U.S.M.F.

Nicolae Testimiteanu Catedra Igien General

Referat
Tema: Lucrul

la calculator si influena lui asupra organismului

Efectuat: Balan Nciu Verificat: Elena Ciobanu

2012, Chiinau

CUPRINS:
Lucrul la calculator Caracteristici generale 3 Ambiana luminoasa 3 Suprasolicitarea vizual 3 Ambiana termic 4 Ambiana sonor 4 Radiatiile electromagnetice 5 Publicatie din ziar privind lucrul la calculator 6 Sfaturi n asistena sntii utilizatorilor de calculatoare 6 Computerul si efectele lui asupra sanatatii ochilor 7 Lumina albastra - cauza disconfortului ocular 7 Stilul de lucru 7 Ce spun medicii? 8 Lentile protectoare 8 Dtudiu privind efectele negative ale calculatorului asupra copiilor 8 Date generale privind efectele utilizrii calculatorului la copii si adolescenti 10 Efectele asupra strii fizice 11 Efectele asupra dezvoltrii psiho-cognitive 12 Efectele asupra dezvoltrii aptitudinilor sociale 13 Efectele utilizrii calculatorului asupra perceperii realittii 14 Sondaj cu privire la lucrul cu calculatorul 15 Cum reduci efectele negative ale lucrului la calculator 19

[http://www.medicina-muncii.info/tematica-mediciniimuncii/lucrul-la-calculator-caracteristici-generale.html]

Lucrul la calculator Caracteristici generale

Ambiana luminoasa [1]Evaluarea ambianei luminoase la un post de munc informatizat este complex
i ia n considerare o mulime de factori precum: iluminat suficient cantitativ la nivelul ncperii i al postului de lucru, uniformitatea iluminatului, nivelul prezena de surse luminoase sau reflexii n cmpul vizual care genereaz fenomenul de orbire, absena de umbre n cmpul vizual, absena plpirilor cauzate de iluminatul artificial, cromatic adecvat a surselor de iluminat i suprafeelor din ncpere, surse de iluminat cu caracteristici adecvate (indicele de redare a culorilor i temperatura de culoare). Pentru realizarea unui ambient luminos corect, un studiu complet evalueaz proporia necesar dintre iluminarea natural i cea artificial, iluminatul general i cel local, tipul, caracteristicile i localizarea surselor de lumin, orientarea birourilor i a ecranelor de vizualizare, culoarea i coeficientul de reflexie al suprafeelor i pereilor, toate n raport cu sarcina de munc dar i cu particularitile angajailor, considernd n acelai timp aspectele estetice i de economie de energie. Exemplu: - amplasarea biroului cu spatele la fereastra (neprotejat de perdele sau storuri) conduce la reflexii n ecran, amplasarea cu faa duce de asemenea un fenomen de orbire prin luminana prea mare a cerului n comparaie cu ecranul sau masa de lucru corect este amplasarea n lateral

Suprasolicitarea vizual
De la nceput trebuie precizat c problemele legate de ambiana luminoas i suprasolicitarea vizual nu conduc afectri grave ale sntii, iar calculatorul nu stric ochii, dup cum greit se consider n general de ctre publicul nespecialist. n schimb, efortul vizual, mai ales n condiii de iluminat necorespunztor (calitativ i cantitativ) pune n eviden precoce tulburrile de vedere pre-existente, prin apariia oboselii vizuale Aceasta impune folosirea unei corecii vizuale corespunztoare (ochelari, lentile de contact) n caz de efort vizual prelungit oboseala vizual apare i la persoane cu vedere normal. Att iluminatul insuficient ct i cel excesiv pot conduce la oboseal vizual, precum i sursele de lumin strlucitoare sau refleciile n cmpul vizual, distana prea mic ochi-ecran sau durata prea mare de lucru. Oboseala vizual (numit medical astenopie acomodativ) se manifest prin simptome oculare (mrirea distanei minime de vedere clar, nceoarea vederii, vedere dubl, lcrimare excesiv sau senzaie de uscciune ocular), simptome nervoase (dureri de cap, ameeli, oboseal general, iritabilitate) i scderea randamentului n munc (numr crescut de erori, timp crescut de execuie a sarcinilor). Ea este reversibil (prin repaus) i poate fi prevenit printr-o organizare ergonomic corect a postului, sarcinilor i mediului de munc. Astenopia acomodativ este enumerat n lista bolilor profesionale care pot fi declarate i recunoscute n Romnia (HG 1425/2006), ceea ce nu este tiinific corect, cci nu este propriu-zis o boal, doar un tip particular de oboseal reversibil.

Dup 40-45 de ani ncepe s se instaleze insidios prezbiopia, reprezentnd un proces natural de mbtrnire a ochilor (acomodarea se face mai greu i ochii obosesc mai repede, cristalinul devine mai opac i persoana necesit mai mult lumin pentru a vedea clar). De menionat c decontarea ochelarilor de vedere, considerai strict ca mijloc de corecie vizual, nu este o obligaie angajatorului, ntruct ei nu reprezint un echipament individual de protecie, ci rolul lor este s corecteze o deficien preexistent a angajatului. n schimb, folosirea lor poate fi specificat obligatorie de ctre medicul de medicina muncii n fia de aptitudine ncheiat cu concluzia apt condiionat: cu corecie vizual atunci cnd de ei depinde o vedere clar i Curarea periodic a ochelarilor i a ecranului pentru nlturarea prafului sau a amprentelor, folosirea unui ecran sau de ochelari cu strat anti-reflecie sunt alte recomandri utile. Recomandri pentru a evita senzaia de uscciune ocular (conform INRS, fia TC88) marginea superioar a ecranului se afl la nivelul ochilor (o poziie mai nalt face ca privirea s fie orientat n sus, iar pleoapa superioar mai retras, descoperind o mai mare suprafa ocular). Umiditatea ambiant este ntre 40 i 60% (se pot folosi umidificatoare ale aerului pentru a ajunge la acest nivel) Sunt prevzute pauze sau schimbri periodice ale activitii, alternnd activitatea la calculator cu munca de birou, evitnd perioadele lungi de activitate nentrerupt la calculator, n persoana clipete rar sau deloc

Ambiana termic
Ambiana termic de la locul de munc influeneaz n mod direct confortul i performana angajailor. O serie de parametrii sunt relevani pentru confortul termic: parametri individuali (mbrcmintea, intensitatea activitii fizice), parametri de ambian (temperatura aerului, temperatura medie de radiaie, umiditatea aerului i viteza curenilor de aer), ali parametri (diferena mare de temperatur ntre picioare i cap, contactul cu suprafee reci sau calde). Aceti parametri pot fi evaluai global prin calcularea temperaturii operative i a indicilor de confort termic PMV i PPD. Confortul termic este o noiune subiectiv ntruct exist diferene interindividuale mari n perceperea ambianei termice. Astfel, pentru activitatea la calculator, se recomand pentru perioada de iarn (ceea ce presupune c angajaii sunt mbrcai mai gros), temperatura operativ optim este ntre 20 i 24 de grade, iar pentru perioada de var (persoane mbrcate subire) ntre 23 i 26 de grade. Subiectul este ns vast i nu poate fi tratat mai pe larg aici.

Ambiana sonor
Zgomotul are un efect perturbator asupra sarcinilor cu suprasolicitare mental. Chiar i o conversaie n imediata vecintate, care nu are ns nici o legatur cu sarcina de executat poate reprezenta zgomot. Norma SR EN ISO 9241-6 prezint recomandrile pentru nivelul de zgomotului de fond n ncperile de lucru (fr activiti i echipament n funciune) care nu trebuie depit. Spre exemplu, pentru activitile cu constrngere temporal i ocazional sarcini repetitive, zgomotul de fond nu trebuie s depeasc 35-40 dB(A).

n general, pentru a evita perturbarea activitii n cazul sarcinilor cu suprasolicitare mental, recomandarea este ca zgomotul s nu depeasc 55 dB(A), considernd toate sursele de zgomot, cu ct activitatea este mai complex i solicitant, nivelul recomandat fiind mai sczut. Dac sarcinile de munc includ comunicarea verbal, nivelul de zgomot ambiant nu trebuie s depeasc anumite limite pentru ca aceast comunicare s se desfoare optim, limite calculate n funcie de distana care separ cele 2 persoane i de efortul vocal, i prezentate n aceeai norm SR EN ISO 9241-6. Spre exemplu, la o distan de 2 metri i pentru un efort vocal normal (voce normal), nivelul maxim de zgomot ambiental recomandat pentru o comunicare satisfctoare este de 52 dB, dar pentru o comunicare excelent se recomand numai 36 dB. Pentru comunicarea telefonic, exist de asemenea recomandri, spre exemplu se consider ca aceasta este uor afectat peste un nivel de zgomot de 55 dB i dificil peste 65 dB.

Radiatiile electromagnetice
Sursele de radiaii electromagnetice ntr-un birou sunt multiple: sursele de alimentare a aparaturii electronice, transformatoarele i bobinele, circuitele electronice (n special oscilatorii). Cu toate acestea, ele nu pun probleme de sntate n munc, ntruct valorile msurate ale intensitii cmpurilor electrice i magnetice sunt de ordinul a cteva sute de ori mai mici dect valorile prag dincolo de care exist un risc apreciabil. Posibiliti de ameliorare n continuare: nlocuirea monitoarelor cu tub catodic cu monitoarele cu ecran plat tip LCD (cristale lichide), care emit mai puine radiaii electromagnetice Creterea distanei fa de ecran: intensitatea cmpurilor electromagnetice scade cu ptratul distanei (dublnd distana, intensitatea scade de patru ori)[1]

[http://www.cspchisinau.md/index.php/ro/noutati/869influiena-calculatorului-asupra-sntii-utilizatorului]

n timpul erei moderne este imposibil de evitat informatizarea populaiei. Astzi calculatorele i sistemele de informatizare sunt folosite n toate domeniile, n producie, n coli i apartamente. E de mirare c copiii care nc nu pot citi i scrie, deja utilizeaz pe larg acest utilaj, petrecnd ore n ir n faa monitorului. Ultimele cercetri au artat c calculatoarele nu ne fac mai sntoi, ci din contra folosirea greit i necorespunztoare a lor poate aduce prejudicii ireparabile sntii. Productorii de calculatoare afirm c calculatoarele sunt nafara pericolului, n schimb productorii de mijloace de protecie la moment au o alt opinie. Acest lucru ne oblig s cunoatem opinia specialitilor medicali despre influena calculatorului asupra sntii utilizatorului. Medicii afirm ca o mulime de plngeri vin din partea operatorilor de calculatoare care acuz dereglri ale organului vzului, cea n ochi i nrutirea general a vederii. Recentele investigaii efectuate atest c 70-75% din utilizatorii de calculator, care n mod obinuit folosesc ecranul monitorului n timpul lucrului au probleme i tulburri de vedere. Femeile i copiii sunt considerai a fi cei mai influenai negativ n urma interacionrii cu calculatorul. Modul n care utilizm calculatorul influeneaz asupra ochilor notri, st area lor determinnd ct de bine vom lucra noi pe tot parcursul vieii. S nu uitm c peste 80% din cunotinele noastre sunt cptate prin intermediul ochilor notri. Indicnd rolul important al vederii noastre n activitatea de zi cu zi, tulburrile de vedere apar de cele mai dese ori nu spontan ci de-a lungul perioadei de stres i influen continu. Medicii oftalmologi atest o cretere a adresrilor ca urmare a utilizrii calculatorului. Activitatea prelungit fr o pauz semnificativ poate provoca probleme de focalizare, scderea acuitii vizuale i iritarea ochilor care, de cele mai dese ori, apar din cauza fluxului srac de lacrim a ochiului i reducerea clipirilor adesea inhibat de concentrarea i privirea fix la ecranul calculatorului. Persoanele care activeaz la calculator mai acuz plngeri de sntate ca amoreal la nivelul gtului, dureri de spinare sau nepturi n picioare, n dependen de frecvena lucrului. Suprasolicitarea n timpul lucrului duce la supraobosire, tulburri articulare i nevrotice: slbiciune, tahicardie, agravare memoriei, lips de concentrare i neurastenie. Experimentele realizate de medici au dovedit c i radiaia emis de calculatoare poate influena stimulativ asupra evoluiei cancerului de piept, care n Republica Moldova este n cretere. Cmpul electrostatic exercit influen asupra particulelor de praf ncrcate din aer care se acumuleaz pe fa, mini, provocnd alergie, uscciunea pielii, uneori i diverse eczeme. Aceasta ne arat c astzi este necesar nu numai s te speli pe mini nainte de mncare, dar i atunci cnd interacionm cu calculatorul. Lucrul la calculator este foarte necesar, de perspectiv i pe alocuri inevitabil n activitatea zilnic, dar s nu uitm i de influena duntoare asupra sntii omului care pote fi evitat sau redus n mare msur cu respectarea unor reguli simple.

Sfaturi n asistena sntii utilizatorilor de calculatoare:

Amenajai

confortabil locul de munc n faa calculatorului. O bun soluie n prevenirea oboselii rapide, tulburrilor articulare i reducerii efortului static a muchilor zonei humerale este folosirea unui scaun special cu speteaz.

 Verificai

cu atenie poziionarea monitorului i tastaturii care trebuie plasat n dependen de dimensiunea utilizatorului pentru a preveni poziiile incorecte. Verificai starea aparatului visual pentru a vedea clar i confortabil. Dac exist careva nereguli apelai la medic pentru prescrierea lentilelor de contact sau terapiei vizuale. nlturai tot ce ar putea contribui la suprasolicitarea ochilor. Stabilii strict timpul de folosire a calculatorului. Cte 10 -15 minute pauz la fiecare or pentru gimnastica ochilor va scoate oboseala i va minimaliza dezvoltarea unor problem de focalizare i iritare a ochilor. Sunt recomandate pauze mai scurte, dar mai dese. Igienizai regulat tastatura, locul de munc i minele pentru a preveni influiena nociv a cmpului electrostatic i radiaiilor emise de calculator. Femeile care doresc s rmn gravide trebuie s evite lucrul la calculator cel puin 3 luni nainte de concepie. [2] Chiinu, 11 ianuarie 2011. Serviciul de pres
[http://www.farmaciata.ro/medicina-de-familie/item/383computerul-si-efectele-lui-asupra-sanatatii-ochilor]

Computerul si efectele lui asupra sanatatii ochilor

Din ce in ce mai multe persoane se plang de disconfort ocular, dar nu fac nimic asa incat sa rezolve situatia. Fara sa fiti expert, realizati ca problemele sunt asociate cu statul in fata computerului ore in sir in fiecare zi. Si problema se acutizeaza pe masura ce numarul de ore creste. Cu cat munca pe care o avem depinde mai mult de computer, cu atat suntem mai afectati, iar gradul de oboseala se accentueaza. Multe astfel de persoane continua sa stea cu ochii in monitor si dupa ce ajung acasa (un film pe computer, muzica noua sau cine mai stie ce altceva). "Nisip in ochi", lacrimare, vedere in ceata, migrene, senzatie de intepaturi sau presiune, ameteli - iata portofoliul sindromului vederii afectate de calculator. Vom incerca in randurile care urmeaza sa aflam care este cauza exacta, cum putem sa prevenim, dar si sa tratam aceasta problema din ce in ce mai raspandita la persoanele de varsta activa (20-45 de ani).

Lumina albastra - cauza disconfortului ocular

Daca v-ati intrebat care este cauza problemei, probabil ca ati gasit si raspunsul. Imaginile redate de monitor sunt formate din trei culori: rosu, albastru si verde. Dintre ele, culoarea albastra este cea mai obositoare, pentru ca ea afecteaza o zona a retinei numita macula, in care acuitatea vizuala este maxima. Culoarea albastra naturala din spectrul de culori nu ne afecteaza pentru ca avem protectie asigurata de cristalin. Nu acelasi lucru se intampla cu lumina albastra emisa de monitor.

Stilul de lucru
Nu putem sa dam vina numai pe monitoarele pe care nu le putem exclude din viata noastra. Si nici nu putem sa lasam problema nerezolvata. Dar putem sa ne schimbam stilul de lucru sau sa fim mai atenti la acele lucruri pe care pana acum nu le-am considerat decat detalii fara importanta, si anume: Monitorul este de multe ori amplasat mult prea aproape de ochi. Pozitionarea corecta este la 50-60 cm distanta si la acelasi nivel cu ochii. Daca lucram frecvent cu

documente este indicat sa avem un suport atasat de monitor asa incat miscarea ochilor sa nu se petreaca pe o distanta mare (acest lucru oboseste suplimentar ochii). Nu lucrati la computer cu lumina stinsa si nici nu-l amplasati in asa fel incat lumina naturala sa se reverse peste monitor. Lumina naturala trebuie sa vina din lateral, altfel nu va face decat sa va deranjeze. Potriviti intensitatea luminoasa a monitorului in asa fel incat sa va simtiti confortabil. Multe persoane inclina usor monitorul crezand ca le va fi de ajutor. De fapt, el trebuie sa stea drept.

Ce spun medicii?
Cand va simtiti ochii obositi, clipiti des (pentru umezirea ochilor) si pret de cateva minute priviti la distanta. Oftalmologii recomanda chiar 10 minute de pauza dupa fiecare ora petrecuta in fata computerului. Cateva minute de gimnastica oculara nu pot decat sa va ajute: diminueaza senzatia de uscaciune si previn iritatiile. Consultarea medicului trebuie sa se faca o data la 6 luni in cazul celor afectati de disconfortul ocular. Sau la cel mult 1 an, dupa recomandarile Institutului National de Siguranta si Sanatate a Muncii din Statele Unite. Deci, nu lasati sa treaca anii peste problema pe care o aveti pentru ca treptat nu veti mai putea sa va concentrati, veti avea un randament scazut, iar disconfortul va deveni de natura fizica. Medicii recomanda frecvent folosirea lentilelor antireflexe.

Lentile protectoare
Daca doriti sa va protejati ochii, aveti la dispozitie doua tipuri de lentile. Unele sunt cele antireflexe, celelalte sunt cele speciale pentru lucrul la calculator. Primele se folosesc pentru diminuarea substantiala a reflexiilor parazite. Cele mai bune reduc reflexiile de la 8% pana la 0.5%. Lentilele speciale pentru calculator au un filtru de culoare adaptat la curba de sensibilitate a ochilor. Monitoarele performante sunt deja dotate cu ecrane de protectie, dar chiar si in cazul lor reflexiile parazite persista. Deci, nu trebuie sa renuntam la a ne mai proteja ochii si nici nu ne permitem sa incurcam cele doua tipuri de lentile. Ba mai mult, putem avea lentile speciale cu ambele tratamente (cu filtru de culoare, dar si antireflexe). [3]
Text: Cornelia Constantin Consilier: Mariana Paraschiv, Medic specialist oftalmolog Policlinica "Ana Aslan" [http://www.asociatia-profesorilor.ro/studiu-privindefectele-negative-ale-calculatorului-asupra-copiilor.html]

STUDIU PRIVIND EFECTELE NEGATIVE ALE CALCULATORULUI ASUPRA COPIILOR

Prof. Copaciu Georgeta Ctlina coala General Moeciu de Jos, Jud. Braov n lumea occidental, cercettorii din domeniul educaiei au constatat c acei copii care dedic cel mai mult timp vizionrii tv, calculatorului au cele mai slabe rezultate colare, cel mai redus interes fa de coal, cu alte cuvinte, insuccesul colar este direct proporional cu timpul alocat vizionarii tv i utilizriii

calculatorului.Deasemenea, calculatorul poate determina apariia a diferite boli. Astfel, copiii pot sta ore ntregi n faa calculatorului, uitnd de sine, fcnd prea puine pauze. Aceast activitate prelungit poate crea probleme oculare prin focalizarea ateniei asupra unui singur punct i prin efort ndelungat. Calculatorul, ca i televizorul, indiferent de utilizarea sa,constituie un important factor de stres pentru creierul uman. Pe parcursul folosirii computerului,ecranul acestuia, ca i cel al televizorului, inhib activitatea emisferei stngi, a cortexului prefrontal i slbete comunicarea interemisferic realizat prin puntea corpului calos. n schimb, favorizeaz deschiderea porilor subcontientului i nscrierea cu putere a imaginilor transmise n adncurile acestuia. n cazul computerului, analiza trebuie particularizat n funcie de modul n care este utilizat. De exemplu, nu acelai lucru este s citeti un text pe ecran cu a uita de sine, lsndu-te absorbit n spaiul virtual al jocurilor video. Fenomenele descrise anterior pot avea o intensitate mai mic dect n cazul televizorului atunci cnd calculatorul este folosit, spre exemplu, pentru tehnoredactare sau pot fi mult mai proeminente cnd sunt apelate jocurile video sau anumite locaii pe internet. De fapt, factorii agravani sunt schimbarea rapid a cadrelor i suscitarea cu putere a emoiilor i instinctelor. n mod obinuit, un copil st n faa calculatorului ntre una i trei ore pe zi, ocupat cu diverse activiti: teme pentru coala, discuii on -line cu prietenii sau jocuri. Iar prinii i ncurajeaz copiii s stea la computer chiar de la vrste mici - 2-3 ani. n urma cercetrilor desfurate n ultimii ani, nu mai rmne nici o ndoial: vizionarea tv i calculatorul duneaz dezvoltrii i funcionrii creierului uman. Experimentele realizate demonstreaz c fiecare or petrecut zilnic n faa televizorului i a calculatorului n perioada de vrst 1-3 ani crete cu 28% probabilitatea apariiei problemelor de atenie n perioada de vrst 1-7 ani. Iat nite date statistice valabile in Statele Unite ale Americii, unde rata de folosire a calculatorului personal a atins nite cifre impresionante: 1. 90% din copiii cu vrst colar au acces la computer acas ori la coal. 2. 54 de milioane de copii americani au acces la un computer, fie acas, fie in instituiile de nvmnt. Aceste informaii sunt importante n primul rnd pentru c ele ofer date despr e utilizarea masiv a computerului n rndul celor mici. De aceea, muli pediatri avertizeaz asupra riscului de miopie timpurie n rndurile copiilor. Atunci cnd fac aceste afirmaii, ei se bazeaz pe o serie de studii care au demonstrat c statul la computer poate avea un impact negativ asupra vederii copiilor. Iat o parte dintre concluziile cercetrilor: 1. ntre 25% si 30% dintre copii au nevoie de ochelari de corecie a vederii din cauza calculatorului, arat un studiu efectuat la Catedra de Optometrie Berkley din cadrul Universitii California; 2. Procentul copiilor de clasa nti care sufera de miopie s-a mrit de la 12,1% n 1995 la 20,4%, potrivit Departamentului pentru Sntate din Taiwan; 3. Un studiu similar, efectuat n Singapore, a artat c n doar trei ani, procentul de copii cu miopie la vrste de 7-9 ani s-a dublat, ajungnd la 34%. Statul la computer pentru ore ntregi are un efect negativ asupra vederii celui mic, pentru c aceast activitate foreaz muchii oculari i necesit o concentrare mai mare dect oricare alta.

Acum douzeci de ani copiii se jucau n mare parte n aer liber, iar vederea la distan era pentru ei mai important. Astzi, din cauza privitului constant n ecranul computerului, copiii au probleme de vedere care nu erau cunoscute acum civa ani. Prinii trebuie s ia n calcul toate aceste probleme cauzate de computer. Calculatorul necesit nite abiliti motorii foarte specializate, pe care ochii tineri nc nu le -au dezvoltat. Abia atunci cnd sistemul vizual este complet matur poate suporta mai bine stresul implicat de calculator. Muli pediatri cred c "lumea interioar" este cea care provoac miopia la copii, nu ereditatea. Activitatea la computer este periculoas dac nu este supravegheat de prini sau dac este efectuat cu lips de moderaie. O problem important ce vizeaz sntatea public este "sindromul privitului la computer", ce afecteaz n special copiii, care nu au capacitatea ocular suficient dezvoltat pentru a putea lucra la computer. Calculatorul, televizorul, jocurile video fur somnul tuturor. Cu mic, cu mare suntem tentai s stm pn la ore trzii din noapte pentru a naviga pe Internet sau pentru a urmri emisiunile preferate. Potrivit unor psihiatri francezi s-a ajuns chiar la aa-numita fobie de somn. Tot mai muli oameni consider ca a dormi apte-opt ore pe noapte nseamn a irosi timp, aa c se mulumesc doar cu patru-cinci. Ceea ce nu este suficient pentru refacerea organismului, mai ales n cazul tinerilor, care au nevoie de opt-nou ore de somn. Studiile arat c majoritatea tinerilor pierd, n medie, dou-trei ore de somn pe noapte din cauza calculatorului, televizorului, jocurilor video. Pe lng atracia exercitat de acestea, mai exist un factor ce fur somnul: lumina ecranului, n special cea a ecranului calculatorului. Aceast lumin blocheaz secreia de melatonina, hormonul somnului i mpiedic adormirea. De asemenea, 30-40 % dintre cei care stau mult timp cu ochii n ecran se plng de oboseal ocular: nroirea ochilor, senzaie de ochi uscat, vedere nceoat, clipiri frecvente, dureri de cap. Este de ajuns s petrecem peste patru ore n faa ecranului pentru ca primele simptome ale oboselii oculare s se manifeste. Mai mult, majoritatea copiilor i tinerilor au obiceiul de a roni chipsuri, alune, dulciuri cnd stau n faa televizorului sau a calculatorului, iar acest lucru face ca tot mai muli tineri s devin obezi, s aib carii, s sufere de tulburri digestive. n lumea occidental, cercettorii din domeniul educaiei au constatat c acei copii care dedic cel mai mult timp vizionrii tv, calculatorului au cele mai slabe rezultate colare, cel mai redus interes fa de coal, cu alte cuvinte, insuccesul colar este direct proporional cu timpul alocat vizionarii TV i utilizriii calculatorului. [4,8]
Bibliografie: Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra minii umane , Ed. Evanghelismos, Bucureti,2006 [http://ru.scribd.com/doc/2035374/Efectele -psihologice-ale-abuzului-de-calculator-]

DATE GENERALE PRIVIND EFECTELE UTILIZRII CALCULATORULUI LA COPII SI ADOLESCENTI

Calculatorul intr din ce n ce mai mult n viata noastr de toate zilele, tinznd, s devin un bun de largconsum. Astzi observm cu totii tendintele de implementare a

10

tehnicilor de informatizare si decomunicare n viata cotidian. Ca s realizm amploarea acestui fenomen, ajunge s spunem c lanivelul anului 2004, n Romania au fost nregistrate nu mai putin de 5 milioane de persoane carefolosesc regulat Internetul, prognoza pentru 2005 fiind ca acest numr s creasc la 5,5 milioane. Acestfenomen de mas are att implicatii pozitive, ct si negative, ce nu pot fi neglijate. Majoritatea specialistilor consider c nu trebuie s ne ntrebm dac instruirea elevilor se mbuntteste prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate mai bine calittile unice ale acestora,care le deosebesc de alte medii: interactivitatea, precizia operatiilor efectuate, capacitatea de a oferireprezentri multiple si dinamice ale fenomenelor si, mai ales, faptul c pot interactiona consistent sidiferentiat cu fiecare elev n parte. Potrivit Departamentului pentru Educatie al SUA, 32% dintre copii aufolosit Internetul nainte de a ajunge n scoala primar. n 2002, 83% din familiile americane care au cel putin un copil cu vrsta cuprins ntre 2-17 ani, detin uncalculator acas si 78% din acestea sunt conectate la internet. Peste 90% din copii si adolescenti cu vrste cuprinse ntre 5-17 ani folosesc calculatorul si dintreacestia 59% navigheaz pe internet.Astzi, copiii afirm c utilizeaz frecvent calculatorul pentru educatie si distractie. Studiile preliminarearat c impactul negativ poate fi semnificativ mult mai sever dect ca cel datorat televizorului, filmelor sau muzicii. Doar 2% din copii (13-17ani) petrec mai mult de 8h pe sptmn la calculator pentru jocuri si aceasta nu influenteaz timpul pentru televizor. Dar se constat o scdere a timpului pentru activittisportive sau sociale. v Peste 90% din copiii cu vrste ntre 13-17 ani stiu cum s foloseasccomputerul. Nu s-au evidentiat diferente ntre sexe n ceea ce priveste utilizarea sa. Odat cu cresterea rolului calculatorului n viata copiilor au aprut si ntrebrile: 1. Poate calculatorul smotiveze cu adevrat copii ca s nvete mai bine si mai repede 2. Trebuie ca copii s nceap sutilizeze calculatorul de la vrsta de cinci ani pentru ca s beneficieze de un servici bine pltit mai trziu3. Realizeaz calculatorul o "conectare" la viata real 4. Cum va fi afectat dezvoltarea lor psiho-comportamental Meritul activittilor desfsurate la calculator ar trebui reevaluate deoarece timpulpetrecut acas la calculator poate nlocui alte activitti cu rol mai important pentru dezvoltarea copiilor.Printii se simt fericiti si sunt coplesiti de bucurie atunci cnd copilul si descoper abilittile de a folosicalculatorul si apoi internetul.Desi cercetrile asupra efectelor utilizrii calculatorului sunt nc putine si ambiguii totusi specialistii auevidentiat consecinte pozitive si negative. S-au urmrit efectele asupra: strii fizice; dezvoltrii psiho-cognitive; dezvoltrii relatiilor si a interactiunii sociale; si a perceperii realittii. A) Efectele asupra strii fizice: Utilizarea ndelungat a calculatorului constituie un important factor de risc pentru obezitate Poatedetermina initial disconfort/tensiune la nivelul muschilor spatelui, pentru ca ulterior s observm diferitepozitii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze) Favorizeaz aparitia tendinitelor, numite chiar nintendinite (dup numele jocului Nintendo), caracterizateprin durere sever la nivelul tendonului extensorului degetului mare drept urmare a repetatelor apsripe butoane din timpul jocului Este un factor trigger pentru crizele epileptice (epilepsia fotosenzitiv determinat de "licririlefrecvente" sau imaginile rapide luminoase). La 5% dintre epileptici aceasta poate fi precipitat de stimuliexterni ca de exemplu flash light, sau alti stimuli vizuali: sursele de lumin natural, lumina soarelui carese reflect pe suprafata apei, printre

11

frunzele copacilor, si cele artificiale, TV, jocurile video, monitorulcalculatorului, lumina stroboscobic. Reprezint 10% din cazurile noi de epilepsie la grupul de vrst7-19 ani. Este relativ rar raportndune la incidenta epilepsiei de 1/4000 din populatia general.Atacurile sunt precipitate de stimuli luminosi, cel mai des incriminat fiind televizorul. La acestea se potasocia lipsa de somn, stresul sau alte cauze care scad pragul convulsivant.La 50% dintre cei cu epilepsie fotosenzitiv EEG este normal iar modificrile apar la stimularea fotonicintermitent.Un studiu european care investigheaz acest tip de epilepsie la 352 de copii si adolescenti din patruorase mari ale Europei, arat c jocul Super Mario World provoac crizele epileptice mult mai frecventdect televizorul. Dar depinde si de tipul de televizor, cele jucate la un televizor de 50Hz determin maifrecvent crize de epilepsie dect cele pe televizoare de 100 Hz. Atacurile sunt declansate la cei mai multi de stimuli luminosi cu 16-25 Hz, desi s-au ntlnit si cazuri lacare pragul inferior era sub 3 Hz sau peste 60 Hz. Acestea apar cel mai frevent nainte de 20 de ani, la fete mai des dect la bieti.Tabloul clinic poate fi diferit dar crizele tonicoclonice sunt cele mai frecvente, uneori pot apare la nceputcrize mioclonice. Persoanele cu epilepsie fotosenzitiv prezint atacuri doar cnd se expun la factoriitriggeri mai sus enuntati.Opiniile actuale ale specialistior se refer la faptul c jocurile video si de pe calculator nu sunt triggeripentru epilepsie dect dac exist un pattern caracteristic al individului. La persoanele cu epilepsie esteposibil ca atacurile s fie declansate prin concentrarea intens si sustinut necesar la aceste jocuri. Nu exist dovezi concludente care s evidentieze epilepsia indus de monitorul calculatorului. Noilemonitoare LCD (liquid crystal displays) si TFT (Thin Film Transistors) sunt superioare calitativ si depreferat ca s fie utilizate. Dar totusi monitorul rmne un factor trigger prin timpului ndelungat petrecut n fata acestuia, a concentrrii intense necesare activittii. Timpul tot mai mare pe care l petrec nfaa calculatorului duce la reducerea duratei de somn, comaruri, inversarea programului de somn.Unul din cinci copii, dintre cei care dein un computer, i petrece mai puin timp dormind dect propriiprini la aceeai vrst. Timpul fiind mai mic cu 2 pn la 5 ore. Rezultatele au fost obinute n urmainterogrii a peste 1000 de prini care au instalat copiilor un calculator n dormitor. Deprivarea desomn cauzeaz oboseal excesiv ce interfer cu funcionarea social i colar, poate duce lascderea rezistenei sistemului imun avnd ca consecin creterea vulnerabilitii pentru boal. Alte efecte: cefalee, tulburri de alimentaie (bulimie), scderea acuitii vizuale, modificri alefrecvenei cardiace . B) Efectele asupra dezvoltrii psiho-cognitive: Utilizarea ndelungat a calculatorului poate determina tulburri emotionale: anxietate, iritabilitate,tolerant sczut la frustrare, pn la depresie. Multi adolescenti prefer s foloseasc computerul atunci cnd se simt abandonati de familie sau cndstau mult timp singuri acas, printii fiind la servici sau sunt ocupati cu diverse probleme. Peele (1991) explic mecanismul psihologic al utilizrii calculatorului: "ti d sentimentul si senzatia desatisfactie pe care nu esti capabil s le obtii n alt mod. Poate nltura sentimentul de nesigurant sidisconfort prin puterea de distragere a atentiei si creerea unei senzatii temporare de securitate, calm,putere de control a situatiei, intimitate, pn la euforie, exaltare." Ei au o stim de sine sczut sisentimentul de devalorizare. Young (1997) trgea concluzia c cei care au probleme psihologice pot fi cei mai atrasi de interactiuneaanonim de pe internet.Orzack subliniaz comorbidittile

12

utilizrii nocive a calculatorului ca fiind depresia si tulburrile bipolare.Putem vorbi de o cultur a Cyberspatiului care are propriile seturi de valori, standarde, limbaj si semnecare dau sentimentul de a apartine la un grup si creeaz oportunitatea de a evada dincolo de limiteleimpuse de societate Utilizarea calculatorului mbuntteste performantele cognitive .Cercetrile s-au centrat pe evidentierea dezvoltrii unui set specific de aptitudini a inteligentei vizuale,importante n utilizarea calculatoruluiAplicatiile de la computer, n special jocurile, sunt proiectate s sublinieze imaginile vizuale mai multdect informatiile verbale. Aceste aptitudini pot fi utile n domeniul stiintei si tehnologiei, undemanipularea imaginilor pe ecran este important. Numeroase jocuri pentru calculator necesit acelea siaptitudini ce sunt evaluate n testele inteligentei nonverbale, ca Wechsler si Stanford Binet. Expunerea la numeroasele imagini ale tehnologiei electronice pot contribui la cresterea selectiv ascorului inteligentei nonverbale fat de cei din secolul trecut. De exemplu, compararea mediei la testulnonverbal, Raven Progressive Matrices, la adultii englezi cu aceasi vrst din 1942 versus 1992 arat ocrestere important la cei din urm, pentru toate vrstele testate .Un studiu (1995) realizat pe elevi din clasa a VIIa si XII-a arat c cei care au acces la un calculator aunote mai bune la matematic si englez dect cei care nu au. Desigur, elevii cu computer acas facparte din familii cu un nivel material si social crescut, factor ce este nalt corelat cu performanta scolar.Dar ntre ei, cei care l folosesc n mod frecvent au rezultate scolare mai bune dect ceilalti. n alt studiu se arat c copii care particip la un program de utilizare a calculatorului dup terminareascolii au fcut mari progrese la citire, matematic, gramatic, au cunostinte mai multe despre computer si au obtinut rezultate mai bune la testele de la scoal comparativ cu copii care nu au participat la acestprogram. Fetele folosesc calculatorul la fel de des ca bietii si chiar cu mai mult ncredere dectacestia. Dar acestea l folosesc mai mult pentru alte activitti dect pentru jocuri. Acestea prefer jocuribazate pe realitate, o tem destul de rar ntlnit, fat de bieti care le prefer pe cele bazate pefantezie.Adolescentele prefer jocuri cu personaje atrgtoare, cu subiecte complicate si cu solutie final, fatde cele violente, la care singurul obiectiv este distrugerea celorlalti. Deci, jocuri non-violente cufeedback pozitiv pentru juctor. Toate acestea sugereaz c fetele nu au probleme n utilizareacalculatorului dar rmne de vzut cum aceast nou tehnologie va duce la cresterea participrii lor ndomeniile tehnice. C) Efectele asupra dezvoltrii aptitudinilor sociale: Studiile longitudinale relev cum sunt influentate trsturile de personalitate, dinamica familiei, modul decomunicare la copii si adolescenti . M. Weinstein (1995), profesor la Political Science at PurdueUniversity subliniaz c tehnologizarea a deteriorat sistemul de valori si functionarea social laadolescenti. Utilizarea ndelungat a calculatorului duce la tulburri de comportament: retragere social,introversie, agresivitate verbal sau fizic, comportament exploziv iritant atunci cnd i se cere s facaltceva .Folosirea internetului poate interfera cu procesul de dezvoltare a psihosexualittii, cu suisurile sicoborsurile sale, cu prtile sale de lumini si umbre, de spectaculos si banal.S-a vzut o tendint de erodare a autorittii parentale, copii o accept mai putin. Aceasta depinde detipul de activitate realizat la calculator si de timpul petrecut n fata ecranului .Pentru a dezvolta competenta social necesar copii trebuie s interactioneze cu altii. S-a evidentiat ocrestere a numrului "prietenilor electronici" la

13

utilizatorii de calculator odat cu o diminuare a relatiilor de prietenie care implic interactiunea social. Mai mult, unul din cinci copii cu vrste cuprinse ntre 8-18 ani au declarat c au computer n dormitor.Aceasta duce la izolare si scade timpul pentru alte activitti sociale, interfernd cu dezvoltarea simentinerea prieteniilor, 60% din ei petrec timpul singuri la calculator.Francie Alexander, autoarea unui ghid de folosire a Internetului pentru copii relateaz din experienta sac "una dintre lectiile favorite ale copiilor (5-10 ani) este trimiterea unui mesaj e-mail ctre bunici.Oricui i place s primeasc scrisori, iar copiilor nu prea le place s astepte. Avantajul este c i pot scriebunicii si vor primi un rspuns peste cel mult o jumtate de or.. Componenta social a utilizriicomputerului este cel putin la fel de important ca lectiile nvtate cu ajutorul calculatorului. Faptul cfolosesc Internetul mpreun cu colegii de clas i ajut pe copii s lege relatii mult mai usor" .Studiile longitudinale relev cum sunt influentate trsturile de personalitate, dinamica familiei, modul decomunicare la copii si adolescenti .Un nivel moderat de utilizare are un impact social minor dar utilizarea excesiv (peste 30h/sptmn)si jocurile violente pot duce la cresterea comportamentului agresiv, a ostilittii la copii. nc din 1980 armatele englez si american utilizeaz jocuri video violente pentru a desensibilizasoldatii si ai face mai capabili s ucid.Cercetrile expunerii la jocurile violente pe calculator sau video sugereaz o crestere acomportamentului agresiv prin dezvoltarea gndirii si a sezatiilor agresive , scznd comportamentulprosocial . Programele TV care contin violent cresc n acelasi mod ca si jocurile pe calculator agresivitatea si ostilitatea la copii.Comunicarea prin intermediul calculatorului cu altii este una din cele mai dese activitti - n specialprintre tinerele fete. Adolescentii si fac noi prieteni prin intermediul internetului n mod frecvent.Cercetrile arat c efectele asupra competentei sociale depind n parte de ct de dese sunt contactelecu familia si prietenii sau cu strini si noi cunostinte. D) Efectele utilizrii calculatorului asupra perceperii realittii: Lumea virtual creat de computer (jocuri, internet) deprteaz copii de cea real. Prin intermediul jocurilor copilul interactioneaz cu personaje simulate si creaturi diferite si prin intermediul internetuluiadolescentii si asum diverse identitti n interactiunea cu strinii. Acestea fac ca limita real - virtual snu mai fie clar la copii si adolescenti . n timp ce se joac pe Internet cu personajele favorite de desene animate, copiii nvat s recunoascliterele si, ntre timp, computerele devin o parte din viata lor. Ei vd site-uri cu povesti interactive si lectiianimate, prin intermediul crora se mprietenesc cu literele, cu numerele sau cu sunetele. Nu facdiferenta ntre lumea real si lumea Internetului , asta pentru c s-au nscut n epoca Internetului si lprivesc ca pe o parte a vietii de zi cu zi afirm cercettorii americani . Ministerul Educatiei dinJaponia si-a revizuit, n 2002, recomandrile fcute scolilor, n sensul de a promova accesul mai larg alelevilor la informatii on-line. De atunci, foarte multe scoli generale si-au impus s-i nvete pe elevii dinclasele mai mari cum s foloseasc internetul pentru studiul individual, crearea de site-uri web sifolosirea postei electronice. Potrivit Ministerului Comunicatiilor din Japonia, la sfrsitul anului 2003aproape 62% dintre elevii japonezi cu vrste ntre 6 si 12 ani au declarat c folosesc internetul .Internetul ofer o imens libertate de comunicare. Aceast libertate este pe de o parte ceva favorabil,pentru c ajut la depsirea unor constrngeri artificiale, iar pe de alt parte, alctuieste un mediuextrem de propice pentru

14

lansarea celor mai bizare si nocive lucruri. Majoritatea tinerilor sunt atrasi sprecalculator prin jocuri. Dar exist jocuri si jocuri. Iar unele dintre acestea, folosite excesiv, pot s devindunatoare. Exist n prezent o industrie extrem de profitabil dedicat promovrii jocurilor electronice.De la micile calculatoare de buzunar, cu un joc sau dou, pe care le vedem adesea butonate cu pasiune n mijloacele de transport n comun, pe strad, n parc sau la scoal, pn la cluburile dotate cuautomate de jocuri sau calculatoare, chiar dintre cele mai performante, destinate n exclusivitatepromovrii jocurilor. Esenta jocului const n utilitatea sa ulterioar. Un joc ar trebui s-i deprind pe ceicare-l practic cu activitti care s le dezvolte gndirea, capacitatea de concentrare sau cea de creatie.Exist jocuri de sah, de logic, de strategie, de creatie, dar si... faimoasele jocuri de actiune. Dacprimele categorii corespund teoriilor cu privire la necesitatea jocului ca mijloc de nvtare, cele din urmsolicit numai dexteritatea, capacitatea de reactie si, poate, de atentie. Aceste jocuri pot creadependent. Cred c multi printi nu-si dau seama de efectele nocive pe care le poate aveacalculatorul, folosit numai n acest fel, asupra copiilor lor. Poate c unii sunt chiar mndri c odraslele lor sunt foarte dibace si petrec mult timp la calculator, fr s se gndeasc la folosul antrenrii de faptspre agresivitate si violent. n 1998, s-a artat c 80% din copii sunt familiarizati cu jocul Duke Nuken(un joc ce contine violent, snge, sex) si doar 5% din printi l cunosteau. n concluzie, sunt necesare mai multe cercetri care s arate impactul utilizrii ndelungate acalculatorului asupra dezvoltrii psiho-comportamentale la copii si adolescenti si a modului n careprintii trebuie s intervin astfel nct s nu se ajung la consecinte negative[5]
[http://www.bibliotecamm.ro/?s=1&f=19]

Rezultatele studiului statistic pe populaia colar bimrean, care i-a propus s sondeze nivelul de dependen al copiilor bimreni de TV i calculator (au fost intervievai 1500 de elevi din Baia Mare, cu vrstele cuprinse ntre 4-18 ani):

15

16

17

18

[http://www.cugetliber.ro/stiri-sanatate-cum-reduciefectele-negative-ale-lucrului-la-calculator-36230]

Cum reduci efectele negative ale lucrului la calculator

Din ce n ce mai multe persoane care lucreaz la calculator acuz oboseala ochilor i dureri de spate, principala vinovat de aceste stri fiind activitatea prelungit n faa monitorului. Poziia n care stai la birou, scaunul pe care-l foloseti, iluminatul i ambiana n general sunt factori care exercit o influen important asupra eficienei tale i asupra gradului tu de oboseal. Organizarea muncii, mediul de munc, microclimatul, ambiana luminoas, ambiana sonor, caracteristicile mobilierului i ale echipamentelor, amenajarea locurilor de munc, recunoaterea factorilor de risc i modul n care acetia i pot influena starea de sntate, toi sunt factori importani pe care trebuie s-i ai n vedere la locul de munc. n urma analizelor elementelor de mai sus, dr. Ramona Apostol, specialist Medicover, poate dezvolta o strategie de prevenie a apariiei afeciunilor profesionale i v propune metodele de control adecvate. Ia o pauz de cinci minute la fiecare or Pentru a-i mbunti activitatea la calculator, specialistul v recomand o serie de modificri. Asigur-te c distana de la monitor pn la ochi este de 50 - 70 de centimetri. Dac nu vezi clar la distana indicat, mrete imaginea de pe ecran. Aranjeaz-i biroul astfel ca materialele pe care nu le foloseti s nu te mpiedice s le gseti cu uurin pe cele importante. Pauzele sunt obligatorii. Ia o pauz de cinci minute la fiecare or de lucru n faa monitorului i privete n deprtare. Nu sta lipit de scaun toat ziua. Ridic-te i mergi civa pai i relaxeaz-te. Atunci cnd ne concentrm pri-virea asupra ecranului calculatorului, avem tendina s clipim mai rar dect o facem de obicei n timpul altei activiti, de aceea este indicat s clipeti ct mai mult, chiar i forat. Dac uii s clipeti, folosete un post-it, recomand dr. Ramona Apostol. Nu uita de controlul anual la medicul oftalmolog! Este foarte important ca persoanele care lucreaz la calculator s efectueze un test oftalmologic cel puin o dat pe an. Dei funcia respiratorie este una automat, de sine stttoare, atunci cnd suntem stresai ritmul respirator ncetinete, existnd chiar tendina de a ne ine respiraia, de aceea ai grij i nu uita s respiri. Ai un nod n gt? ncearc s te relaxezi cteva secunde respirnd adnc, ne sftuiete specialistul. Nu-ti odihni incheieturile pe tastatuta sau pe birou; foloseste un suport capitonat care tine articulatia mai ridicata (prezenta acum la unele tastaturi ergonomice); In timpul tastatului sau utilizarii mouseului evita sa stai cu articulatia mainii pe marginea biroului;

19

 Nu apasa puternic pe taste pentru ca nu vei tasta mai repede ci doar v ei irita tentoanele flexorilor; Ia-ti o pauza de 15 minute la fiecare doua ore de tastat te va ajuta sa-ti odihnesti musculatura flexoare a antebratului, tendoanele acestor muschi, iti vei putea reajusta postura si pozitia la birou. Principalele avantaje ale regulilor menionate mai sus sunt prevenirea apariiei bolilor profesionale i creterea confortului la locul de munc. [6,9]

20

Bibliografie:
1. http://www.medicina-muncii.info/tematica-medicinii-muncii/lucrul-la-calculatorcaracteristici-generale.html/

2. http://www.cspchisinau.md/index.php/ro/noutati/869-influiena-calculatorului-asuprasntii-utilizatorului/

3. http://www.farmaciata.ro/medicina-de-familie/item/383-computerul-si-efectele-luiasupra-sanatatii-ochilor/

4. http://ru.scribd.com/doc/2035374/Efectele-psihologice-ale-abuzului-de-calculator-/ 5. http://www.cugetliber.ro/stiri-sanatate-cum-reduci-efectele-negative-ale-lucrului-lacalculator-36230/

6. http://www.asociatia-profesorilor.ro/studiu-privind-efectele-negative-alecalculatorului-asupra-copiilor.html/

7. http://www.bibliotecamm.ro/?s=1&f=19/ 8. Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra minii umane , Ed. Evanghelismos,
Bucureti,2006

9. Servicul de pres, Chiinu

21