Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u

Factorii care influen]eaz\ m\rimea profitului sunt:

 pre]ul [i costul — profitul cre[te dac\ pre]ul cre[te sau dac\ scade costul;
 volumul, structura [i calitatea produc]iei — `n general, cre[terea produc]iei [i
îmbun\t\]irea structurii [i a calit\]ii ei au ca efect cre[terea profitului;
 viteza de rota]ie a capitalului — din momentul avans\rii capitalului [i pân\
când se ob]ine profit trece o anumit\ perioad\ de timp, în care se deruleaz\
diferite opera]ii de produc]ie: aprovizionare, fabrica]ie, des- facere etc.;
parcurgerea acestui interval de timp reprezint\ o rota]ie a ca- pitalului; viteza
de rota]ie a capitalului este num\rul de rota]ii efectuate într-o perioad\ de
timp, de obicei un an; cu cât viteza de rota]ie a capi- talului este mai
mare, cu atât profitul total este mai mare;
 m\rimea salariilor, a rentei [i a dobânzii — profitul se calculeaz\ ca dife-
ren]\ între încas\ri [i cheltuieli. Pentru produc\tor, salariile pl\tite lucr\
torilor, renta [i dobânzile la credite reprezint\ cheltuieli, pe care le scade
din încas\ri; cre[terea salariilor, a rentei [i a dobânzilor are drept consecin]\
reducerea profitului.
Profitul este venitul produc\torului care investe[te capital.
Profitul este un venit la fel ca [i salariul îns\, spre deosebire de salariu, revi- ne
posesorului de capital, care î[i asum\ riscul ini]ierii unei activit\]i economice.
Profitul esteforme
Principalele utilizat pentrusunt:
de venit acoperirea cheltuielilor personale ale produc\-
torului [i ale familiei sale precum [i pentru l\rgirea produc]iei.
 salariul, care revine posesorului for]ei de munc\;
În concluzie, profitul este un indicator sintetic al activit\]ii economice, al efi-
 renta, care revine posesorului de teren agricol, construc]ii, cl\diri etc.;
cien]ei [i utilit\]ii ei. Motiva]i de dorin]a de a ob]ine profit, produc\torii î[i asu-
 dobânda, care revine posesorului de disponibilit\]i b\ne[ti;
m\ riscurile ini]ierii
profitul, care unor
revine activit\]i economice
posesorului de capital. [i economisesc resurse. În plus, în
condi]ii de eficien]\, societatea va putea aloca resurse [i pentru dezvoltarea diferitelor
activit\]i sociale necesare [i utile, dar care nu au caracter economic.
Conceptele-cheie ale lec]iei:

cost total [i unitar cost marginal

cheltuieli materiale [i salariale profit
cost fix [i variabil rentabilitate

1
 Capitolul III

Sarcini de lucru
1.
Sunte]i de acord cu urm\toarele afirma]ii? Justifica]i r\spunsul!
a. Costurile fixe medii nu se modific\ în func]ie de produc]ie.
b. Atunci când produc]ia este zero, costul produc]iei este zero.
c. Costul unitar nu poate fi niciodat\ egal cu costul variabil mediu.
d. Costul total nu poate fi niciodat\ egal cu costul variabil.
e. Dintre dou\ activit\]i, care aduc întreprinz\torilor acela[i profit, este mai rentabil\ cea
în care se deruleaz\ o cifr\ de afaceri mai mare.
2.
O firm\ folose[te capital în valoare de 25 000 u.m., din care 40% reprezint\ capital
circulant. Rata de amortizare a capitalului fix este 10% pe an.
S\ se determine valoarea capitalului fix consumat într-un an [i durata de func]ionare a
capitalului fix.
3.
O firm\ are urm\toarele cheltuieli anuale: chirie, 12 000 u.m.; între]inerea cl\dirii, 6 000
u.m.; materii prime [i materiale, 24 000 u.m.; combustibil, energie, ap\ tehno- logic\, 12 000
u.m.; salariile lucr\torilor din sec]ii, 24 000 u.m.; salariile lucr\torilor din compartimentul
administrativ, 6 000 u.m. Firma utilizeaz\ capital fix `n valoare de 120 000 u.m. cu
durata de func]ionare de 20 de ani.
Calcula]i:
a. cheltuielile materiale [i salariile;
b. costul fix, costul variabil [i costul total;
c. costul marginal, când produc]ia cre[te de la 5 000 la 5 500 de piese pe an, iar cos- turile
variabile se modific\ în aceea[i propor]ie cu produc]ia;
d. profitul total al firmei [i rata profitului (la încas\ri [i la costul ini]ial) dup\ cre[terea
produc]iei, dac\ pre]ul de vânzare al pieselor produse este 22 u.m.
Ce consecin]e are cre[terea produc]iei asupra profitului total [i asupra rentabilit\]ii firmei?
4.
Costul total al unei firme se exprim\ prin func]ia urm\toare:
CT = 100 + 10Q + 15Q², unde Q este produc]ia. Reprezenta]i grafic costul fix, cos- tul
variabil [i costul total corespunz\toare acestei func]ii.
5.
Costul fix mediu scade cu 5 u.m., iar cel variabil mediu cre[te cu 5 u.m. Cum se mo- dific\
CF, CV, CT, CTM, Cmg? Explica]i modificarea costului marginal, folosind graficele.
6.
Raportul dintre costul variabil [i costul fix este 2/3, iar profitul este egal cu costul
variabil. Ce mas\ [i rat\ a profitului (la `ncas\ri) realizeaz\ o firm\ ale c\rei `ncas\ri sunt
de 14 000 u.m.?
R\spunsuri: 2. Kf consumat/an = 1 500 u.m., T = 10 ani; 3. a. Cm = 60 000 u.m., Cs = 30 000 u.m.;
b. CF = 30 000 u.m., CV = 60 000 u.m., CT = 90 000 u.m.; c. Cmg = 12 u.m.; d. Pr = 20 000 u.m.,
0
Pr = 25 000 u.m.; Rpr /QP = 18,18%; Rpr /CT = 22,22%; Rpr /QP = 20,66%; Rpr /CT = 26,04%;
1 0 0 1 1
5. CFct, CV , CT ct, CTM ct, Cmg ; 6. 4 000 u.m.; 28,57%.

2
 Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u

4 Oferta
Oferta reprezint\ cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care pro- duc\
torii pot [i sunt dispu[i s\ o produc\ [i s\ o vând\ `ntr-o anumit\
perioad\ de timp, `n func]ie de pre]urile existente.

Astfel definit\, oferta exprim\ cantitatea `n care un produs este oferit pe pia]\
la diferite pre]uri posibile, dac\ ceilal]i factori r\mân constan]i. Aceasta ne arat\
cantitatea `n care produc\torii vor oferi un anumit produs `n func]ie de pre]ul pl\
tit.

A. Legea ofertei
~ntre pre] [i cantitatea ofertei exist\ o rela]ie direct\.

Atunci când pre]ul unui bun scade, dac\ alte condi]ii nu se schimb\, canti- tatea
produs\ scade, iar când pre]ul unui bun cre[te, cantitatea produs\ cre[te. La pre]uri
mari, produc\torii vor produce [i vor oferi spre vânzare mai multe produse decât
atunci când pre]urile sunt mici. Acest fapt se explic\ prin aceea c\, pentru produc\
tor, un pre] mai mare `nseamn\, de fapt, un profit mai mare.
S\ revenim acum la produc\torul care produce [i vinde CD-uri.
Tabelul III.2 — Oferta de CD-uri
Pre]ul unui CD (u.m.) 50 40 30 20 10
Cantitatea oferit\ (num\r de CD-uri) `ntr-o lun\ 5 4 3 2 1

P Din Tabelul III. 2, reiese c\, pe m\-

50 sur\ ce pre]ul la care se vinde un CD
O
cre[te, produc\torul va produce CD-uri
40 `n cantit\]i tot mai mari. La pre]uri de
vânzare mari, producerea CD-urilor
30
devine o activitate profitabil\.
20 Grafic, rela]ia dintre pre]ul unui
bun [i cantitatea oferit\ pe pia]\ (legea
10 ofertei) se reprezint\ ca `n Figura
0
III.4.
1 2 3 4 5 Q Din grafic se observ\ c\ produ- c\
Fig. III.4 — Oferta torul va produce o cantitate mai

3
 Capitolul III

mare dintr-un anumit produs, dac\ pre]ul acestuia cre[te, [i invers, va pro- duce o
cantitate mai mic\ dac\ pre]ul produsului respectiv scade.

B. Elasticitatea ofertei
Modul în care reac]ioneaz\ produc\torii la modificarea pre]ului unui
anumit produs reprezint\ elasticitatea ofertei în func]ie de pre].

Dac\ reac]ia produc\torilor la varia]ia pre]ului este puternic\, înregistrân- du-se

o cre[tere mare a cantit\]ii oferite de produc\tori, chiar la o cre[tere re- lativ mic\ a
pre]ului, oferta este considerat\ elastic\. Dimpotriv\, dac\ reac]ia produc\torilor la
varia]ia pre]ului este slab\, oferta este considerat\ inelastic\. Pentru a determina
gradul de elasticitate a ofertei pentru un bun oarecare,
se calculeaz\ coeficientul de elasticitate (Eof), care reprezint\ varia]ia can- tit\]ii
oferite pe pia]\ raportat\ la varia]ia pre]ului:
varia]ia cantit\]ii oferite (%) Q (%) .
Eo= varia]ia pre]ului (%) = P (%)
Dac\ not\m: Q0 = cantitatea oferit\ ini]ial pe pia]\;
Q1 = cantitatea oferit\ pe pia]\ dup\ modificarea pre]ului; P0 =
pre]ul ini]ial;
P1 = pre]ul final, dup\ modificare, atunci:
Q = Q1 – Q0 exprim\ varia]ia absolut\ a cantit\]ii oferite pe pia]\;
Q
Q (%) = x 100 exprim\ varia]ia procentual\ a cantit\]ii oferite;
Q0
P = P1 – P0 exprim\ varia]ia absolut\ a pre]ului;
P
P (%) = x 100 exprim\ varia]ia procentual\ a pre]ului.
P0
Înlocuind în formula coeficientului de elasticitate, ob]inem:
Q (%) Q P
E o = P (%) = Q0 : P0 .
Oferta este:
 elastic\, atunci când varia]ia procentual\ a cantit\]ii oferite pe pia]\ este mai
mare decât varia]ia procentual\ a pre]ului (Figura III.5). De exemplu, dac\ la o
varia]ie a pre]ului cu 5%, cantitatea oferit\ pe pia]\ variaz\ cu 10%, oferta este
elastic\. Astfel, calculând coeficientul de elasticitate, constat\m:

4
 Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u

Eof = 10%
Q (%)
=
P (%) 5% = 2 > 1;
 inelastic\, atunci când varia]ia procentual\ a cantit\]ii oferite pe pia]\ este
mai mic\ decât varia]ia procentual\ a pre]ului. De exemplu, dac\ la o varia]ie a
pre]ului cu 20%, cantitatea oferit\ pe pia]\ variaz\ cu 10%, oferta este inelastic\.
Astfel, calculând coeficientul de elasticitate, constat\m:
Q (%) =10% = 0,5 < 1;
Eof = P (%)
20%
de elasticitate unitar\, atunci când varia]ia procentual\ a cantit\]ii oferite pe

pia]\ este egal\ cu varia]ia procentual\ a pre]ului. De exemplu, dac\ la o varia]ie
a pre]ului cu 5%, cantitatea oferit\ pe pia]\ variaz\ tot cu 5%, coefi- cientul de
elasticitate este 1:
Q (%) 5%
Eof = P (%) = 5% = 1.
Coeficientul de elasticitate a ofertei este întotdeauna pozitiv (Eo > 0),
deoarece între pre] [i ofert\ exist\ o rela]ie direct\: cre[te pre]ul, cre[te [i
cantitatea oferit\ pe pia]\, scade pre]ul, scade [i cantitatea respectiv\.
P Ofert\
perfect inelastic\
Cel mai important factor care influen-
]eaz\ elasticitatea ofertei în func]ie de
pre] este timpul. În timp, reac]ia produ- c\
Eof >1 Eof =1
Eof <1 torilor la modificarea pre]ului este mai
P1
puternic\, prin urmare, elasticitatea ofer- tei
este mai mare. Cre[terea cantit\]ii în care
Ofert\ un bun este oferit pe pia]\ se petre- ce, de
P0 perfect elastic\
obicei, ca urmare a faptului c\ unii produc\
tori renun]\ s\ mai produc\ bunurile ale c\
ror pre]uri r\mân acelea[i [i încep s\
0 Q0 Q1 Q1 Q1 produc\ bunuri ale c\ror pre-
Q
(c) (b) (a) ]uri au crescut. Dar, luarea unor astfel de
decizii presupune timp.
Fig. III.5 — Elasticitatea ofertei

C. Modificarea ofertei
Oferta depinde [i de al]i factori non-pre] printre care: pre]urile resurselor de
produc]ie, condi]iile tehnice de produc]ie, pre]urile altor bunuri, num\rul produc\
torilor.

5
 Capitolul III

~n analiza anterioar\ nu am luat `n considerare influen]a acestor factori asu- pra

cantit\]ii oferite, deoarece am presupus c\ ei r\mân constan]i. ~n realitate
`ns\, pre]urile, condi]iile tehnice sau num\rul produc\torilor se modific\ [i, oda- t\
cu acestea, se va modifica [i oferta pe pia]\.
Pre]urile resurselor de produc]ie afecteaz\ costul produc]iei: dac\ pre]urile pl\
tite de produc\tori pentru resursele pe care le utilizeaz\ sunt mai mari, cos- tul
produc]iei va fi mare [i oferta scade. Invers, dac\ pre]urile resurselor de pro- duc]ie
sunt mici, costul produc]iei se reduce [i oferta cre[te.
Condi]iile tehnice de produc]ie influ-
en]eaz\ nivelul productivit\]ii. ~mbun\t\-
]irea lor determin\ cre[terea produc]iei pe
unitatea de resurse consumate, ceea ce,
`n condi]iile unor pre]uri date ale resur-
selor de produc]ie, `nseamn\ o reducere a
costului [i, deci, o cre[tere a ofertei.
Pre]urile celorlalte bunuri influen]eaz\ [i ele oferta unui anumit produs. Pro-
duc\torii sunt atra[i spre acele domenii de activitate `n care pre]urile sunt mari.
Cre[terea pre]urilor unor produse `i poate determina pe produc\tori s\ abando- neze
domeniul lor de activitate [i s\ ini]ieze alte activit\]i mai profitabile. De
exemplu, dac\ pre]ul pantofilor cre[te, este posibil ca un produc\tor de m\nu[i de
piele s\ se decid\ s\ produc\ pantofi.
Dac\ num\rul produc\torilor este mare, cantitatea oferit\ pe pia]\ va fi ma- re.
Cre[terea num\rului de produc\tori determin\ cre[terea ofertei, dup\ cum
sc\derea num\rului de produc\tori P
are ca efect sc\derea ofertei. O2 O0 O1

Analizând graficul (Figura III.6),

rezult\ c\ modificarea pre]urilor
resurselor de produc]ie, a condi]iilor
tehnice de produc]ie, a pre]urilor
altor bunuri sau a num\rului produ- c\
torilor determin\ modificarea ofertei,
Q
care va cre[te sau va sc\dea. 0
Fig. III.6 — Modificarea ofertei

Conceptele-cheie ale lec]iei:

oferta oferta inelastic\

oferta elastic\

6
 Produc\torul/`ntreprinz\torul [i comportamentul s\u

Sarcini de lucru
1.
Reprezenta]i grafic rela]ia dintre pre]ul unui bun [i cantitatea oferit\, precum [i mo-
dificarea ofertei ca urmare a modific\rii num\rului de produc\tori pe pia]\.
2.
Explica]i rela]ia dintre pre]ul resurselor de produc]ie, costul de produc]ie [i ofera unui
bun pe pia]\.
a. Da]i un exemplu care s\ ilustreze aceast\ rela]ie.
b. Reprezenta]i grafic situa]ia exemplificat\.
3.
Pre]ul unu bun cre[te de la 10 lei la 12 lei. Acest fapt determin\ cre[terea cantit\]ii
oferite pe pia]\ cu 10%.
Ce fel de ofert\ exist\ pe pia]\?
Reprezenta]i grafic.
4.
La pre]ul de 10 lei/buc., cantitatea oferit\ intr-un bun este de 250 de buc\]i.
Cre[terea pre]ului cu 15% va determina produc\torii s\ m\reasc\ produc]ia.
Cât de mare va fi cantitatea oferit\ pe pia]\ dac\ elasticitatea ofertei este de 1,5?
5.
Cre[terea pre]ului unui bun de la 20 u.m. la 25 u.m., determin\ cre[terea cantit\]ii
`n care bunul este oferit pe pia]\ de la 1 000 de buc\]i [i la 1 400 de buc\]i.
Care este coeficientul de elasticitate a ofertei?

6.
Oferta unui bun se exprim\ prin func]ia O = 10 + 2P. Calcula]i coeficientul de elas-
ticitate la pre] [i reprezenta]i grafic aceast\ ofert\, dac\ pre]ul cre[te de la 2 u.m. la 2,5
u.m.
7.
Reprezenta]i grafic situa]iile urm\toare:
a. Gripa aviar\ a decimat p\s\rile fermierilor; 20% dintre fermele avicole [i-au redus
activitatea.
b. Produc\torii de ciocolat\ cump\r\ untul la un pre] mai mare.
c. În construc]ii, se folose[te o nou\ tehnologie de fabrica]ie. Eficien]a lucr\rilor a
crescut cu 10%.
d. Se scumpe[te energia electric\. Produc\torii din industria alimentar\ vor avea cos- turi
mai mari.
e. Se scumpe[te benzina. Transportul în comun va fi afectat.

R\spunsuri: 3. Eof < 1; 4. 306,25; 5. 1,6; 6. Eo = 2/7.