Economie 2022

ECONOMIE
1. Se presupune ca doua bunuri x şi y pot fi produse de doi producatori, A şi B. Intr-o zi de lucru

de 8 ore, producatorii A şi B pot obtine o productie maxima din bunurile x şi y ca in tabelul de
mai jos:
Bunuri/ A B
Producători
x 20 120
0
y 10 300
0
Sa se determine costurile relative pentru producatorul A.

a. -0,5 si-2
b. 2 si 0,5
c. -1,66 si -0,33
2. Se presupune ca doua bunuri x şi y pot fi produse de doi producatori, A şi B. Intr-o zi de lucru

de 8 ore, producatorii A şi B pot obtine o productie maxima din bunurile x şi y ca in tabelul de
mai jos:
Bunuri/ A B
Producători
x 20 120
0
y 10 300
0
Sa se determine costurile relative pentru producatorul B.

a. -0,5 si-2
b. -2,5 si -0,4
c. 1,66 si 0,33
3. Un consumator cu un venit de 100.000 RON poate cumpăra 2 bunuri x sau 4 bunuri y. Să se

determine costul oportunităţii pentru o unitate din bunul x şi, respectiv, pentru o unitate din
bunul y.
a. -2 si -0,5
b. 2 si 0,5
c. 50.000 si 25.000
4. Cat este rata marginala de substitutie a capitalului prin munca, daca productivitatea marginala
a muncii este de 500 t iar productivitatea marginala a capitalului este de 1.500 t?
a. -3
b. 3
c. 0,33
5. O firma autorizata vinde 5 automobile in valoare de 1 miliard in total si incaseaza suma in contul
deschis la banca comerciala locala. Identificati fluxurile economice corecte:
a. vanzarea automobilelor = flux real de 1 miliard; achitarea pretului automobilelor =
flux monetar de 1 miliard;
b. vanzarea automobilelor = flux monetar de 1 miliard; achitarea pretului automobilelor =
flux monetar de 1 miliard;
c. vanzarea automobilelor = flux monetar de 1 miliard; achitarea pretului automobilelor =
flux real de 1 miliard.
6. Raportul utilitate marginala/ pret pentru bunul x este 0,6. Pretul unitar al bunului y este 5.000 u.m. La
echilibru, utilitatea marginala a bunului y este:
a. 3.000
b. 4.000
c. 1.666,6
7. O intreprindere dispune de un capital tehnic de 2 milioane lei, din care 80% capital fix, cu o
durata de functionare de 4 ani. Cat este capitalul tehnic consumat anual, in expresie valorica?
a. 800.000 lei
b. 400.000 lei
c. 1.600.000 lei
8. Capitalul tehnic utilizat este de 3 mil. u.m., din care 2 mil. u.m. capital fix. Costurile salariale
reprezinta 0,5 mil. u.m., iar cele totale 2,25 mil. u.m. Cat reprezinta amortizarea capitalului fix?
a. 0,75 mil. u.m.
b. 0,25 mil. u.m.
c. 1 mil. u.m.
9. La SC Andra SRL capitalul total este de 100 mld. lei, din care 40% capital circulant. Capitalul fix are o
durata de functionare de 5 ani, iar capitalul circulant realizeaza o rotatie pe an. Capitalul consumat
anual este:
a. 100 mld. lei
b. 52 mld. lei
c. 40 mld. lei
10. O firma face urmatoarele cheltuieli pentru a produce 100 de bucati din bunul X: materii prime 100
mil.lei, combustibil pentru fabricatie 20 mil. lei, energie, apa pentru fabricatie 20 mil. lei, combustibil
pentru incalzirea unitatii economice 5 mil. lei, salarii directe 15 mil. lei, salarii indirecte 5 mil. lei,
amortizari 20 mil. lei, chiria 4 mil. lei si dobanzi 5 mil. lei. Cât este costul variabil mediu?
a. 1,55 mil. lei
b. 165 mil. lei
c. 1,4 mil. lei
11. Pentru 4.000 de produse, costurile fixe sunt de 150.000 u.m., iar costurile variabile medii de 750 u.m..
In cazul in care se vor produce 5.000 de produse, iar costurile variabile medii nu se modifica, cat va fi
costul total mediu?
a. 780 u.m.
b. 3,9 mil. u.m.
c. 150.750 u.m.
costul fix mediu?
a. 37,5 u.m.
b. 30 u.m.
c. 150 mii u.m.
costul total?
a. 780 u.m.
b. 3,9 mil. u.m.
c. 150.750 u.m.
14. In cadrul unei intreprinderi unde lucreaza 100 de salariati, intr-o anumita perioada, se obtine o
productie de 10.000 de bucati. Folosind capital tehnic in acelasi volum si structura, dar angajand inca
10 salariati, intreprinzatorul reuseste sa obtina o productie suplimentara de 2.000 de bucati. Cat este
productivitatea medie a muncii in prezent?
a. 109 buc. pe salariat
b. 112 buc. pe salariat
c. 100 buc. pe salariat
productivitatea medie a muncii la momentul initial?
productivitatea marginala a muncii?
17. La o firma 10 salariati lucrau in perioada initiala 6 zile pe saptamana, a 8 ore pe zi. Productivitatea
medie a muncii era de 5 produse pe ora/om. In perioada actuala, aceiasi salariati lucreaza 5 zile pe
saptamana a 8 ore pe zi si obtin aceeasi productie. Cu cat a crescut productivitatea medie a muncii in
perioada actuala fata de cea initiala?
a. 20 %
b. 25%
c. 30%
saptamana a 8 ore pe zi si obtin aceeasi productie. Cat este productia realizata?
a. 2.400 buc.
b. 40 buc.
c. 96 buc.
saptamana a 8 ore pe zi si obtin aceeasi productie. Cat este in perioada actuala productivitatea medie a
muncii?
a. 5 buc./ora/om
b. 6 buc./ora/om
c. 4 buc./ora/om
20. La momentul initial productivitatea medie a muncii era de 50 de bucati pe salariat iar numarul de
salariati era 100. In prezent a fost angajat un lucrator cu productivitatea marginala de 20 de bucati. Cat
este acum productia?
a. 5.000 buc.
b. 5.020 buc.
c. 4.980 buc.
21. La nivelul unei firme, incasarile totale sunt de 500 milioane u.m., de doua ori mai mari decat profitul
brut. La un impozit pe profit de 25%, profitul net are valoarea de:
a. 82,5 mil. u.m.
b. 187,5 mil. u.m.
c. 152,5 mil. u.m.
22. La o rata a profitului, calculata la cifra de afaceri de 20% si la un cost de productie de 500 mil. u.m.,
rata profitului la cost este egala cu:
a. 25%
b. 20%
c. 15%
23. La un credit de 10 milioane u.m., pentru un an, cu o rata medie anuala a dobanzii de 40%, cat
va fi suma totala ce se plateste la scadenta?
a. 14 mil. u.m.
b. 4 mil. u.m.
c. 50 mil. u.m.
24. La o dobanda platita pe 6 luni, de 10 mil. u.m., corespunzatoare unei rate medii anuale a
dobanzii de 40%, cat este valoarea creditului obtinut?
a. 50 mil. u.m.
b. 25 mil. u.m.
c. 14 mil. u.m.
25. La nivelul unei tari in perioada T 1-T0, salariul nominal a crescut cu 10%, iar preturile de
consum au sporit cu 15%. Ce s-a intamplat cu salariul real?
a. a scazut cu 4,3%
b. a crescut cu 5%
c. a scazut cu 5%
26. Timp de un an de zile, intr-o tara preturile de consum au scazut cu 5% iar salariul nominal cu
2,5%. Ce s-a intamplat cu salariul real?
a. a crescut cu 2,6%
b. a scazut cu 2,5%
c. a crescut cu 2,5%
27. Se plaseaza in regim de dobanda simpla suma de 80.000 u.m., pentru 72 de zile, cu o rata
medie anuala a dobanzii de 9%. Cat va fi suma finala:
a. 81.440 u.m.
b. 87.200 u.m.
c. 518.400 u.m.
28. Se plaseaza in regim de dobanda simpla suma de 80.000 u.m., pentru 72 de zile, cu o rata
medie anuala a dobanzii de 9%. Care va fi dobanda incasata:
a. 1.440 u.m.
b. 7.200 u.m.
c. 32,4%
29. Cand pretul se reduce de la 10 u.m. la 8 u.m., cererea zilnica creste de la 60 la 100 de bucati. Cererea
in raport de pret este:
a. elastica
b. inelastica
c. atipica
30. Dependenta ofertei unui bun x in raport cu pretul acestuia se exprima printr-o functie de forma Ox =
6.000 + 10 px. Daca la echilibru cantitatea ceruta din bunul x este 60.000 Kg, pretul de echilibru este:
a. 5.400 u.m.
b. 6.000 u.m.
c. indeterminat
31. Dependenta cererii unui anumit bun x (Cx) in raport de pret se exprima prin relatia Cx = 150 - 5 px.
Cand pretul creste de la 7 la 9, coeficientul de elasticitate al cererii in raport de pret reprezinta:
a. 7/23 inelastica
b. 5 elastica
c. -5 elastica
32. Venitul anual adus de o obligatiune este 10.000 u.m. la o rata a dobanzii de 10%. Daca rata dobanzii
creste cu 25%, cat va fi aceasta?
a. 35%
b. 12,5%
c. 1,25%
ANS: B
33. Venitul anual adus de o obligatiune este 10.000 u.m. la o rata a dobanzii de 10%. Cat este cursul
obligatiunii?
a. 1.000 u.m.
b. 100.000 u.m.
c. 100 u.m.
ANS: B
34. Venitul anual adus de o obligatiune este 10.000 u.m. la o rata a dobanzii de 12,5%. Cat este cursul
obligatiunii?
a. 80.000 u.m.
b. 1.250 u.m.
c. 12.500 u.m.
35. Cuponul unei obligatiuni este de 10.000 u.m./ an. In conditiile cand rata dobanzii este 20%, cursul de
oferta pe piata financiara secundara este:
a. 100.000 u.m.
b. 200.000 u.m.
c. 50.000 u.m.
36. La un profit brut de 100 milioane u.m. si la un impozit pe profit de 38%, profitul admis are valoarea
de:
a. 38 mil. u.m.
b. 62 mil. u.m.
c. 52 mil. u.m.
37. Capitalul tehnic folosit la nivelul unei firme este de 1.000 mld. lei. La o cifra de afaceri de 500 mld.
lei, daca rata profitului la costurile totale este de 20 %, rata profitului la capitalul tehnic este de:
a. 12,3%
b. 8,3%
c. 10,3%
38. O firma care produce 1.000 bucati dintr-un bun realizeaza un profit pe bucata de 5 mil. u.m. cunoscand
ca marimea cifrei de afaceri reprezinta de 4 ori masa profitului, rata profitului la costurile totale de
productie reprezinta:
a. 23,3%
b. 33,3%
c. 7,3%
39. La nivelul unei tari in perioada T 1-T0, salariul nominal a crescut cu 10%, iar preturile de
consum au sporit cu 20%. Ce s-a intamplat cu salariul real?
a. a scazut cu 8,4%
b. a crescut cu 91,6%
c. a scazut cu 12,4%
40. La o crestere a salariului real cu 10% si a preturilor de consum cu 5%, salariul nominal va:
a. creste cu 11,5%
b. creste cu 15,5%
c. scade cu 8,5%
41. In legatura cu evolutia unei economii nationale se cunosc urmatoarele informatii:

Indicator U.M. Anul T0 Anul T1
Produsul intern brut (PIB) mil.lei 820.000 950.000
Populatia mil. locuitori 21,3 21,6
Deflatorul PIB % 100 200
Sa se calculeze marimea PIB per capita in valoare nominala in anul T0.
a. 35.189,6 lei/loc.
b. 38.497,7 lei/loc.
c. 189,6 lei/loc.

Populatia mil. locuitori 21,3 21,6
Sa se calculeze marimea PIB per capita in valoare nominala in anul T1.
a. 35.575,9 lei/loc.
b. 43.981,5 lei/loc.
c. 787,9 lei/loc.

Populatia mil.loc. 21,3 21,6
Consumul final mil.lei 150.000 160.000
Formarea bruta de capital mil.lei 260.000 279.000
tehnic fix
Exportul net mil.lei 15.700 16.400
Sa se calculeze variatia stocurilor in anul T0.
a. 394.300 mil.lei
b. 275.700 mil.lei
c. 425.700 mil.lei
Populatia mil.loc. 21,3 21,6
Consumul final mil.lei 150.000 160.000
tehnic fix
Sa se calculeze variatia stocurilor in anul T1.
a. 494.600 mil.lei
b. 295.400 mil.lei
c. 455.400 mil.lei

Populatia mil. locuitori 55.600 69.200
tehnic fix
Variatia stocurilor mil. lei 13.500 3.600
Sa se calculeze exportul net real in anul T0.
a. 6.500 mil.lei
b. 65 mil.lei
c. 3.500 mil.lei

tehnic fix
Sa se calculeze variatia stocurilor in termeni reali in anul T1.
a. 1.800 mil.lei
b. 3.600 mil.lei
c. 18 mil.lei

tehnic fix
Sa se calculeze exportul net real in anul T1.
a. 7.100 mil.lei
b. 14.200 mil.lei
c. 28.400 mil.lei
48. Daca multiplicatorul investitiilor are valoarea 3, iar investitiile cresc cu 2 unitati, consumul:
a. creste cu 4 unitati
b. creste cu 5 unitati
c. creste cu 1 unitate
49. Daca venitul creste cu 25 mld. lei, iar cheltuielile pentru consum sporesc cu 15 mld. lei,
multiplicatorul investitiilor are valoarea:
a. 10
b. 2,5
c. 2
acceleratorul investitiilor are valoarea:
a. 1,66
b. 0,66
c. 10
a. 0,64
b. 1,56
c. 0,36
52. Daca investitiile cresc cu 50 mld. lei, iar cheltuielile pentru consum sporesc cu 18 mld. lei,
a. 1,56
b. 2,77
c. 0,36
ANS: B
53. Daca venitul creste cu 50 mld. lei, iar cheltuielile pentru investitii sporesc cu 30 mld. lei,
a. 0,60
b. 1,66
c. 2
ANS: B
54. Daca consumul creste cu 150 mld. lei, iar cheltuielile pentru investitii sporesc cu 60 mld. lei,
a. 2,5
b. 0,4
c. 2
ANS: B
55. Intr-o economie nationala in care inclinatia marginala spre consum este 0,5; sporul
investitiilor de 300 mld. u.m. va avea ca rezultat un spor al venitului disponibil de:
a. 600 mld. u.m.
b. 500 mld. u.m.
c. 160 mld. u.m.
ANS: A
56. Cand inclinatia marginala spre consum este 0,5; multiplicatorul investitiilor este:
a. 2
b. 0,5
c. 3
ANS: A
57. Cand inclinatia marginala spre consum este 0,8; multiplicatorul investitiilor este:
a. 5
b. 2
c. 3
ANS: A
58. Cand inclinatia marginala spre economii este 0,8; multiplicatorul investitiilor este:
a. 1,25
b. 0,20
c. 3
ANS: A
59. Cat este inclinatia marginala spre economii daca sporul de venit este de 100 mil. u.m. iar
sporul de consum de 80 mil. u.m.:
a. 0,2
b. 5
c. 0,8
ANS: A
a. 0,7
b. 0,3
c. 0,8
ANS: A
a. 0,32
b. 0,53
c. 0,66
ANS: A
62. In luna februarie 2013 exporturile Romaniei au fost de 1.866 mil. USD, iar importurile de
2.184 mil. USD. Cat este gradul de acoperire a importurilor?
a. 85,40%
b. 40,75%
c. 1,17%
ANS: A
63. In anul 2013, exportul a fost de 86.500 mil. lei, iar PIB de 530.000 mil. lei. Cat este
intensitatea exporturilor?
a. 16%
b. 6,13%
c. de 6 ori mai mare
ANS: A
64. In anul 2013, exportul a fost de 95.630 mil. lei, iar importul de 112.600 mil. lei. Cat este
exportul net?
a. 16.970 mil.lei
b. 15,07%
c. -16.970 mil.lei
ANS: C
exportul net?
a. -0,3 %
b. 0,3 %
c. -199.700 mil.lei
ANS: C
66. La o populatie totala de 21,5 mil. locuitori, o populatie inapta de 42% din total si 540.000 de
şomeri; cat este populatia activa disponibila?
a. 12,47 mil. loc.
b. 9,57 mil. loc.
c. 11,93 mil. loc.
ANS: A
67. Cat este gradul de ocupare daca populatia ocupata este de 10,3 mil. loc., populatia totala de
21,5 mil.loc. si populatia activa disponibila de 59% din total populatie?
a. 81,2%
b. 15,3%
c. 49,0%
ANS: A
68. Cat este rata somajului functie de populatia disponibila daca numarul de someri este 543.000
persoane, populatia activa de 10.520 mii persoane iar populatia totala de 21,5 mil. loc.?
a. 5,16%
b. 2,53%
c. 17,40%
ANS: A
69. Cat este rata somajului functie de populatia ocupata daca numarul de someri este 780.000
persoane, populatia ocupata de 11.500 mii persoane iar populatia totala de 25,3 mil. loc.?
a. 6,78%
b. 15,30%
c. 3,08%
ANS: A
a. 1,55
b. 2,83
c. 2
a. 0,12
b. 8,33
c. 2
72. Cat este inclinatia marginala spre economii, daca sporul de venit este de 500 mil. u.m., iar
a. 0,75
b. 5
c. 0,25
73. Intr-o economie nationala in care inclinatia marginala spre consum este 0,3; sporul
investitiilor de 600 mld. u.m. va avea ca rezultat un spor al venitului disponibil de:
a. 857 mld. u.m.
b. 2.000 mld. u.m.
c. 180 mld. u.m.
exportul net?
a. 7.000 mil.lei
b. 70%
c. -7.000 mil.lei
75. Cat este rata somajului functie de populatia ocupata daca numarul de someri este 350.000
persoane, populatia ocupata de 9.500 mii persoane iar populatia totala de 21,3 mil. loc.?
a. 3,68%
b. 16,43%
c. 6,08%
1. Prin cererea agregata (globala), stiinta economica intelege cererea totala a gospodariilor
(menajelor), firmelor, guvernului si strainilor (care importa) de bunuri materiale si de servicii
produse intr-o economie, intr-o perioada de timp si la un nivel mediu general al preturilor
acestora.
R: T
2. Prin oferta agregata (globala), stiinta economica intelege cererea totala a gospodariilor
(menajelor), firmelor, guvernului si strainilor (care importa) de bunuri materiale si de servicii
produse intr-o economie, intr-o perioada de timp si la un nivel mediu general al preturilor
acestora.
R: F
3. Operaţiunile la termen sunt acelea in care transferul efectiv de valuta are loc intr-un interval
de 48 ore lucratoare socotite de la incheierea contractului.
R: F
4. Operaţiunile la vedere sunt acelea in care transferul efectiv de valuta are loc intr-un interval de
48 ore lucratoare socotite de la incheierea contractului.
R: T
5. Operatiunile Swap urmaresc evitarea riscurilor de catre marii importatori de marfuri, care
efectueaza intr-o zi anume o dubla tranzactie. Cumpararea la vedere a cantitatii de valuta de
care au nevoie si vanzarea ei la termen.
R: F
6. Pretul unei monede nationale exprimat intr-o alta moneda nationala cu care se compara
valoric se numeste curs valutar.
ANS: T
7. Pretul unei monede nationale exprimat intr-o alta moneda nationala cu care se compara
valoric se numeste valuta.
ANS: F
8. Actiunea este un titlu de credit si un titlu de valoare, emis de intreprinderi, institutii ori de stat,
care da dreptul detinatorului sa incaseze un venit anual fix, numit dobanda.
ANS: F
9. Obligatiunea este un titlu de credit si un titlu de valoare, emis de intreprinderi, institutii ori de
stat, care da dreptul detinatorului sa incaseze un venit anual fix, numit dobanda.
ANS: T
10. Activele reprezinta bunuri care au capacitatea de a genera fluxuri de venituri in viitor.
ANS: T
11. Cresterea cererii de moneda duce la sporirea cantitatii de moneda pe piata si scaderea ratei
dobanzii si invers.
ANS: F
12. Oferta de moneda reprezinta cantitatea de moneda pusa la dispozitia agentilor economici si a
altor utilizatori de moneda de catre sistemul bancar.
ANS: T
13. Cererea de moneda reprezinta cantitatea de moneda pusa la dispozitia agentilor economici si a
altor utilizatori de moneda de catre sistemul bancar.
ANS: F
14. Titlurile de renta sunt hartii de valoare, emise de stat, pentru a mobiliza la dispozitia sa sume
de bani necesari acoperirii unor cheltuieli. Ele sunt rambursabile.
ANS: F
15. Titlurile de renta sunt hartii de valoare, emise de stat, pentru a mobiliza la dispozitia sa sume
de bani necesari acoperirii unor cheltuieli. Ele sunt nerambursabile.
ANS: T
1. Nevoile umane reprezinta:

a. cerinte materiale si spirituale, de bunuri si servicii, de mediu ecologic etc. ale
vietii si activitatii oamenilor
b. doar nevoi fiziologice sau naturale
c. totalitatea elementelor care pot fi utilizate pentru producerea de bunuri materiale si
servicii
2. Prin nevoi regenerabile intelegem:

a. ca o nevoie satisfacuta la un moment dat după un timp se manifesta din nou
b. ca o nevoie satisfacuta la un moment dat genereaza o alta nevoie
c. ca o nevoie satisfacuta la un moment dat se va modifica ca urmare a progresului
societatii
3. Resursele reprezinta:
a. totalitatea elementelor care pot fi utilizate pentru producerea de bunuri
materiale si servicii destinate satisfacerii nevoilor
b. totalitatea elementelor atrase în circuitul economic, aflate in miscare ca fluxuri
c. totalitatea cerintelor nelimitate de bunuri si servicii
4. Caracteristicile nevoilor sunt:

a. dinamice, efective, complementare, concurente
b. dinamice, regenerabile, complementare, concurente
c. dinamice, regenerabile, complementare, congruente
ANS: B
5. În categoria nevoilor primare sunt incluse:

a. hrana
b. cultura
c. educatia
ANS: A
6. Costul de oportunitate al unei alegeri reprezinta:

a. pretul celei mai bune alternative sacrificate atunci cand se face o alegere intre mai
multe variante posibile, in alocarea resurselor
b. folosirea bunurilor si serviciilor pentru satisfacerea nevoilor
c. combinarile posibile de producere a doua bunuri prin folosirea integrala si eficienta
a resurselor disponibile la un moment dat
ANS: A
7. Componentele activitatii economice sunt:

a. productia, circulatia, distributia, consumul
b. productia, circulatia, distributia
c. productia, circulatia, reproductia, consumul
ANS: A
8. Structura activitatii economice pe verticala presupune:

a. industria, agricultura, constructiile transporturile, telecomunicatiile, comertul,
invatamantul, sanatatea etc.
b. microeconomia, mezoeconomia, macroeconomia, mondoeconomia
c. activitatea economica de baza, activitatea economica de servire, activitatea
economica auxiliara
ANS: B
9. Structura pe sectoare a activitatii economice presupune:

a. industria, agricultura, constructiile transporturile, telecomunicatiile, comertul,
invatamantul, sanatatea etc.
b. microeconomia, mezoeconomia, macroeconomia, mondoeconomia
c. primar, secundar, terţiar, cuaternar
ANS: C
10. Probabilitatea unor rezultate nedorite, care se concretizează în pierdere sau pagubă intr-o
activitate, operatiune sau actiune economica se numeste:
a. risc economic
b. productivitate economica
c. utilitate economica
ANS: A
11. Curba posibilitatilor de productie exprima:

a. cantitatea de bunuri si servicii care poate fi achizitionata la un moment dat, la un
anumit pret
b. combinarile posibile de producere a doua bunuri prin folosirea integrala si eficienta
c. pretul celei mai bune alternative sacrificate atunci cand se face o alegere intre mai
ANS: B
12. Productia consta in:

a. prin combinarea factorilor, oamenii produc bunuri materiale si servicii
c. trecerea bunurilor economice de la producator la consumator prin vanzare-cumparare, la
piata
ANS: A
13. Consumul consta in:

piata
ANS: B
14. Circulatia consta in:

piata
ANS: C
15. „Mana invizibila” la care face referire Adam Smith, autorul lucrarii „Avutia natiunilor, cercetare
asupra naturii si cauzelor ei”, este:
a. o functie a pietei
b. agentul economic privat
c. o functie a pretului de echilibru
ANS: A
16. Inductia este modul de rationare:

a. de la particular la general
b. de la general la particular
c. in functie de ceea ce este dominant
ANS: A
17. Deductia este modul de rationare:
a. de la particular la general
b. de la general la particular
c. in functie de ceea ce este dominant
ANS: B
18. Avantajul absolut il detine acel producator care:

a. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse in raport cu orice alt producator
b. realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate, in raport cu ceilalti
c. realizeaza bunul cu cea mai mare utilitate, in raport cu ceilalti
ANS: A
19. Avantajul relativ il detine acel producator care:

a. creeaza o cantitate data de bunuri cu mai putine resurse in raport cu orice alt producator
b. realizeaza bunul cu cel mai mic cost de oportunitate, in raport cu ceilalti
c. realizeaza bunul cu cea mai mare utilitate, in raport cu ceilalti
ANS: B
20. Functiile banilor sunt:

a. mijloc de masurare, de schimb, de plata, de rezerva de valoare
b. mijloc de masurare, de plata, de rezerva de valoare
c. mijloc de masurare, de schimb, de plata, de convertibilitate
ANS: A
21. Cantitatea de bunuri economice care se pot cumpara, la un moment dat, cu o unitate monetara sau o
suma data de bani se numeste:
a. convertibilitatea monedei
b. puterea de cumparare a banilor
c. moneda fiduciara
ANS: B
22. Insusirea legala a unei monede de a fi schimbata cu o alta moneda in mod liber, prin vanzare-
cumparare, pe piata, la un anumit pret se numeste:
a. convertibilitatea monedei
b. puterea de cumparare a banilor
c. moneda fiduciara
ANS: A
23. In categoria agentilor economici se includ:

a. intreprinderile, gospodariile, administratiile publice, administratiile private, institutiile de
credit si companiile de asigurari
b. intreprinderile, administratiile publice, administratiile private, institutiile de credit si
companiile de asigurari
c. producatorii si distribuitorii en-gros si en-detail
ANS: A
24. Piata exprima relatii economice dintre oameni, dintre agentii economici:
a. ce se desfasoara intr-un anumit spatiu, in cadrul carora se confrunta cererea cu oferta de
marfuri, se formeaza preturile, au loc negocieri si acte de vanzare-cumparare in conditii de
concurenta
b. in cadrul carora se confrunta cererea cu oferta de marfuri, se formeaza preturile, au loc
negocieri si acte de vanzare-cumparare in conditii de congruenta
c. se desfasoara intr-un anumit spatiu, in cadrul carora se confrunta cererea cu oferta de
marfuri, se formeaza preturile, au loc negocieri si acte de vanzare-cumparare in conditii de
congruenta
ANS: A
25. Legea cererii exprima:

a. relatia dintre cerere si pret, in cadrul careia cererea evolueaza in sens invers fata de pret
b. relatia dintre cerere si pret, in cadrul careia cererea evolueaza in acelasi sens cu pretul
c. relatia dintre cerere si venit, in cadrul careia cererea evolueaza in acelasi sens cu venitul
ANS: A
26. Efectul Giffen vizand cererea atipica consta in:

a. diminuarea preturilor la bunurile de lux, foarte scumpe, nu suscita o marire a cererii, ele
ramanand in continuare accesibile numai anumitor categorii sociale;
b. scaderea preturilor bunurilor inferioare, si deci cresterea venitului real sunt insotite de
diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea lor spre bunurile de consum mai elevate;
c. scaderea preturilor bunurilor de folosinta indelungata, si deci cresterea venitului real sunt
insotite de diminuarea cererii la aceste bunuri si deplasarea lor spre bunurile inferioare.
ANS: B
27. Efectul de venit nul consta in:

a. diminuarea preturilor la bunurile de lux, foarte scumpe, nu suscita o marire a cererii, ele
ramanand in continuare accesibile numai anumitor categorii sociale;
b. scaderea preturilor bunurilor inferioare, si deci cresterea venitului real sunt insotite de
c. marirea pretului bunurilor si serviciilor atrage dupa sine sporirea cererii atunci cand se
anticipeaza noi majorari de preturi in viitor.
ANS: A
28. Efectul de snobism consta in:

a. scaderea preturilor bunurilor inferioare, si deci cresterea venitului real sunt insotite de
b. marirea pretului bunurilor si serviciilor atrage dupa sine sporirea cererii atunci cand se
anticipeaza noi majorari de preturi in viitor;
c. cumpararea de marfuri din ce in ce mai scumpe de consumatori care doresc sa
demonstreze ca sunt bogati.
ANS: C
29. Cererea este rigida daca:

a. este mai mare ca 1;
b. este mai mica ca 1;
c. este egala cu 0.
ANS: C
30. Cand cererea este elastica si pretul creste:

a. venitul total scade
b. venitul total creste
c. nu se modifica venitul
ANS: A
31. Raportul dintre factorii de productie si resurse este:

a. supraunitar;
b. subunitar;
c. resursele si factorii de productie nu se pot compara din punct de vedere cantitativ.
ANS: B
32. Din punct de vedere al sistemului valorilor existente in societate activitatile pot avea caracter:
a. moral sau imoral
b. de repetare si reproducere
c. practic si teoretic
ANS: A
33. Piata de monopol este:

a. piata cu un singur cumparator
b. piata cu un singur producator
c. piata omogena
ANS: B
34. Pe piata de oligopol:

a. intreprinderile evita sa utilizeze pretul ca mijloc de impartire a pietei si utilizeaza
preturile directoare sau ale liderului
b. intreprinderile iau decizii referitoare atat la cantitatea de bunuri produsa cat si la
pret
c. intreprinderile fixeaza pretul de vanzare unic si pietele pe care furnizeaza marfa
ANS: A
35. Piata cu concurenta pura si perfecta are ca si trasatura:

a. atomicitatea agentilor economici
b. eterogenitatea produsului
c. mobilitatea limitata a persoanelor
ANS: A
36. Din punct de vedere al obiectului tranzactiei economice, se disting pietele:

a. bunurilor de consum final si factorilor de productie
b. cu concurenta perfecta si cu concurenta imperfecta
c. locale, regionale, nationale si mondiala
ANS: A
37. Costul de oportunitate al unei alegeri reprezinta:

a. pretul celei mai bune alternative sacrificate atunci cand se face o alegere intre mai
c. combinarile posibile de producere a doua bunuri prin folosirea integrala si eficienta
ANS: A
38. Legea ofertei exprima:

a. relatia dintre oferta si pret, in cadrul careia oferta evolueaza in sens invers fata de pret
b. relatia dintre oferta si pret, in cadrul careia oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul
c. relatia dintre oferta si venit, in cadrul careia oferta evolueaza in acelasi sens cu venitul
ANS: B
39. Oferta este elastica daca:

a. este mai mare ca 1;
b. este egala cu 1;
c. tinde la infinit.
ANS: A
40. Utilitatea economica reprezinta:

a. satisfactia pe care o resimte un individ ca urmare a consumului unei cantitati determinate
dintr-un bun, in anumite conditii spatio-temporale;
b. sporul de utilitate totala furnizat de consumul unei unitati suplimentare dintr-un bun;
c. ansamblul combinarilor posibile in consumul a doua bunuri, astfel incat nivelul satisfactiei
consumatorului sa fie acelasi.
ANS: A
41. Utilitatea marginala reprezinta:

ANS: B
42. Curba de indiferenta reprezinta:

ANS: C
43. Rata marginala de substitutie a bunului y cu bunul x este:

a. cantitatea din bunul x necesara pentru a inlocui o unitate din bunul y, astfel incat utilitatea
totala sa fie constanta;
b. cantitatea din bunul y necesara pentru a inlocui o unitate din bunul x, astfel incat utilitatea
totala sa fie constanta;
c. sacrificiul facut de bun x pentru a alege bunul y.
ANS: A
44. Conform legii utilitatii descrescande:

a. cu fiecare unitate consumata, creste utilitatea totala, iar utilitatea marginala scade;
b. cu fiecare unitate consumata, scade utilitatea totala, iar utilitatea marginala scade si ea;
c. cu fiecare unitate consumata, creste utilitatea totala, iar utilitatea marginala ramane
constanta.
ANS: A
45. Capitalul fix este:

a. acea parte a capitalului care participa la mai multe cicluri de productie, se consuma treptat
si se inlocuieste la intervale mai mari de timp;
b. acea parte a capitalului care participa la un singur ciclu de productie si se inlocuieste după
fiecare ciclu de productie;
c. acea parte a capitalului care participa la mai multe cicluri de productie si se inlocuieste
după fiecare ciclu de productie.
ANS: A
46. Capitalul circulant este:

a. acea parte a capitalului care participa la mai multe cicluri de productie, se consuma treptat
si se inlocuieste la intervale mai mari de timp;
b. acea parte a capitalului care participa la un singur ciclu de productie si se inlocuieste după
fiecare ciclu de productie;
c. acea parte a capitalului care participa la mai multe cicluri de productie si se inlocuieste
după fiecare ciclu de productie.
ANS: B
47. Proprietatile factorilor de productie care permit combinarea acestora sunt:

a. divizibilitatea, adaptabilitatea, complementaritatea, substituibilitatea;
b. divizibilitatea, diversitatea, complementaritatea, substituibilitatea;
c. divizibilitatea, adaptabilitatea, complementaritatea, convergenta.
ANS: A
48. Care din criteriile de mai jos se afla la baza impartirii capitalului tehnic in fix si circulant:
a. modul in care participa la activitatea economica, in care se consuma si se inlocuieste;
b. modul in care se realizeaza inlocuirea;
c. proprietatea asupra capitalului care este inlocuit.
ANS: A
49. In care din situatiile mentionate mai jos uzura capitalului fix nu reprezinta o pierdere pentru
intreprinzator:
a. cand capitalul fix se foloseste in activitatea economica;
b. cand uzura a avut loc datorita actiunii factorilor naturali, capitalul fix nefiind folosit;
c. cand uzura este superioara normelor tehnico-economice de utilizare a capitalului fix.
ANS: A
50. Productivitatea valorica este:

a. cea care permite masurarea randamentelor in natura ale utilizarii factorilor de productie;
b. cea care permite masurarea in termeni financiari-monetari a eficientei utilizarii factorilor
de productie;
c. cea care apreciaza ansamblul productiei in raport cu factorii de productie utilizati.
ANS: B
51. Productivitatea fizica este:

a. cea care permite masurarea randamentelor in natura ale utilizarii factorilor de productie;
b. cea care permite masurarea in termeni financiari-monetari a eficientei utilizarii factorilor
de productie;
c. cea care apreciaza ansamblul productiei in raport cu factorii de productie utilizati.
ANS: A
52. Productivitatea marginala reprezinta:

a. sporul de utilitate totala furnizat de consumul unei unitati suplimentare dintr-un bun;
b. sporul de productie care se obtine prin utilizarea unei unitati suplimentare din factorul i
ceilalti ramanand constanti;
c. sporul de productivitate care se obtine prin utilizarea unei unitati suplimentare din factorul
i ceilalti ramanand constanti.
ANS: B
53. Productivitatea marginala a capitalului reprezinta:
a. sporul de utilitate totala furnizat de consumul unei unitati suplimentare dintr-un bun;
b. sporul de productie care se obtine prin utilizarea unei unitati suplimentare din factorul i
ceilalti ramanand constanti;
c. sporul de productie la cresterea cu o unitate a capitalului ceilalti factori ramanand
constanti.
ANS: C
54. Costul de productie reprezinta:

a. in forma baneasca, totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de catre agentii economici
pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii;
b. in forma fizica, totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de catre agentii economici
pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii;
c. pretul celei mai bune alternative sacrificate atunci cand se face o alegere intre mai
multe variante posibile, in alocarea resurselor.
ANS: A
55. Costul economic consta in:

a. reflectarea, in bani, a cheltuielilor efectiv suportate de catre intreprindere, care rezulta
din evidenta contabila a acesteia;
b. reflectarea, in bani, a cheltuielilor efectiv suportate de catre intreprindere, cat si acel
consum de resurse care nu presupune plati efective evidentiate sub forma de cheltuieli;
c. cheltuielile efectuate de catre întreprindere si inregistrate in costurile efectiv platite.
ANS: B
56. Costul contabil consta in:

a. reflectarea, in bani, a cheltuielilor efectiv suportate de catre intreprindere, care rezulta
din evidenta contabila a acesteia;
c. consum de resurse care nu presupune plati efective evidentiate sub forma de cheltuieli.
ANS: A
57. Costul implicit consta in:

a. consum de resurse ale agentului economic neinclus in costul efectiv platit de catre acesta;
ANS: A
58. Costul explicit consta in:

a. consum de resurse ale agentului economic neinclus in costul efectiv platit de catre acesta;
ANS: C
59. Amortizarea capitalului fix reprezinta o componenta a costului:

a. fix,
b. variabil,
c. mediu.
ANS: A
60. Costul total se determina:

a. ca suma de capital fix si circulant;
b. ca suma de cost fix si variabil;
c. ca suma de cost fix si circulant.
ANS: B
61. Costul mediu fix este un raport intre:

a. costul fix si pret;
b. costul fix si productie;
c. costul mediu si capitalul fix.
ANS: B
62. Costul marginal este un raport intre:

a. costul fix si productie;
b. variatia costului total pentru obtinerea unei unitati suplimentare de productie;
c. sporul de productie rezultat de cresterea costului.
ANS: B
63. Incasarea totala reprezinta:

a. suma totala obtinuta in urma vanzarii productiei respective;
b. variatia incasarii antrenata de o variatie infinit de mica a cantitatii vandute;
c. productia inmultita cu costul de productie.
ANS: A
64. Pragul de rentabilitate poate fi exprimat prin relatia:

a. incasarea medie este egala cu costul mediu total;
b. incasarea medie este egala cu costul total;
c. incasarea marginala este egala cu costul de productie.
ANS: A
65. Pretul de echilibru vizeaza:

a. intersectarea curbei cererii cu cea a ofertei;
b. costul marginal sa fie egal cu utilitatea marginala;
c. productivitatea muncii sa fie egala cu costul total.
ANS: A
66. Intreprinderea intruneste premisele realizarii profitului maxim atunci cand:

a. Pret = Cost marginal;
b. Pret= Cost mediu;
c. Cost mediu = Productivitate medie.
ANS: A
67. Concurenta reprezinta:

a. o confruntare deschisa intre agentii economici pentru realizarea unei pozitii cat mai
avantajoase pe piata, corespunzatoare intereselor proprii;
b. o confruntare neloiala intre agentii economici pentru realizarea unei pozitii cat mai
avantajoase pe piata, corespunzatoare intereselor proprii;
c. o confruntare deschisa intre agentii economici pentru realizarea unei pozitii medii pe piata,
corespunzatoare intereselor proprii.
ANS: A
68. Trasaturile pietei cu concurenta perfecta sunt:

a. atomicitatea produselor, omogenitatea produsului, mobilitatea perfecta a factorilor de
productie si a bunurilor de consum, transparenta perfecta a pietei;
b. atomicitatea agentilor economici, omogenitatea agentilor economici, mobilitatea perfecta a
factorilor de productie si a bunurilor de consum, transparenta perfecta a pietei;
c. atomicitatea agentilor economici, omogenitatea produsului, mobilitatea perfecta a
factorilor de productie si a bunurilor de consum, transparenta perfecta a pietei.
ANS: C
69. Omogenitatea produsului implica:

a. o calitate identica a marfii de un gen anume, livrata pe o piata data, de catre toti vanzatorii;
b. inexistenta unor obstacole de ordin tehnic si financiar, in calea miscarii produselor, a
capitalului si muncii, intre ramuri si zone diferite, in cautarea unor venituri mai mari,
precum si libera circulatie a bunurilor de consum intre diverse piete locale si nationale;
c. posibilitatea agentilor economici de a avea la dispozitie informatiile necesare si suficiente
privind calitatea bunurilor fabricate, a tehnicilor utilizate in productia tuturor marfurilor, a
locurilor de aprovizionare cu factori de productie, a pietelor de desfacere, a preturilor de
vanzare etc.
ANS: A
70. Transparenta perfecta a pietei implica:

a. o calitate identica a marfii de un gen anume, livrata pe o piata data, de catre toti vanzatorii;
b. inexistenta unor obstacole de ordin tehnic si financiar, in calea miscarii intreprinzatorilor,
a capitalului si muncii, intre ramuri si zone diferite, in cautarea unor venituri mai mari,
c. posibilitatea agentilor economici de a avea la dispozitie informatiile necesare si suficiente
vanzare etc.
ANS: C
71. Atomicitatea agentilor presupune:

a. un mare numar de vanzatori si cumparatori, avand putere economica mica in raport cu
capacitatea totala de productie a ramurii, precum si apropierea sensibila a dimensiunilor
unitatilor economice;
b. o calitate identica a marfii de un gen anume, livrata pe o piata data, de catre toti vanzatorii;
c. inexistenta unor obstacole de ordin tehnic si financiar, in calea miscarii intreprinzatorilor,
precum si libera circulatie a bunurilor de consum intre diverse piete locale si nationale.
ANS: A
72. Mobilitatea perfecta a factorilor de productie si a bunurilor de consum presupune:

a. posibilitatea agentilor economici de a avea la dispozitie informatiile necesare si suficiente
vanzare etc;
b. inexistenta unor obstacole de ordin tehnic si financiar, in calea miscarii intreprinzatorilor,
c. un mare numar de vanzatori si cumparatori, avand putere economica mica in raport cu
capacitatea totala de productie a ramurii, precum si apropierea sensibila a dimensiunilor
unitatilor economice.
ANS: B
73. Piata de monopol presupune:

a. existenta unui singur vanzator/ producator pe piata;
b. existenta unui singur cumparator pe piata;
c. existenta a doua intreprinderi mari intr-o ramura de activitate.
ANS: A
74. Piata oligopolista presupune:

a. existenta intr-o ramura a unui numar relativ mic de intreprinderi;
b. existenta a doua intreprinderi mari intr-o ramura de activitate;
c. existenta intr-o ramura a unui numar mare de producatori de talie relativ mica si apropiata
si prin diferentierea produselor.
ANS: A
75. Piata monopolistica presupune:

a. existenta intr-o ramura a unui numar relativ mic de intreprinderi;
b. existenta a doua intreprinderi mari intr-o ramura de activitate;
ANS: C
76. Piata monopson presupune:

a. existenta unui singur vanzator/ producator pe piata;
b. existenta unui singur cumparator pe piata;
ANS: B
77. Piata muncii reprezinta:

a. spatiul economic in cadrul caruia se confrunta cererea de munca cu oferta de munca, au
loc negocieri privind angajarea salariala;
b. spatiul economic in cadrul caruia se confrunta cererea cu oferta, au loc negocieri privind
prestarea unei activitati lucrative;
c. ansamblul tranzactiilor cu moneda, asa cum rezulta el din confruntarea cererii cu oferta.
ANS: A
78. Piata muncii reprezinta:

a. spatiul economic in cadrul caruia se confrunta cererea de munca cu oferta de munca, au
loc negocieri privind angajarea salariala;
b. spatiul economic in cadrul caruia se confrunta cererea cu oferta, au loc negocieri privind
prestarea unei activitati lucrative;
c. ansamblul tranzactiilor cu moneda, asa cum rezulta el din confruntarea cererii cu oferta.
ANS: A
79. Cererea de munca este alcatuita din:

a. necesarul de munca din partea agentilor economici, la un moment dat;
b. persoanele apte de munca si disponibile pentru o munca salariata, la un moment dat;
c. populatia disponibila activa, la un moment dat.
ANS: A
80. Oferta de munca este alcatuita din:

a. necesarul de munca din partea agentilor economici, la un moment dat;
b. persoanele apte de munca si disponibile pentru o munca salariata, la un moment dat;
c. numarul locurilor de munca disponibile la un moment dat.
ANS: B
81. Populatia activa este:

a. acea parte a populatiei apte de munca formata din persoanele ocupate care exercita o
activitate remunerata sau cauta un loc de munca;
b. acea parte a populatiei apte de munca formata din persoane care cauta un loc de munca;
c. acea parte a populatiei apte de munca formata din persoanele ocupate care exercita o
activitate.
ANS: A
82. Cererea de munca in raport cu salariul se afla in relatie de:

a. invers proportionalitate;
b. directa proportionalitate;
c. nu sunt relationate.
ANS: A
83. Rata de activitate este raportul procentual intre:

a. populatia activa si populatia in varsta legala de munca;
b. populatia activa si populatia ocupata;
c. populatia ocupata si populatia activa.
ANS: A
84. Salariul este privit ca si cost in viziunea:

a. angajatorului;
b. angajatului;
c. statului.
ANS: A
85. Salariul este privit ca si venit in viziunea:

a. angajatorului;
b. angajatului;
c. statului.
ANS: B
86. Efectul de substitutie corelat cu salariul vizeaza:

a. reducerea timpului liber si cresterea, corespunzatoare, a timpului destinat muncii, care-i
asigura lucratorului venituri mai mari;
b. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare, care-i asigura un standard de
viata relativ ridicat, astfel incat au loc micsorarea timpului destinat muncii si sporirea,
corespunzatoare, a timpului liber;
c. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare, care-i asigura un standard de
viata relativ ridicat, astfel incat au loc cresterea timpului destinat muncii si reducerea,
corespunzatoare, a timpului liber.
ANS: A
87. Efectul de venit corelat cu salariul vizeaza:

a. reducerea timpului liber si cresterea, corespunzatoare, a timpului destinat muncii, care-i
asigura lucratorului venituri mai mari;
b. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare, care-i asigura un standard de
viata relativ ridicat, astfel incat au loc micsorarea timpului destinat muncii si sporirea,
corespunzatoare, a timpului liber;
c. situatia in care salariatul obtine un venit suficient de mare, care-i asigura un standard de
viata relativ ridicat, astfel incat au loc cresterea timpului destinat muncii si reducerea,
corespunzatoare, a timpului liber.
ANS: B
88. Salariul nominal reprezinta:

a. suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care presteaza munca;
b. suma de bani primita de salariat dupa ce s-a scazut impozitul si alte retineri prevazute de
lege;
c. cantitatea de bunuri si servicii care poate fi achizitionata cu salariul net, la un nivel dat al
preturilor, intr-o anumita perioada de timp.
ANS: A
89. Salariul nominal reprezinta:

a. suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care presteaza munca;
lege;
ANS: A
90. Salariul brut reprezinta:

a. suma de bani pe care salariatul o primeste de la unitatea pentru care presteaza munca si
inscris in contractul individual de munca;
lege;
ANS: A
91. Salariul care reprezinta cantitatea de bunuri si servicii de consum care poate fi cumparata, la
un moment dat, cu salariul nominal se numeste:
a. salariul minim;
b. salariul real;
c. salariul de baza.
ANS: B
92. Salariul care se calculeaza prin inmultirea tarifului salarial orar negociat cu numarul de ore
lucrate intr-o luna sau in alt segment de timp este:
a. salariul minim;
b. salariul net;
c. salariul de baza.
ANS: C
93. Sumele de bani pe care salariatul le incaseaza, acestea rezultand din salariul brut corectat cu
diminuarile obligatorii conform legii (impozite pe salarii, taxe etc.) se numesc:
a. salarii nete;
b. salarii de baza;
c. salarii directe.
ANS: A
94. Salariul format din salariul net si din alte venituri ce se cuvin salariatului (concediul legal,
eventual al 13-lea salariu) este:
a. salariul brut;
b. salariul de baza;
c. salariul direct.
ANS: C
95. Salarizarea in regie presupune remunerarea salariatului dupa:

a. timpul lucrat;
b. cantitatea de produse realizate sau numarul operatiilor executate;
c. nivelul de indeplinire a sarcinilor stabilite prin contract.
ANS: A
96. Salarizarea in acord presupune remunerarea salariatului dupa:

a. timpul lucrat;
ANS: B
97. Salarizarea in remiza presupune remunerarea salariatului dupa:

a. timpul lucrat;
ANS: C
98. Profitul brut este:

a. partea din venitul total dupa ce s-au scazut cheltuielile de productie;
b. partea din profit care ramane dupa ce au fost deduse: dobanda la capitalul propriu
al intreprinzatorului, salariul ca recompensa pentru activitatea sa, arenda si chiria
pentru terenul si cladirea care ii apartin, impozitele si taxele ce se suporta direct
din profit;
c. recompensa pentru priceperea intreprinzatorului, si raspunderea pe care acesta si-o
asuma prima pentru risc si incertitudine.
ANS: A
99. Profitul net este:

a. partea din venitul total dupa ce s-au scazut cheltuielile de productie;
b. partea din profit care ramane dupa ce au fost deduse: dobanda la capitalul propriu
din profit;
c. partea din profit generata de imprejurari deosebite, care nu au legatura cu
activitatea intreprinzatorului.
ANS: B
100. Profitul normal este:

a. partea din profit care ramane dupa ce au fost deduse: dobanda la capitalul propriu
din profit;
b. recompensa pentru priceperea intreprinzatorului, si raspunderea pe care acesta si-o
asuma prima pentru risc si incertitudine;
ANS: B
101. Profitul pur este:

a. partea din profit care ramane dupa ce au fost deduse: dobanda la capitalul propriu
din profit;
ANS: C
102. Profitul marginal este:

a. profitul asigurat de productia marginala;
ANS: A
103. Masa profitului se determina:

a. ca diferenta intre venitul total si costul de productie;
b. ca raport procentual intre marimea profitului si capitalul folosit;
c. ca raport intre marimea profitului si capitalul folosit.
ANS: A
104. Rata profitului se determina:

a. ca diferenta intre venitul total si costul de productie;
b. ca raport procentual intre marimea profitului si capitalul folosit;
c. ca raport intre marimea profitului si capitalul folosit.
ANS: B
105. Renta economica este:

a. plata pentru folosirea unei resurse economice nesubstituibile, a carei oferta totala
este insuficienta in raport cu cererea, constituind un venit pentru posesorul
acesteia;
b. plata pentru folosirea unei resurse economice substituibile, a carei oferta totala este
insuficienta in raport cu cererea, constituind un venit pentru posesorul acesteia;
c. plata pentru folosirea unei resurse economice nesubstituibile, a carei oferta totala
este insuficienta in raport cu cererea, constituind o cheltuiala pentru posesorul
acesteia.
ANS: A
106. Renta este:

a. un venit stabil realizat de posesorul unui bun imobiliar sau mobiliar;
b. plata pentru folosirea unei resurse economice nesubstituibile, a carei oferta totala
este insuficienta in raport cu cererea, constituind un venit pentru posesorul
acesteia;
c. plata pentru utilizarea pamantului, constituind un venit pentru posesorul acesteia.
ANS: A
107. Renta funciara este:

a. un venit ce revine proprietarului funciar in virtutea dreptului de proprietate asupra
terenului;
b. rezultatul diferentei de continut in substanta utila a zacamantului sau de pozitie;
c. un venit excedentar incasat de intreprinzatorii care dispun si folosesc factori de
productie cu insusiri exceptionale, rari si nesubstituibili, de la utilizarea carora sunt
exclusi ceilalti.
ANS: A
108. Renta miniera este:

terenului;
exclusi ceilalti.
ANS: B
109. Renta de monopol este:

terenului;
exclusi ceilalti.
ANS: C
110. Renta de abilitate este:

a. un venit excedentar incasat de intreprinzatorii care dispun si folosesc factori de
exclusi ceilalti;
b. un venit suplimentar care se obtine ca urmare a aptitudinilor si calitatilor
exceptionale pe care le are un individ;
c. un venit rezultat din pretul, mai ridicat, pe care consumatorul ar fi dispus sa-l
plateasca pentru a cumpara marfa dorita, fata de pretul platit in realitate, mai redus.
ANS: B
111. Renta consumatorului este:

a. un venit excedentar incasat de intreprinzatorii care dispun si folosesc factori de
exclusi ceilalti;
ANS: C
112. Renta de marca este:
a. un venit obtinut de detinatorii de marca/ autor/ model;
ANS: A
113. Nu reprezinta o functie a banilor:

a. mijloc de masurare a activitatii economice;
b. mijloc de plata;
c. acordarea de imprumuturi solicitantilor.
ANS: C
114. Primul agregat monetar cuprinde:

a. monedele divizionare
b. bonuri de casa
c. obligatiuni
ANS: A
115. Bancile comerciale:

a. au rol de atragere a disponibilitatilor banesti de la agentii economici si populatie,
acordarea de credite si efectuarea tuturor operatiunilor specifice sistemului bancar
b. colecteaza numai de la membrii cooperatori si acorda imprumuturi acestora
c. efectueaza colectari de la populatie si acorda credite pentru constructia de locuinte
ANS: A
116. Cooperativele de credit:

a. au rol de atragere a disponibilitatilor banesti de la agentii economici si populatie,
acordarea de credite si efectuarea tuturor operatiunilor specifice sistemului bancar
b. colecteaza numai de la membrii cooperatori si acorda imprumuturi acestora
c. efectueaza colectari de la populatie si acorda credite pentru constructia de locuinte
ANS: B
117. Functiile pasive ale bancilor se concretizeaza in :

a. depuneri pentru executarea de plati din ordinul clientilor
b. acordarea de imprumuturi solicitantilor, care intrunesc conditiile de bonitate
financiara
c. pastrarea elasticitatii mijloacelor de plata
ANS: A
118. Rolul Bancii Centrale este de a:

a. emite moneda si a exercita control asupra monedei aflate in circulatie
b. face legatura intre agentii privati, pune in circulatie moneda legala, acorda credite
si creeaza o forma specifica de moneda, cea bancara
c. oferi si de a solicita disponibilitati banesti, prin intermediul bancilor sau altor
agenti de schimb
ANS: A
119. Rolul sistemului bancar este de a:

agenti de schimb
ANS: B
120. Rolul statului este de a:

agenti de schimb
ANS: C
121. Dobanda reprezinta:

a. suma de bani platita pentru dreptul de folosinta temporara a mijloacelor banesti
imprumutate
b. marimea absoluta a dobanzii anuale platita la suma totala imprumutata
c. raportul procentual intre masa dobanzii si capitalul imprumutat
ANS: A
122. Rata dobanzii reprezinta:

imprumutate;
b. marimea absoluta a dobanzii anuale platita la suma totala imprumutata;
c. raportul procentual intre masa dobanzii si capitalul imprumutat.
ANS: C
123. Rata dobanzii nete reprezinta:
imprumutate
b. rata dobanzii nominale din care s-a scazut impozitul
c. rata nominala a dobanzii din care se scade rata inflatiei
ANS: B
124. Masa dobanzii reprezinta:

imprumutate
b. marimea absoluta a dobanzii anuale platita la suma totala imprumutata
c. raportul procentual intre dobanda si capitalul imprumutat
ANS: B
125. Activele fizice cuprind:

a. bunurile constituite in stocuri si rezerve materiale
b. depozitele monetare si semi-monetare
c. hartiile de valoare pe termen scurt si pe termen lung, sau fara termen
ANS: A
126. Activele financiare cuprind:

a. bunurile constituite in stocuri si rezerve materiale
b. depozitele monetare si semi-monetare
c. bunuri de consum de folosinta indelungata
ANS: B
127. Actiunea este un titlu de valoare care:

a. confera posesorului dreptul la un venit anual variabil (de regula), numit dividend
b. confera posesorului dreptul la un venit anual fix, numit dobanda
c. este emis de banci, cu scopul acordarii unui imprumut agentilor economici, pe care
acestia il garanteaza cu terenuri sau imobile
ANS: A
128. Obligatiunea este un titlu de valoare care:

ANS: B
129. Obligatiunea ipotecara este un titlu de valoare care:

ANS: C
130. Prin titlu de renta se intelege acea hartie de valoare care:

c. este emisa de stat, pentru a mobiliza la dispozitia sa sume de bani necesare
acoperirii unor cheltuieli
ANS: C
131. Casele de brokeraj indeplinesc urmatoarele functii:

a. introducerea noilor emisiuni de titluri pe piata primara de capital
b. introducerea noilor emisiuni de titluri pe piata monetara
c. tranzacţii pe pietele secundare valutare
ANS: A
132. Valuta convertibila este:

a. moneda nationala a unui stat, aflata in posesia unor persoane fizice sau juridice
straine
b. este aceea care se poate preschimba liber pe alte valute
c. este aceea care se poate schimba pe alte valute doar in cantitati limitate si in
conditii strict delimitate
ANS: B
133. Valuta neconvertibila este:

a. moneda nationala a unui stat, aflata in posesia unor persoane fizice sau juridice
straine
b. este aceea care se poate preschimba liber pe alte valute
c. este aceea care se poate schimba pe alte valute doar in cantitati limitate si in
conditii strict delimitate
ANS: C
134. Cursul valutar este:

a. raportul cantitativ in care o valuta se schimba pe alta;
b. moneda nationala a unui stat, aflata in posesia unor persoane fizice sau juridice
straine;
c. suma de bani platita pentru dreptul de folosinta temporara a mijloacelor banesti
imprumutate.
ANS: A
135. Operatiunile valutare de tip Hedging urmaresc:

a. evitarea riscurilor de catre marii importatori de marfuri, astfel intr-o zi anume
importatorii realizeaza o dubla tranzactie: cumpara la vedere o cantitate de valuta
de care au nevoie si o vand la termen, urmand ca la scadenta sa cumpere iar valuta
necesara
b. schimbul reciproc intre, de regula, doua banci centrale cu scopul acordarii de
imprumuturi de catre una din ele unei terte banci
c. transferul de valuta efectiv, intr-un interval de timp care depaseste 48 de ore
lucratoare, calculate la data incheierii contractului
ANS: A
136. Operatiunile la termen urmaresc:

necesara
imprumuturi de catre una din ele unei terte banci
lucratoare, calculate la data incheierii contractului
ANS: C
137. Operatiunile Swap urmaresc:

necesara;
imprumuturi de catre una din ele unei terte banci;
lucratoare, calculate la data incheierii contractului.
ANS: B
138. Primul economist care a cercetat cu prioritate fenomenul macroeconomic a fost:

a. Adam Smith
b. John M. Keynes
c. Cobb- Douglas
ANS: B
139. Productia de bunuri si servicii, dintr-o perioada de timp, a agentilor economici dintr-o
tara fara a fi dedus consumul intermediar si soldul veniturilor din munca si proprietate cu
restul lumii sau exteriorul exprima, in forma monetara:
a. produsul global brut
b. produsul intern brut
c. produsul national net
ANS: A
140. Valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului
economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si
straini, intr-o anumita perioada de timp, de regula, un an exprima, in forma monetara:
a. produsul national brut
c. produsul global brut
ANS: B
141. Marimea valorii adaugate nete a bunurilor economice destinate consumului final,
care au fost produse in interiorul unei economii, de catre agentii economici
autohtoni si straini, intr-un anumit interval de timp exprima, in forma monetara:
a. venitul national
c. produsul intern net
ANS: C
142. Marimea valorii adaugate nete, a bunurilor si serviciilor finale obtinute de

agentii economici autohtoni, care actioneaza in interiorul tarii si in afara acesteia,
obtinuta in cursul unei perioade de timp, exprimata in preturile pietei se numeste:
a. produs intern net
b. produs national net
c. venit national
ANS: B
143. In categoria veniturilor primare avem:

a. alocatia,
b. renta,
c. pensia.
ANS: B
144. In categoria veniturilor secundare avem:

a. alocatia,
b. dobanda,
c. salariul.
ANS: A
145. Economiile se determina ca diferenta intre:

a. venit si consum,
b. cerere si venit,
c. venit si cost.
ANS: A
146. Investitiile se determina ca diferenta intre:

a. venit si consum,
b. cerere si oferta,
c. venit si economii.
ANS: A
147. Inclinatia medie spre consum reprezinta:

a. relatia dintre cheltuielile pentru consum si suma totala a venitului, dorind sa arate
cat cheltuim pentru consum dintr-o unitate monetara de venit.
b. relatia dintre suma de bani cheltuita pentru consum din venitul suplimentar obtinut
si marimea acestuia din urma.
c. relatia dintre suma absoluta a economiilor si venitul total.
ANS: A
148. Inclinatia marginala spre consum reprezinta:

a. relatia dintre cheltuielile pentru consum si suma totala a venitului, dorind sa arate
cat cheltuim pentru consum dintr-o unitate monetara de venit.
ANS: B
149. Inclinatia marginala spre economii reprezinta:

a. raportul dintre economiile facute din venitul suplimentar obtinut si marimea
acestuia din urma.
ANS: A
150. Inclinatia medie spre economii reprezinta:

a. raportul dintre economiile facute din venitul suplimentar obtinut si marimea
acestuia din urma.
ANS: C
151. Multiplicatorul investitiilor este:

a. marime pozitiva si mai mare decat 1,
b. marime pozitiva si mai mica decat 1,
c. marime negativa, care tinde spre 0.
ANS: A
152. Multiplicatorul investitiilor este raportul intre:

a. sporul veniturilor si sporul investitiilor,
b. sporul investitiilor si sporul consumului,
c. sporul consumului si sporul investitiilor.
ANS: A
153. Acceleratorul investitiilor este raportul intre:

ANS: B
154. Acceleratorul investitiilor este raportul intre:

ANS: B
155. Fluctuatiile economice intamplatoare sau accidentale sunt determinate:

a. de factori sau evenimente neasteptate, ca inundatii, seceta, fenomene seismice,
razboaie, etc.
b. de factori naturali si sociali.
c. de insusi mecanismul de functionare a economiei, de structuri interne si
interdependente ale acesteia.
ANS: A
156. Fluctuatiile economice ciclice sunt determinate:

razboaie, etc.
ANS: C
157. Fluctuatiile economice sezoniere sunt determinate:

razboaie, etc.
ANS: B
158. Alternanta ca trasatura a ciclicitatii activitatii economice consta in faptul ca:

a. procesul economic supus ciclicitatii suporta in mod alternativ
fenomene de crestere sau descrestere economica;
b. procesul economic se supune intotdeauna ciclicitatii, el neputand sa de desfasoare
in afara acesteia;
c. procesul economic supus ciclicitatii are reveniri, aproximative, sub
raport calitativ, la valori anterioare dupa o anumita perioada care poate fi estimata.
ANS: A
159. Inerenta ca trasatura a ciclicitatii activitatii economice consta in faptul ca:

a. procesul economic supus ciclicitatii suporta in mod alternativ
fenomene de crestere sau descrestere economica;
b. procesul economic se supune intotdeauna ciclicitatii, el neputand sa de desfasoare
in afara acesteia;
c. procesul economic supus ciclicitatii are reveniri, aproximative, sub
raport calitativ, la valori anterioare dupa o anumita perioada care poate fi estimata.
ANS: B
160. Amplitudinea ciclului economic se refera la:

a. marimea variabilelor specifice activitatii economice in punctul de relansare,
comparativ cu punctul de contractie;
b. diferenta dintre doua puncte succesive de contractie/ relansare.
c. intervalul de timp dupa care curba ce descrie ciclul economic intersecteaza curba
ce descrie trendul activitatii economice analizate.
ANS: A
161. Abaterea de trend a ciclului economic se refera la:

b. diferenta dintre doua puncte succesive de contractie/ relansare.
ANS: B
162. Durata de conformare a ciclului economic se refera la:

b. intervalul de timp pe care se intinde ciclul economic analizat;
c. intervalul de timp dupa care curba ce descrie ciclul economic intersecteaza
curba ce descrie trendul activitatii economice analizate.
163. Perioada ciclului economic se refera la:

b. intervalul de timp pe care se intinde ciclul economic analizat;
164. Ciclurile Kitchin sunt cicluri economice care:

a. au o durata de circa 40 de luni si se mai numesc si cicluri ale
stocurilor datorita faptului ca principala cauza a producerii
acestor cicluri o reprezinta necesitatea refacerii stocurilor de orice fel.
b. au o durata de circa 10 ani si se mai numesc cicluri decenale sau cicluri de afaceri.
Ele sunt determinate de evolutiile profunde ale marilor procese industriale care se
petrec in sistemul economic respectiv, precum si de politicile bancare pe termen
lung. Cuprind fazele expansiune si recesiune, iar intre acestea criza si reluarea
activitatii.
c. au o durata de circa 50 de ani. Acest ciclu se constituie intr-o infasuratoare, pe
termen lung, a ciclurilor economice cu o durata mai mica.
165. Ciclurile Juglar sunt cicluri economice care:

stocurilor datorita faptului ca principala cauza a producerii acestor
cicluri o reprezinta necesitatea refacerii stocurilor de orice fel.
b. au o durata de circa 10 ani si se mai numesc cicluri decenale sau cicluri de
afaceri. Ele sunt determinate de evolutiile profunde ale marilor procese
industriale care se petrec in sistemul economic respectiv, precum si de
politicile bancare pe termen lung. Cuprind fazele expansiune si recesiune, iar
intre acestea criza si reluarea activitatii.
166. Ciclurile Kondratieff sunt cicluri economice care:

stocurilor datorita faptului ca principala cauza a producerii acestor
cicluri o reprezinta necesitatea refacerii stocurilor de orice fel.
b. au o durata de circa 10 ani si se mai numesc cicluri decenale sau cicluri de afaceri.
Ele sunt determinate de evolutiile profunde ale marilor procese industriale care se
petrec in sistemul economic respectiv, precum si de politicile bancare pe termen
lung. Cuprind fazele expansiune si recesiune, iar intre acestea criza si reluarea
activitatii.
167. Punctul prin care se trece de la faza de recesiune la faza de expansiune a ciclului economic se
numeste:
a. punct de relansare;
b. punct de contractie;
c. punct de stagnare.
168. Punctul prin care se trece de la faza de expansiune la faza de recesiune a ciclului economic se
numeste:
a. punct de relansare;
b. punct de contractie;
c. punct de stagnare.
169. Cand perioada ciclului economic se masoara intre doua puncte de contractie se numeste:
a. perioada inchisa a ciclului economic;
b. perioada deschisa a ciclului economic;
c. perioada de decolare a ciclului economic.
170. Cand perioada ciclului economic se masoara intre doua puncte de relansare se numeste:
a. perioada inchisa a ciclului economic;
b. perioada deschisa a ciclului economic;
c. perioada de decolare a ciclului economic.
171. Somerii involuntari sunt aceia care:
a. si-au pierdut locul de munca din ratiuni independente de vointa lor si care incep
imediat sa caute un nou loc de munca
b. si-au parasit slujba din vointa lor si au inceput imediat sa caute de lucru
c. au mai lucrat dar care, chiar inainte de a cauta de lucru au fost inactivi.
ANS: A
172. Somerii voluntari sunt aceia care:

ANS: B
173. Persoanele reintegrate pe piata muncii sunt acelea care:

ANS: C
174. Somajul este:

a. o stare de dezechilibru pe piata muncii in cadrul careia exista un
excedent de oferta de munca fata de cererea de munca, adica un
surplus de populatie activa care nu-si gaseste loc de munca.
b. o stare de echilibru pe piata muncii in cadrul careia exista un excedent
de oferta de munca fata de cererea de munca, adica un surplus de
populatie activa care nu-si gaseste loc de munca.
c. o stare de dezechilibru pe piata muncii in cadrul careia exista un
excedent de cerere de munca fata de oferta de munca, adica un surplus
de populatie activa care nu-si gaseste loc de munca.
ANS: A
175. Somajul conjunctural este:

a. efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri, sectoare
economice, sub impactul unor factori economici, politici, sociali,
interni si internationali.
b. derivat din conversiunea unor activitati economice, din restructurarile de ramura si
subramura impuse de progresul tehnic.
c. efectul introducerii noilor tehnologii care impun un nou mod de
organizare a productiei si a muncii si in consecinta o reducere a locurilor de
munca.
ANS: A
176. Somajul tehnologic este:

munca.
ANS: C
177. Somajul structural este:

munca.
ANS: B
178. Somajul deghizat:

a. cuprinde persoanele declarate si inregistrate in categoria someri dar
care lucreaza fara contract de munca si beneficiaza de toate drepturile
prevazute in legi privind somerii;
b. consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu
diminuarea corespunzatoare a salariului;
c. cuprinde persoanele declarate si inregistrate in categoria someri dar
care lucreaza cu contract de munca si beneficiaza de toate drepturile prevazute
in legi privind somerii.
ANS: A
179. Marimea absoluta a somajului consta in:

a. numarul total al somerilor existent la un moment dat in economia
nationala intr-o zona geografica, in anumite ramuri, profesii etc.
b. un raport procentual intre numarul somerilor si populatia activa.
c. intervalul de timp din momentul incetarii partiale sau totale a activitatii pana la
reincadrarea sau reluarea muncii intr-un domeniu sau altul.
ANS: A
180. Rata somajului consta in:

c. intervalul de timp din momentul incetarii partiale sau totale a activitatii pana la
reincadrarea sau reluarea muncii intr-un domeniu sau altul.
181. Durata somajului consta in:

c. intervalul de timp din momentul incetarii partiale sau totale a activitatii pana
la reincadrarea sau reluarea muncii intr-un domeniu sau altul.
182. Inflatia reprezinta:

a. aceea stare de dezechilibru economic in care masa monetara existenta in
economie depaseste necesarul real de moneda, ducand la cresterea
generalizata a pretului si la scaderea puterii de cumparare a banilor.
b. aceea stare de dezechilibru economic in care necesarul real de moneda in
economie depaseste masa monetara existenta, ducand la cresterea
generalizata a pretului si la scaderea puterii de cumparare a banilor.
c. aceea stare de dezechilibru economic in care masa monetara existenta in economie
depaseste necesarul real de moneda, ducand la scaderea generalizata a
pretului si la cresterea puterii de cumparare a banilor.
183. Stagflatia caracterizeaza situatia in care:

a. productia stagneaza, fara ca masa monetara sa se micsoreze,
accentuandu-se, astfel dezechilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul
inflatiei.
b. productia nationala scade, iar inflatia se manifesta cu intensitate ridicata.
c. ritmul mediu anual de crestere a preturilor este de pana la 3%.
184. Slumpflatia caracterizeaza situatia in care:

a. productia stagneaza, fara ca masa monetara sa se micsoreze,
accentuandu-se, astfel dezechilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflatiei.
b. productia nationala scade, iar inflatia se manifesta cu intensitate ridicata.
c. ritmul mediu anual de crestere a preturilor este de pana la 3%.
185. Multiplicatorul fiscal exprima:

a. cresterea productiei si a veniturilor prin marirea cheltuielilor publice
fara ca volumul impozitelor sa se modifice.
b. cresterea productiei si a veniturilor prin diminuarea impozitelor, fara
ca totul cheltuielilor bugetare sa fie modificat.
c. influenta pe care o are asupra productiei marirea egala si simultana a
veniturilor si cheltuielilor statului.
186. In categoria impozitelor indirecte avem:

a. taxa pe valoarea adaugata
b. impozitul pe salarii
c. impozitul pe profit
187. Nivelul de trai poate fi definit ca:

a. reprezentand aspectul cantitativ al satisfacerii nevoilor economice
ale unui individ sau ale unei colectivitati.
b. reprezentand aspectul calitativ al satisfacerii nevoilor economice ale
unui individ sau ale unei colectivitati.
c. ansamblul conditiilor si sferelor din care se compune viata integrala a omului.
188. Calitatea vietii poate fi definita ca:

a. reprezentand aspectul cantitativ al satisfacerii nevoilor economice ale
b. reprezentand aspectul calitativ al satisfacerii nevoilor economice ale
c. ansamblul conditiilor si sferelor din care se compune viata integrala a omului.
189. Beneficiul social include:

a. in expresie valorica, toate utilitatile de care beneficiaza membrii unei
comunitati ca urmare a organizarii si desfasurarii unei anumite activitati
economice;
b. numai cheltuielile suportate direct de unitatile implicate in organizarea si
desfasurarea acestei activitati;
c. numai venitul obtinut direct de unitatile implicate in organizarea si desfasurarea
activitatii.
190. Beneficiul privat include:
a. in expresie valorica, toate utilitatile de care beneficiaza membrii unei comunitati ca
urmare a organizarii si desfasurarii unei anumite activitati economice;
c. numai venitul obtinut direct de unitatile implicate in organizarea si
desfasurarea activitatii.
191. Costul social include:

a. in expresie valorica, toate utilitatile de care beneficiaza membrii unei comunitati ca
urmare a organizarii si desfasurarii unei anumite activitati economice;
c. ansamblul cheltuielilor si sanselor sacrificate, concretizate in costurile
suportate de membrii comunitatii in urma organizarii si desfasurarii unei activitati.
192. Externalitatile sunt:

a. costuri sau beneficii care, desi se produc, nu sunt evidentiate in cheltuielile si
rezultatele obtinute de catre agentii economici;
b. costuri care, desi se produc, nu sunt evidentiate in cheltuielile si rezultatele
obtinute de catre agentii economici;
c. beneficii care sunt evidentiate in cheltuielile si rezultatele obtinute de catre agentii
economici.
193. Trasaturile bunurilor publice pure sunt:

a. nonexcluziunea si nonrivalitatea;
b. substituibilitatea si regenerabilitatea;
c. complementarietatea si concurenta.

Economie 2022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Economie 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ECONOMIE

1. Se presupune ca doua bunuri x şi y pot fi produse de doi producatori, A şi B. Intr-o zi de lucru

Sa se determine costurile relative pentru producatorul A.

2. Se presupune ca doua bunuri x şi y pot fi produse de doi producatori, A şi B. Intr-o zi de lucru

Sa se determine costurile relative pentru producatorul B.

3. Un consumator cu un venit de 100.000 RON poate cumpăra 2 bunuri x sau 4 bunuri y. Să se

41. In legatura cu evolutia unei economii nationale se cunosc urmatoarele informatii:

42. In legatura cu evolutia unei economii nationale se cunosc urmatoarele informatii:

43. In legatura cu evolutia unei economii nationale se cunosc urmatoarele informatii:

45. In legatura cu evolutia unei economii nationale se cunosc urmatoarele informatii:

46. In legatura cu evolutia unei economii nationale se cunosc urmatoarele informatii:

47. In legatura cu evolutia unei economii nationale se cunosc urmatoarele informatii:

1. Nevoile umane reprezinta:

2. Prin nevoi regenerabile intelegem:

4. Caracteristicile nevoilor sunt:

5. În categoria nevoilor primare sunt incluse:

6. Costul de oportunitate al unei alegeri reprezinta:

7. Componentele activitatii economice sunt:

8. Structura activitatii economice pe verticala presupune:

9. Structura pe sectoare a activitatii economice presupune:

11. Curba posibilitatilor de productie exprima:

12. Productia consta in:

13. Consumul consta in:

14. Circulatia consta in:

16. Inductia este modul de rationare:

18. Avantajul absolut il detine acel producator care:

19. Avantajul relativ il detine acel producator care:

20. Functiile banilor sunt:

23. In categoria agentilor economici se includ:

25. Legea cererii exprima:

26. Efectul Giffen vizand cererea atipica consta in:

27. Efectul de venit nul consta in:

28. Efectul de snobism consta in:

29. Cererea este rigida daca:

30. Cand cererea este elastica si pretul creste:

31. Raportul dintre factorii de productie si resurse este:

33. Piata de monopol este:

34. Pe piata de oligopol:

35. Piata cu concurenta pura si perfecta are ca si trasatura:

36. Din punct de vedere al obiectului tranzactiei economice, se disting pietele:

37. Costul de oportunitate al unei alegeri reprezinta:

38. Legea ofertei exprima:

39. Oferta este elastica daca:

40. Utilitatea economica reprezinta:

41. Utilitatea marginala reprezinta:

42. Curba de indiferenta reprezinta:

43. Rata marginala de substitutie a bunului y cu bunul x este:

44. Conform legii utilitatii descrescande:

45. Capitalul fix este:

46. Capitalul circulant este:

47. Proprietatile factorilor de productie care permit combinarea acestora sunt:

50. Productivitatea valorica este:

51. Productivitatea fizica este:

52. Productivitatea marginala reprezinta:

54. Costul de productie reprezinta:

55. Costul economic consta in:

56. Costul contabil consta in:

57. Costul implicit consta in:

58. Costul explicit consta in:

59. Amortizarea capitalului fix reprezinta o componenta a costului:

60. Costul total se determina:

61. Costul mediu fix este un raport intre:

62. Costul marginal este un raport intre: