Capitolul I

Elemente de programare liniară cu aplicaţii în economie

În acest capitol vom prezenta câteva idei fundamentale din domeniul matematic
numit "Optimizare Liniară". Acesta este de fapt un subdomeniu al unui domeniu
(imens!!) al matematicii aplicate, numit "Cercetări Operaţionale". Introducerea
conceptelor şi metodelor utilizate în programarea liniară se va face prin studierea unor
exemple de probleme practice, evitând o dezvoltare teoretică sofisticată.

2.1 Situaţii economice reale modelate prin probleme de programare liniară

Există nenumărate probleme economice care conduc la modele matematice de

optimizare liniară. De exemplu, organizarea optimă a producţiei pentru un agent
economic, utilizarea optimă a resurselor, alocarea optimă de fonduri băneşti, probleme
de tip transport sau de transfer de fonduri, planificarea desfăşurării optime a diferitelor
procese economice din agricultură, zootehnie, industrie, turism, sectorul bancar, etc.
Pentru a studia (facultativ) forma generală a unor modele matematice de optimizare
liniară asociate unor probleme economice ca cele enumerate mai sus se poate consulta
bibliografia indicată. Problemele pe care le vom studia aici (ca şi în restul capitolului II)
vor fi numerice, cu două, trei, maximum zece necunoscute. Foarte importantă este
modelarea matematică a problemei economice studiate, pentru economist, în primul
rând. Construirea modelului matematic al problemei economice este prima etapa.
Rezolvarea matematică a problemei de programare liniară asociate problemei
economice este a doua etapă şi a treia este interpretarea economică a rezultatelor
găsite. A treia etapă este de asemenea importantă în primul rând pentru economist.

Problema 1. Un mic producător fabrică două bunuri, A şi B, pentru care foloseşte două
maşini. Numărul de ore necesar fabricării fiecărui produs şi capacitatea de funcţionare a
maşinilor sunt trecute în tabelul de mai jos.

A B capacitatea de funcţionare
maşina 1 2h 3h 12 h
maşina 2 2h 1h 8h

Să se determine un plan de producţie optim ştiind că beneficiile unitare obţinute pentru

bunurile A şi B sunt de respectiv 6 u.m. şi 7 u.m.
Modelul matematic: notăm cu x şi y numărul unităţilor fabricate de produse A,
respectiv B. Cu regula de trei simplă, dacă la o unitate de A se obţine profitul unitar 6
u.m., atunci la x unităţi fabricate se obţine un profit de 6x u.m. Analog se obţine un
profit de 7y pentru cele y produse B fabricate. Profitul total este f = 6 x + 7 y şi
bineînţeles că se urmăreşte maximizarea lui. Tot cu regula de trei simplă, maşina 1
trebuie să funcţioneze 2 x + 3 y ore pentru a fi fabricate x produse A şi y produse B şi
analog sunt necesare 2x + y ore de funcţionare pentru maşina B. În plus, evident că x şi
y trebuie să fie nenegative. (Eventual numere naturale, dar acest lucru depinde de tipul
produselor A şi B). Modelul matematic al acestei probleme economice este
 [max] f = 6 x + 7 y
2 x + 3 y  12
2x + y  8
x, y  0

Aceasta este o problemă matematică de programare liniară (P.P.L). Se mai poate

adăuga, eventual, restricţia (condiţia) x, y  .

Problema 2. Un client al unei firme doreşte fabricarea unei cantităţi mari de produse de
tip A şi de tip B în decursul unei luni. Clientul este dispus să plătească 138 u.m pentru o
serie de 100 de produse A şi 136 u.m. pentru o serie de 100 de produse B. Fabricarea
acestor produse A şi B necesită o trecere prin trei ateliere M1, M2 şi M3, conform
tabelului de mai jos.

Nr. de ore de Nr. de ore de Costul unei ore

muncă pentru o muncă pentru o de muncă (u.m)
serie de 100 de serie de 100 de
produse de tip A produse de tip B
atelierul M1 2 1 10
atelierul M2 1 4,5 12
atelierul M3 4 3 14

În momentul primirii comenzii, întreprinderea dispune de un număr limitat de ore de

muncă pentru fiecare atelier, şi anume 200 h pentru primul atelier, 540 h pentru al
doilea şi 480 h pentru al treilea. Câte serii de câte 100 de produse A şi B trebuie să
livreze întreprinderea pentru a obţine un profit maxim în luna respectivă ?
Modelul matematic: notăm cu x şi y numărul de serii a câte 100 de produse A şi
respectiv B ce trebuie livrate. Pentru o serie A sunt necesare 2h în M 1, 1h în M2 şi 4h în
M3, deci costul total este 2 10 + 112 + 4 14 = 88 u.m. Profitul unitar respectiv (adică
profitul per serie A) este 138 − 88 = 50 u.m. Iar profitul corespunzător pentru x serii A
este 50x. Analog profitul corespunzător pentru y serii B este 30y. Profitul total pentru x
serii A şi y serii B este f = 50 x + 30 y . Primul atelier lucrează în total 2x + y ore pentru
întreaga producţie lunară. Deci: 2 x + y  200 . Prin urmare găsim modelul matematic:

[max] f = 50 x + 30 y
2 x + y  200
x + 4,5 y  540
4 x + 3 y  480
x, y  0

Problema 3. Un agent economic are în plan fabricarea în total a cel puţin 100 de
produse A, B şi C. Pentru aceasta se foloseşte o materie primă cu rezerve limitate la 300
de unităţi. Consumurile specifice ale celor trei tipuri de produse sunt de 2, 3 şi respectiv
1 unităţi de materie primă pentru fiecare unitate de produs finit. Condiţiile speciale de
depozitare impun ca din produsele A şi C să nu se producă mai mult de 50 de unităţi
(împreună). Cum produsele A şi B sunt mai căutate pe piaţă se urmăreşte aplicarea unui
plan de producţie care să conducă la obţinerea unei cantităţi cât mai mari din aceste
produse. Determinaţi planul optim de producţie şi interpretaţi-l din punct de vedere
economic.
Modelul matematic: Notăm cu x, y, z cantităţile de produse A, B respectiv C care
trebuie fabricate. Obţinem:

[max] f = x + y
x + y + z  100
2 x + 3 y + z  300
x + z  50
x, y , z  0

Problema 4. Un laborator prepară trei tipuri de medicamente care conţin vitaminele C

şi B1 , proporţiile fiind date în tabelul de mai jos.

Tipuri de Med1 Med2 Med3

medicamente
Vitamine
(unităţi)
C 3 2 3
B1 3 4 2
Cost unitar 10 20 15
(u.m)

Ştiind că cerinţele unui spital sunt de exact 100 de unităţi de vitamină C şi cel puţin 80
de unitaţi de vitamină B1, determinaţi ce cantitate de medicamente din fiecare tip trebuie
preparată astfel încât costul total să fie minim.
Modelul matematic: notăm cu x, y, z cantităţile respective de medicamente. Se obţine:

[min] f = 10 x + 20 y + 15 z
3x + 2 y + 3z = 100
3x + 4 y + 2 z  80
x, y , z  0

Problema 5. Pentru fertilizarea terenului un fermier are nevoie (pentru un hectar) de cel
puţin 80kg potasiu, cel puţin 30 kg de calciu şi cel puţin 20 kg de sodiu. El poate alege
între două tipuri de îngrăşăminte. Într-un pachet de tipul I intră 1 kg de potasiu şi 1 kg
de calciu iar într-un pachet de tipul II intră 2 kg de potasiu şi 1 kg de sodiu. Ştiind că un
pachet costă 1 u.m., indiferent de tip, determinaţi numărul de pachete pe care trebuie să
le cumpere fermierul astfel încât costul total să fie minim.
Model matematic: fie x şi y numărul de pachete necesare, din primul şi respectiv al
doilea tip. Se obţine:

[min] f = x + y
x + 2 y  80
x  30
y  20
x, y  0

Problema 6. Un investitor intenţionează sa investească cel puţin 60 u.m. în fabrica A şi

cel puţin 120 u.m. în fabrica B. Fondul total de investiţii este de 220 u.m. Producţia
globală la 1 u.m. investiţii este de 1,2 u.m. şi respectiv 1,4 u.m. Cheltuielile materiale la
1 u.m. producţie globală sunt de 0,4 u.m., respectiv 0,5 u.m. Cele două societăţi trebuie
să obţină (împreună) o producţie globală de cel puţin 265 u.m. Cum trebuie repartizat
fondul total de investiţii astfel încât cheltuielile materiale totale să fie minime?
Modelul matematic: notăm cu x şi y sumele investite în A şi respectiv B. Obţinem:

[min] f = 0, 4 1, 2 x + 0,5 1, 4 y

x + y  220
1, 2 x + 1, 4 y  265
x  60
y  120
x, y  0

Problema 7. Pentru întocmirea unei diete se pot folosi alimentele A, B, C, D, E care

conţin vitaminele V1, V2, V3. Să se alcătuiască dieta optimă care să conţină 20 de unităţi
din V1, cel puţin 15 unităţi din V2 şi cel puţin 20 de unităţi din V3. Costul unitar al
alimentelor şi conţinuturile lor specifice în unităţi de vitamine sunt date mai jos:

Alimente

A B C D E

Vitamine
V1 1 2 1 3 0
V2 0 1 0 3 1
V3 1 1 0 2 2
Preţ unitar 2 8 4 70 10

Modelul matematic: notăm cu x, y, z, t şi u cantităţile din alimentele respective care

intră în alcătuirea dietei. Obţinem:
 [min] f = 2 x + 8 y + 4 z + 70t + 10u
x + 2 y + z + 3t = 20
y + 3t + u  15
x + y + 2t + 2u  20
x, y , z , t , u  0

Problema 8. Un restaurant oferă clienţilor săi două meniuri, A şi B. Restaurantul

dispune în total de 880 arici de mare şi 720 de stridii. Meniul A costă 30 u.m. şi conţine
4 arici de mare şi o stridie. Meniul B costă 20 u.m. şi conţine 2 arici de mare şi 3 stridii.
Câte porţii din fiecare meniu trebuie vândute pentru a maximiza profitul?
Modelul matematic: notăm cu x şi y numărul de porţii de tip A şi respectiv B. Se
obţine:
[max] f = 30 x + 20 y
4 x + 2 y  880
x + 3 y  720
x, y  0

Problema 9. Un vânzător ambulant posedă în total 180 de perechi de şosete sintetice şi

400 de perechi de şosete de lână, pe care le vinde în pachete (întregi). Pachetul de 60
u.m. conţine 3 perechi de şosete sintetice şi 6 perechi de şosete de lână. Pachetul de 100
u.m. conţine 2 perechi de şosete sintetice şi 10 perechi de şosete de lână. Câte pachete
din fiecare tip trebuie să vândă pentru a obţine câştigul maxim? (Găsiţi toate variantele
posibile!!).
Modelul matematic: notăm cu x şi respectiv cu y numărul de pachete vândute din
fiecare categorie. Obţinem:

[max] f = 60 x + 100 y
3x + 2 y  180
6 x + 10 y  400
x, y  0

Se mai adaugă condiţia ca x şi y să fie numere naturale, deoarece pachetele se vând

întregi.

Problema 10. O rafinărie are doi furnizori de petrol brut. Petrolul de calitatea A costă
35$ barilul iar cel de calitatea B costă 30$ barilul. Rafinăria produce trei categorii de
combustibili din petrolul brut cumpărat, C1, C2, C3, cantităţile produse dintr-un baril
fiind date mai jos.

C1 C2 C3
A 0,3 0,2 0,3
B 0,3 0,4 0,2

Conform obligaţiilor asumate, rafinăria trebuie să producă minimum 900.000 barili de

C1, minimum 800.000 barili de C2 şi minimum 500.000 barili de C3. Care sunt
cantităţile de petrol brut ce trebuie cumpărate pentru ca rafinăria să onoreze contractul
cu un cost minim?
Modelul matematic: fie x şi y cantităţile de petrol brut respective. Obţinem:

[min] f = 35 x + 30 y
0,3 x + 0,3 y  900.000
0, 2 x + 0, 4 y  800.000
0,3 x + 0, 2 y  500.000
x, y  0

Problema 11. Un fond de pensii dispune de 30 de milioane ($) pentru investiţii.

Întreaga sumă trebuie investită, şi investiţiile se fac în bonuri de trezorerie, bonduri şi
pachete de acţiuni. Regulile de administrare a fondului impun ca cel puţin 3 milioane
($) să fie investite în fiecare tip de investiţie, cel puţin jumătate din sumă trebuie
investită în bonuri de trezorerie şi bonduri (împreună) iar suma investită în bonduri nu
trebuie sa depăşească dublul sumei investite în bonuri de trezorerie. Câştigurile anuale
pentru diferitele tipuri de investiţii sunt de 7% pentru bonuri de trezorerie, 8% pentru
bonduri şi 9% pentru pachetele de acţiuni. Cum ar trebui să fie investiţi banii astfel încât
să se obţină un profit maxim ?
Modelul matematic: notăm cu x, y şi z sumele investite respectiv în bonuri de
trezorerie, bonduri şi pachete de acţiuni. Obţinem:

[max] f = 0, 07 x + 0, 08 y + 0, 09 z
x + y + z = 30
x3
y3
z3
x + y  15
y  2x
x, y , z  0

Problema 12. Compania de dezvoltare municipală a unui mare oraş doreşte să

stabilească direcţiile de dezvoltare în domeniul turismului. Infrastructura existentă
poate fi adaptată astfel încât turiştilor să le fie puse la dispoziţie diferite unităţi de
turism, de tip A (spaţii pentru conferinţe), B (ecoturism) şi C (pelerinaj la mănăstiri).
Profiturile per unitate sunt de 6 u.m. pentru A, 4 u.m. pentru B şi respectiv 3 u.m. pentru
C. Suprafaţa disponibilă pentru toate unităţile este de cel mult 50000 de metri pătraţi iar
cerinţele pentru fiecare categorie sunt de 800 m2 pentru o unitate A, 600 m2 pentru o
unitate B şi respectiv de 500 m2 pentru o unitate C. Costul total de întreţinere nu trebuie
să depăşească 36 u.m. iar costurile unitare sunt de 1 u.m pentru A, 0,8 u.m. pentru B şi
0,3 u.m. pentru C. Care ar trebui să fie politica de dezvoltare a companiei astfel încât
profitul total să fie maxim?
Modelul matematic: notăm cu x, y, z numărul de unităţi de turism care ar trebui
amenajate. Obţinem:
 [max] f = 6 x + 4 y + 3z
800 x + 600 y + 500 z  50000
x + 0,8 y + 0,3z  36
x, y , z  0

Problema 13. O filială a bancii Bank of America este foarte solicitată, având nevoie
zilnic de între 10 şi 18 funcţionari, depinzând de orele zilei. La ora prânzului, între 12 şi
14, este de obicei cel mai aglomerat. Tabelul de mai jos arată numărul de lucrători
necesari în diferite momente ale zilei.

Perioada de timp Numărul necesar de

(orele 9 -17) funcţionari
9-10 10
10-11 12
11-12 14
12-13 16
13-14 18
14-15 17
15-16 15
16-17 10

Banca dispune de 12 funcţionari full-time dar are la dispoziţie şi multe persoane care
doresc să lucreze part-time. Un angajat part-time trebuie să lucreze timp de 4 ore zilnic
(fără pauză) dar poate începe lucrul la orice oră (exactă) de la 9 la 13. Angajaţii part-
time primesc salarii mai mici pe oră, conform legislaţiei în vigoare. Angajaţii full-time
lucrează de la 9 la 17 dar primesc o oră liberă pentru prânz. Jumătate din ei pleacă la
masă la 11 iar cealaltă jumătate la ora 12. În conformitate cu politica sa, banca limitează
numărul total de ore de muncă ale angajaţilor part-time la 50% din necesarul de ore de
muncă zilnic. Un angajat part-time primeşte în medie 24$ zilnic iar un angajat full-time
primeşte în medie 75$ pe zi. Banca intenţionează să minimizeze cheltuielile totale
zilnice cu angajaţii chiar dacă este necesar să concedieze unul sau mai mulţi angajaţi
full-time. Care este varianta optimă de organizare ?
Modelul matematic: notăm cu x numărul de angajaţi full-time şi cu y, z, t, u, v numărul
de angajaţi part-time corespunzători respectiv perioadelor de timp (de câte 4 ore) 9-13,
10-14, 11-15, 12-16 şi 13-17. Condiţiile din enunţ conduc la următorul model
matematic:
 [min] f = 75 x + 24 y + 24 z + 24t + 24u + 24v
x + y  10
x + y + z  12
0.5 x + y + z + t  14
0.5 x + y + z + t + u  16
x + z + t + u + v  18
x + t + u + v  17
x + u + v  15
x + v  10
x  12
4 y + 4 z + 4t + 4u + 4v  56
x, y , z , t , u , v  0

Problema 14. Un producător de automobile apelează la serviciile unei agenţii de

publicitate pentru a face reclamă produselor sale în reviste ce apar lunar, cu tiraj mare.
Pe baza unui studiu, firma de publicitate prezintă clientului următorul tabel care conţine
date statistice referitoare la trei reviste (A, B, C).

revista A revista B revista C

Cost per unitate 55.000 35.335 49.480
(de reclamă) ($)
Total bărbaţi 19.089.000 11.075.000 10.813.000
cititori per
unitate
Bărbaţi de 50 de 4.312.000 2.808.000 2.714.000
ani sau mai în
vârstă cititori
per unitate
Bărbaţi cu 2.729.000 3.387.000 3.767.000
studii superioare
cititori per
unitate

Managera firmei de publicitate dispune de un buget lunar limitat la 200.000$ şi trebuie

să decidă ce sumă cheltuie pentru fiecare revistă. Pentru a evita anumite suprapuneri cu
reclama făcută la TV, ea decide să limiteze reclama din revista A la maximum 2 unităţi
lunar. Ea poate folosi până la 4 unităţi pe lună pentru fiecare din revistele B şi C. De
fiecare dată când o persoană citeşte o revistă, aceasta înseamnă o expunere la fiecare
unitate de reclamă din acea revistă. Managera decide că ar trebui să fie cel puţin
12.000.000 de expuneri către bărbaţii cu studii superioare şi nu mai mult de 16.000.000
de expuneri către cei de 50 de ani sau mai în vârstă. Câte unităţi de reclamă ar trebui să
cumpere lunar managera în fiecare tip de revistă pentru a maximiza numărul total de
bărbaţi cititori ?
Modelul matematic: notăm cu x, y, z numărul de unităţi de reclamă cumpărate lunar în
revistele A, B şi respectiv C. Se obţine:

[max] f = 19089000 x + 11075000 y + 10813000 z

55000 x + 35335 y + 49480 z  200000
x2
y4
z4
2729000 x + 3387000 y + 3767000 z  12000000
4312000 x + 2808000 y + 2714000 z  16000000
x, y , z  0

Alte exemple, inclusiv probleme foarte complicate din practică, din diferite
domenii economice, le puteţi găsi în bibliografia indicată pentru cei care doresc să
înveţe în plus faţă de cât se cere la examen.

Puteţi încerca singuri (facultativ) să rezolvaţi problemele de mai sus folosind

softul gratuit disponibil online (nu trebuie sa-l încărcaţi pe propriul calculator !!) la
adresa (vezi si poza mai jos):

http://www.zweigmedia.com/RealWorld/simplex.html

Faceţi click pe "Example" ca să vedeţi cum se introduc datele. Apoi pe "Solve" şi veţi
vedea valoarea optimă a funcţiei obiectiv (notată cu p acolo) şi soluţia optimă (adică
valorile variabilelor x, y, etc.) în căsuţa deasupra căreia scrie "Solution". Atenţie,
algoritmul prin care se construiesc tabelele de acolo diferă de algoritmul simplex clasic,
care va fi prezentat în secţiunile următoare. Versiunile profesionale de astfel de softuri
pot fi programate astfel încât să construiască tabelele simplex clasic. Versiunea aceasta
gratuită nu calculează soluţia multiplă, dacă există, nu pune în evidenţă variabilele
artificiale etc. (vezi secţiunile următoare).