Sunteți pe pagina 1din 26

MODELAREA PROCESELOR ECONOMICE

PRIN PROGRAMAREA LINIARA





Problema 1:
Potrivit nomenclatorului sau de fabricatie o firma poate produce cinci tipuri de produse P
1
,
P
2
, P
3
, P
4
, P
5
utilizand trei categorii de materii prime M
1
, M
2
, M
3
. Consumurile specifice din
materiile prime pentru realizarea produselor, profiturile unitare precum si disponibilul din fiecare
materie prima de-a lungul perioadei analizate sunt date in tabelul de mai jos:

Produs

Materia
prima

P
1



P
2


P
3



P
4


P
5


Disponibil

M
1
0 1,2 1 1 0.5 1000
M
2
0 1 0,5 1 1 500
M
3
1 1,3 0 2 1,5 800

Profit unitar
[u.m./buc.]


50

300

30

60

40



Stiind ca firma dispune de capacitate de productie pentru orice cantitate de produs ce
urmeaza a fi fabricata si ca toate produsele firmei vor putea fi desfacute pe piata, sa se scrie un
model liniar pentru determinarea cantitatilor optime ce urmeaza a fi fabricate de catre firma astfel
incat profitul total obtinut din vanzarea acestora sa fie maxim.

Solutie:

Notam cu x
j
, j = 1,...,5 cantitatea ce urmeaza a fi produsa din bunul P
j
. Modelul matematic
al problemei va contine:
- restrictii privind incadrarea in disponibilul limitat de materii prime
1,2x
2
+ x
3
+ x
4
+ 0,5x
5
1000
x
2
+ 0,5x
3
+ x
4
+ x
5
500
x
1
+ 1,3x
2
+ 2x
4
+ 1,5x
5
800
- restrictii de nenegativitate impuse variabilelor modelului prin continutul lor economic
x
j
0 , j = 1,...,5
- functia obiectiv de optimizat
[max]f = max(50x
1
+ 300x
2
+ 30x
3
+ 60x
4
+ 40x
5
)


Problema 2:

O firma produce trei marfuri A, B, C care, in cursul procesului tehnologic, parcurg patru
sectii diferite. Timpul de prelucrare al fiecarui produs in fiecare sectie, timpul disponibil al fiecarei
sectii, cererea minima si maxima din fiecare produs, precum si profitul unitar sunt redate in
urmatorul tabel:




Produs
Cerere Timp de prelucrare pe unitatea de produs Profit
unitar
[u.m./buc.]
Minima Maxima Sectia 1 Sectia 2 Sectia 3 Sectia4
A 20 200 0,10 0,06 0,18 0,13 10
B
C
0
70
100
180
0,12
0,15
0,05
0,09
0
0,07
0,10
0,08
12
15
Timp total disponibil

Scrieti un program liniar in vederea determinarii cantitatilor ce trebuiesc realizate din fiecare
produs astfel incat sa se asigure satisfacerea cererii cu obtinerea unui profit total maxim.

Solutie:
Daca notam cu b
i
timpul disponibil al sectiei i , I=1,...,4 , cu a
ij
timpul consumat in sectia i de
o unitate din produsul j , j=1,2,3 , cu x
j
cantitatae din produsul j ce va fi fabricata si cu l
j
respectiv L
j
limita inferioara respectiv superioara a cererii pentru produsul j , modelul liniar va contine:
- restrictii de incadrare in fondul de timp disponibil:
a x b
ij
j
ij i
=


1
3
, i=1,...,4 0,10x
1
+ 0,12x
2
+ 0,15x
3
36
0,06x
1
+ 0,05x
2
+ 0,09x
3
30
0,18x
1
+ 0,07x
3
37
0,13x
1
+ 0,10x
2
+ 0,08x
3
38
- restrictii de incadrare in limitele cererii:
l
j
x
j
L
j
, j=1,2,3 20 x
1
200
0 x
2
100
70 x
3
180
Se observa ca aceste restrictii presupun si restrictiile de nenegativitate asupra variabilelor x
j
.
- functia obiectiv a modelului
(max)f = max(10x
1
+ 12x
2
+ 15x
3
)

Efectuind transformarea y
j
= x
j
- l
j
obtinem urmatorul model al unei probleme de programare
liniara cu variabile marginite:
0,10y
1
+ 0,12y
2
+ 0,15y
3
23,5
0,06y
1
+ 0,05y
2
+ 0,09y
3
22,5
0,18y
1
+ 0,07y
3
28,5
0,13y
1
+ 0,10y
2
+ 0,08y
3
29,8
y
1
180
y
2
100
y
3
110
y
j
0 , j = 1,2,3
(max)f = max(10y
1
+ 12y
2
+15y
3
)





Problema 3
Fabricarea a doua produse A, B necesita trei operatii succesive. O firma producatoare
executa primele doua operatii in sectiile S
1
si S
2
iar cea de-a treia o poate executa intr-una din
Comment [PV1]: Page: 2

sectiile S
3
, S
4
, S
5
. Coeficientii de utilizare a masinilor exprimati in [ore/unitate de produs], timpul
disponibil al masinilor fiecarei sectii in cursul unei luni si profitul pe unitatea de produs sunt date in
tabelul [ ] :

Sectia

Produsul

S
1


S
2


S
3


S
4


S
5

Profit unitar
[u.m./buc.]

A

6

5
8



7


8
120
105
95

B

4

2
3
3


4
65
45
50
Timp lunar
disponibil [ore]
1440 1080 600 210 840

a). Scrieti un model matematic in vederea obtinerii unei planificari lunare a productiei astfel
incit profitul total obtinut de catre firma sa fie maxim presupunind ca nu se impun restrictii la
cantitatea de produse din fiecare tip si ca materiile prime necesare pot fi procurate in orice cantitati.
b). Cum se va scrie modelul de la a) daca profitul pentru produsul B executat in sectiile S
1
-
S
2
-S
4
este de 50 u.m. iar pentru executia in sectiile S
1
-S
2
-S
5
de 48 u.m.
c). Care sunt modificarile modelului matematic daca se cere maximizarea numarului de
produse cu conditia ca sectiile S
4
si S
5
sa lucreze la toata capacitatea de care dispun?


Solutie

Vom nota cu x
ij
cantitatea de produs de tip i (i = 1,2 corespunzator produselor A,B) la care
cea de-a treia operatie se executa in sectia j (j = 1,2,3 corespunzator sectiilor S
3
,S
4
,S
5
).
a). Modelul va contine restrictii de incadrare in disponibilul de ore al sectiilor, iar obiectivul
va consta in maximizarea profitului total al firmei:
6( x
11
+ x
12
+ x
13
) + 4( x
21
+ x
22
+ x
23
) 1440
5( x
11
+ x
12
+ x
13
) + 2( x
21
+ x
22
+ x
23
) 1080
8x
11
+ 3x
21
600
7x
12
+ 3x
22
210
8x
13
+ 4x
23
840
x
ij
0 , i = 1,2 , j = 1,2,3
(max)f = 120x
11
+ 105x
12
+ 95x
13
+ 65x
21
+ 45x
22
+ 50x
23



b). In modelul obtinut la a) se modifica functia obiectiv astfel:
(max)f = 120x
11
+ 105x
12
+ 95x
13
+ 65x
21
+ 50x
22
+ 48x
23
,
restrictiile raminind nemodificate.

c). In situatia expusa la acest punct, modificarile constau in transformarea ultimelor doua
restrictii in egalitati si a functiei obiectiv in:
(max)g = x
11
+ x
12
+ x
13
+ x
21
+ x
22
+ x
23

Deci restrictiile modelului sunt:
6( x
11
+ x
12
+ x
13
) + 4( x
21
+ x
22
+ x
23
) 1440
5( x
11
+ x
12
+ x
13
) + 2( x
21
+ x
22
+ x
23
) 1080
8x
11
+ 3x
21
600
7x
12
+ 3x
22
= 210
8x
13
+4x
23
= 840
x
ij
0 , i = 1,2 , j = 1,2,3



Problema 4

Intr-una din sectiile sale de productie o firma realizeaza petru produse A
1
, A
2
, A
3
, A
4
prin
prelucrari succesive pe patru utilaje U
1
, U
2
, U
3
, U
4
. Tabelul [ ] contine consumurile unitare de timp
de prelucrare, fondul de timp disponibil al fiecarui utilaj si profiturile unitare aduse de realizarea
produselor. Sa se scrie un model liniar pentru determinarea structurii planului de productie
corespunzator profitului total maxim.


Utilaj
Timpi de prelucrare Fond de timp
disponibil
A
1
A
2
A
3
A
4

U
1
3 3 2 2 1450
U
2
2 2 1 1 1080
U
3
4 0 2 0 600
U
4
0 2 0 1 300
Profit unitar 120 100 65 45

Solutie

Notind cu x
j
, j = 1,2,3,4 cantitatea din produsul A
j
ce urmeaza a fi fabricata se obtine
urmatorul model liniar:

3x
1
+ 3x
2
+ 2x
3
+ 2x
4
1450
2x
1
+ 2x
2
+ x
3
+ x
4
1080
4x
1
+ 2x
3
600
2x
2
+ x
4
300
x
j
0 , j = 1,...,4
(max)f = 120x
1
+ 100x
2
+ 65x
3
+ 45x
4

Problema 5
O firma realizeaza un produs in compunerea caruia intra doua repere diferite R
1
, R
2
si anume
doua bucati din R
1
si o bucata din R
2
. Aceste repere pot fi executate pe cinci tipuri de masini,
conform tabelului [ ]. Numarul de masini disponibile din fiecare tip si randamentul zilnic al
acestora sunt de asemeni trecute in tabel. Sa se scrie un model liniar pentru determinarea numarului
de masini din fiecare tip ce trebuie sa prelucreze cele doua repere astfel incit numarul total al
produselor realizate de firma sa fie maxim.


Tipul de
masina

Numar de masini
disponibile

Capacitatea
masinii [buc./zi]

R1 R2
1 5 100 15
2 3 400 200
3 40 20 2,5
4 9 200 50
5 2 600 250

Solutie

Notind cu z numarul produselor realizate si cu x
ij
(i = 1,...,5 , j =1,2) numarul masinilor de
tip i care vor realiza repere de tip j , se obtine modelul:
(max)z
100x
11
+ 400x
21
+ 20x
31
+ 200x
41
+ 600x
51
2z
15x
12
+ 200x
22
+ 2,5x
32
+ 50x
42
+ 250x
52
z
x
11
+ x
12
= 5
x
21
+ x
22
= 3
x
31
+x
32
= 40
x
41
+ x
42
= 9
x
51
+ x
52
= 2
z 0, x
ij
0 , i = 1,...,5 , j =1,2

Restrictiile tip inegalitate ale modelului se refera la obtinerea numarului necesar din cele
doua repere pentru obtinerea a z produse , iar restrictiile egalitati cuantifica folosirea integrala a
numarului de masini disponibile din fiecare tip la realizarea celor doua repere.


Problema 6

Un trust de exploatare a titeiului are posibilitatea de a-si desfasura activitatea pe un numar
de trei terenuri petroliere T
1
, T
2
, T
3
unde, conform programului de exploatare se pot fora un anumit
numar de sonde. Trustul dispunede un fond de investitii de 200 [mld. u.m.] si trebuie sa realizeze o
productie de cel putin 410 mii tone titei din sondele nou forate. Tabelul [ ] contine urmatoarele
informatii:
- numarul maxim de sonde ce se pot fora in fiecare teren (col.1);
- productia medie anuala in[mii t / sonda] (col.2);
- investitia specifica in[mld. u.m./sonda] (col.3);
- cheltuielile anuale de exploatare in [mld. u.m./sonda] (col.4)
Sa se scrie un program liniar in vederea determinarii numarului de sonde ce urmeaza a fi
forate in fiecare teren astfel incit cheltuielile de exploatare sa fie minime.






Teren (1) (2) (3) (4)

A 70 5 2 0,4
B 50 6 3 0,4
C 40 7 4 0,5


Solutie
Notind cu x
j
, j =1,2,3 numarul de sonde ce urmeaza a fi forate in terenurile T
1
, T
2
, T
3
,
modelul matematic va contine urmatoarele restrictii:
x
1
70
x
2
50
x
3
40
5x
1
+ 6x
2
+ 7x
3
410
2x
1
+ 3x
2
+ 4x
3
200
x
j
0 , j = 1,2,3
(min)f = 0,4x
1
+ 0,4x
2
+ 0,5x
3




Problema 7
In cadrul unuia dintre atelierele sale o firma realizeaza trei tipuri de produse P
1
, P
2
, P
3
ale
caror vinzari sunt limitate pe o anumita perioada la 820, 500 si respectiv 1500 buc. . Disponibilul de
timp al atelierului in perioada respectiva este de 45 ore, intr-o ora in atelier putindu-se produce 5
buc. din P
1
, 7 buc. din P
2
sau 11 buc. din P
3
.
Dupa prelucrare cele trei produse sunt stocate intr-un depozit a carui capacitate este de 1000
unitati. O unitate de capacitate corespunde stocarii produsului P
3
, stocarea lui P
2
necesitind 2 unitati
de capacitate iar cea a lui P
1
1/2 unitati.
Stiind ca profiturile unitare sunt de 7, 5 si respectiv 10 unitati monetare, sa se scrie un model
liniar pentru determinarea cantitatilor din cele trei produse ce urmeaza a fi prelucrate in cadrul
atelierului in perioada analizata astfel incit sa nu fie depasita capacitatea de stocare iar profitul total
al firmei sa fie maxim.
Solutie
Notam cu x
j
, j = 1,2,3 , cantitatea din produsul P
j
ce urmeaza a fi produsa in cadrul
atelierului in perioada analizata. Cantitatile x
j
vor trebui sa satisfaca restrictiile:
x
1
820
x
2
500
x
3
1500
x
1
/5 + x
2
/7 + x
3
/11 45
1/2x
1
+ 2x
2
+ x
3
1000
x
j
0 , j = 1,2,3
(max)f = max(7x
1
+ 5x
2
+10x
3
)

Problema 8

O firma producatoare de aparatura electronica realizeaza un produs audio in doua variante
V
1
, V
2
, varianta V
1
avind o calitate superioara variantei V
2
. Profitul unitar este de 8 [u.m.] pentru
produsul realizat in varianta V
1
si de 6 [u.m.] pentru un produs realizat in varianta V
2
. Timpul de
fabricatie pentru un produs realizat in varianta V
1
este dublul timpului de fabricatie al aceluiasi
produs in varianta V
2
si daca firma ar produce numai varianta V
2
ar putea realiza zilnic 1000 buc.
Consumul de materiale este acelasi pentru ambele variante si din acest punct de vedere
sectia poate produce cel mult 800 buc. pe zi indiferent de varianta. Conditiile specifice existente pe
piata produsului respectiv limiteaza desfacerea acestuia la cel mult 400 buc. in varianta V
1
si 700
buc. in varianta V
2
.
Sa se scrie un model liniar a carui rezolvare in conditiile enuntate sa ofere firmei cantitatea
de produse pe care ar trebui sa o realizeze zilnic astfel incit sa obtina un profit total maxim.
Solutie
Vom nota cu x
j
, j = 1,2 cantitatea din varianta V
j
a produsului ce urmeaza a fi realizata
zilnic. Modelul liniar va cuprinde restrictiile:
2x
1
+ x
2
1000
x
1
+ x
2
800
x
1
400
x
2
700
x
j
0, intregi, j =1,2
(max)f = 8x
1
+ 6x
2
Datorita continutului specific al variabilelor modelului se observa ca acestea nu pot lua decit
valori intregi.


Problema 9
Statia pilot a unei rafinarii are la dispozitie trei sortimente de benzine S
1
, S
2
, S
3
in cantitatile
100 t din S
1
, 90 t din S
2
si S
3
in cantitate practic nelimitata si doreste realizarea unui amestec avind
urmatoarele caracteristici:
a) Cantitatea de benzina S
1
trebuie sa fie cuprinsa intre 25% si 30% din intregul amestec;
b) Cantitatea de benzina S
2
terbuie sa reprezinte cel putin 50% din intregul amestec.
Preturile unitare ale celor trei sortimente sunt de 4, 5 respectiv 3 sute mii lei pe tona. Sa se
scrie un model liniar a carui rezolvare sa indice cantitatile ce urmeaza a se amesteca din fiecare tip
de benzina astfel incit sa fi respectata structura amestecuuli iar valoarea acestuia sa fie maxima.

Solutie:
Vom nota cu x
j
, j = 1,2,3 cantitatea de benzina de tip S
j
ce urmeaza a face parte din amestec.
Modelul va contine restrictii de incadrare in cantitatea disponibila:
x
1
100
x
2
90 ,
restrictii privind structura amestecului:
25/100(x
1
+ x
2
+ x
3
) x1 30/100(x
1
+ x
2
+ x
3
)
x
2
50/100(x
1
+ x
2
+ x
3
)
restrictii de nenegativitate a variabilelor:
x
j
0 ,j =1,2,3
si functia obiectiv:
(max)f = max(4x
1
+ 5x
2
+ 3x
3
) [sute mii lei]
Printr-o serie de transformari simple putem aduce modelul la forma:

x
1
100
x
2
90
-3x
1
+ x
2
+ x
3
0
7x
1
- 3x
2
- 3x
3
0
x
1
- x
2
+ x
3
0
x
j
0 , j = 1,2,3
(max)f = 4x
1
+ 5x
2
+ 3x
3


Problema 10
Patronul unui restaurant dispune de un numar de sase alimente al caror continut in principii
nutritive de baza si costuri unitare sunt cele din tabelul [ ]. el doreste sa ofere clientilor sai o ratie
alimentara obtinuta ca o combinatie a alimentelor disponibile astfel incit aceasta sa contina
cantitatile necesare din fiecare principiu nutritiv si sa aiba un cost minim.
Care este modelul matematic al problemei pe care patronul de restaurant o are de rezolvat?

Aliment
Principii
nutritive

A
1


A
2


A
3


A
4


A
5


A
6


Necesar
Calorii 1254 1457 318 46 309 1725 3000
Proteine 39 73 8 4 16 43 70 g
Calciu 418 41 42 141 536 - 800 mg
Vitamina A - - 70 860 720 - 500 IU
Cost [u.m.] 0,3 1 0,05 0,08 0,23 0,48

Solutie

Daca notam cu x
j
cantitatea din alimentul A
j
care intra in compozitia ratiei alimentare,
patronul de restaurant va avea de rezolvat un model compus din:
- restrictii privind continutul necesar de principii nutritive:
1254x
1
+1457x
2
+ 318x
3
+ 46x
4
+309x
5
+1725x
6
3000
39x
1
+ 73x
2
+ 8x
3
+ 4x
4
+ 16x
5
+ 43x
6
70
418x
1
+ 41x
2
+ 42x
3
+141x
4
+536x
5
800
70x
3
+860x
4
+720x
5
500
- restrictii de nenegativitate asupra variabilelor si conditia de optim,minimizarea costuluitotal:
x
j
0 , j = 1,...,6
(min)f = 0,3x
1
+x
2
+0,05x
3
+0,08x
4
+0,23x
5
+0,48x
6


Problema 11
O rafinarie prelucreaza titei provenind din patru surse diferite S1, S2, S3, S4. Cheltuielile cu
procurarea, transportul si rafinarea pe tona de titei provenit de la cele patru surse sunt de100, 90,
104 respectiv88 [u.m.]. Prin operatiile de rafinare care permit transformarea integrala a titeiului
rafinaria obtine trei produse A, B, C. In tabelul [ ] sunt precizate procentele din fiecare tip de titei
ce se transforma in produsels A, B, C.

Titei
Produs
S1 S2 S3 S4
A 30 25 40 20
B 40 25 30 20
C 30 50 30 60

Rafinaria are un program anual ce prevede realizarea a minim 1250 mii t din produsul A,
1350 mii t din B si 1800 mii t din C.
Scrieti un model liniar in vederea determinarii cantitatilor de titei pe care rafinaria va trebui
sa le procure anual astfel incit sa isi realizeze programul de fabricatie cu cheltuieli toatle minime.
Solutie
Notind cu xj cantitatea de titei (in mii t) pe care rafinaria 0 achizitioneaza de la sursa Sj,
j=1,...,4, restrictiile programului liniar sunt:
- restrictii privind realizarea cantitatilor minime planificate
30/100x1+25/100x2+40/100x3+20/100x4 1250
40/100x1+25/100x2+30/100x3+20/100x4 1350
30/100x1+50/100x2+30/100x3+60/100x4 1800
- restrictii de nenegativitate a variabilelor si functia obiectiv ce presupune minimizarea cheltuielilor
totale:
xj 0 , j=1,...,4
(min)f=min(100x1+90x2+104x3+88x4)
Intr-o forma mai simpla modelul se poate scrie:
6x1+5x2+8x3+4x425000
8x1+5x2+6x3+4x427000
3x1+5x2+3x3+6x418000
xj0 , j=1,...,4
(min)f=100x1+90x2+104x3+88x4

Problema 12
Dispunem de sapte tipuri de drajeuri Dj, j=1,...,7 al caror continut in vitaminele Vi, I=1,2,3
si pret unitar sunt cele din tabelul [ ]. Care este modelul liniar a carui rezolvare ne ofera cantitatile
optime din fiecare tip de drajeu ce urmeaza a fi combinate in vederea asigurarii necesarului de
vitamine din ultima coloana a tabelului la un pret minim? Cum se modifica acest model daca dorim
ca numarul total de drajeuri folosite sa nu fie mai mare de 40?

Drajeuri

Vitamine

D1

D2

D3

D4

D5

D6

D7

Necesar
V1 4 2 3 0 4 0 3 100
V2 3 0 4 1 2 0 2 80
V3 2 0 3 0 1 3 4 120
Pret unitar 16 4 20 4 18 3 15

Solutie:
Notam cu xj cantitatea de drajeuri Dj utilizata, j=1,...,7,cantiatae ce va trebui determinata
astfel incit sa verifice restrictiile de asigurare a necesarului de vitamine Vi, I=1,2,3:
4x1+2x2+3x3+4x5+3x7100
3x1+4x3+x4+2x5+2x780
2x1+3x3+x5+3x6+4x7120 ,
conditiile de nenegativitate si sa minimizeze costul total al combinatiei:
xj0 ,j=1,...,7
(min)f=16x1+4x2+20x3+4x4+18x5+3x6+15x7
Limitarea la 40 a numarului total de drajeuri presupune adaugarea la modelul anterior a
restrictiei
x
j
j

40
1
7



Problema 13
Orafinarie trebuie sa produca trei sortimente de benzina B1, B2, B3 prin amestecul a patru
derivati D1, D2, D3, D4.
Pentru asigurarea calitatii benzinelor, procentul derivatilor in amestec trebuie sa respecte limitele
din tabelul [ ] , in care mai sunt continute preturile de livrare ale celor trei sortimente de benzina,
costurile derivatilor si capacitatile maxime disponibile lunar pentru producerea acestora.
Sa se scrie un model liniar in vederea determinarii structurii fiecarui tip de benzina si a
cantitatii care urmeaza a fi produsa lunar astfel incit profitul obtinut sa fie maxim.

Benzina

Derivati
B1 B2 B3 Cantitatea
disponibil
a[mii litri]
Cost de
productie
[u.m./l]
D1 max. 30% max. 50% max. 70% 30 1,50
D2 max. 40% min. 10% 20 3
D3 max. 50% 40 2
D4 10 2,50
Pret unitar de
livrare [u.m./l]
2,75 2,25 1,75

Solutie:
In vederea modelarii acestei probleme vom nota:
xij - cantitatea din Di folosita la producerea benzinei Bj, I=1,...,4 ,j=1,2,3 ;
bi - disponibilul din derivatul Di, I=1,...,4 ;
pij - proportia limita a derivatului Di in benzina Bj ;
cj - pretul de livrare al benzinei Bj ;
ki - costul de productie al derivatului Di .
Restrictiile modelului vor fi:
- restrictii de incadrare in disponibilul limitat de derivati:
x b
ij
j
i
=


1
3
, I=1,...,4
- restrictii privind respectarea proportiilor admise in amestec:

x
x
p
ij
ij
i
ij
=

(
1
4
, j=1,2,3
- conditiile de nenegativitate:
xij 0
Obiectivul problemei este maximizarea profitului pe care il determinam ca diferenta intre
venitul total si costul total:
c x k x
j
j
ij
i
i
i
ij
j = = = =

1
3
1
4
1
4
1
3

Pentru datele problemei noastre programul liniar este:
x11+x12+x1330
x21+x22+x2320
x31+x32+x3340
x41+x42+x4310

x
x
i
i
11
1
1
4
0 3
=

, ,
x
x
i
i
12
2
1
4
0 5
=

, ,
x
x
i
i
13
3
1
4
0 7
=

,


x
x
i
i
21
1
1
4
0 4
=

, ,
x
x
i
i
22
2
1
4
0 1
=

,


x
x
i
i
31
1
1
4
0 5
=

,

xij 0 , I=1,...,4 , j=1,2,3


(max)f=max{[2,75(x11+x21+x31+x41)+2,25(x12+x22+x32+x42)+1,75(x13+x23+x33+x43)]-
[1,50(x11+x12+x13)+3(x21+X22+x23)+2(x31+x32+x33)=2,50(x41+x42+x43)]}
Oforma mai simpla a acestui model poate fi obtinuta prin transformari simple:
x11+x12+x1330
x21+x22+x2320
x31+x32+x3340
x41+x42+x4310
7x11-3(x21+x31+x41)0
x12-x22-x32-x420
3x13-7(x23+x33+x43)0
2x11-3x21+2x31+2x410
x12-9x22+x32+x420
-x11-x21+x31-x410
xij0 , I=1,...,4 , j=1,2,3
(max)f
Cantitatea ce urmeaza a fi produsa lunar din benzina Bj este:
x
ij
i =

1
4
, j=1,2,3

Sa observam in cazul acestei probleme importanta pe care o prezinta alegerea variabilelor de
decizie. Astfel, daca in formularea modelului s-ar fi considerat ca variabile:
yj - productia de benzina tip Bj ce urmeaza a fi realizata si
zij - proportia derivatului Di in benzina Bj ,
modelul obtinut ar fi fost neliniar si anume:
y1z11+y2z12+y3z1330
y1z21+y2z22+y3z2320
y1z31+y2z32+y3z3340
y1z41+y2z42+y3z4310
z110,3
z120,5
z130,7
z210,4
z220,1
z310,5
zij0, yj0 , I=1,...,4 j=1,2,3
(max)g=max{2,75y1+2,25y2+1,75y3-
[1,5(y1z11+y2z12+y3z13)+3(y1z21+y2z22+y3z23)+
2(y1z31+y2z32+y3z33)+2,5(y1z41+y2z42+y3z43)]}



Problema 14
Un importator de whisky foloseste sortimentele S1, S2, S3 pe care le importa , la realizarea a
trei amestecuri A1, A2, A3. Legislatia in domeniul importurilor limiteaza achizitionarea cantitatilor
la maxim 200 de sticle din S1 a 35 u.m. sticla, 250 sticle S2 a 25 u.m. sticla si 120 sticle a 20 u.m.
sticla. Amestecul A1 contine cel putin 60% sortimentul S1 si cel mult 20% S3; A2 contine cel putin
20% S1 si cel mult 60% S3; A3 contine cel mult 50% S3.
Preturile de vinzare ale amestecurilor sunt de 36 u.m., 28 u.m. respectiv 22 u.m. sticla.
Construiti un model liniar in vederea determinarii cantitatilor pe care importatorul urmeaza sa la
achizitioneze din cele trei sortimente precum si a cantitatilor de amestec obtinute in vederea
realizarii unui profit maxim.
Nota: Cheltuielile implicate de procesarea amestecului sunt incluse in costul produselor ce se
amesteca.

Solutie
Vom nota cu xij cantitatea din sortimentul Si folosita la realizarea amestecului Aj , I=1,2,3 ,
j=1,2,3 .
Modelul va contine:
a) Restrictii privind incadrarea in plafonul stabilit prin lege:
x11+x12+x13200
x21+x22+x23250
x31+x32+x33120
b) Restrictii privind respectatrea concentratiei amestecurilor:
x110,6(x11+x21+x31)
x130,2(x11+x21+x31)
x120,2(x12+x22+x32)
x320,6(x12+x22+x32)
x330,5(x13+x23+x33)
c) Restrictii de nenegativitate
xij0 , I=1,2,3 , j=1,2,3
d) Functia obiectivce urmareste maximizarea profitului obtinut de firma importatoare va fi
construita ca o suma a profiturilor unitare ale amestecurilor ponderate cu cantitatile produse.
(max)f=[36(x11+x21+x31)-(35x11+25x21+20x31)]+
1442443 144424443
Venitul realizat din Costul implicat de
primul amestec obtinerea amestecului A1

[28(x
12
+x22+x32)-(35x12+25x22+20x32)]+
[22(x13+x23+x33)-(35x13+25x23+20x33)]
Problema 15
O firma producatoare a unui anumit produs sezonier a incheiat contracte cu beneficiarul
pentru perioada aprilie iulie. Firma incepe sa produca la 1 Aprilie fara a avea produse in stoc si
incheie productia la 31 Iulie de asemenea fara stoc. Livrarea produselor catre beneficiar are loc la
sfirsitul fiecarei luni in cantitatile precizate in contract ( tabelul [ ]).

Luna Cantitate
contractata
Capacitate
(mii buc.)
Cost de productie
(mii lei/1000 buc.)
(mii buc.)
Aprilie 20 55 14
Mai 30 40 16
Iunie 50 25 15
Iulie 40 50 17
Productia excedentara a unei luni poate fi livrata in lunile urmatoare , firma suportind in
acest caz cheltuieli de depozitare de 2000 lei/1000 buc. pe luna.
Sa se scrie un model liniar pentru determinarea nivelului productiei din fiecare din cele patru
luni astfel incit contractele sa fie onorate cu cheltuieli totale minime.
Solutie
Notind cu xj , j=1,...,4 cantitatea (in mii buc.) produsa in fiecare din lunile Aprilie-Iulie ,
restrictiile problemei se compun din:
- conditii privind onorarea contractelor:
x1 20
x1+x2 50
x1+x2+x3 100
x1+x2+x3+x4 140
- conditii impuse de capacitatea limitata de productie:
x1 55
x2 40
x3 25
x4 50
- conditii de nenegativitate:
xj0 , j=1,...,4
Obiectivul problemei consta in minimizarea cheltuielilor totale:
(min)f=14x1+16x2+15x3+17x4+2(x1-20)+2(x1+x2-50)+2(x1+x2+x3-100)

O alta modalitate de scriere a modelului liniar pentru aceasta problema este cea
caracteristica problemei de transport si anume: notam cu xij (i=1,...,4,j=1,...,4) productia din luna i
livrata in luna j, iar cu cij costul unitar al produsului fabricat in luna I si livrat in luna j.
Pentru a inlatura situatia in care productia unei luni ar urma sa fie livrata intr-o luna
anterioara, va trebui ca xij=0 pentru orice i>j , lucru ce poate fi realizat initializind costurile cij (i>j)
cu valori foarte mari in comparatie cu celelalte date ale problemei ( de exemplu). Tabelul asociat
acestei probleme de transport este:
Luna j

Luna i

1

2

3

4
Capacitate
de productie
(mii buc.)
1 14 16 18 20 55
2 16 18 20 40
3 15 17 25
4 17 50
Cantitatea
contractata
(mii buc.)

20

30

50

40
170

140

Modelul asociat acestei probleme de transport devine:

x a i
x b j
x i j si x daca i j
g c x
ij
j
i
ij
i
j
ij ij
ij ij
j i
=
=
= =


=
= =
= =
=
1
4
1
4
1
4
1
4
1 4
1 4
0 1 4 0
, ,...,
, ,...,
, , ,...,
(min) min
>


Problema 16
O firma specializata in producerea cimentului are un numar de trei unitati productive
P1,P2,P3 de la care trebuie sa aprovizioneze santierele S1,S2,S3,S4 cu cantitatile 20t, 30t, 50t intr-
o anumita perioada. In cadrul acestei perioade, cantitatile de ciment realizate de catre cele trei
unitati sunt de 30t, 70t, 50t.
Scrieti un model liniar pentru satisfacerea necesarului de ciment al celor patru santiere prin
aprovizionarea de la centrele producatoare astfel incit costul total de transport sa fie minim.
Costurile unitare de transport sunt date in tabelul [ ].
Sj
Pi
S1 S2 S3 S4
P1 4 2 5 1
P2 6 5 4 4
P3 6 8 1 5

Solutie

Problema analizata face parte din categoria problemelor de programare liniara tip transport.
Modelul sau va contine restrictii privind incadrarea in cantitatea de ciment disponibila la fiecare
producator, restrictii privind satisfacerea cererii, conditii de nenegativitate si functia obiectiv de
minimizare a cheltuielilor totale de transport.
In vederea scrierii modelului vom nota cu xij, I=1,2,3 ,j=1,...,4 cantitatea de ciment pe care
producatorul Pi o va livra santierului Sj.
x11+x12+x13+x1430
x21+x22+x23+x2470
x31+x32+x33+x3450
x11+x21+x31 =20
x12+x22+x32 =30
x13+x23+x33 =50
x14+x24+x34 =40
xij0 , I=1,2,3 , j=1,...,4
(min)f=4x11+2x12+5x13+x14+6x21+5x22+4x23+4x24+6x31+8x32+x33+5x34

Problema 17

O firma produce trei repere R1, R2, R3 pe utilajele M1, M2, M3. Duratele de prelucrare a
reperelor pe cele trei utilaje, disponibilul de timp al fiecarui utilaj in perioada analizata precum si
profiturile unitare aduse de realizarea reperelor sunt prezentate in tabelul [ ]. Scrieti un model
liniar pentru determinarea cantitatilor ce trebuiesc executate din fiecare reper pe cel trei utilaje astfel
incit profitul total al firmei sa fie maxim, utilajul M1 sa isi consume integral disponibilul de timp si
numarul de repere de tip A sa reprezinte cel putin 20% din intreaga productie.
Repere
Utilaje
R1 R2 R3 Timp disponibil
[ore]
M1 3 2 1 2000
M2 1 2 1 1200
M3 1 1 1 1400
Profit unitar
[u.m./buc.]
3 4 2

Solutie

Notam cu xij cantitatea din reperul Rj , j=1,2,3 , prelucrata pe utilajul Mi , I=1,2,3.

3x11+2x12+x13=2000
x21+2x22+x231200
x31+x32+x331400
x x x x
ij
j i
11 21 31
1
3
1
3
20 100 + +
= =

/ ( )
xij0 ,I=1,2,3 , j=1,2,3
(max)f=max[3(x11+x21+x31)+4(x12+x22+x32)+2(x13+x23+x33)]


Problema 18

O fabrica de ciment produce doua marci de ciment C1 si C2. Ea are incheiate contracte
pentru livrarea saptaminala a 1.500 t ciment tip C1 si 2.400 t ciment tip C2. Fabrica dispune de
doua instalatii I1 si I2 cu urmatoarele caracteristici : intr-un ciclu de fabricatie instalatia I1 poate
produce 80 t ciment C1 sau 120 t ciment C2 iar I2 poate produce 160 t ciment C1 sau 180 t ciment
C2. Indiferent de instalatie, un ciclu de fabricatie dureaza 8 ore pentru cimentul C1 si 6 ore pentru
C2.
Saptaminal cele doua instalatii dispun de 120 respectiv 100 ore de lucru. In raport de marca
de ciment si instalatia producatoare cheltuielile in [mii lei / t] variaza conform tabelului [ ].
Ij
Ci
I1 I2
C1 30 25
C2 20 15

Sa se formuleze un program liniar in vederea obtinerii cantitatilor de ciment din fiecare
marca ce urmeaza a fi produse de catre fiecare instalatie astfel incit contractele saptaminale sa fie
onorate cu cheltuieli de fabricatie minime.
Solutie:

Aceasta este o problema tipica de repartizare optimala a sarcinilor de productie pe utilaje, a
carei modelare o putem realiza in doua variante.
a). Varianta 1

Vom considera drept variabile de decizie xij I=1,2 , j=1,2 cantitatile de ciment de tip Ci ce
urmeaza a fi fabricate pe instalatiile Ij.
Modelul va contine:
- restrictii de onorare a cantitatilor contractate:
x11+x121500
x21+x222400
- restrictii de incadrare in fondul de timp limitat al celor doua instalatii:
(x11/80)8+(x21/120)6120
(x12/160)8+(x22/180)6100
- conditii de nenegativitate
xij0 I=1,2 , j=1,2
- functia obiectiv prin care se urmareste minimizarea cheltuielilor totale
(min)f=30x11+25x12+20x21+15x22
Dupa simplificari modelul matematic devine:
x11+x12 1500
x21+x22 2400
2x11 +x21 2400
x12 +2x22 6000
xij0 , I=1,2 , j=1,2
(min)f=30x11+25x12+20x21+15x22


b). Varianta 2

Aceasta varianta de modelare tine seama de ciclurile de productie in cadrul carora se
realizeaza cantitatile de ciment necesare , sarcinile de productie urmand a nu mai fi repartizate
direct pe instalatii ci prin intermediul acestor cicluri. Mai precis vom nota cu :
yij = numarul de cicluri de fabricatie la instalatia Ij in care se fabrica ciment cu marca Ci ,
I=1,2, j=1,2,variabile care prin continut vor trebui sa aiba valori intregi.
Restrictiile modelului vor fi in aceasta varianta:
80y11+160y121500
120y21+180y222400
8y11+6y21120
8y12+6y22100
yij0, INTREGI , I=1,2 , j=1,2
Functia obiectiv:
(min)f=30x80y11+25x160y12+20x120y21+15x180y22
Simplificind obtinem modelul:
4y11+8y1275
2y21+3y2240
4y11+3y2160
4y12+3y2250
yij0, INTREGI ,I=1,2 , J=1,2
(min)f=2,4y11+4y12+2,4y21+2,7y22 [mii unitati monetare]



Problema nr. 19

Un anumit produs finit consta din trei subansamble S1, S2, S3 ce se pot executa in patru
unitati diferite, fiecare dintre acestea avind un fond limitat de timp productiv. In tabelul [ ] se
prezinta randamentele orare ale celor patru uhnitati pentru fiecare tip de produs si fondurile de timp
productiv disponibile la fiecare unitate.


Unitatea

Fond de timp
disponibil [ore]

Randamente orare [buc/ora]

S1 S2 S3
1 100 10 15 5
2 150 15 10 5
3 80 20 5 10
4 200 10 15 20

Sa se formuleze un model liniar pentru repartizarea serviciilor de productie pe unitati astfel
incit numarul produselor finite rezultate prin asamblare sa fie maxim.
Solutie

Vom stabili drept variabile de decizie xij, numarul de ore de productie pe care unitatea I ,
I=1,...,4 le afecteaza pentru ezecutarea subansamblului Sj, j=1,2,3 .
Modelul va contine restrictii de incadrare in disponibilul de timp al unitatilor:
x11+x12+x13100
x21+x22+x23150
x31+x32+x3380
x41+x42+x43200
si restrictiile de nenegativitate xij0 .
Numarul subansamblelor din fiecare tip rezultate din productia in cele patru unitati este dat
de expresiile:
E1=10x11+15x21+20x31+10x41
E2=15x12+10x22+ 5x32+15x42
E3= 5x13+ 5x23+10x33+20x43
Numarul produselor finite va fi dat in aceasta situatie de cea mai mica dintre aceste expresii
si deci functia obiectiv va consta in maximizarea expresiei
y=min(E1, E2, E3)
Deoarece sub aceasta forma functia obiectiveste neliniara, vom considera pe y ca variabila
interna a problemei. Din conditia de minim de mai sus obtinem restrictiile liniare pe care y trebuie
sa le satisfaca:
yE1 , yE2 , yE3
Functia obiectiv devine in acest caz
f=(max)y
Cu aceste modificari programul liniar este:
x11+x12+x13100
x21+x22+x23150
x31+x32+x3380
x41+x42+x43200
10x11+15x21+20x31+10x41-y0
15x12+10x22+ 5x32+15x42-y0
5x13+5x23+10x3320x43-y0
xij0 , y0 , I=1,..,4 , j=1,2,3
(max)y




Problema 20

O firma realizeaza un produs format din patru repere R1, R2, R3, R4 . Firma poate produce
reperele in sectiile proprii sau le poate achizitiona de la alte firme. In cadrul firmei exista sase sectii
care pot produce reperele respective. In tabelul [ ] sunt indicate consumurile de timp productiv
pentru manufacturarea fiecarei sute de repere, precum si costul producerii respectiv achizitionarii
din exterior al reperelor.
Tabelul [ ]
Reper Sectia Cost de executie
[u.m./100 buc]
Cost de achizitie
[u.m./100 buc]
1 2 3 4 5 6
R1 4 2 2 - 3 6 225 310
R2 - 1 5 15 9 6 247 260
R3 2 6 - 6 20 20 440 450
R4 6 4 15 - - 5 190 225

Sectiile au un disponibil total de 4000 ore.Stiind ca din fiecare tip de reper sunt necesare 150
buc., scrieti un model liniar pentru determinarea deciziei optime referitoare la
producerea/achizitionarea fiecarui tip de reper astfel incit costurile totale ale firmei sa fie minime.


Solutie

Notind cu :
xij - numarul de repere de tip I produse de sectia j , in [sute buc.] ;
yi - numarul de repere de tip I achizitionate din exterior , in [sute buc.] ,
restrictiile modelului sunt:
- restrictii privind asigurarea necesarului din fiecare reper:
x11+x12+x13+x14+x15+x16+y1=1,5
x21+x22+x23+x24+x25+x26+y2=1,5
x31+x32+x33+x34+x35+x36+y3=1,5
x41+x42+x43+x44+x45+x46+y4=1,5;
- restrictii privind incadrarea in disponibilul de ore pe suta de repere :
4/100x11+2\100x31+6\100x414000
2\100x12+1\100x22+6\100x32+4\100x424000
2\100x13+5\100x23+15\100x434000
5\100x24+6\100x344000
3\100x15+9\100x25+20\100x354000
6\100x16+6\100x26+20\100x36+5\100x464000
- restrictii de nenegativitate a variabilelor :
xij0 , yi0 , i=1,...,4 , j=1,...,6
Functia obiectiv consta in minimizarea cheltuielilor totale ale firmei :
(min)f=225\100(x11+x12+x13+x14+x15+x16)+247/100(x21+x22+x23+x24+x25+x26)+440/100(x
31+x32+x33+x34+x35+x36)+190/100(x41+x42+x43+x44+x45+x46)+310/100y1+260/100y2+450/
100y3+225/100y4.






Problema 21

Un utilaj care lucreaza 25 ore produce trei articole A,B,C care aduc un profit unitar de 4,12
respectiv 3 mii lei. Intr-o ora utilajul poate realiza 50 unitati din articolul A sau 25 unitati din B sau
75 unitati din C. Cererea in perioada analizata nu depaseste 1000 unitati din A , 500 unitati din B
respectiv 1500 unitati din C. Scrieti un model liniar pentru stabilirea programului de productie care
sa conduca la un profit total maxim.
SOLUTE
Notind cu x1, x2, x3, numarul unitatilor din articolul A, B, C, ce urmeaza a fi realizat,
modelul liniar va contine restrictii referitoare la acoperirea cererii din fiecare articol si la incadrarea
in fondul de timp ( in ore ) disponibil al utilajului , la care se adauga conditiile de nenegativitate si
functia obiectiv:
x11000
x2500
x31500
x1/50+x2/25+x3/7525
xj0 , j=1,2,3
(max)f=4x1+12x2+3x3
Eliminind numitorii in restrictia a 4-a se obtine:
x11000
x2500
x31500
3x1+6x2+2x33750
xj0, j=1,2,3
(max)f=4x1+12x2+3x3.

Problema 22

La lucrarile de armatura pe un santier de constructii sint necesare bare de fier de lungimi
diferite si anume 8m, 5,25m si 2,5m. Aceste bare se confectioneaza prin taiere din bare de fier cu
lungimea de 14m. Dintr-o bara de 14m se pot taia bare cu lungimile cerute in mai multe variante
care se vor determina in prealabil. Sa se scrie un model matematic in vederea determinarii
numarului de bare de 14m necesar pentru confectionarea a cel putin 400 bare de 8m , 500 bare de
5,25m si 600 bare de 2,50m , cu conditia ca lungimea totala a bucatilor neutilizabile ramase in
urma taierii sa fie minima.

SOLUTIE
Variantele maximale de taiere si. resturile neutilizabile sunt prezente in tabelul ( )

Tabelul ( )

Varianta Numarul de bare taiate

Lungimea restului
neutilizabil (m).
8 m 5,25 m 2,50 m
1 1 1 - 0,75
2 1 - 2 1
3 - 2 1 1
4 - 1 3 1,25
5 - - 5 1,50


Vom nota cu xj numarul barelor de 14m taiate in varianta j, j=1,...,5. Va rezulta urmatoarea
problema de programare liniara in numere intregi.

x1+x2400
x1+2X3+X4500
2x2+x3+3x4+5x5600
x1+x2+x3+x4+x5700
xj0 , INTREGI , j=1,...,5
(min)f=3/4x1+x2+x3+5/4x4+3/2x5

Problema 23

O firma producatoare de articole de papetarie realizeaza un anumit tip de hirtie de ambalaj in
role cu latimea de 10 si 20 inches, toate avind aceeasi lungime. De regula clientii firmei solicita
acest tip de hirtie in role cu latimea de 9, 7 si 5 inches. Firma a primit o comanda de 20000 role cu
latimea de 9 inches, 30000 role de 7 inches si 10000 role de 5 inches.
Stiind ca rolele de 10 si 20 inches disponibile pentru taiere sunt in cantitati suficiente, scrieti
un model liniar in vederea satisfacerii acestei comenzi astfel incit numarul de role taiate sa fie
minim. Cum se modifica acest model daca se urmareste minimizarea restului total
inutilizabilobtinut in urma taierii rolelor de 10 si 20 inches in role de 9, 7 si 5 inches?

SOLUTIE

In vederea scrierii modelului genera mai intii toate retetele maximale de croire a rolelor de
10 si 20 inches in role de 9, 7 si 5 inches.

Tabelul

Rola \ Retete 10 [inches] 20 [inches] cerere(buc)
1 2 3 1 2 3 4 5 6
9 [inches]
7 [inches]
5 [inches]
1 - -
- 1 -
- - 2
2 1 1 - - -
- 1 - 2 1 -
- - 2 1 2 4
20.000
30.000
10.000
Rest inutilizabil 1 3 0 2 4 1 1 3 0

Notam cu x
ij
numarul rolelor de tip i (i = 1,2) taiate dupa reteta j (j = 1,...,6). Urmarind
minimizarea numarului vde role taiate modelul este:

x
11
+ 2x
21
+ x
22
+ x
23
20.000
+ x
12
+ x
22
+ 2x
24
+ x
25
30.000
+2x
13
+ + 2x
23
+ x
24
+ 2x
25
+4x
26
10.000

xij 0 , INTREGI , i = 1,2 , j = 1,...,6
(min) f = x11 + x12 + x13 + x21 + x22 + x23 + x24 + x25 + x26

Modificarea ce are loc in cazul in care se urmareste minimizarea restului total inutilizabil
priveste functia obiectiv care devine :
(min)f = x11 + 3x12 + 2x21 + 4x22 + x23 + x24 + 3x25
Variabilele sunt supuse acelorasi restrictii din modelul anterior.


Problema 24

O firma producatoare de aparatura electronica realizeaza modelele M1, M2, M3 care aduc
un profit unitar de 8, 15, respectiv 25 unitati monetare. Fiecare model necesita un anumit timp
pentru producerea componenetelor (a), asamblarea lor (b) si pentru ambalare (c). In tabelul [ ] sunt
prezentate informatiile referitoare la consumul de timp pe operatie si pe duzina de produse din
fiecare model, disponibilul de timp al firmei pentru fiecare operatie in cursul saptaminii urmatoare
si necesarul de produse din fiecare tip in aceeasi perioada de timp.

Tabelul [ ]
Model Timp necesar unei duzine de unitati [in ore] pentru: Cererea minima
Producerea
componentelor
Asamblare Ambalare saptaminala
[buc.]
M1 3 4 1 100
M2 3,5 5 1,5 150
M3 5 8 3 75
Disponibil de
timp [ore] in
saptamina
urmatoare
150 200 60

Formulati un program de productie al firmei pentru urmatoarea saptamina astfel incat
profitul obtinut in urma realizarii produselor sa fie maxim.

Solutie:

Sa notam cu x
j
, j=1,2,3, numarul de unitati din modelul M
j
ce urmeaza a fi produse in cursul
saptaminii urmatoare.
Restrictiile modelului se refera la:
- satisfacerea cererii saptaminale
x
1
100

x
2
150
x
3
75
- incadrarea in fondurile specifice de timp:
3/12x
1
+3,5/12x
2
+5/12x
3
150
4/12x
1
+ 5/12x
2
+8/12x
3
200
1/12x
1
+ 1,5/12x
2
+3/12x
3
200
Aceste restrictii au fost scrise in ipoteza liniaritatii din care rezulta spre exemplu ca pentru
asamblarea unui produs de tip M
2
sunt necesare 1,5/12 ore.
- nenegativitatea variabilelor si, tinind seama de specificul produselor, integritatea lor:
x
j
0 si intregi , j = 1,2,3
Criteriul de performanta urmarit este maximizarea profitului firmei:
(max)f = 8x
1
+ 15x
2
+25x
3

Intr-o forma mai simpl, adecvat rezolvrii manuale , modelul se prezinta astfel:
x
1
100

x
2
150
x
3
75
6x
1
+ 7x
2
+ 10x
3
3600
4x
1
+ 5x
2
+ 8x
3
2400
2x
1
+ 3x
2
+ 6x
3
1440
x
j
ntregi , j = 1,2,3
(max)f = 8x
1
+ 15x
2
+ 25x
3


Restrictiile explicite de nenegativitate a variabilelor sunt verificate prin intermediul primelor
trei restrictii ale modelului.

Problema 25

O companie de transporturi aeriene v propune s elaborati un orar de zbor al avioanelor sale
de asa maniera incit cheltuielile legate de efectuarea acestor zboruri s fie minime. Ea are n dotare
mai multe tipuri de avioane i deserveste 4 trasee. Vi se pun la dispozitie informatiile din tabelul [
].

Tabelul [ ]
Tip de
avion
Capacitate
(numar de
pasageri)
Numar de
avioane
existente in
dotare
Numar maxim zilnic de zboruri
(diferentiate pe tip de avion i rut)
1 2 3 4
1
2
3
50
30
20
5
8
10
3
4
5
2
3
5
2
3
4
1
2
2
Numar de pasageri estimat pe zi 100 200 90 120
Cheltuielile de zbor depind de tipul de avion folosit ca i de ruta aleas. De asemenea, un loc
gol intr-o curs nseamn o pierdere pentru companie. Datele referitoare la aceste cheltuieli sunt
date in tabelul [ ]:
Tabelul [ ]
Tip avion Cheltuieli [u.m.] necesare efecturii unui zbor pe ruta
1 2 3 4
1
2
3
1000
800
600
1100
900
800
1200
1000
800
1500
1000
900
Pierderi pentru un
loc gol [u.m.]
40 50 45 70
Scriei un model liniar n vederea determinrii orarului de zbor solicitat de companie.

Solutie:
Vom nota cu x
ij
numrul de avioane de tip i destinate s efectueze curse pe ruta j (i = 1,2,3,
j = 1,2,3,4).
Restrictiile ce compun modelul sunt:
a) Restrictii privind ncadrarea n disponibilul de avioane:
x
11
+ x
12
+ x
13
+ x
14
5
x
21
+ x
22
+ x
23
+ x
24
8
x
31
+ x
32
+ x
33
+ x
34
10
b) Restricii privind satisfacerea cererilor estimate:
x
11
+ x
21
+ x
31
100
x
12
+ x
22
+ x
32
200
x
13
+ x
23
+ x
33
90
x
14
+ x
24
+ x
34
120
c) Restricii privind ncadrarea n numrul maxim de zboruri admis:
x
11
3 , x
12
2 , x
13
2 , x
14
1
x
21
4 , x
22
3 , x
23
3 , x
24
2
x
31
5 , x
32
5 , x
33
4 , x
34
2

Funcia obiectiv are dou componente:
- cheltuielile ocazionate de efectuarea propriu-zis a zborurilor:
f
1
= 1000x
11
+ 1100x
12
+ 1200x
13
+ 1500x
14
+
800x
21
+ 900x
22
+ 1000x
23
+ 1000x
24
+
600x
31
+ 800x
32
+ 800x
33
+ 900x
34

- pirederile datorate efecturii unui zbor sub capacitatea maxim de ncrcare a avioanelor. De
exemplu, pe ruta 1 se efectueaz x
11
zboruri cu avioane de tip 1, x
21
zboruri cu avioane de tip 2 i
x
31
zboruri cu avioane de tip 3, putndu-se transporta 50x
11
+30x
21
+20x
31
pasageri. Diferena
50x
11
+30x
21
+20x
31
- 100 reprezint locurile goale n cursele efectuate, existena lor nsemnnd o
pierdere de profit pentru companie. Pierderile totale datorate acestor locuri goale sunt exprimate de
funcia:
f
2
= 40(50x
11
+ 30x
21
+ 20x
31
- 100) + 50(50x
12
+ 30x
22
+ 20x
32
- 200) +
45(50x
13
+ 30x
23
+ 20x
33
- 90) + 70(50x
14
+ 30x
24
+ 20x
34
- 120)
Compania urmrete minimizarea cheltuielilor i a pierderilor deci modelul va avea drept
funcie obiectiv:
(min)f = f
1
+ f
2

In fine, modelul va fi completat cu restriciile explicite de nenegativitate i integritate ce
rezult din nsi natura variabilelor x
ij
:
x
ij
0 i ntregi , i=1,2,3 , j=1,2,3,4.

Problema 26

O firm fabric un produs pentru a satisface cererea pe un numr de n perioade urmtoare. In
perioada t cererea r
t
(uniti) poate fi acoperit din producia curent x
t
ca i din stocul I
t-1
rezultat
din efortul productiv al perioadelor precedente (aceasta nseamn c n perioada t este posibil s se
produc mai mult dect r
t
uniti cerute, excedentul putnd fi utilizat pentru satisfacerea unor cereri
viitoare). Dac nivelul produciei n perioada t trebuie s creasc fa de nivelul atins n perioada
precedent t-1, adic x
t
>x
t-1
, firma trebuie s fac unele cheluieli suplimentare evaluate la a
t
uniti
monetare ([u.m.]) pe fiecare unitate de produs n surplus; la o diminuare a produciei, adic n cazul
x
t
<x
t-1
firma suport un cost b
t
pe fiecare unitate de produs n minus. n fine, pentru fiecare unitate
de produs fabricat n perioada t i vndut n perioada urmtoare firma suport un cost de stocare c
t

.
Obiectivul firmei const n elaborarea unui model liniar n vederea determinrii programului
optim de producie de aa manier nct cheltuielile de stocare i cele de penalizare datorate variaiei
produciei s fie minime.

Solutie:

a). Ecuaia de balan n perioada t este:

I
t
=I
t-1
+x
t
-r
t
, t=1,2,...,n
unde:
I
0
= stocul iniial
I
n
= stocul final
De regul att I
0
ct i I
n
se specific.
b). Condiiile de nenegativitate asupra variabilelor
x
t
0 , I
t
0
c). Funcia obiectiv are trei componente:
- costul stocrii c
t
I
t

- notnd cu y
t
costul variaiei nivelului produciei n perioada t, avem

y
a x x daca x x
b x x daca x x
daca x x
t
t t t t t
t t t t t
t t
=
>
<
=

( ) ,
( ) ,
,
1 1
1 1
1
0
, t=1,...,n
unde x
0
este nivelul produciei la nceputul orizontului de planificare.
Echivalent putem scrie
y
t
= max{a
t
(x
t
-x
t-1
) , b
t
(x
t-1
-x
t
)}
Funcia obiectiv se scrie deci
f c I y
t t t
t
n
= +
=

( )
1

In actuala form obiectivul este neliniar. Liniarizarea se face prin adugarea restriciilor:
a
t
(x
t
-x
t-1
) y
t

b
t
(x
t-1
-x
t
) y
t
y
t
0 , cu t=1,...,n.
Modelul final este:

a x a x y
b x b x y
x I I r
x y I t n
f c I y
t t t t t
t t t t t
t t t t
t t t
t t t
t
n

=
+
+ +
+ =
=
= +


1
1
1
1
0
0
0 1 2 , , , , ,...,
(min) ( )

unde I
0
, x
0
sunt date iar I
n
se specific sau nu dup dorin.

Problema 27

O companie de transporturi aeriene trebuie s decid asupra numrului de noi stewardeze pe
care s le angajeze i s le colarizeze n urmtoarele 6 luni. Solicitrile lunare exprimate n
[stewardeze x ore zbor] sunt:
Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
Numr
stewardeze
8.000 9.000 8.000 10.000 9.000 12.000

Durata colarizrii este de o lun astfel c o fat trebuie angajat cu cel puin o lun nainte
de a fi nevoie de ea. Deasemenea colarizarea implic efectuarea a 100 ore de zbor n timpul lunii
de pregtire, ore care se vor scdea din totalul orelor de serviciu disponibile lunar ntruct instuirea
este fcut de stewardeze cu experien.
Dup terminarea stagiului de pregtire, o stewardez poate lucra pn la 150 ore lunar. La
nceputul lunii Ianuariecompania are disponibile 60 stewardeze cu experien. De menionat c dac
totalul orelor de serviciu disponibile ale stewardezelor cu experien depete necesarul de ore
pentru zbor i pregtirea noilor angajate, aceste fete vor lucra mai puin de 150 ore i nici una nu
este concediat. In fiecare lun n medie 10% din stewardezele cu experien prsesc serviciul din
diferite motive.
Salariul unei stewardeze cu experien este de 800$/lun. In timpul lunii de colarizare o
nou angajat primete 400$.
Formulai un model liniar pentru determinarea programului optim de angajri.

Soluie:

Introducem notaiile:
x
t
= numrul fetelor angajate la nceputul lunii t;
y
t
= numrul stewardeselor cu experien disponibile la nceputul lunii t;
c
t
= necesarul lunar de serviciu de zbor exprimat n [om-ore]
Modelul va conine:
(1) Restricii privind acoperirea necesarului lunar de ore de zbor i a celor de colarizare
150y
t
c
t
+100x
t
, t=1,2,...,6 , z
1
=60
(2) Restricii privind asigurarea numrului necesar de stewardeze cu experien n fiecare lun
y
t
=(90/100)y
t-1
+x
t-1
, t=2,3,...,6
x
t
0 , y
t
0 , ntregi
(3) Obiectivul companiei const n minimizarea cheltuielilor totale de colarizarea stewardezelor
(min)f = ( ) 800 400
1
6
y x
t t
t
+
=


Modelul rezultat conine 11 variabile x
1
,x
2
,...,x
6
,y
2
,y
3
,...,y
6
.
Posibiliti de simplificare a modelului:
Din datele problemei rezult clar c n soluia optim x
6
=0.
Pentru t=1, restricia (1) devine:
15060c
1
+100x
1
90008000+100x
1
x
1
10
Din (2) x
t
=y
t+1
-0,9y
t
, t=1,...,5 , i deci funcia obiectiv poate fi scris mai simplu astfel:
f = 800y
1
+400x
1
+
t =

2
5
(800y
t
+400x
t
)+800y
6
+400x
6
=
800y
1
+400(y
2
-0,9y
1
)+
t =

2
5
[800y
t
+400(y
t+1
-0,9)y
t
]+800y
6
=
26400+840(y
2
+y
3
+y
4
+y
5
)+1200y
6


Modelul matematic capt forma:
(1): x
1
10 (1): x
1
10
150y
2
-100x
2
9000 3y
2
-2x
2
9000
150y
3
-100x
3
8000 3y
3
-2x
3
8000
150y
4
-100x
4
10000 3y
4
-2x
4
10000
150y
5
-100x
5
9000 3y
5
-2x
5
9000
150y
6
12000 y
6
12000

(2): y
2
= 0,9y
1
+x
1
(2): y
2
= 54+x
1
(deoarece y
1
= 60)
y
3
= 0,9y
2
+x
2
y
3
= 48,6+0,9x
1
+x
2


y
4
= 0,9y
3
+x
3
y
4
= 43,74+0,81x
1
+0,9x
2
+x
3


y
5
= 0,9y
4
+x
4
y
5
= 39,366+0,729 x
1
+0,81x
2
+0,9x
3
+x
4
y
6
= 0,9y
5
+x
5
y
6
= 35,4294+0,6561x
1
+0,729 x
2
+0,81x
3
+0,9 x
4
+x
5


Prin nlocuirea variabilelor y
t
n restriciile (1) ca I In funcia obiectiv, obinem un program
liniar cu 6 restricii i 5 variabile:
0,6561x
1
+0,729x
2
+0,81x
3
+0,9 x
4
+ x
5
44,5706
2,187 x
1
+ 2,43x
2
+2,7 x
3
+ 3 x
4
-2x
5
61,902
2,43 x
1
+ 2,7 x
2
+3 x
3
- 2 x
4
68,78
2,7 x
1
+ 3x
2
- 2x
3
14,2

3x
1
- 2x
2
18
x
1
10
x
1
,...,x
5
0 , INTREGI

(min)f = 224908,32 + 3676,08x
1
+ 3151,2x
2
+ 2568x
3
+ 1920 x
4
+ 1200x
5

S-ar putea să vă placă și