Tulburarile din spectrul autist

Tulburarile din spectrul autist (TSA) reprezinta tulburari de neurodezvoltare

categorie in care se mai gasesc, conform DSM-V: Intarzierea mintala, Intarzierea globala in
dezvoltare, Tulburarile de comunicare, Tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie (ADHD)
precum si alte afectiuni. De foarte multe ori aceste afectiuni pot co-exista la acelasi individ,
crescand complexitatea diagnosticului si a abordarii terapeutice.

Tulburarile din spectru autist au anumite caracteristici comune care pot aparea in
diferite grade si combinatii:

- Se manifesta in copilarie (perioada de dezvoltare/prescolara) NB: ele pot fi

diagnosticate si mai tarziu daca simptomatologia este usoara sau daca familia nu
depisteaza si nu semnaleaza semnele specific. De asemenea, in anumite cazuri, s-a
descries un regres al copilului pentru anumite achizitii, regres care poate aprea intre
varsta de 1 an si 2 ani.

- Copiii prezinta tulburari ale interactiunii sociale care se manifesta diferit in functie
de varsta lor. La prescolari se observa cel mai frecvent: discontact vizual (pacientul
nu priveste in ochi), discontact psihic (nu raspunde la propriul nume), nu manifesta
interes pentru egalii de varsta desi ar putea manifesta interes pentru copiii mai mari,
jocul lor este stereotip si nu reciproc (prefera sa roteasca obiecte, sa scoata si sa puna
la loc obectele dintr-o cutie, dar nu participa la jocul cu mingea). La scolari: deficitul
de interactiune sociala devine mai evident pe masura ce copilul inainteaza in varsta
astfel incat la scoala e posibil sa vedem un copil/adolescent care nu intelege
contextele sociale (Ex: nu intelege ca dupa ce foloseste toaleta trebuie sa se imbrace
corespunzator si sa-si aranjeze hainele), nu-si poate adapta limbajul in functie de
persoana careia i se adreseaza (Ex: i se adreseaza cu “tu” educatoarei sau
profesorilor), nu descifreaza adecvat semnalele subtile si glumele, ironiile ceea ce, de
e foarte multe ori, ii face tinta fenomenului de bully-ing.

- Copiii prezinta deficite in functionarea limbajului. Limbajul expresiv: La copilul

mic limbajul expresiv poate fi in totalitate absent, copilul nu rosteste cuvinte cu sens
 (NB: pacientul poate pronunta cuvinte: “mama”, “tata”, “apa” dar le foloseste intr-I
multitudine de contexte: de ex. spune “apa” si atunci cand se refera la alte obiecte sau
persoane). Copilul mare/adolescentul care a dezvoltat limbaj expresiv, de cele mai
multe ori, prezinta o prozodie specifica (un mod particular de a vorbi, cantat,
interogativ chiar atunci cand face afirmatii), poate inversa pronumele sau prezinta
vorbire la persoana a doua atunci cand se refera la sine (Ex: La intrebarea “vrei sa
mananci mere”, raspunsul sa fie “vrei”). Unii copii pot folosi neologisme (cuvinte nou
inventate pentru a se referi la anumite obiecte), mergand pana intr-acolo incat exista
pacienti care au inventat un nou limbaj. Limbajul receptiv: copiii nu inteleg
instructiuni (“adu-mi cana”, “vino la mine”). Limbajul non-verbal – copiii cu TSA pot
avea ei insisi o gama restransa de expresii faciale si au dificultati in decodificarea
limbajului non-verbal al celorlalti (Ex: nu inteleg ca atunci cand mama plange
inseamna ca este suparata).
o NB1: faptul ca un copil nu incepe sa vorbeasca este semnul cel mai alarmant
pentru parinti ceea ce nu inseamna ca orice copil care nu dezvolta limbaj
expresiv este un copil cu TSA.
o NB2: familia extinsa, vecinii si alte personae din proximitatea parintilor pot
avea tendinta sa minimizeze ingrijorarile parintilor legate de faptul ca nu
exista limbaj expresiv. Exprimarile de genul: “Lasa ca si copilul meu a vorbit
la 4 ani” sau “Lasa ca o sa vorbeasca el” pot intarzia diagnosticul.

- Copiii au o gama restransa de interese si prezinta comportamente repetitive: fie

miscari repetitive, ritualuri, fie limbaj ecolalic (repeta stereotip cuvinte sau fraze
intregi). De asemenea prezinta inflexibilitate si rigiditate care se observa prin
insistenta ca lucurile sa ramana neschimbate (Ex: jucariile sa ramana aliniate intr-o
anumita ordine, drumul dintre casa si parc sa fie acelasi, sa nu existe schimbari de
mobilier sau de culoare, sa poarte aceleasi haine, sa manance aceleasi alimente zilnic).
Tot in aceasta categorie sunt incluse interesele senzoriale specifice, sunt copii care
miros, ling, ating obiecte sau le duc la ureche parca pentru a le asculta.
Particularitatile senzoriale se pot manifesta si ca reactii extreme la anumiti stimuli, de
exemplu poate merge pana acolo incat copilul refuza sa se spele pentru ca nu
tolereaza senzatia apei pe corp.
 - Copiii cu TSA pot avea un anumit grad de inabilitate motorie: care sa se reflecte
in dificultatile lor de a se autoservi (sa nu poata manipula tacamurile/incheia
nasturii/lega sireturile).

Categorii: Sub aceasta umbrela numita TSA au stat, conform ICD-10 si DSM-IV, mai multe
categorii care, in prezent, in DSM-V au fost eliminate:

1. Autismul infantil – in prezent considerata un grad de severitate al TSA cu

prognostic nefavorabil.
2. Autismul atipic – in prezent considerata un grad mai usor al TSA
3. Sindromul Asperger – fata de care a existat un interes deosebit pentru multa
vreme, considerandu-se ca persoanele cu un astfel de diagnostic au o intelgienta
neobisnuita. Toti copiii din spectru pot avea abilitati deosebite (ex: filmul
Rainman sau Temple Grandin) si este important ca ele sa fie identificate pentru a
fi directionate catre un scop util.
4. Tulburarea dezintegrativa a copilariei – a fost scoasa din TSA
5. Sindrom Rett – a fost scoasa din TSA fiind o afectiune neurologica

Diagnostic – diagnosticul se stabileste de un Psihiatru de copii in urma observatiei clinice sip

e baza informatiilor furnizate de mai multe personae din anturajul copilului (parinti, bunici,
educatori, profesori). Investigatii complexe precum RMN, CT, analize de sange nu ajuta in
stabilirea diagnosticului de TSA dar pot ajuta la excluderea altor diagnostice. Testarea
genetica poate orienta diagnosticul dar trebuie efectuata intotdeauna la recomandarea
specialistului.

Un diagnostic precoce (in jurul varstei de 2 ani dar un profesionist cu experienta poate decela
simptomele specifice chiar mai devreme) este vital din doua motive:

o La varste mici, creierul prezinta neuroplasticitate, respectiv se poate remodela

astfel incat sa INVETE: limbajul, comportamentul social, abilitati de
autoservire.
o Ceea ce trebuie sa invete copilul cu TSA si modalitatea in care procesul de
invatare se realizeaza presupun includerea acestuia intr-un program de terapie
individualizat.
De reflectat:

Rolul asistentului social in gestionarea pacientilor adulti cu TSA, urmarind urmatoarele

aspecte:

- Incadrarea pe piata muncii

- Nevoile lor privind siguranta personala (Un pacient cu sensibilitate la zgomote/lumini
poate reactiona imprevizibil si sa devina necooperant sau chiar agresiv intr-o situatie
de urgenta in care salvatorii se deplaseaza cu girofarul pornit)
- Viata de familie si de cuplu a persoanelor cu TSA