BRAINSTORMING

(metodă de management specifică)

 Brainstorming față în față: caracterizarea celor 5 tehnici de Brainstorming, reguli, etape, instrumente de
lucru.
 Brainstorming online: caracteristici, aplicabilitate, exemple (instrumente de lucru online).
 Aplicație practică.

Brainstorming-ul este o tehnică de rezolvare a problemelor în care un grup de oameni își

prezintă liber și spontan ideile, construindu-se pe viziunile și intuițiile celuilalt, până când apare ceva
nou și unic.
Tehnica este concepută astfel încât gândirea critică și negativă, obișnuită în setările de grup, să
fie suspendată temporar, astfel încât ideile să poată circula liber și să poată fi exprimate fără jenă.
Osborne este creditat cu inventarea tehnicii în 1941. Osborne și-a publicat ideile în 1957 într-o
carte intitulată “Imaginație aplicată”. Cunoscutul autor Arthur Koestler (renumit pentru cartea
„Darkness at Noon”) a prezentat modul în care umorul, invenția și creativitatea artistică rezultă din
legături nebănuite între idei și imagini aparent diferite - un fenomen utilizat în brainstorming. Cartea a
fost intitulată „Actul creației”.1

REGULI de respectat pentru echipele de Brainstorming:

Principalele reguli de desfășurare ale Brainstormingului, ce trebuie aduse la cunostință participantilor,

sunt următoarele:

o determinarea cu precizie a problemei care constituie subiectul sesiunii, având grijă ca

aceasta să fie limitată și foarte bine conturată.
o asigurarea unui loc corespunzator pentru sedință: mobilier adecvat, sonoritate bună, astfel
încat să favorizeze crearea unei atmosfere de permisivitate.
o selecționarea cu atentie, a participanților pe baza principiului eterogenității ca
profesiune, vârstă, post ocupat, temperament, etc.
o expunerea clară și cât mai concisă a problemei pentru care se cer soluții.
o admiterea și chiar solicitarea formularii de idei oricât de neobișnuite, îndrăznețe sau chiar
îndepărtate ar părea acestea ca subiect.
o neadmiterea în sesiune a exprimării nici unui fel de evăluari, aprecieri, judecăți critice a
ideilor enunțate.
o evitarea luărilor de cuvânt de dragul participării sau al afirmării, a devierii de la subiect,
prin enunțarea de idei menite să soluționeze alte probleme.
o evitarea deranjării participanților în timpul sesiunii cu alte probleme.
o programarea sesiunii în perioada când participanții sunt odihniți.

1
https://www.inc.com/encyclopedia/brainstorming.html

Page 1 of 7
 o înregistrarea exactă și completă a discuțiilor, în special a ideilor emise, cu ajutorul
reportofonului sau stenodactilografiei.
o evaluarea și selecționarea ideilor după reuniune cu ajutorul managerilor și specialistilor în
domeniul la care se referă problema.

Metoda are două perspective asupra lucrului în echipă:

a) Varianta deschisă: după ce participanților li se expune tema, consfătuirii, li se solicită părerea cu
privire la rezolvările posibile. Toate ideile sunt binevenite și înregistrate de leader, în ordinea
apariției lor. Orice participant poate face în timpul acesta orice remarcă, critica ideilor fiind cu
desăvârșire interzisă.
b) Varianta închisă: membrii grupului, fără să comunice între ei, caută rezolvari personale pe care le
înaintează în scris leader-ului, iar leader-ul organizează informații de antrenor.

În organizarea și funcționarea grupului de brainstorming se parcurg mai multe ETAPE:

Înainte de a parcurge orice etapă a unui Brainstorming, trebuiesc identificate resursele și limitele
folosirii acestora:
 Cereţi grupului să sugereze resurse şi limite (constrângeri);
 Scrieţi pe tablă toate resursele şi constrângerile sugerate;
 Nu permiteţi formularea de critici la adresa sugestiilor exprimate;
 Grupaţi resursele care sunt similare sau au legătură unele cu altele;
 Re-aranjaţi-le în ordinea descrescătoare a priorităţilor;
 Reamintiţi grupului că ei sunt cei care au generat lista obţinută.
 Grupaţi constrângerile care sunt similare sau au legătură unele cu altele;
 Re-aranjaţi-le în ordinea descrescătoare a priorităţilor;
 Reamintiţi grupului că ei sunt cei care au generat lista obţinută.

1. Etapa pregătitoare
Se parcurg următoarele faze:

a) Faza selecției, în vederea constituirii grupului creativ, dat fiind că nu orice membru al unui grup
natural poate fi sau deveni membru al grupului de creație. Membrii grupului creativ trebuie să dispună
de o serie de calități și însușiri psihologice și profesionale care să instituie ca factori focalizatori și
stimulatori ai creativității: o inteligență peste medie, atitudini creative (receptivitate față de nou,
nonconformism și neconventionalism intelectual și profesional, toleranță față de ambiguitate și
contardicții, asumarea riscului etc), anumite trăsături de personalitate (resurse energetico-dinamice,
entuziasm, pasiune, spirit inovator, încredere în forte proprii etc), potential creativ ridicat (capacități
rezolutive și creatoare, flexibilitate, originalitate etc). Toate aceste însușiri vor fi identificate de
specialistul în probleme de creativitate, utilizându-se tehnici speciale de investigare (teste de
inteligență, creativitate, personalitate). Cu cât atitudinile cognitive, experiența și pregătirea profesională
a membrilor grupului creativ, ca și funcțiile îndeplinite de ei în structura formală a grupului
natural sunt mai diverse, mai eterogene, cu atât cresc și posibilitatile pentru găsirea unor soluții
mai bune, mai variate. Este preferabil ca grupul creativ să fie mixt (2/3 să fie barbati), să
cuprindă membrii de vârste diferite, să cuprinda persoane competente în problema discutată (nu însa
neaparat experți).

Page 2 of 7
b)Faza de antrenament creativ; constă în organizarea de către specialistul în problemele creativității
a unor cursuri și seminarii, ocazie cu care se prezintă atât cele mai semnificative cunoștințe despre
creativitate, cât și diferitele metode și tehnice de stimulare a creativității în grup.
Faza antrenamentului creativ este o fază formativă, contribuind la creșterea potențialului
creativ al membrilor grupului, la formarea, dezvoltarea , accentuarea
atitudinilor creative ale acestora.
c) Faza de pregătire a sedinței de lucru, este faza care se referă la două sarcini principale realizate
de animator - una privitoare la măsurile organizatorice, alta privitoare la " antrenamentul psihologic"
al membrilor grupului creativ.
Prima sarcină vizează concret:

- amenajarea locului unde se va desfășura ședința,

- alegerea momentului când se va desfășura ședința (recomandabil dimineata),
- verificarea echipamentului absolut necesar (masă rotundă, coli de hârtie etc),
- anunțarea datei și conținutului ședintei (se face cu 48 ore înainte), stabilirea poziției spațiale
a participanților.

În cazul celei de a doua sarcini, se reamintesc principiile de organizare și functionare a

grupului creativ, metodele și procedeele imaginare predate si seminarizate, se stabilește durata ședinței
(1-2 ore), cât și a intervenției fiecaruia (circa 1 minut).

2. Etapa productivă a grupului creativ

Constă în căutarea și soluționarea creativă a problemelor.

Se parcurg următoarele faze:

a) Faza stabilirii problemelor ce urmează a fi dezbătute in viitoarele sedințe (întrucât s-

a constatat că membrii unui grup participă mai direct la soluționarea unor probleme dacă acestea
au fost formulate de ei înșiși și nu impuse de persoane din afara grupului.
b) Faza de soluționare a problemelor formulate (în mai multe ședinte consecutive.
Pentru stimularea creativității membrilor grupului, animatorul fixează de la început o cifră minimă
de idei ce trebuie formulate pe unitatea de timp).
c) Faza de culegere a ideilor suplimentare (se realizează după terminarea ședinței de lucru, cu scopul
creșterii numărului ideilor emise).

Aceasta etapă este, așadar, etapa competiției de idei enumerate fără selecție și
analiză. Libertatea de a interpela pe ceilalți, de a emite cat mai multe ipoteze, oricât de
bizare ar părea ele, interdicția controlului și criticii facilitează detașarea față de obișnuitele
îngrădiri ale gândirii. În aceste condiții, participanții își înving reticențele, teama de a nu fi ridicoli,
le sunt stimulate inițiativa, degajarea, încrederea în sine.
Parnes explica eficiența brainstormingului tocmai prin caracteristicile gândirii în grup:
individul este scos din "punctul mort" de către ceilalti membrii ai grupului, care vin cu alte informații,
experiențe și alt mod de a judeca.

Page 3 of 7
3.Etapa trierii și selectiei ideilor emise.
Interpretând metoda lui Osborn, arata că poate fi separată în două faze distincte: cea a
"luminii verzi" (etapa enunturilor nestivilite) și cea a "luminii roșii" (etapa criticii, selecției, elucidării).
a) Faza stabilirii listei cu idei emise (un exemplar pentru fiecare membru al juriului)- realizată de
animator pe baza consultării rapoartelor furnizate de observatori;
b) Faza evaluării critice a ideilor emise - realizată de juriul de experți, compus din patru - cinci
persoane competente în rezolvarea problemelor, altele decât vreunul dintre membrii grupului creativ.
Selectia ideilor se realizează pe baza următorilor indicatori calitativi ai soluțiilor: originalitatea (idei
neasimilate la ceva existent sau făcut deja), realismul (realizabile, cu mijloace actuale sau care și
ele pot fi ușor realizate), proximitatea temporară de aplicare (realizabile într-un timp relativ scurt),
eficacitatea (valoarea lor efectivă ca soluții la problema propusă). De obicei, se rețin 10-15 %
dintre soluțiile formulate, în functie de gradul lor de "saturație" în calități.

TEHNICI DE BRAINSTORMING

Tehnica 1. Brainstorming
Este una dintre cele mai comune tehnici utilizate pentru a crea idei noi este brainstorming-ul,
fie în grup, fie ca individ. Pentru a fi un management eficient trebuie să încurajăm creativitatea prin
eliminarea oricăror bariere pe care credințele, procedurile sau operațiunile existente le pun asupra
gândirii creative.
Scopul brainstorming-ului este de a genera cât mai multe idei posibil și apoi selectați cu atenție
una sau două care vă vor îmbunătăți organizația.

Tehnica 2. 6-3-5 Brainwriting

Când se confruntă cu o problemă specifică, managerii vor găsi că scrierea de creier.
Acaestă tehnică 6-3-5, este un mod excelent de a gândi într-un mod creativ pentru a descoperi
cea mai bună soluție. Fiecare număr reprezintă o parte diferită a procesului creativ.
6 persoane alcătuiesc echipa creativă însărcinată cu dezvoltarea ideilor. Un moderator îi ajută.
3 este numărul de idei pe care fiecare membru le prezintă restului echipei creative.
5 reprezintă numărul de minute alocate fiecărei etape a procesului. (Acest timp poate fi
prelungit pentru probleme mai complexe.)

Tehnica 3. Brainstorming invers

Această metodă de brainstorming inversează literalmente problema cu care te confrunți.
Aceasta înseamnă că grupul discută cum să rezolve opusul problemei inițiale.
Revoluția de brainstorming necesită ca problema inițială să fie foarte clar definită și forțând
indivizii să privească problema dintr-un unghi complet diferit, problemele ascunse vor ieși la iveală.
Înțelegerea îmbunătățită a problemei inițiale permite apoi găsirea unei rezoluții.

Tehnica 4. Brainstorming Round-Robin

Această tehnică de brainstorming oferă un format mai structurat unei sesiuni creative.
Problema de rezolvat este definită clar și concis, iar oamenii sunt rugați să scrie o idee pe foaia de hârtie
din fața lor și să o transmită persoanei din dreapta lor. Acest proces se repetă pentru numărul definit de
runde. Indivizii pot folosi ideea (ideile) de pe fiecare foaie pentru a-i inspira dacă doresc. Un

Page 4 of 7
brainstorming round-robin asigură auzirea fiecărei voci și este utilă în special în grupuri care constau
dintr-o mare varietate de personalități și comportamente culturale.

Tehnica 5. Rolestorming
Acest instrument creativ combină metodele de joc de rol și brainstorming. Această tehnică
atribuie un rol sau o persoană fiecărui membru al echipei, care dictează modul în care vor gândi și
acționa în timpul sesiunii de brainstorming. Rolurile care vor fi utilizate în fiecare sesiune vor varia în
funcție de problema de abordat. Partea esențială a acestei tehnici este că nimeni nu se joacă singur,
permițându-le să aprecieze problema dintr-o perspectivă total diferită. 2

BRAINSTORMING VIRTUAL
Instrumente online pentru realizarea unui Brainstorming , puteti găsi pe linkul de mai jos:
https://tallyfy.com/brainstorming-tools/

La sfârșitul anilor ’80, Peter Drucker a prezis că în viitorul apropiat tehnologia va juca un rol
central în creșterea eficienței echipelor. Deși a avut dreptate, echipele nu au experimentat încă toate
beneficiile tehnologiei.
Studiile care compară performanța grupurilor potrivite la sesiunile fizice și virtuale indică
faptul că acestea din urmă generează mai multe idei de înaltă calitate și au o medie mai mare de idei
creative pe persoană, precum și rezultând niveluri mai ridicate de satisfacție cu ideile.
Brainstorming-ul virtual îmbunătățește performanța creativă - comparativ cu sesiunile de
brainstorming în persoană - cu aproape 50% din deviația standard. Acest lucru înseamnă că aproape
70% dintre participanți se pot aștepta să aibă performanțe mai slabe în cadrul sesiunilor tradiționale
decât de brainstorming virtual.

Avantajele brainstormingului virtual:

În primul rând, faptul că brainstorming-ul virtual elimină blocarea producției, procesul în care
participanții dominanți vorbesc prea mult, preluând sesiunea și eclipsând colegii lor. Acest lucru duce la
supraîncărcare cognitivă și împiedică generarea de idei creative la participanții mai introvertiți. În
brainstorming-ul virtual există o relație pozitivă clară între dimensiunea grupului și performanță, în timp
ce în sesiunile tradiționale de brainstorming în persoană, lucrurile tind să devină dezordonate cu mai
mult de șase participanți. Online, nu există limite reale pentru dimensiunea grupului: costul de a avea 5
sau 50 de participanți este aproape același și, de fapt, sunt economisite anumite costuri, permițând
oamenilor să lucreze de la distanță și în locații dispersate. Astfel, brainstorming-ul virtual este mult mai
scalabil și fiecare persoană pe care o adăugați are potențialul de a contribui cu o nouă idee la mix.
În al doilea rând, brainstorming-ul virtual permite exprimarea anonima, deoarece ideile nu pot
fi atribuite unei anumite persoane. Acest lucru reduce înțelegerea evaluării, în special la persoanele mai
puțin sigure care ar avea performanțe slabe în sesiunile tradiționale de brainstorming. Anonimatul
înseamnă, de asemenea, că ideile sunt judecate mai obiectiv. În sesiunile tradiționale, procesul este la fel
de părtinitor și politic ca în orice altă interacțiune fizică de grup - oamenii puternici preiau controlul și,
2
http://www.free-management-ebooks.com/dldebk/dlth-5brainstorming.htm

Page 5 of 7
deși democratic, în teorie, de fapt deciziile sunt conduse de unul sau doi indivizi puternici. Dimpotrivă,
atunci când membrii echipei evaluează ideile în mod anonim și fără cunoștința autorului, politica este în
afara drumului.
În al treilea rând, dacă sunt proiectate inteligent, sesiunile virtuale pot crește diversitatea de
idei. În brainstorming-ul tradițional, expunerea la ideile altora provoacă uniformitate și regresie la
nivelul mediu: cei mai creativi oameni vor coborî la nivelul mediei grupului. Însă, împiedicând
participanții să fie expuși ideilor reciproce în timpul fazei de generare a ideilor, brainstormingul virtual îi
încurajează pe participanți să ofere o varietate mai largă de idei. În concordanță cu aceasta, studiile au
arătat că brainstorming-ul individual, unde oamenii notează o serie de idei pe o bucată de hârtie, produce
adesea mai multe și mai bune idei decât brainstorming-ul de grup. Brainstorming-ul virtual păstrează
acest mecanism, oferind în același timp o arhivă de idei de căutare pentru ca echipa să poată analiza mai
târziu.

Astfel, brainstorming-ul virtual păstrează postulatul original al brainstorming-ului tradițional -

echipele pot aglomera creativitatea prin curatarea ideilor pe care le produc colectiv într-o sesiune
informală, liberă, de conștiință, dar depășind principalele bariere inițial neprevăzute. 3

APLICAȚIE PRACTICĂ:
Găsiți soluții la următoarea problemă frecvent întânlită în ședințele manageriale:
„...Cum se poate elimina mentalitatea negativă în cadrul unei ședințe?”
Explicarea exercițiului: 2 minute
Activitate: 15 minute
Feedback de grup: 5 minute

Scopul exercițiului:
Acest exercițiu îi ajută pe delegați să învețe cum să evite mentalitatea negativă în cadrul întâlnirilor.
Când se confruntă cu o idee nouă, majoritatea oamenilor se gândesc mai întâi la probleme. În primul
rând, ei iau în considerare modul în care ideea nu funcționează și cum nu ar fi potrivită decât să vadă
cum poate ajuta sau avea potențial dacă este extinsă sau combinată cu alte idei.
Acest exercițiu este o tehnică simplă care ajută la evitarea acestei negativități. Cu toate acestea, pentru a
profita de acest lucru, delegații trebuie să ia în considerare utilizarea tehnicii la locul de muncă atunci
când participă la întâlniri.

Obiectiv
În timpul brainstorming-ului, impune o pedeapsă aleasă oricui afirmă o declarație negativă împotriva
ideii cuiva.
De ce ai nevoie pentru a desfășura exercițiul?:
- trebuie să decideți penalizările, deoarece este posibil să solicitați materiale pentru penalizare;
- un borcan pentru a pune monede;
- cartonașe roșii de dat oamenilor;
- o cameră mare, care conține spațiu pentru deplasarea scaunelor.
3
https://hbr.org/2015/04/why-brainstorming-works-better-online

Page 6 of 7
Stabilirea regulilor:
1. Rugați delegații să aleagă un subiect pentru a-l discuta într-o sesiune de brainstorming.
Dacă aparțin aceleiași organizații, este mai bine dacă acest lucru este legat de munca lor
sau de un proiect în desfășurare. În caz contrar, cereți-le să aleagă un subiect cu un
răspuns non-evident care poate duce la o dezbatere atunci când sunt prezentate mai multe
soluții.
2. Explicați că, în timp ce parcurgeți discuțiile, ideile nu ar trebui să fie ucise de observații
negative. În schimb, oamenii ar trebui să ajute ideile să câștige forță, mai degrabă decât
să-și vadă mai întâi slăbiciunea. Drept urmare, oricine afirmă ceva negativ este
descurajat.

Luați în considerare următoarele exemple de implementare a acestui descurajare:

Oricine spune ceva negativ ar trebui să plaseze X cantitate de monede într-un borcan. Banii vor
fi folosiți pentru a cumpăra mâncare / gustări pentru toată lumea.
Oricine spune ceva negativ ar primi un cartonaș roșu pe care îl așează în fața lor pentru ca toți să
îl vadă. Acumularea de cărți roșii poate deveni jenantă, deoarece arată că o anumită persoană
este în mod constant negativă. Marele beneficiu al acestei metode constă în faptul că persoana
află pentru sine că este într-adevăr mai negativă decât altele, ceea ce de obicei oamenii negativi
nu cunosc.
Oricine spune ceva negativ trebuie să-și împingă scaunul ușor înapoi (cu aproximativ jumătate
de metru) și astfel să-și mărească distanța cu restul grupului. Pe măsură ce se afirmă mai multe
afirmații negative, persoana este izolată automat de distanță.

3. Alocați 15 minute pentru ca delegații să treacă prin discuții impunând sancțiuni.

Explicați-vă că sunteți judecătorul acestui lucru și că cuvântul dvs. este definitiv. Aveți
grijă să nu pedepsiți inutil. Scopul dvs. este să evidențiați pur și simplu problema
evidentă a uciderii ideilor. Nu orice „nu” este un lucru rău, deoarece uneori oamenii nu
sunt de acord doar pentru a clarifica ceea ce au spus sau au vrut să spună.
4. La sfârșitul timpului alocat, atrageți atenția oamenilor asupra celor care au fost cei mai
negativi. Rugați-i să comenteze propriul comportament și mai ales dacă le este
surprinzător că au fost atât de negative.
5. Urmăriți cu o discuție.

Page 7 of 7