2/0,2=-0,3 0-0,3*1/0,2=-1,5 -0,3*0,3*(-0,2)/0,2=0
-0,4-0,4*0,2/0,2=-0,8 0-0,4*0,2/0,2=-0,4 0-0,4*1/0,2=-2 -0,4-0,4*(-0,2)/0,2=0
0-1*0,2/0,2=-1 1-1*0,2/0,2=0 0-1*1/0,2=-5 -1-(-1)*(-0,2)/0,2=0
1-(-1)*0,2/0,2=2 0-(-1)*0,2/0,2=1 0-(-1)*0,2/0,2=5 1-(-1)*(-0,2)/0,2=0
Tabelul nr 4
Cj Xj Bi 2 2 2,5 3 1,5 0 0 0 0 0 0 -M -M Bi/X5
X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7 X8 X9 X10 X11 Y1 Y2
0 X6 175 0 0 -0,3 0 0,97 1 -1,5 0 0 0 0 0 -0,23 175/0,97=180
0 X11 0 1 0 1 0 0 0 5 0 0 0 0,2 -1 0 0-0-
0 X8 120 0 0 0,8 0 0,2 0 0 1 0 0 0 0 -0,1 120/0,2=600
0 X9 80 -0,8 0 -0,4 0 0,63 0 -2 0 1 0 0 0 -0,07 80/0,63=126
0 X10 5250 -1 0 0 0 1,67 0 -5 0 0 1 0 0 -0,33 5250/1,67=3143
3 X4 250 2 0 1 1 0 0 5 0 0 0 0 0 0 250/0-
2 X2 0 0 1 0 0 -0,67 0 0 0 0 0 0 0 0,33 0/-0,67=-
Zj-cj 750 4 0 0,5 0 -2,84 0 0,1 0 0 0 0 M 0,66+M
5
Planul nr. 4 nu este optim, deoarece în linia de control sunt valori negative.
Ca urmare vom efectua trecerea la următorul plan.
Coloana pivot X5, Rândul pivot X9, Elementul pivot 0,63
Completăm tabelul nr.5 - planul nr. 5.
Înlocuim variabila din rândul pivot X9 cu variabila din coloana pivot X5, restul variabilelor nu se modifică.
175-80*0,97/0,63= 51,83 0-(-0,8)*0,97/0,63= 1,23 -0,3-(-0,4)*0,97/0,63= 0,32 -1,5-(-2)*0,97/0,63= 1,58
120-80*0,2/0,63=94,6 0-(-0,8)*0,2/0,63= 0,25 0,8-(-0,4)*0,2/0,63=0,93 0-(-2)*0,2/0,63= 0,63
5250-80*1,67/0,63=5037,94 (-1)-(-0,8)*1,67/0,63= 1,12 0-(-0,4)*1,67/0,63=1,06 -5-(-2)*1,67/0,63= 0,3
0-80*(-0,67)/0,63=85,08 0-(-0,8)*(-0,67)/0,63= -0,85 0-(-0,4)*(-0,67)/0,63= -0,43 0-(-2)*(-0,67)/0,63= -2,13

0-1*0,97/0,63= -1,54 -0,23-(-0,07)*0,97/0,63= -0,12

0-1*0,2/0,63= -0,32 -0,1-(-0,07)*0,2/0,63= -0,08
0-1*1,67/0,63= -2,65 -0,33-(-0,07)*1,67/0,63= -0,14
0-1*(-0,67)/0,63=1,06 0,33-(-0,07)*(-0,67)/0,63= 0,26
Tabelul nr. 5
Cj Xj Bi 2 2 2,5 3 1,5 0 0 0 0 0 0 -M -M Bi/X3
X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7 X8 X9 X10 X11 Y1 Y2
0 X6 51,83 1,23 0 0,32 0 0 1 1,58 0 -1,54 0 0 0 -0,12 546,875
0 X11 0 1 0 1 0 0 0 5 0 0 0 1 -1 0 0
0 X8 94,6 0,25 0 0,93 0 0 0 0,63 1 -0,32 0 0 0 -0,08 129
1,5 X5 126,98 -1,27 0 -0,63 0 1 0 -3,17 0 1,59 0 0 0 -0,11 -201,5873
0 X10 5037,94 1,12 0 1,06 0 0 0 0,3 0 -2,65 1 0 0 -0,14 4952,83
3 X4 250 2 0 1 1 0 0 5 0 0 0 0 0 0 250
2 X2 85,08 -0,85 1 -0,43 0 0 0 -2,13 0 1,06 0 0 0 0,26 0 (negativ)
Zj-cj 1110,66 0,395 0 -1,29 0 0 0 5,99 0 3,62 0 0 0 0,36+M

1,23-1*0,32/1= 0,91 1,58-5*0,32/1= -0,02 0-1*0,32/1= -0,32 0-(-1)*0,32/1= 0,32

0,25-1*0,93/1= -0,68 0,63-5*0,93/1= -4,02 0-1*0,93/1= -0,93 0-(-1)*0,93/1= 0,93
-1,27-1*(-0,63)/1= -0,64 -3,17-5*(-0,63)/1= -0,02 0-1*(-0,63)/1= 0,63 0-(-1)*(-0,63)/1= -0,63
1,12-1*1,06/1= 0,06 0,3-5*1,06/1= -5 0-1*1,06/1= -1,06 0-(-1)*1,06/1= 1,06
2-1*1/1= 1 5-5*1/1= 0 0-1*1/1= -1 0-(-1)*1/1= 1
-0,85-1*(-0,43)/1= -0,42 -2,13-5*(-0,43)/1= 0,02 0-1*(-0,43)/1= 0,43 0-(-1)*(-0,43)/1= -0,43

Tabelul nr. 6
Cj Xj Bi 2 2 2,5 3 1,5 0 0 0 0 0 0 -M -M
X1 X2 X3 X4 X5 X6 X7 X8 X9 X10 X11 Y1 Y2
0 X6 51,83 0,91 0 0 0 0 1 -0,02 0 -1,54 0 -0,32 0,32 -0,12
2,5 X3 0 1 0 1 0 0 0 5 0 0 0 1 -1 0
0 X8 94,6 -0,68 0 0 0 0 0 -4,02 1 -0,32 0 -0,93 0,93 -0,08
1,5 X5 126,98 -0,64 0 0 0 1 0 -0,02 0 1,59 0 0,63 -0,63 -0,11
0 X10 5037,94 0,06 0 0 0 0 0 -5 0 -2,65 1 -1,06 1,06 -0,14
3 X4 250 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 -1 1 0
2 X2 85,08 -0,42 1 0 0 0 0 0,02 0 1,06 0 0,43 -0,43 0,26
Zj-cj 1110,66 1,7 0 0 0 0 0 12,51 0 4,51 0 1,31 -1,31+M 0,36+M

Concluzii:
F(x)=1110,63 mii lei profitul maxim posibil
Pentru a obține acest profit maxim întreprinderea trebuie să producă:
X1=0
X2=85,08 mbc
X3=0
X4=250 mbc
X5=126,98 mbc
Volumul total 462,06 mbc
Volumul neutilizat al materiei prime:
X6 – cantitatea neutilizată de materie primă de tipul 1 - vișine X6=51,83 c
X7 – cantitatea neutilizată de materie primă de tipul 2 - căpșune X7=0 -căpșunele se utilizează complet
X8 – cantitatea neutilizată de materie primă de tipul 3 – caise X8=94,6 c
X9 – cantitatea neutilizată de materie primă de tipul 4 – mere X9=0 – merele se utilizează complet
Capacitatea neutilizată
X10 – capacitatea neutilizată a liniei tehnologice
X10=5037,94 mbc
Verificare 5500-85,08-250-126,98=5037,94 mbc
X11– cu cât cantitatea fabricată de suc de tipul 1 și 4 în total depășește volumul minim cerut de 250 mbc
X11=0 demonstrează că volumul facbricat de producție de tipul 1 si 4 împreună nu depăsește 250 mbc.
0+250=250 – s-a produs strict conform cerinței minime 250 mbc
Verificare:
X2/X5=2/3=0,67
X2/X5=85,08/126,98=0,67 – da se respectă condiția impusă
Tabelul necesar pentru a rezolva problema cu ajutorul programului
Slack 1 –variabila suplimentară +X inclusă în prima ecuație......X6
Slack 2 –variabila suplimentară +X inclusă în II ecuație......X7
Slack 3 –variabila suplimentară +X inclusă în III ecuație......X8
Slack 4 –variabila suplimentară +X inclusă în IV ecuație......X9
Slack 5 –variabila suplimentară +X inclusă în V ecuație......X10
Surplus 6 - variabila suplimentară -X inclusă în VI ecuație.....X11
Atrfcl 7 - variabila suplimentară Y inclusă în VII ecuație...Y2 nu se analizează