Curricula

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, SOCIOLOGIE ȘI
ASISTENȚĂ SOCIALĂ
DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
Program de masterat
CONSILIERE PENTRU PROBLEME DE FAMILIE
CURRICULA
Responsabil de program: Aprobat:

Șevciuc Maia, dr.conf.univ. ___________ Consiliul Facultății Psihologie și
Bodrug-Lungu Valentina, dr,hab.conf.univ Științe ale Educației, Sociologie
Departamentul Științe ale Educației și Asistențp Socială
Proces verbal nr. 1 din 26.08.2020 Decan____________
Guțu Vladimir, dr.hab., prof.univ.
CHIŞINĂU, 2020
CUPRINS
Nota de prezentare a programului de masterat profesional „Consiliere pentru

probleme de familie”............................................................................................................................................3
Conţinutul Planului de învăţămînt................................................................................................................5
Metodologia cercetării şi statistica aplicată în ştiinţele educaţiei.....................................................8
Psihologia şi pedagogia familiei.....................................................................................................................16
Psihodiagnostic educaţional............................................................................................................................23
Tendinţe în dezvoltarea socio-demografică a populaţiei.....................................................................28
Psihoterapii de familie.......................................................................................................................................34
Consilierea parentală.........................................................................................................................................41
Psiholopedagogia comportamentului deviant.........................................................................................47
Psihosexologia şi educaţia sexuală................................................................................................................54
Violenţa în familie...............................................................................................................................................60
Modalităţi de soluţionare a conflictelor în familie.................................................................................66
Psihoterapii cognitiv-comportamentale.....................................................................................................72
Consilierea în situaţii de criză........................................................................................................................78
Practica de specialitate......................................................................................................................................83
2
Nota de prezentare a programului de masterat profesional
„Consiliere pentru probleme de familie”
Familia reprezintă instituţia de bază a societăţii şi, respectiv, aceasta trebuie să constituie o
prioritate în dezvoltarea politicilor şi programelor naţionale. Familia contemporană se
caracterizează prin schimbări semnificative în structura şi relaţiile sale. Creşterea numărului de
divorţuri, descreşterea fertilităţii, migraţia economică a membrilor de familie din cauza
condiţiilor precare de trai şi de muncă, violenţa în familie etc. sunt doar unele din problemele cu
care se confruntă familiile în ziua de azi.
Analiza fenomenului transformărilor relaţiilor de familie, a tendinţelor socio-demografice, a
fenomenului violenţei în familie etc., permite constatarea lipsei specialiştilor care ar putea să abordeze aceste
probleme şi să găsească soluţii eficiente pentru ele, valorificând segmentul de consiliere în domeniu. Ţinând
cont de faptul că aceste persoane au necesităţi de instruire speciale, că organizarea procesului de instruire
poartă un specific şi necesită competenţe specifice din partea specialiştilor implicaţi în proces, considerăm
oportun propunerea unui program de studii la master în scopul lichidării unui gol în formarea profesioniştilor.
Absolvenţii acestui program vor fi cei indicaţi pentru ocuparea posturilor în subdiviziunile
MMPSF, MAI, MS, MEd / instituţii educaţionale, medico-sociale etc. în scopul prevenirii
manifestării comportamentelor abuzive între membrii de familie / în cuplu, asistenţei
profesionale psiho-sociale a persoanelor în situaţii specifice (de criză, conflict, violenţă în familie
etc.) şi în scopul reeducării / resocializării persoanelor de diferite vârste aflaţi în dificultate de
integrare socială din cauza devianţilor comportamentale. Formarea iniţială în domeniul
psihologiei, ştiinţelor educaţiei, asistenţei sociale poate asigura absolvenţilor acestui program
formarea competenţelor de identificare a situaţiilor de probleme / crize în relaţiile de familie şi
cuplu, a comportamentelor abuzive şi victimizante, de elaborare a strategiilor de consiliere psiho-
socială adecvată axată pe nevoile specifice a beneficiarilor. Un loc aparte revine pregătirii
practice a viitorilor consilieri în problemele de familie.
Potenţialul didactico - ştiinţific al Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei este în măsură să
asigure formarea specialiştilor în domeniu. Pregătirea teoretico - ştiinţifică, experienţa în formarea
profesională iniţială şi cea continuă, participarea membrilor catedrelor în diverse proiecte şi programe
educaţionale ce au avut drept scop formarea / asistenţa persoanelor cu nevoi psiho-emoţionale, psiho-
sociale şi educative speciale, ne oferă certitudinea de a iniţia un asemenea program de formare
profesională. Suportul şi parteneriatul cu Fondul ONU pentru Populaţie, cooperarea cu specialiştii în
domeniu din alte ţări (SUA) reprezintă o precondiţie importantă în dezvoltarea programului menţionat.
Programul contribuie la implementarea documentelor strategice pe ţară: a Programului Naţional Strategic în domeniul
Securităţii Demografice a Republicii Moldova (2011-2025), a Programului Naţional de Asigurare a Egalităţii de Gen pe anii
2010-2015, a Programului naţional privind crearea sistemului integrat de servicii sociale şi alte documente legal-normative în
domeniu, Strategiei pentru asigurarea egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pe anii 2017-2021 și a Planului de
acțiuni privind implementarea acesteia, a Strategiei naţionale de prevenire și combatere a violenţei faţă de femei și a violenţei în
familie pe anii 2018-2023 și a Planului de acţiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea acesteiaș.a.
Programul de masterat este destinat absolvenţilor diferitor domenii de formare
profesională.
Finalităţile de studiu ale programului pentru Specialitatea Consiliere în probleme de

familie
Competenţe generale
 Cunoaşterea, interpretarea şi aprecierea politicilor educaţionale ale statului;
3
 Cunoaşterea legislaţiei în domeniul educaţional şi acordurilor internaţionale la care a
aderat Republica Moldova;
 Cunoaşterea şi înţelegerea contextului social, economic, cultural şi politic al
învăţământului şi a funcţionării şi dezvoltării acestuia;
 Acceptarea, producerea şi valorificarea inovaţiilor/schimbărilor în sistemul de
învăţământ;
 Acceptarea şi promovarea valorilor naţionale, europene şi general umane;
 Comunicarea, inclusiv într-o limbă străină de circulaţie internaţională, şi prin
utilizarea tehnolgiilor informaţionale şi relaţionarea eficientă în diferite situaţii sociale
şi profesionale;
 Proiectarea şi realizarea formării profesionale continue în contextul educaţiei pe
parcursul întregii vieţi.
 Cooperarea şi soluţionarea constructivă a conflictelor interpersonale şi instituţionale,
a situaţiilor problemă în domeniul educaţional.
Competenţe specifice
1. Cunoaşterea conceptelor domeniului politicilor familiale;
2. Cunoaşterea tendinţelor de dezvoltare a institutului familiei;
3. Cunoaşterea tendinţelor şi abordărilor consilierii familiale pe plan mondial şi naţional;
4. Utilizarea diverselor instrumente de consiliere familială.
5. Aplicarea strategiilor de reeducare a diverselor categorii de persoane cu comportament
deviant, inclusiv a abuzatorilor familiali;
6. Coordonarea intervenţiilor relevante a diferitor actori abilitaţi în efectuarea
managementului cazurilor de violenţă în familie / situaţii de criză familială;
7. Formarea capacităţilor beneficiarilor de a face faţă diverşilor factori ce influenţează
viaţa şi relaţiile de familie şi de cuplu;
8. Evaluarea gradului de dificultate a procesului de transformare a relaţiilor familiale în
contextul provocărilor sociale.
4
Anul de Activităţi didactice Sesiuni de examene Stagii de Vacanţe
studii Educational activities Exam sessions practică Vacation
Year of Internships Iarnă Primăvară Vară
study Sem. I Sem. II Sem. I Sem. II Winter Spring Summer
I 10.09-23.12 30.01-26.05 09.01-30.01 27.05-16.06 - 24.12-8.01 29.04-07.05 24-06-
(15 (15 săptămâni) (3 săptămâni) (3 săptămâni) (2 săptămâni) Paşte 31.08
săptămâni) (1 săptămâni) (10
săptămâni)
II 09.09-17.11 - 09.01-30.01 - 18.11-22.12 23.12-8.01 20.04-28.04 -
(10 (3 săptămâni) (5 săptămâni) (2 săptămâni) Paşte
săptămâni) (1 săptămâni)
CALENDARUL UNIVERSITAR/GRAFICUL PROCESULUI DE INSTRUIRE
UNIVERSITY CALENDAR / TRAINING PROCESSING GRAPHIC
CONŢINUTUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

THE CONTENT OF THE STUDY PLAN
Cod Modulul / disciplina Total Inclusiv Numărul de ore pe Forma Numă
Code Module / course ore Including săptămână de r de
Total Number of hours per week evaluar credit
hours Contact Lucru e e
LaboratorLaboratories
SeminarSeminars
CursCourse
direct individual Evaluat Numb
Direct Individual ion er of
contact work form credits
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
st
ANUL I/ YEAR the 1
st
Semestrul I/ The 1 semester
F.01.O.01 Metodologia cercetării şi 300 75 225 2 3 - E 10
statistica aplicată în pedagogie şi
psihologie /Methodology of
scientific research and applied
statistics in pedagogy and
psychology
F.01.O.02 Psihologia şi Pedagogia Familiei/ 300 75 225 2 3 - E 10
Family Psychology and Pedagogy
S.01.O.03 Psihodiagnostic educaţional/ 150 45 105 2 1 - E 5
Educational psycho-diagnostics
F.01.O.04 Tendinţe în dezvoltarea socio- 150 45 105 1 2 - E 5
demografică a populaţiei/
Tendencies in socio-demographic
development of the population
st
Total semestrul I/ Totally per the 1 semester 900 240 660 7 9 - 4 30
nd
Semestrul II/ The 2 semester
S.02.O.05 Psihoterapii de familie/ Family 300 60 240 2 2 E 10
psychotherapies
S.02.O.06 Consilierea parentală/ Parental 300 60 240 2 2 E 10
counseling
S.02.O.07 Psihopedagogia 150 45 105 2 1 E 5
comportamentului deviant /
5
Psychopedagogy of deviant
behavior
S.02.O.08 Psihosexologia şi educaţia 150 45 105 1 2 E 5
sexuală/ Psycho-sexology and
sexual education
nd
Total semestrul II/ Totally per the 2 semester 900 210 690 7 7 - 4 30
st
TOTAL ANUL I/ TOTALLY per the 1 YEAR 1800 450 1350 14 16 - 8 60
nd
ANUL II/ The 2 YEAR
rd
Semestrul III/ The 3 semester
Violenţa în familie/ 150 40 110 2 2 E 5
S.03.O.09
Domestic Violence
S.03.A.010 Modalităţi de soluţionare a 150 40 110 2 2 E 5
conflictelor în familie/
Ways to resolve family conflicts
S.03.A.011 Gender educaţional/
Educational Gender
S.03.A.012 Psihoterapii cognitiv - 150 40 110 2 2 E 5
comportamentale/
Cognitive-behavioral
psychotherapy
S.03.A.013
Terapii narative/
Narrative therapies
S.03.A.014 Consilierea în situaţii de criză/ 150 40 110 2 2 E 5
Counseling in crisis situations
S.03.A.015 Practici europene de protecţie a
familiei/
European family protection
practices
Practica de specialitate/ Internships 300 300 E 10
Total semestrul III
rd 900 160 740 8 8 - 4 30
Totally per the 3 semester
th
Semestrul IV/The 4 semester
Teza de master/ Master thesis 900 900 30
Total semestrul IV/ Totally per the 4th semester 900 900 30
TOTAL ANUL II/Totally per the 2nd year 1800 160 1640 8 8 - 4 60
TOTAL program/ TOTALLY per program 3600 610 2990 22 24 - 12 120
STAGIILE DE PRACTICĂ/ INTERNSHIPS
Nr. Stagiile de practică Sem. Săptămâni Ore Perioada Număr de
d/o Internships Weeks Hours Period credite
Number of credits
1 Practica de specialitate/ Specialty III 5 300 noiembrie-decembrie 10
Internship november-december
Total/ Totally 300 10
FORMA DE EVALUARE FINALĂ A PROGRAMULUI DE STUDII/

FINAL EVALUATION FORM OF THE PROGRAM OF STUDIES
Nr. d/o Examenul de master Perioada Număr de credite
Master exam Period Number of credits
1 Susţinerea tezei de master Iunie 30
Presentation of the master thesis June
DISCIPLINE LA LIBERA ALEGERE/COURSES ON FREE CHOICE

Nr. d/o Denumirea disciplinei Total Anul Sem. Ore/săptămână Evaluarea Credite
The course title ore Year Hours/week Evaluation Credits
Total
C S L
hours
1 Securitatea psihologică/ 150 I II 2 1 - E 5
Psychological security
2 Psihologia relaţiilor 150 II I 1 2 - E 5
intergrupuri/ Psychology of
6
intergroup relations
Total/ Totally 300 3 3 2 10
MINIMUM CURRICULAR / PRERECHIZIT PENTRU PROGRAMUL DE MASTER

THE CURRICULUM MINIMUM /PRECAPACITIES FOR MASTER PROGRAM
Ore/
Inclusiv
săptămână
Total Including
Hours/week
Cod Denumirea disciplinei ore Anul Evaluarea Credite
Contact Lucru Sem. Credits
Code The course title Total direct individual Year Evaluation
hours Direct Individual C S L
contact work
F.01.O.003 Teoria educaţiei/ The theory 180 75 105 I 1 2 3 - E 6
of education
F.01.O.004 Psihologia proceselor 150 75 75 I 1 2 3 - E 5
cognitive/ /Psychology of
cognitive processes
F.01.O.007 Teoria instruirii/ Theory of 180 90 90 I 2 3 3 - E 6
training
F.01.O.010 Psihologia afectivităţii şi 120 60 60 I 2 2 2 - E 4
proceselor reglatorii/
Psychology of Affectivity and
Regulatory Processes
F.01.O.011 Psihologia personalităţii şi 150 75 75 I 2 3 2 - E 5
însuşirilor de personalitate/
The psychology of personality
and personality traits
F.01.O.017 Introducere în metodologia 120 60 60 II 3 2 2 - E 4
cercetării pedagogice/
Introduction to Pedagogical
Research Methodology
Total 900 435 465 14 15 - 6 30
Totally
Abrevieri
C- curs,
S- seminarii,
LI – lucru individual
7
CURRICULUM
METODOLOGIA CERCETĂRII ŞI STATISTICA APLICATĂ ÎN

ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI
PRELIMINARII
Formarea cercetătorilor ştiinţifici şi a speciliştilor în domeniul psihologiei şi pedagogiei nu
poate fi eficientă în condiţiile în care schimbările socio-economice contextuale solicită un nou
profil de competenţă, un nou tip de specialist din perspectiva formării / dezvoltării competenţelor
de cercetare ştiinţifică în acest domeniu. Ca tip special de cercetare ştiinţifică, cercetarea
psihologică şi pedagogică tinde spre o explicaţie şi o înţelegere a proceselor psihice şi
pedagogice.
Din perspectiva postmodernă, cercetarea psihopedagogică reprezintă o activitatea de
conducere managerială a sistemului şi a procesului de învăţământ proiectat şi realizat în mod
special pentru reglarea/autoreglarea acţiunii educaţionale în contextul unor abordări intra – inter
şi trandisciplinare, deschise în direcţia perfecţionării şi autoperfecţionării permanente a
subiectului şi a obiectului educaţiei.
Promovarea cercetării ştiinţifice din perspectiva psihologiei şi pedagogiei la nivel de
comunitate şi la nivelul cadrelor didactice asigură modernizarea permanentă a sistemului şi a
procesului de învăţământ prin inovaţiile proiectate şi realizate în jurul unui nucleu informaţional
– decizional, bazat pe cunoştinţe ştiinţifice aplicate.
Pornind de la esenţa teoriei curriculare şi modelul de predare-învăţare a disciplinei
“Metodologia cercetării şi statistica aplicată în pedagogie şi psihologie” curriculum-ul dat:
 este orientat spre formarea cunoştinţelor şi competenţelor investigaţionale,
valorice necesare pentru a realiza activitatea de cercetare din perspectiva
psihologiei şi pedagogiei;
 propune identificarea unor surse de informare şi de documentare necesare pentru
activităţi investigaţionale;
 propune desfăşurarea de activităţi independente şi în grupuri;
 oferă masteranzilor posibilitatea de a-şi asuma responsabilităţi, de a coopera, de a
face observaţii critice, de a proiecta etc.
Curriculum-ul este astfel conceput încât permite profesorului libertate de a alege ordinea şi
modul de organizare a activităţilor didactice în raport cu viziunea proprie.
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul Denumirea Responsabil Total ore
disciplinei disciplinei de disciplină inclusiv
Evaluare
Semestrul
credite
Nr. de
din planul
Total
de studii C S LI
F.01.O.01 Metodologia Şevciuc Maia, I 300 30 45 225 E 10
cercetării şi dr., conf.univ.,
statistica A.Tarnovschi,
aplicată în dr., lector
ştiinţele
educaţiei
8
II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Nr. d/o Ore

Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
1. Fundamentele metodologice / conceptuale ale 2 - 8
cercetării psihologice şi pedagogice.
2. Logica cercetării ştiinţifice în domeniul 2 2 12
pedagogiei şi psihologiei.
3. Proiecte şi modele de cercetare psihologică şi 2 2 26
pedagogică.
4. Metode de cercetare pedagogică. 2 2 12
5. Experimentul psihopedagogic. 2 4 14
6. Metode statistico-matematice de prelucrare a 2 2 12
datelor în cadrul cercetărilor psihologice şi
pedagogice
7. Noţiuni de bază despre prelucrarea datelor 2 2 12
folosind SPSS
8. Descrierea variabilelor: tabele şi diagrame, forme - 2 8
ale distribuţiilor
9. Descrierea numerică a variabilelor: media, 2 4 14
variaţia, dispersia, abaterea standard
10. Coeficienţii de corelaţie: Spearman şi Pearson 2 4 14
11. Testul T: compararea a două eşantioane de scoruri 2 4 14
corelate / relaţionate, necorelate / nerelaţionate
12. Testele rangurilor: statistici nonparamentrice - 4 12
13. Testul raportului de varianţă: folosirea raportului 2 4 14
F pentru compararea a două varianţe
14. Analiza de varianţă ANOVA 2 3 17
15. Limbajul şi stilistica în domeniul cercetării 2 2 12
ştiinţifice
16. Managementul investigaţiilor ştiinţifice în 2 2 12
domeniul psihologiei şi pedagogiei.
17. Etica cercetării ştiinţifice. 2 2 12
Total 30 45 225
III.COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

9
Finalităţi de studiu
 Cunoaşterea fundamentelor teoretice şi metodologice ale cercetării ştiinţifice,
tipurilor de cercetare pedagogică şi psihologică aplicativă;
 Identificarea şi interpretarea, din perspectiva cercetării ştiinţifice, a problemelor în
domeniul pedagogiei şi psihologiei aplicate;
 Proiectarea şi realizarea cercetărilor teoretice şi aplicative în domeniul pedagogiei;
 Utilizarea eficientă a metodelor de cercetare adecvate domeniului pedagogic;
 aplicarea metodelor de prelucrare statistică a datelor în cadrul cercetărilor
pedagogice;
 stabilirea erorilor probabile în prelucrarea statistică a datelor;
 Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor cercetării ştiinţifice aplicative;
 Implementarea rezultatelor investigaţionale în practica pedagogică aplicativă;
 Respectarea principiilor deontologiei cercetării psihopedagogice.
IV.UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Subiectul I. Fundamentele metodologice / conceptuale ale cercetării psihologice şi
pedagogice.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
Masterandul va fi capabil: 1. Cercetarea ştiinţifică: delimitări conceptuale;
 să identifice şi să explice esenţa bazelor 2. Tipuri de cercetare ştiinţifică;
metodologice ale cercetării ştiinţifice; 3. Principiile cercetării ştiinţifice;
 să caracterizeze tipurile cercetărilor 4. Problemele metodologice ale cercetării
ştiinţifice; ştiinţifice: metodologie, metodă, metodică.
 să determine principiile cercetării Termeni-cheie: metodologie, cercetare
ştiinţifice; metodologică, asigurarea metodologică,
 să deosebească noţiunile „metodologie”, cunoaştere metodologică, principii
„metodă”, „metodică”; metodologice, cerinţe metodologice, cercetare
 să deducă şi să argumenteze problemele ştiinţifică, cercetare empirică.
metodologice ale cercetărilor ştiinţifice.
Subiectul II. Logica cercetării ştiinţifice în domeniul psihologiei şi pedagogiei
Masterandul va fi capabil: 1. Temeiurile construirii logicii cercetării;
 să fundamenteze factorii construirii logicii 2. Etapele construirii logicii cercetării;
cercetării ştiinţifice; 3. Structura logică a cercetării: problema-
 să analizeze etapele şi structura logică a ipoteza;
cercetării ştiinţifice; 4. Categoriile constituiente în cadrul
 să reconstruiască logica cercetării în cercetării ştiinţifice.
dependenţă de modificarea obiectului şi Termeni- cheie: logica cercetării ştiinţifice,
ipotezelor cercetării; etapele cercetării ştiinţifice, formularea
operaţională a problemei de cercetat,
documentarea asupra problemei de cercetat,
proiectarea cercetării psihopedagogice.
Subiectul III. Proiecte de cercetare psihologică şi pedagogică.
 să explice conceptul şi esenţa unui proiect 1. Conceptul unui proiect investigaţional;
de cercetare; 2. Structurarea instrumentariului şi
 să elaboreze un proiect de cercetare categoriilor investigaţionale: actualitatea,
ştiinţifică în domeniul psihopedagogiei; contradicţia, problema, obiectul, scopul,
 să evaluieze proiecte investigaţionale din ipoteza, obiectivele, baza conceptuală,
domeniul pedagogiei. metodele, inovaţia ştiinţifică, valoarea
10
practică, ideile principale, etapele
cercetării, validarea rezultatelor, cuvinte-
cheie, structura lucrării ştiinţifice.
Termeni- cheie: proiect investigaţional,
actualitatea cercetării, obiectul cercetării,
scopul cercetării, ipotezele cercetării,
obiectivele cercetării, baza epistemologică a
cercetării, valoarea ştiinţifică, valoarea
practică a cercetării, tezele înaintate pentru
susţinere.
Subiectul IV. Metodele de cercetare pedagogică
Masterandul va fi capabil: 1. Metodele de cercetare: definiţia, analiza lor;
 să definească noţiunea de „metodă”; 2. Metode generale de cunoaştere ştiinţifică
 să clasifice metodele de cercetare; 3. Metodele empirice: analiza / studierea
 să interpreteze şi să explice esenţa şi literaturii, documentelor, rezultatelor;
particularităţile metodelor de cercetare; observare, chestionare, studierea experienţei,
 să argumenteze temeiurile alegerii interviul, testul, experimentul;
metodelor adecvate pentru o cercetare 4. Tehnologia realizării unei cercetări ştiinţifice
concretă; în domeniul psihologiei şi pedagogiei.
 să fundamenteze şi să construiască o Termeni- cheie: metodă, metodă ştiinţifică,
tehnologie investigaţională în cadrul unei clasificarea metodelor cunoaşterii ştiinţifice,
probleme concrete de cercetare. metodologii generale, metodologii particulare,
sistemul metodelor de cercetare ştiinţifică,
metode logice şi procedee ale cunoaşterii,
metode empirice, metode teoretice, metode
comparative ale cercetării ştiinţifice.
Subiectul V. Experimentul psihopedagogic
Masterandul va fi capabil: 1. Experimentul psihopedagogic: definirea
 să definească şi să explice noţiunea de conceptului;
„experiment psihopedagogic”; 2. Tipurile experimentului psihopedagogic;
 să fundamenteze diferite tipuri de 3. Etapele experimentului psihopedagogic;
experiment psihopedagogic; 4. Organizarea şi desfăşurarea experimentului
 să argumenteze etapele experimentului psihopedagogic;
psihopedagogic; 5. Analiza şi generalizarea datelor
 să elaboreze obiectivele şi ipotezele experimentului.
experimentului psihopedagogic; Termeni- cheie: experimentul psihopedagogic,
 să proiecteze şi să realizeze un tipuri de experiment, experiment natural,
microexperiment psihopedagogic; experiment de laborator, experiment de
 să aprecieze şi să generalizeze datele constatare, experiment formativ, etapele
experimentului psihopedagogic. experimentului, eşantion experimental.
Subiectul VI. Metode statistico-matematice de prelucrare a datelor în cadrul cercetărilor
psihologice şi pedagogice
Masterandul va fi capabil: 1. Conceptul de măsurare. Scale de măsură.
 Să identifice noţiunile de măsurare şi 2. Noţiuni fundamentale despre evaluare.
evaluare; 3. Evaluarea psihometrică şi evaluarea
 Să analizeze şi să compare diferite tipuri comportamentală.
de evaluare; 4. Evaluarea statistică şi evaluarea dinamică.
 Să clasifice scalele de măsură; Termeni – cheie: măsurare, evaluare, scală
11
 Să argumenteze avantajele şi nominală, ordinală, de interval, de raport,
dezavantajele diferitor scale de măsură; evaluare psihometrică, dinamică, statistică.
 Să elaboreze corect cele 4 tipuri de scale
de măsură: nominală, ordinală, de interval,
de raport.
Subiectul VII. Noţiuni de bază despre prelucrarea datelor folosind SPSS
Masterandul va fi capabil: 1. Accesarea SPSS-lui.
 să acceseze SPSS-ul; 2. Introducerea datelor, deplasarea in cadrul
 să introducă datele şi să le deplaseze în unei ferestre.
cadrul unei ferestre; 3. Deschiderea unui fişier de date.
 să deschidă un fişier de date; 4. Concepte statistice esenţiale în analizele cu
 să analizeze conceptele statistice esenţiale ajutorul SPSS-ului
în analizele cu ajutorul SPSS-ului. Termeni- cheie: variabilă, cazurile, tipuri de
variabile, scoruri, variabile nominale şi
categoriale, statistici descriptive şi inferenţiale.
Subiectul VIII. Descrierea variabilelor: tabele şi diagrame, forme ale distribuţiilor.
Masterandul va fi capabil: 1. Realizarea tabelelor de frecvenţă prin
 să elaboreze tabele de frecvenţă prin pondere.
pondere. 2. Frecvenţa procentuală.
 să determine frecvenţa procentuală. 3. Diagrama circulară pentru datele
 să construiască diagrama circulară pentru categoriale.
datele categoriale. 4. Histograme şi raportarea rezultatelor.
 să construiască histograme şi să raporteze Termeni – cheie: frecvenţă prin pondere,fre
rezultatele. tabelă, diagrame, diagramă circulară, cu bare,
histogramă.
Subiectul IX. Descrierea numerică a variabilelor: media, variaţia, dispersia, abaterea
standard
Masterandul va fi capabil: 1. Calcularea valorilor reprezentative: media,
 să identifice valorile reprezentative: media, moda, mediana.
mediana, moda; 2. Calcularea variaţiei şi abaterii standard
 să aplice algoritmul de calcul al acestor Termeni – cheie: medie, mediana, modul
valori; statistică descriptivă, dispersie, abatere
 să determine rolul şi importanţa lor; standard, variaţie.
 să argumenteze necesitatea şi utilitatea
acestor valori;
 să interpreteze psihologic rezultatele
obţinute;
 să analizeze şi compare diverse moduri de
determinate a valorilor reprezentative.
Subiectul X. Coeficienţii de corelaţie: Spearman şi Pearson
Masterandul va fi capabil: 1. Corelaţia Pearson
 să identifice formulele de calcul a 2. Corelaţia Spearman
coeficienţilor de corelaţie; Termeni – cheie: coerelaţie, corelaţie negativă,
 să interpreteze psihologic rezultatele corelaţie pozitivă, coeficient de corelaţie,
obţinute; coeficientul de corelaţie Spearman şi Pearson.
 să analizeze şi compare diverse moduri de
12
determinate a coeficienţilor;
 să determine rolul şi importanţa acestor
coeficienţi.
Subiectul XI. Testul T: compararea a două eşantioane de scoruri corelate / relaţionate,
necorelate / nerelaţionate
Masterandul va fi capabil: 1. Testul t pentru eşantioanele - perechi
 să introducă datele; 2. Testul t pentru eşantioanele independente
 să calculeze testul t pentru eşantioanele – Termeni – cheie: eşantioane perechi, eşantioane
perechi şi cele independente; independente, testul t pentru eşantioane perechi
 să interpreteze rezultatele obţinute. şi testul t pentru eşantioane independente.
Subiectul XII. Testele rangurilor: statistici nonparamentrice
Masterandul va fi capabil: 1. Scoruri relaţionale: testul semnului
 să determine rolul testelor rangurilor; 2. Scoruri relaţionale: testul Wilcoxon
 să calculeze coeficienţii; 3. Scoruri neraţionale: testul U Mann -Whitney
 să interpreteze rezultatele obţinute. Termeni – cheie: statistica nonparametrică,
tetul Wilcoxon, testul U Mann - Whitney
Subiectul XIII. Testul raportului de varianţă: folosirea raportului F pentru compararea a
două varianţe
Masterandul va fi capabil: 1. Varianţa estimată
 să determine varianţa estimată; 2. Calcularea raportului de varianţă
 să calculze raportul de varianţă; 3. Interpretarea valorii raportului de varianţă
 să interpreteze valorea raportului de Termeni – cheie: testul raportului de varianţă,
varianţă. testul F, interpretare.
Subiectul XIV. Analiza de vatianţă ANOVA
Masterandul va fi capabil: 1. Noţiunea de ANOVA.
 să definească noţiunea de ANOVA; 2. Planuri cu un singur factor de variantă.
 să analizeze şi să compare diferite mulţimi 3. Planuri bifactoriale.
sau colectivităţi de K eşantioane perechi Termeni – cheie: analiză de varianţă, variabilă
sau independente; independentă, variabilă dependentă, metoda
 să aplice corect ANOVA în cercetările one-way ANOVA, metoda two-way ANOVA,
promovate; comparaţii multiple.
 să interpreteze psihologic rezultatele
obţinute.

Masterandul va fi capabil: 1. Realizarea tehnică a lucrării ştiinţifice;
 să explice funcţiile şi stilurile ştiinţifice în2. Funcţiile limbii; stilul ştiinţific;
cadrul cercetării; 3. Referinţe bibliografice;
 să apeleze cerinţele existente în cadrul 4. Redactarea lucrării ştiinţifice;
realizării tehnice a lucrării ştiinţifice; 5. Oformarea citatelor etc.
 să evalueze o lucrare ştiinţifică din punctul
Termeni- cheie: structura compoziţională a
de vedere a realizării tehnice. lucrării ştiinţifice, stilul ştiinţific, citata,
oformarea citatelor.
Subiectul XVI. Managementul investigaţiilor ştiinţifice în domeniul psihologiei
şi pedagogiei
13
Masterandul va fi capabil: 1. Structuri instituţionale;
 să caracterizeze funcţiile manageriale ale 2. Conducerea ştiinţifică;
instituţiilor, abilitate privind coordonarea 3. Susţinerea publică a lucrărilor ştiinţifice.
ştiinţifică; Termeni- cheie: Managementul investigaţiilor
 să estimeze rolul conducătorului ştiinţific şi ştiinţifice, Seminar Ştiinţific de Profil, Consiliu
să menţină relaţiile adecvate cu aceasta; Ştiinţific Specializat; Consiliu Naţional de
 să analizeze procedura susţinerii publice a Atestare şi Acreditare.
tezei de masterat, tezei de doctorat.
Subiectul XVII. Etica cercetării ştiinţifice
Masterandul va fi capabil: 1. Deontologia, doctrina privind normele de
 să definească noţiunea de „deontologie”; conduită şi etica ale unei profesiuni;
 să argumenteze normele etice şi cerinţele 2. Etica în cadrul cercetării ştiinţifice: cerinţele
ştiinţifice privind realizarea unei şi esenţa;
investigaţii; 3. Plagiatul şi compilarea.
 să deosebească „plagiatul” de „compelare”. Termeni- cheie: etica, deontologia, plagiat,
compilare.
V. LUCRUL INDIVIDUAL
Nr. Produsul preconizat Strategii de Criterii de evaluare Termen de
realizare realizare
Respectarea cerinţelor
Aviz la o lucrare faţă de elaborarea unui
ştiinţifică (monografie, aviz ştiinţific,
Analiza aprofundată a Semestrului I
1. autoreferat al tezei de manifestarea
unei lucrări ştiinţifice (noiembrie)
doctor în domeniu, creativităţii ştiinţifice şi
articol ştiinţific) competenţei de
prezentare
Documentarea
ştiinţifică în cadrul
Proiect de cercetare a
temei de cercetare Respectarea rigorilor Pe parcursul
unei probleme
Descrierea faţă de elaborarea şi semestrului I
2. ştiinţifice din domeniul
metodologiei prezentarea unui (septembrie-
psihologiei şi
cercetării proiect de cercetare decembrie)
pedagogiei
Atelier de proiectare
şi elaborare
VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Specificul cursului şi particularităţile repartizării orelor pe unităţi de învăţare (30 ore –
curs, 45 ore – seminar) determină demersul didactic. Accentul va fi pus pe proiectarea şi
realizarea cursurilor mixte, problematizate etc.
Seminarele vor fi axate pe unităţi complexe de învăţare şi orientate la formarea de
competenţe proiectate. Diversitatea formelor de realizare a seminarelor va asigura motivaţia
studenţilor pentru învăţare şi va genera contexte reale de învăţare prin metode active şi
interactive.
Ideiea-cheie a metodologiei propuse în curriculum constă în promovarea învăţării centrate
pe student – activitate de construire individuală a cunoaşterii; studentul se informează,
selectează, apreciază, analizează, compară, clasifică, transferă, descoperă, rezolvă,
concluzionează etc. Cu alte cuvinte studentul realizează demersuri constructiviste, iar activitatea
profesorului nu se axează numai pe furnizarea de informaţii (ce să înveţe), dar pe sprijinirea şi
îndrumarea studenţilor în procesul de învăţare (cum să înveţe), exersându-şi competenţele de
14
gândire superioară, activă, logică, analitică, critică.
Activitatea de evaluare va fi realizată pe trei dimensiuni: evaluarea iniţială, formativă şi
sumativă.
Evaluarea iniţială va fi proiectată şi realizată, pentru a stabili nivelul de pregătire a
studenţilor pe dimensiunea cursului, dar şi pentru stabilirea liniei de start în vederea realizării
procesului de formare.
Activitatea de evaluare formativă este proiectată de către profesor prin sarcini didactice,
formulate prin prisma finalităţilor curriculare (cursului/ seminarului). Sarcinile didactice se
formulează taxonomic, pe niveluri cognitive: cunoaştere, aplicare, integrare.
O parte integrantă a evaluării formative este autoevaluarea. Aceasta reprezintă o
finalitate educaţională de natură formativă. În acest caz, studenţii aplică criteriile de evaluare
pentru a stabili legătura dintre achiziţiile pe care le deţin şi obiectivele proiectate/rezultatele
aşteptate.
Evaluare sumativă se realizează la sfârşitul semestrului, prin susţinerea examenului. Cea
mai utilizată metodologie de evaluare din cadrul testărilor intermediare şi a examenelor scrise
este testul sumativ. Evaluarea sumativă este precedată, de regulă, de activităţi de recapitulare şi
de sistematizare a cunoştinţelor.
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ
1. Enăchescu C. Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Iaşi:Polirom, 2007

2. Bocoş M. Teoria şi practica cercetării pedagogice. Cluj-Napoca, 2003
3. Patraşcu D., ş.a. Metodologia cercetării şi creativităţii psihopedagogice. Chişinău, 2003
4. Aniţei M. Psihologie experimentală. Iaşi: Polirom, 2007
5. King R. Strategia cercetării. Iaşi: Polirom, 2005
6. Baban A. Metodologia cercetării calitative. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară
Clujeană, 2002
7. Dafinoiu I. Personalitatea. Metode calitative de abordare. Iaşi: Polirom, 2002
8. Silverman D. Interpretarea datelor calitative. Iaşi: Polirom, 2004
9. Ţapoc V., Capcelea V. Cercetarea ştiinţifică. Chişinău: ARC, 2008
10. Howitt D., Cramer D. Introducere în SPSS pentru psihologie. Iaşi: Polirom, 2006
11. Горбунова В. В. Экспериментальная психология в схемах и таблицах. – Ростов-на-
Дону, 2005
12. Образцов П. Методы и методология психолого-педагогического исследования. -
СПб, 2003
13. Наследов A. SPSS компьютерный анализ данных в психологии и социальных
науках. -СПб, 2005
14. Şevciuc M., Triboi I. Metodologia cercetării şi statistica aplicată în psihologie şi
pedagogie. Chişinău: CEP USM, 2013.
15. Labăr Adrian Vicenţiu. SPSS pentru ştiinţele educaţiei. Iaşi: Polirom, 2008.
16. Popa Nicoleta Laura, Antonesei Liviu, Labăr Adrian Vicenţiu. Ghid pentru cercetarea
educaţiei. Iaşi: Polirom: 2009.
17. Cristea S., Cojocaru-Borizan M., Sadovei L., Papuc L. Teoria şi praxiologia cercetării
pedagogice. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică RA, 2016.
18. Jupp Victor (coord.) Dicţionar al metodelor de cercetare socială. Iaşi: Polirom, 2010.
19. Дружинин В.Н. Экспериментальная психология. 2-е изд. – М: - Изд-во Питер, 2011
15
CURRICULUM
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA FAMILIEI
CADRUL CONCEPTUAL
Psihologia şi pedagogia familiei reprezintă o ştiinţa specializată în studiul problematicii
familiei. Ea are menirea să formeze la masteranzi atitudinile pro-familie; să asigure
achiziţionarea cunoştinţelor privind particularităţile constituirii, menţinerii unei familii durabile
şi formarea competenţelor de armonizare a relaţiilor familiale; de modificare a comportamentelor
privind cultura comunicării, educaţia copiilor, relaţionarea intra- şi intergeneraţională în cadrul
familiei.
Psihologia şi pedagogia familiei (în continuare PPF) face parte din sistemul ştiinţelor
educaţiei şi este orientată spre studiul aspectelor psihologice şi pedagogice ale familiei. Din
perspectivă epistemologică PPF se poate considera drept o ştiinţă socioumană, deoarece în
centrul atenţiei este omul şi aspectele sociologice, antropologice şi etnologice privind acţiunile
acestuia îndreptate spre formarea şi menţinerea familiei în contextul unei culturi umane concrete;
o ştiinţă a comunicării ce valorifică studiul relaţionării şi comunicării familiale; o ştiinţă a
educaţei, deoarece perpetuează modelele şi valorile etern-umane, valorifică formarea
personalităţii umane; metodele şi strategiile educaţiei familiale.
Oportunitatea cursului derivă din necesitatea formării competenţelor profesionale de
analiză, determinare, monitorizare a funcţionalităţii cuplului şi familiei, presupunând elucidarea
unui ansamblu de concepte, teorii, principii şi strategii din domeniul psihologiei vârstelor,
pedagogiei familiei, sociologiei familiei şi antropologiei. Elaborarea cursului a fost realizată în
baza unui sistem de principii şi criterii de natură pedagogică, psihologică, logică, axiologică şi
ergonomică. Principiul esenţial de constituire şi valorificare a cursului rezidă în îmbinarea
caracterului informativ şi formativ cu realizarea inter-, pluri- şi transdisciplinarităţii în contextul
paradigmei cognitiv-constructiviste.
I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Codul Denumirea Responsabil Total ore LI
Total
Semestrul
Nr.decredite
Evaluarea
planul de C S

din
studii
F.01.O. Psihologia şi Cuzneţov I 300 30 45 225 E 10
02 pedagogia Larisa
familiei

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
1. Problemele introductive. Familia din perspectivă 2 3 20
sociopsihopedagogică.
2. Familia: autocunoaşterea, dragostea conjugală şi 2 6 30
proiectarea perspectivelor vieţii.
3. Ethosul pedagogic familial: cultură şi educaţie 2 6 30
pentru familie.
4. Dinamica dezvoltării şi funcţionării cuplului şi a 4 6 30
familiei.
16
5. Climatul moral şi psihologic familial în contextul 4 6 30
democratizării relaţiilor intrafamiliale.
6. Cultura toleranţei în cadrul familiei şi arta dirijării 4 6 27
conflictelor familiale.
7. Familia şi copiii. Optimul familial şi formarea 6 6 28
personalităţii copilului.
8. Educaţia pentru familie. 6 6 30
Total 30 45 225
III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Cunoaşterea conceptelor stipulate în documentele de politici familiale;
3. Cunoaşterea tendinţelor teoretico-aplicative și a orientărilor de abordare -realizare şi
abordărilor familiei pe plan mondial şi naţional;
4. Utilizarea diverselor instrumente de consiliere familială în scopul prevenirii conflictelor și
asigurării coeziunii relațiilor familiale;
5. Coordonarea intervenţiilor relevante a diferitor actori abilitaţi în asistența familiei în
scopul prevenirii conflictelor și asigurării coeziunii relațiilor familiale;
 Cunoaşterea fundamentelor teoretice şi metodologice ale cercetărilor în psihologiei
și pedagogiei familiei;
 Identificarea factorilor, funcţiilor, principiilor şi valorilor ce asigură coeziunea,
adaptabilitatea şi funcţionalitatea cuplului şi a familiei;
 Identificarea problemelor şi tendinţelor moderne în domeniul dezvoltării cuplului,
familiei şi educaţiei copiilor în cadrul familiei;
 Proiectarea şi realizarea cercetărilor teoretice şi aplicative în domeniul psihologiei
și pedagogiei familiei;
 Utilizarea eficientă a instrumentelor de consiliere familială în scopul prevenirii
conflictelor și asigurării coeziunii relațiilor familiale;
 Elaborarea strategiilor şi tehnologiilor de consiliere şi educaţie a familiei;
 Modelarea situaţiilor de dirijare-soluţionare-aplanare- evitare-anticipare a
conflictelor familiale;
 Diagnosticarea factorilor ce contribuie la consolidarea relaţiilor familiale;
 Stabilirea factorilor ce contribuie la distorsionarea relaţiilor familiale;
 Elaborarea unui plan de acţiuni de armonizare a familiei din ipostaza de partener
conjugal, consilier, psiholog;
 Promovarea valorilor culturii familiale la nivelul unităţii de învăţământ şi la nivelul
comunităţii.
17
IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
Subiectul I. Probleme introductive. Familia din perspectivă sociopsihopedagogică.

 să identifice obiectul de studiu al PPF şi 1. Definirea PPF ca ştiinţă şi disciplină de
abordările teoretice din domeniul vizat; studiu.
 să analizeze familia din perspectivă 2. Caracterul teoretic şi aplicativ al PPF.
sociopsihopedagogică; 3. Delimitări conceptuale: cuplu; familie;
 să argumenteze importanţa educaţiei pentru educaţie pentru familie/ EF.
familie. 4. Evoluţia socio-istorică şi psihoemoţională a
structurilor de tip familial: de la
promiscuitate – la familia monogamă.
5. Excurs istoric în apariţia şi evoluţia familiei
şi a educaţiei pentru familie
6. Familia din perspectivă socio-psiho-
pedagogică.
Termeni-cheie: familie, cuplu, educaţia pentru
familie, perspective socio psiho pedacogice.
Subiectul II. Familia: autocunoaşterea, dragostea conjugală şi proiectarea perspectivelor
vieţii.
 să identifice aspectele psiho-emoţionale 1. Familia, educaţia şi dezvoltarea
caracteristice diferitor tipuri de cupluri şi personalităţii.
familii; 2. Autocunoaşterea, proiectarea

să argumenteze importanţa autocunoaşterii perspectivelor vieţii şi fericirea.
pentru crearea şi menţinerea unei familii 3. Dragostea conjugală, şi viaţa de familie.
armonioase; Miturile iubirii.
 să elaboreze un plan de autocunoaştere şi 4. Autoactualizarea personalităţii şi
autoperfecţionare a familistului. stabilirea relaţiilor dintre partenerii familiali.
Termeni-cheie: autocunoaşterea, autoactualizarea,
fericirea, perspectivele vieţii, dragostea conjugală,
miturile iubirii, parteneri familiali
Subiectul III. Ethosul pedagogic familial: cultură şi educaţie pentru familie.
 să determine particularităţile relaţiei 1. Cultura familiei, valorile familiale şi
generaţiilor în cultura familiei; ethosul pedagogic.
 să analizeze valorile familiale; 2. Valorile şi specificul relaţiilor în cultura
 să elaboreze strategii de formare şi prefigurativă, cultura cofigurativă şi cultura
valorificare a culturilor: prefigurativă, postfigurativă.
cofigurativă şi postfigurativă. 3. Autorealizarea personalităţii în cuplu şi
familie în contextul formării culturii
familiale şi a educaţiei pentru familie.
Termeni-cheie: cultură, ethosul pedagogic al
familiei, cultura prefigurativă, cultura
cofigurativă, cultura postfigurativă
Subiectul IV. Dinamica dezvoltării şi funcţionării cuplului şi a familiei
 să analizeze dinamica funcţională a cuplului 1. Dinamica funcţională a cuplului şi etapele
şi etapele vieţii de familie; vieţii familiale.
18
 să determine factorii ce influenţează 2. Factorii externi şi cei interni ce influenţează
dezvoltarea familiei; dezvoltarea familiei.
 să deducă particularităţile familiei 3. Cuplul fără copii.
armonioase; 4. Cuplul în aşteptarea copilului.
 să determine crizele vieţii de familie; 5. Familia cu copii preşcolari.
 să elaboreze strategii de stabilizare/ 6. Familia cu copiii de vîrstă şcolară.
consolidare a familiei. 7. Cuplul părăsit de copii.
8. Stadiul văduviii.
9. Funcţionalitatea familiei în contextul
raportului: comunicare - cooperare –
colaborare.
10. Conflictologia familială.
11. Conflictul şi crizele vieţii de familie.
12. Factori stabilizatori şi factori perturbatori ai
vieţii în cadrul familiei .
Termeni-cheie: dinamica funcţională a familiei,
etapele vieţii de familie, crizele vieţii de familie,
comunicare familială, relaţionare familială, factori
stabilizatori, factori perturbatori
Subiectul V. Climatul moral şi psihologic al familiei în contextul democratizării relaţiilor
intrafamiliale
 să identifice condiţiile creării climatului moral 1. Condiţiile creării climatului moral şi
şi psihologic pozitiv al familiei; psihologic pozitiv în cadrul familiei.
 să prognozeze conţinutul şi evoluţia 2. Democratizarea relaţiilor intrafamiliale.
democratizării relaţiilor interfamiliale; Stiluri de relaţionare familială.
 să elaboreze modele de relaţii constructive 3. Blocaje în relaţiile şi comunicarea
soţ-soţie, copii-părinţi, bunici-nepoţi. familială. Relaţiile soţ-soţie, copii-părinţi.
4. Rolul soţiei şi a soţului în crearea
climatului moral.
5. Relaţia bunici- părinţi-nepoţi.
Termeni-cheie: climat moral şi psihologic al
familiei, democratizarea relaţiilor intrafamiliale,
stiluri de relaţionare familială, blocaje în relaţii şi
comunicare
Subiectul VI. Cultura toleranţei în cadrul familiei şi arta dirijării conflictelor familiale.
 să identifice dimensiunile şi coordonatele 1. Toleranţa ca valoare etică.
culturii toleranţei; 2. Structura acţiunilor tolerante.
 să determine conţinutul, formele şi metodele 3. Modelul familiei ce posedă cultura
formării culturii toleranţei în cadrul familiei; toleranţei.
 să elaboreze strategii de comportare tolerantă 4. Conflictele familiale şi arta dirijării
şi de soluţionare a conflictelor familiale. acestora în contextul culturii toleranţei.
5. Conflictul constructiv şi conflictul
distructiv.
6. Cultura dirijării conflictelor familiale.
Termeni-cheie: cultura toleranţei, modelul familiei
tolerante, conflict constructive,
conflict distructiv, cultura dirijării conflictelor
Subiectul VII. Familia şi copiii. Optimul familial şi formarea personalităţii copilului.
 să caracterizeze dimensiunile şi coordonatele 1. Idealul educaţional şi familia.
19
educaţiei familiale; 2. Stilul educativ familial, intercomunicarea şi
 să determine conţinutul, formele şi metodele tipul familiei.
educaţiei copiilor în familie; 3. Arta înţelegerii şi educaţiei copilului de la
 să explice rolul mamei şi al tatălui în educaţia naştere până la şcoală.
copiilor; 4. Particularităţile educaţiei copilului de
 să elaboreze strategii de educaţie a copiilor în vârstă şcolară în cadrul familiei.
cadrul familiei. 5. Crizele de vârstă şi optimul educaţiei
familiale.
6. Strategii, forme, metode de educaţie a
copiilor în familie.
7. Profilul moral şi profilul intelectual al
educaţiei familiale.
8. Educaţia psihofizică a copiilor.
9. Educaţia estetică în cadrul familiei.
10. Educaţia tehnologică şi cultivarea
deprinderii de muncă.
11. Formarea modului sănătos de viaţă.
Termeni-cheie: formarea personalităţii copilului,
educaţia familială, ideal educa ţional, conţinuturi
generale ale educaţiei, forme; metode; strategii

educative, optimul familial, mod sănătos de viaţă
Subiectul VIII. Educaţia pentru familie.
 să determine scopul, obiectivele şi conţinutul 1. Locul şi rolul instituţiei de învăţământ şi a
educaţiei pentru familie; familiei în educaţia şi pregătirea pentru

 să elaboreze un plan de educaţie familială; viaţa de familie a copilului/ adolescentului.
 să elaboreze un program de educaţie pentru 2. Educaţia pentru familie prin prisma “noilor
familie a adolescenţilor. educaţii”.
3. Pregătirea copiilor şi adolescenţilor pentru
viaţa de familie.
4. Informarea psihopedagogică şi educarea
părinţilor.
5. Parteneriatul educaţional ca strategie
optimă de educaţie pentru familie a elevilor
şi părinţilor.
Termeni-cheie: educaţia pentru familie,
parteneriat educaţional, noile educaţii, educaţia
părinţilor, Strategia EF
Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
Nr. realizare
Studiul aprofundat al Respectarea cerinţelor Semestrul I
1. Referat ştiinţific literaturii de faţă de elaborarea şi (septembrie-
specialitate. susţinerea unui referat octombrie)
Proiect de educaţie a faţă de elaborarea
elevilor şi a familiei Elaborarea proiectului unui proiect de
Semestrul I
2. axat pe formarea şi a curriculumului de educaţie a elevilor şi a
(noiembrie)
competenţelor de EF familiei: adecvanţa
familist eficient strategiilor de
educaţie cu conţinutul
20
şi specificul
problemei abordate.
Documentarea
Elaborarea fiecărei teme şi Respectarea rigorilor Pe parcursul
portofoliului la corelarea acestora cu faţă de elaborarea şi semestrului I
3.
disciplina de studiu variate studii de caz şi prezentarea unui (septembrie-
PPF strategiile de portofoliu disciplinar. decembrie)
soluţionare ale
acestora.
VI. Sugestii metodologice de predare-învățare-evaluare

Specificul cursului şi particularităţile repartizării orelor pe unităţi de învăţare determină
demersul didactic. Accentul va fi pus pe proiectarea şi realizarea prelegerilor în îmbinare
organică cu exersarea acțiunilor de consiliere a părinților.
Seminarele/ orele practice vor fi axate pe valorificarea recapitulării informațiilor
teoretice, a analizei studiilor de caz reale și modelarea situațiilor concrete de consiliere a
părinților și copiilor. Diversitatea folosirii metodelor și procedeelor va asigura motivaţia
masteranzilor pentru învăţare şi va genera contexte reale de formare a competențelor de
specialitate. Metodologia instruirii propusă în curriculum constă în promovarea învăţării centrate
pe student/ masterand – activitate de tip cognitiv-constructivistă, ce va dezvolta cunoaşterea
autonomă, ghidată de cadrul didactic, orientată astfel ca masterandul să se informeaze, să
selecteze, aprecieze, analizeze; să compare, clasifice; să facă transfer; să descopere, să rezolve și
să realizeze activităț de consiliere etc.
sumativă. Evaluarea iniţială va fi proiectată şi realizată, pentru a stabili nivelul de pregătire a
masteranzilor pe dimensiunea cursului, dar şi pentru stabilirea liniei de start în vederea realizării
aşteptate. Evaluare sumativă se realizează la sfârşitul semestrului, prin susţinerea examenului.
Cea mai utilizată metodologie de evaluare din cadrul testărilor intermediare şi a examenelor
scrise este testul sumativ. Evaluarea sumativă este precedată, de regulă, de activităţi de
recapitulare şi de sistematizare a cunoştinţelor.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Ariès Ph. L’Évolution des rôles parentaux" in Famille d’aujourd’hui, Actes du colloque
consacré a la Sociologie de la Famille. – Bruxelles: Éditions de l’Institut de Sociologie,
Université Libre de Bruxelles, 1963 (17,18,19 mai), p.4-17.
2. Ariès Ph. L’Enfant et la vie familiale sous l Ancien. Rěgime 2-ème édition. Paris:
Éditions de L’Institut de Sociologie, 1973 (prima ed.), 1960.
3. Berge André. Profesiunea de părinte. Bucureşti: EDP, 1977.
4. Berger G. Omul modern şi educaţia sa. Bucureşti: EDP, 1973.
5. Bodrug V., Saca S. et. al. Gender şi educaţie: Note de curs. Chişinău: CEP USM, 2001.
6. Bronfenbrenner U. The Ecology of Human Developnment.Cambridge: Harward
University Press, 1979, p.2-21.
7. Bunescu Gh. (coord.). Educaţia părinţilor – strategii şi programe. Chişinău: Lumina, 1995.
8.Cristea S. Fundamentele ştiinţelor educaţiei. Chişinău: Litera Educaţional, 2003.
21
9. Cucoş C. Pedagogie. Iaşi: Polirom, 2006.
10. Cuzneţov Larisa. Tratat de educaţie pentru familie. Pedagogia familiei. CEP USM, 2008.
11. Cuzneţov Larisa. Etica educaţiei familiale. Chişinău: CEP ASEM, 2000.
12. Cuzneţov Larisa. Dimensiuni psihopedagogice şi etice ale parteneriatului educaţional.
Chişinău: CEP UPS "I.Creangă", 2002..
13. Cuzneţov Larisa. Curriculum Educaţia pentru familie. Chişinău: Museum, 2004.
14. Cuzneţov Larisa. Jocul copilului şi cultura educaţiei familiale.Chişinău:CEP USM, 2007.
15. Dafinoiu I. Personalitatea. Iaşi: Polirom, 2000.
16. Dolean I., Dolean D.D. Meseria de părinte. Bucureşti: Aramis, 2002.
17. Donzelot J. La Police de familles. Paris: Les Éditions de Minuit, 1977, p.37-49.
18. Durning P. Éducation familiale în F.Champy şi Chr. Etévé (dir), Dictionnaire
encyclopédique de leducation et de la formation. – Paris: Nathan, 1994, p.331-334.
19. Enăchescu C. Psihosexologie. Bucureşti: Universal DALSJ, 2000, p.17-38.
20. Flandrin J.-L. Famille, parénte, maison, sexualite dans l'ancienne sociétè. – Paris:
Hachette, 1976, p.17-19.
21. Fromm E. Texte alese. Arta de a iubi. Bucureşti: EDP, 1983, p.17-59.
22. Golu P., Verza E., Zlate M. Psihologia copilului. Bucureşti: EDPRA, 1992, 210 p.
23. Granaci L., Granaci M., Cuzneţov Larisa et. al. Dragostea, Viaţa, Familia. Chişinău:
Epigraf, 2000.
24. Ionescu A. Psihologia familiei. Normalitatea şi psihopatologia familială. Bucureşti: EDP,
1985, p.21-43.
25. Manual de educaţie pentru viaţa de familie. / Gîlcă, B. (coord.) (adaptat Bodrug V.,
Gorceag L., et. al.). Universitatea "J.Hopkins", SUA. Chişinău, Ediţia a II-a, 2002, 365 p.
26. Mitrofan I., Mitrofan N. Familia de la A ... la Z. Mic dicţionar al vieţii de familie,
Bucureşti, 1991, p.3-79.
27. Гитин В.Г. Мужчина. Женщина, Антология. Москва: Торсинг, 2002.
28. Райгородский Д.Я. (сост.). Психология семьи (хрестоматия). Изд. "Бахрах-М",
2002.
22
CURRICULUM
PSIHODIAGNOSTIC EDUCAŢIONAL
PRELIMINARII
Disciplina Psihodiagnostic educaţional face parte din grupul de discipline ce urmăresc
pregătirea metodologică necesară viitorilor specialişti din domeniul educaţional. Având în vedere
ansamblul pregătirii metodologice (generale, experimentale, educaţionale etc.), cursul are ca
obiectiv formarea masteranzilor pentru cunoaşterea, aplicarea şi interpretarea rezultatelor
diverselor metode de psihodiagnostic, centrându-se pe metoda testelor cărora li se acordă cea mai
mare parte a intervalului de timp acordat disciplinei.
După o prezentare a problemelor generale (apariţie, dezvoltare) şi o clarificare a
caracteristicilor şi proprietăţilor metodelor de psihodiagnostic, cursul se axează pe regruparea şi
prezentarea categoriilor de teste utilizate în domeniul educaţional în general şi în cel familial, în
particular. Fără a intenţiona o epuizare a acestora, având în vedere atât varietatea cât şi numărul
lor, disciplina prezintă diverse abordări, clasificări, dar şi informaţii privind specificul aplicării
practice a diverselor tehnici, cursul servind, astfel, drept suport atât în formarea teoretică a
masteranzilor, cât şi în pregătirea lor practică.
Evaluarea
Semestrul
Nr.decredite
Tot
al
din
planul de C S L LI
studii
S.01.O.03 Psihodiagnostic Carolina I 150 30 15 105 E 5
educaţional Platon,
dr. hab.,
prof. univ.

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Seminarii / Lucrul
Curs
Laborator individual
1 Probleme generale ale psihodiagnosticului 6 3 15
2 Psihodiagnoza inteligenţei 4 2 10
3 Psihodiagnoza aptitudinilor 2 1 10
4 Psihodiagnoza cunoştinţelor 2 1 10
5 Psihodiagnoza personalităţii 4 2 10
6 Testele obiective de personalitate 2 1 10
7 Tehnica proiectivă 4 2 15
8 Psihodiagnoza familiei 6 3 25
Total 30 15 105
III. Competenţe profesionale și finalități de studiu

2. Formarea capacităţilor beneficiarilor de a face faţă diverşilor factori ce influenţează viaţa şi
relaţiile de familie şi de cuplu;
23
Finalități de studiu:
 determinarea rolului psihodiagnosticului educaţional în contextul ştiinţelor psihologice;
 identificarea problemelor şi tendinţelor în dezvoltarea psihodiagnosticului educaţional;
 selectarea diverselor metode (teste, scale, chestionare, tehnici de evaluare etc.) aplicabile în
domeniul educaţional şi familial;
 analiza şi administrarea diverselor metode în domeniul educaţional şi familial;
 estimarea importanţei psihodiagnosticului educaţional în contextul problematicii
educaţionale;
 realizarea cercetărilor ştiinţifice în cadrul problematicii educaţionale şi evaluarea
rezultatelor obţinute;
 realizarea intervenţiei psihodiagnostice şi emiterea deciziilor (diagnostice/prognostice);
 promovarea valorilor psihodiagnosticului în mediul educaţional şi în cercetare.

Subiectul 1. Probleme generale ale psihodiagnosticului
 Să definească obiectul de studiu al 1. Obiectul de studiu al psihodiagnosticului.
psihodiagnosticului. 2. Domenii de aplicare a psihodiagnosticului.
 Să deosebească domeniile de aplicare a 3. Izvoarele psihodiagnosticului.
psihodiagnosticului. 4. Clasificarea metodelor psihodiagnostice.
 Să cunoască izvoarele 5. Aspecte etico-sociale ale psihodiagnosticului.
psihodiagnosticului. Termeni-cheie: abordare obiectivă, abordare
 Să selecteze şi să determine esenţa şi aria proiectivă, abordare subiectivă, eşantion, etalon,
de utilizare a diverselor metode fidelitate, item, metodă, obiectiv, psihodiagnostic,
psihodiagnostice. psihologia diferenţială, psihologia experimentală,
 Să aplice principiile Codului Deontologic sensibilitate, standardizare, test mental, validitate
în activitatea practică.
Subiectul 2. Psihodiagnoza inteligenţei
 Să descrie şi să caracterizeze testele de 1. Noţiuni generale.
inteligenţă. 2. Teste de tip Binet-Simon.
 Să selecteze, să analizeze şi să 3. Teste omogene.
administreze testele de inteligenţă. 4. Baterii compozite.
 Să prelucreze şi să interpreteze rezultatele 5. Teste pentru populaţii specifice.
obţinute. 6. Testarea diferenţelor interculturale.
 Să evidenţieze valoarea şi limitele testelor 7. Teste de aplicare colectivă.
de inteligenţă. Termeni-cheie: baterii compozite, coeficient de
inteligenţă, instrument, inteligenţă, tehnică,
teste de aplicare colectivă, teste de aplicare
individuală, teste nonverbale, teste verbale, teste
de inteligenţă, teste omogene, vîrstă mentală.
Subiectul 3. Psihodiagnoza aptitudinilor
 Să descrie şi să caracterizeze testele de 1. Teste de aptitudini generale.
aptitudini. 2. Teste de aptitudini creative.
 Să selecteze, să analizeze şi să 3. Teste de aptitudini speciale.
administreze testele de aptitudini. Termeni-cheie: aptitudini motorii, aptitudini
 Să prelucreze şi să interpreteze rezultatele profesionale, aptitudini senzoriale, aptitudini
tehnice, baterii complexe, teste de aptitudini
24
obţinute. generale, teste de aptitudini speciale, teste de
 Să evidenţieze valoarea şi limitele testelor aptitudini creative.
de aptitudini.
Subiectul 4. Psihodiagnoza reuşitei şcolare
 Să identifice particularităţile testelor de 1. Noţiuni generale.
reuşită şcolară. 2. Teste pedagogice.
 Să determine aria de utilizare a diverselor 3. Teste intermediare.
teste de reuşită şcolară. Termeni-cheie: teste de competenţă, teste de
 Să selecteze, să analizeze şi să cunoştinţe, teste de maturitate, teste de
administreze testele de reuşită şcolară. randament global, teste de reuşită, teste
 Să prelucreze şi să interpreteze rezultatele diagnostice, teste pedagogice, teste
obţinute. profesionale, teste prognostice, teste
vocaţionale.
Subiectul 5. Psihodiagnoza personalităţii
 Să descrie şi să caracterizeze 1. Noţiuni generale.
chestionarele de personalitate. 2. Chestionare de personalitate.
 Să selecteze, să analizeze şi să 3. Scale de interese.
administreze chestionarele de 4. Scale de valori.
personalitate. 5. Scale de atitudini.
 Să prelucreze şi să interpreteze rezultatele 6. Probe în psihologia sănătăţii.
obţinute. Termeni-cheie: analiza factorială, chestionar,
 Să evidenţieze valoarea şi limitele criterii empirice, extraversiune, introversiune,
chestionarelor de personalitate. inventar, neurotism, scale de atitudini, scale de
autoevaluare, scale de interese, scale de valori,
teste psihometrice.
Subiectul 6. Testele obiective de personalitate
 Să descrie şi să caracterizeze testele 1. Noţiuni generale.
obiective de personalitate. 2. Tipologia testelor obiective de personalitate.
 Să selecteze, să analizeze şi să 3. Teste situaţionale.
administreze testele obiective de Termeni-cheie: probe perceptive, teste de
personalitate. apreciere a umorului, teste de perseverare, teste
 Să prelucreze şi să interpreteze rezultatele obiective de personalitate, teste situaţionale.
obţinute.
 Să evidenţieze valoarea şi limitele testelor
obiective de personalitate.
Subiectul 7. Tehnica proiectivă
 Să descrie şi să caracterizeze tehnica 1. Noţiuni generale.
proiectivă. 2. Clasificarea testelor proiective.
 Să selecteze, să analizeze şi să 3. Teste asociative.
administreze tehnicile proiective. 4. Teste constructive.
 Să prelucreze şi să interpreteze rezultatele 5. Teste de completare.
obţinute. 6. Teste de alegere.
 Să evidenţieze valoarea şi limitele tehnicii 7. Teste expresive.
proiective. Termeni-cheie: metode proiective, teste
asociative, teste constructive, teste de alegere,
teste de completare, teste expresive.
Subiectul 8. Psihodiagnoza familiei
25
 Să caracterizeze testele de psihodiagnoză 1. Psihodiagnoza trăsăturilor de personalitate.
a familiei. 2. Unitatea de familie.
 Să selecteze, să analizeze şi să 3. Psihodiagnoza relaţiilor conjugale.
administreze testele de psihodiagnoză a 4. Probleme interne şi externe ale vieţii de
familiei. familie.
 Să prelucreze şi să interpreteze rezultatele Termeni-cheie: aşteptări conjugale,
obţinute. determinante ale căsătoriei, factori externi,
 Să evidenţieze valoarea şi limitele testelor factori interni, profiluri conjugale, trăsături
de psihodiagnoză a familiei. patologice, trăsături-normă.
Nr. Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
preconizat realizare
 Profunzimea studiului.
 Numărul surselor bibliografice
Referat  Alegerea temei Săptămîna
prezentate.
1. (Volum: 5 demersului diagnostic.  Analiza critică a surselor 5a
pagini).  Studiu bibliografic. bibliografice. semestrului.
area tehno-redacţională.
 Actualitatea demersului
diagnostic.
 Prezentarea
 Formularea corectă a aparatului
Fundamentarea aparatului Săptămîna
categorial (scop, ipoteză.
2. demersului categorial. 8a
obiective, lot experimental).
diagnostic.  Proiectarea etapelor  Relevanţa metodelor / semestrului.
demersului tehnicilor şi a etapelor
demersului.
 Realizarea
Prezentarea  Analiza rezultatelor obţinute. Săptămâna
demersului.
3. demersului  Originalitatea prezentării. 14 a
 Prezentarea
diagnostic.  Relevanţa concluziilor. semestrului.
rezultatelor.

organică cu exersarea acțiunilor de diagnostic.
teoretice, a analizei studiilor de caz reale și modelarea situațiilor concrete de diagnostic
educațional. Diversitatea folosirii metodelor și procedeelor va asigura motivaţia masteranzilor
pentru învăţare şi va genera contexte reale de formare a competențelor de specialitate.
Metodologia instruirii propusă în curriculum constă în promovarea învăţării centrate pe student/
masterand – activitate de tip cognitiv-constructivistă, ce va dezvolta cunoaşterea autonomă,
ghidată de cadrul didactic, orientată astfel ca masterandul să se informeaze, să selecteze,
aprecieze, analizeze; să compare, clasifice; să facă transfer; să descopere, să rezolve și să
realizeze activități de consiliere etc.
26
1. Dîncă M. Teste de creativitate. Bucureşti, 2001.
2. Lăzărescu M. Psihologie clinică. Timişoara: Helicon, 1994.
3. Mureşan P. (coord.) Teste de aptitudini. Bucureşti, 1991.
4. Platon C. Introducere în psihodiagnostic. Chişinău, 2007.
5. Platon C. Psihodiagnostic clinic. Chişinău, 2010.
6. Platon C. Serviciul psihologic şcolar. Chişinău, 2001.
7. Platon C. (coord). Orientarea şcolară şi profesională. Chişinău, 1994.
8. Platon C., Semionov S., Teste de personalitate. Chişinău, 1993.
9. Platon C., Semionov S. Dezvoltarea mentală: examinare şi stimulare. Chişinău, 1993.
10. Platon C., Semionov S. Ghid psihologic. Şcolarul mic. Chişinău, 1994.
11. Roşca M., Metode de psihodiagnostic. Bucureşti : EDP, 1972.
***
1. Anzieu D., Chamber Ch. Les methods projectives. Paris: PUF, 1995.
2. Benesch H., Atlas de la psychologie. Paris, 1995.
3. Bodaliov A., Stolin V. Obşciaia psihodiagnostika. Moskva, 1987.
4. Burlaciuc L., Morozov S. Spravocinik po psihologhiceskoi diagnostike. Kiev, 1981.
5. Krîlov A. Praktikum po experimentalinoi i prikladnoi psihologhii..Leningrad, 1990.
6. Huteau M. Manuel de psychologie differentielle. Paris, 1995.
7. Gurevici K. M. Psihologhiceskaia diagnostika detei i podroskov. Moskva, 1995.
8. Nemov R. S. Psihodiagnostika. Moskva, 1998.
9. Perron-Borelli M., Perron R. L’examen psychologique de l’enfant. Paris: PUF, 1994.
10. Pichot P. Les tests menteaux. Paris: PUF, 1999.
11. Raigorodskii D. I. (red.) Psihodiagnostica detei. Moskva, 2008.
12. Reuchlin M. Les methodes en psychologie. Paris: PUF, 1995.
13. Şapari V. B. Practicescaia psihologhia. Rostov-Don, 2007, p. 318-326.
27
CURRICULUM
TENDINŢE ÎN DEZVOLTAREA SOCIODEMOGRAFICĂ A POPULATIEI
PRELIMINARII
Cursul Tendinţe în dezvoltarea sociodemografică a populaţiei îşi propune să iniţieze,
informeze şi documenteze masteranzii cu rolul deosebit pe care-l are populaţia şi fenomenele
demografice în statica şi dinamica socială, importanţa analizei acestora cu mijloacele specifice
ale ştiinţei demografice.
Demografia capătă valenţe superioare recurgând la arsenalul tehnico-metodologic şi cel
teoretic al sociologiei. Îmbinarea sociologiei cu demografia se dovedeşte benefică, ameliorând
discursul chemat să dea seamă de starea şi evoluţia fenomenelor demografice prin contribuţia
următoarelor elemente: perspectiva generală, integratoare, de înţelegere a fenomenelor cercetate;
arsenalul metodologic mai bogat, prin transferul de metode specifice sociologiei spre zona
demograficului; rigoarea paradigmelor explicative, necesară atunci când e vorba de a ieşi din
zona analizei demografice propriu-zise şi de a privi componenta demografică ca un fragment al
realităţii sociale complexe.
Cursul îşi propune să iniţieze, documenteze şi să formeze competenţe în acest domeniu
masteranzilor specialităţii de Consiliere pentru probleme de familie. Cursul dat este axat pe
următoarele dimensiuni: structura demografică a populaţiei și indicatorii statistici, fenomenele
demografice şi indicatorii acesteia (mortalitatea, natalitatea, nupţialitatea, divorţialitatea,
migraţia, morbiditatea),prognozele şi politicile demografice.
Prin orele de curs şi participarea la discuţiile din carul seminarelor masteranzii vor însuşi
cunoştinţe în domeniul demografiei, îşi vor dezvolta abilităţile lor de a înţelege, explica
fenomenele şi procesele demografice din societatea contemporană și indicatorii statistici proprii
lor.
Evaluare
Semestrul
credite
Nr.de
a
de studii C S LI
tal
To

din planul
F.01.O.04 Tendinţe în Cheianu- I 150 30 15 105 E 5

dezvoltarea Andrei Diana,
socio- Doctor în
demografică a sociologie,
populaţiei conf.univ.

Nr. d/o Ore
Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
8. Demografia – ştiinţă socială. Obiectul de
2 2 10
studiu al demografiei.
9. Sistemul informativ demographic 2 4 15
10. Structura populației și indicatorii statistici 2 4 15
11. Mortalitatea populaţiei 2 4 15
12. Natalitatea şi fertilitatea populaţiei 2 4 10
13. Nupţialitatea și divorțialitatea populaţiei 2 4 10
14. Mişcarea migratorie a populaţiei 2 4 15
28
8. Politicile demografice . 2 15
4
Total 30
16 105
III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

3. Utilizarea diverselor instrumente de analiză a dezvoltării instituției familiei.
.
 Cunoaşterea rolului populaţiei în strategia dezvoltării social-economice şi schimbărilor
demografice în cadrul familiei.
 Analiza situaţia demografice din diferite ţări ale lumii, inclusiv Republica Moldova şi
înţelegerea relaţiilor şi legităţilor de manifestare a fenomenelor demografice.
 Interpretarea politicilor demografice de pe glob şi înaintarea unor măsuri de îmbunătăţire
a politicilor demografice din Republica Moldova.
 Analiza strategiilor de intervenţie pentru soluţionarea problemelor familiale.
 Evaluarea impactului politicilor demografice asupra politicilor familiale.

Subiectul 1. Demografia – ştiinţă socială. Obiectul de studiu al demografiei
Obiective de referință Unităţi de conţinuturi
- să prezinte obiectul de studiu al Obiectul de studiu al demografiei și statisticii
demografiei; sociale. Tipurile de variabile demografice.
- să analizeze variabilele demografice Zonele de studiere a populației – retrospectivă și
(principale, secundare, sociale); prospectivă.
- să evalueze rolul populației în strategia Apariția și dezvoltarea cercetărilor demografice.
dezvoltării socio-economice; Rolul populației în strategia dezvoltării social-
- să prezinte principalele cercetări socio- economice.
demografice; Locul demografiei în sistemul ştiinţelor sociale şi
- să argumenteze importanţa ştiinţei economice.
demografice, Termeni-cheie:
- să evalueze relaţia demografiei cu Demografie, variabile demografice, eveniment
ştiinţele politice. demografic, fenomen demografic, ştiinţă nomotetică,
evoluţie demografică, prognoză demografică,
tranziţie
Subiectul 2. Sistemul informativ demografic
- să definească recensământul populaţiei şi Noţiuni generale privind sistemul informativ
să prezinte un scurt istoric al evoluţiei demografic.
acestuia; Recensământul populaţiei: principiile metodologice
29
- să analizeze principiile metodologice ale şi modalităţile de organizare a acestuia.
recensământului; Evidenţa curentă a mişcării naturale şi migratorii.
- să evalueze rezultatele recensământului Tipurile de buletine statistice privind mişcarea
din 2014 din Republica Moldova; naturală: buletinul statistic pentru născutul viu,
- să caracterizeze tipurile de buletine buletinul statistic pentru născutul mort, buletinul
statistice pentru mişcarea naturală a statistic pentru deces, buletinul statistic pentru
populaţiei şi gama caracteristicilor care căsătorie, buletinul statistic pentru divorţ. Registrul
constituie obiectul înregistrării; naţional al populaţiei.
- să identifice elementele-cheie ale planului Specificul anchetelor și monografiilor demografice.
organizatoric al anchetelor demografice; Termeni-cheie:
- să elucideze specificul monografiilor Sistem informativ demografic, recensământ, mişcare
demografice. naturală, mişcare migratorie, evidenţă curentă,
buletin statistic, registru al populaţiei, anchetă
demografică, monografie demografică
Subiectul 3. Structura populației și indicatorii statistici
- să prezinte indicatorii direcți și indirecți Structura demografică a populației – structura pe
de studiere a structurii populației pe sexe sexe, pe vârste și după statistica stării civile;
(greutatea feminină, greutatea masculină, Structura socioeconimică a populației – populația
raportul de feminitate, raportul de activă/inactivă, după sectorul economic.
masculinitate);
Structura populației pe medii și în profil teritorial:
- să analizeze structura populației pe vârste sporul de creștere a populației urbane/rurale, nivelul
a Republicii Moldova şi a altor ţări;
de concentrare a populației urbane.
- să compare modificările apărute în
Structura socio-culturală – după etnii, nivelul de
structura populației după starea civilă în instruire, limba vorbită și religie.
plan național și european;
Importanţa structurii demografice pentru dezvoltarea
- să calculeze indicatorii proprii structurii economică.
populației din diferite ţări. Termeni-cheie:
Structură demografică, piramidă a vârstelor,
îmbătrânire demografică, structură socioeconomică,
structură culturală, mediu de reşedinţă, profil
teritorial
Subiectul 4. Mortalitatea populației
Obiective Unităţi de conţinuturi
- să definească conceptul de mortalitate; Conceptul de mortalitate. Mortalitatea specifică pe
- să caracterizeze aspectele mortalităţii şisexe şi vârste. Legităţi în domeniul mortalităţii pe
particularităţile acestora; sexe şi vârste.
- să analizeze legităţile specifice Metode de standardizare a mortalităţii: metoda
mortalităţii pe sexe; populaţiei standard şi metoda mortalităţii standard.
Mortalitatea pe medii, în profil teritorial şi pe
- să analizeze legităţile specificecategorii socioeconomice. Inegalitatea între categorii
mortalităţii pe vârste;
socioprofesionale.
- să analizeze fenomenul mortalităţii pe Mortalitatea pe cauze de deces: bolile aparatului
medii şi în profil teritorial în Republica circulator, bolile aparatului digestiv, bolile aparatului
Moldova;
respirator, bolile sistemului nervos, bolile infecţioase
- să analizeze mortalitatea pe cauze de şi parazitare, tumorile maligne, accidentele, cauzele,
deces în Republica Moldova şi alte ţări; intoxicaţiile, alte cauze.
- să analizeze fenomenul mortalităţiiMortalitatea maternă şi particularităţile acesteia în
30
infantile în Republica Moldova şi alte ţări; ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare.
- să caracterizeze cauzele de deces a Mortalitatea infantilă şi însemnătatea studierii acestui
mortalităţii infantile şi să explice diferenţa fenomen. Particularităţile analizei mortalităţii
acestor cauze în ţările dezvoltate şi cele în infantile.
curs de dezvoltare; Termeni-cheie:
- să argumenteze relaţia dintre intensitatea Mortalitate, mortalitate generală, mortalitate
mortinatalităţii şi vârsta mamei. specifică, standardizare a mortalităţii, mortalitate
pe cauze de deces, mortalitate maternă, mortalitate
infantilă
Subiectul 5. Natalitatea şi fertilitatea
- să descrie fenomenul de natalitate; Reproducerea populaţiei. Sporul natural al populaţiei
- să caracterizeze principalele aspecte aleşi direcţiile evoluţiei.
fenomenului de natalitate; Fenomenul de natalitate şi necesitatea studiului
- să analizeze intensitatea natalităţii în diferenţiat în cadrul subcolectivităţilor de populaţie.
Republica Moldova şi alte ţări; Fertilitatea. Indicatorii statistici principali în studierea
fertilităţii. Tipurile de fertilitate. Specificul fertilităţii
- să analizeze fertilitatea populaţiei din în Republica Moldova. Tabela de fertilitate şi tipurile
Republica Moldova şi alte ţări;
- să construiască tabele de fertilitate şi să ei. Indicatorii ONU în analiza fertilităţii naturale.
caracterizeze indicatorii acestora; Termeni-cheie:
Reproducere, spor natural, natalitate, fertilitate,
- să argumenteze necesitatea fertilităţii fertilitate naturală, rang a născutului
naturale.
Subiectul 6. Nupţialitatea și divorțialitatea populaţiei
- să relateze despre fenomenul de Fenomenul de nupţialitate şi indicatorii statistici
nupţialitate; specifici. Rata generală de nupţialitate. Rata de
- să analizeze fenomenul nupţialităţii înnupţialitate a celibatarilor. Intensitatea recăsătoriilor.
Republica Moldova şi alte ţări; Tabela de nupţialitate. Probabilitatea de căsătorie.
- să caracterizeze specificul analizei Celibatul definitiv.
longitudinale a fenomenului deFenomenul nupţialităţii în diferite ţări: aspecte
nupţialitate; demografice.
Aspecte generale ale fenomenului de divorţialitate.
- să analizeze tabela de nupţialitate şi Evoluţia divorţialităţii în diferite ţări.
sistemul de indicatori a acesteia;
Tabelele de divorţialitate. Tabele de divorţialitate de
- să relateze despre fenomenul de moment. Tabela de divorţialitate după durata
divorţialitate; căsătoriei.
- să caracterizeze fenomenul divorţialităţii Termeni-cheie:
în Republica Moldova şi alte ţări;
Nupţialitate, celibatar, recăsătorire, celibat definitiv,
- să argumenteze necesitatea analizei divorţialitate, tabele de divorţialitate
tendinţelor fenomenelor de nupţialitate şi
divorţialitate.
Subiectul 7. Mişcarea migratorie a populaţiei și indicatorii statistici
- să definească mişcarea migratorie şi să Noţiunea de mişcare migratorie. Tipuri de migraţie:
descrie tipurile ei; flotantă şi pendulatorie, internă şi externă. Migraţie
- să analizeze aspectele mişcării migratorii brută şi migraţie netă. Tipuri de migranţi.
şi consecinţele ei asupra populaţiei; Factorii şi direcţiile principale ale migraţiei la etapa
contemporană. Migraţia forţei de muncă şi impactul
31
- să calculeze şi comenteze fluxurile ei asupra colectivităţii de origine şi colectivităţii de
migratorii; destinaţie.
- să caracterizeze statutul de migrant Fenomenul migraţiei în Republica Moldova:
internaţional; intensitate, tendinţe, impact.
- să analizeze fenomenul migraţiei Migraţia în plan global. Tendinţe actuale şi prognoze
internaţionale în Republica Moldova şi alte viitoare.
ţări; Termeni-cheie:
- să argumenteze impactul migraţiei Migraţie, migrant, imigrant, emigrant, migraţie internaţionale asupra efectivului
populaţiei. brută, migraţie netă, migraţie internă, migraţie
externă
Subiectul 8. Politica demografică
- să definească conceptul de politică Conceptul de politică demografică. Raportul dintre
demografică; politica demografică, politica socială şi cea familială.
- să descrie raportul dintre politica socială, Tipuri de politică demografică: politici pronataliste, politici antinataliste, politici neutre.
Aspecte etice alepoliticademograficăşipoliticafamilială;
- să caracterizeze politica demografică politicii demografice.
promovată în Republica Moldova şi în alte Politicile demografice promovate pe glob. Politica
ţări; antinatalistă promovată în China. Politica
demografică promovată în Republica Moldova.
- să evalueze politica demografică Îmbătrânirea demografică ca aspect al politicii
promovată în China;
- să argumenteze tipurile de politici demografice.
demografice promovate pe glob; Termeni-cheie:
Politica demografică, politică socială, politici
- să evalueze impactul politicii pronataliste, politici neutre, politici antinataliste,
demografice asupra calităţii vieţii;
- să evalueze în baza unui studiu calitatea vieţii, îmbătrânirea populaţiei
comparativ politica demografică
promovată în Europa.
Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
realizare
Referat privind situaţia • Lecturarea • Actualitatea datelor
sociodemografică a • Documentarea pe demografice
unei ţări internet şi alte surse • Realizarea
de informaţii a obiectivelor
datelor statistice • Complexitatea
(anuare statistice, analizei datelor
ediţii periodice etc.) demografice
• Elaborarea referatului • Utilizarea corectă a
Semestrului I
1. pe compartimentele indicatorilor
(noiembrie)
cerute ( statistici;
I. Date generale, • Calcularea
II. Structura indicatorilor
populaţiei, statistici;
III. Fenomenele • Gradul de
demografice comprehensiune a
și indicatorii proceselor
statistici, demografice
32
IV. Politica studiate
demografică • Calitatea prezentării
V. Concluzii)

demersul didactic.
teoretice. Diversitatea folosirii metodelor și procedeelor va asigura motivaţia masteranzilor
pentru învăţare şi va genera contexte reale de formare a competențelor de specialitate.
Metodologia instruirii propusă în curriculum constă în promovarea învăţării centrate pe student/
masterand – activitate de tip cognitiv-constructivistă, ce va dezvolta cunoaşterea autonomă,
ghidată de cadrul didactic, orientată astfel ca masterandul să se informeaze, să selecteze,
aprecieze, analizeze; să compare, clasifice; să facă transfer; să descopere, să rezolve și să
realizeze activităț de consiliere etc.
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ
1. Analiza Situației Populației în Republica Moldova. – Chişinău, 2016

(https://ince.md/uploads/files/1480579171_analiza-situatiei-populatiei-in-republica-
moldova.pdf)
2. Anuarul Statistic al Republicii Moldova, – Chişinău, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004,
2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018.
3. Bujor E., Introducere în sociologia populaţiei şi bazele demografiei, Bucureşti, 1986.
4. Cartea Verde a Populaţiei Republicii Moldova, Chişinău, 2009.
5. Matei C. Problemele metodologice ale prognozei demografice. – Chişinău, 2002
6. Mukomel V., Cheianu-Andrei D., Moldovenii în Federaţia Rusă: profilul
socioeconomicşiprovocăriledepolitici.–Chişinău,2013
(http://www.iom.md/attachments/110_rfinalrom.pdf)
7. Cheianu-Andrei D., Cartografierea diasporei moldoveneşti în Italia, Portugalia, Franţa
şiRegatulUnitalMariiBritanii.–Chişinău,2013
(http://www.iom.md/attachments/110_raportfinalrom.pdf)
8. Procesele sociodemografice în societatea contemporană: de la meditaţii la acţiuni. –
Chişinău, 2009.
9. Recensămintele populaţiei din 1959, 1970, 1979, 1989, 2004. Datele Recensământului
populaţiei din 2014 (http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=479&)
10. Rotariu T. Demografie şi Sociologia populaţiei. Fenomene demografice. – Iaşi, 2003.
11. Rotariu T. Studii demografice. – Iaşi, 2010.
12. Sora V. ş.a., Demografie şi statistică socială, Bucureşti, 1996.
13. Trebici V. Demografie. - Bucureşti, 1979.
14. Trebici V. Mica enciclopedie de demografie. - Bucureşti, 1975.
15. Боярский А. и др., Основы демографии, Москва, 1980.
16. Демография. Под ред. Д.И.Валентий. - Москва, 1987.
17. Денисенко М., Калмыкова Н., Демография, Москва, 2007
18. Статистика населения с основами демографии. - Москва, 1990.
33
CURRICULUM
PSIHOTERAPII DE FAMILIE
PRELIMINARII
Disciplina „Psihoterapii de familie” face parte din acele cursuri universitare la ciclul II care
intenţionează să provoace masterandul la accedere de noi informaţii şi dezvoltare de abilităţi.
Informaţia oferită va sensibiliza auditoriul faţă de complexitatea şi actualitatea integrării
factorului uman în viaţa de familie. Parcurgerea mai multor perspective terapeutice va favoriza
formarea gândirii sistemice la viitorii practicieni – concepţie teoretică fundamentală în terapia de
familie.
Din perspectiva sistemică şi interactivă, membrii familiei sunt legaţi printr-un sistem viu,
iar o schimbare într-o parte atrage după sine schimbări în întreg sistemul. În acest sens, viitorul
specialist va intercepta mesajul teoretic şi practic precum că familia este un mediu prin care
poate fi înţeleasă funcţionarea şi comportamentul indivizilor în cadrul relaţiilor cu ceilalţi.
Psihoterapia de familie încearcă să introducă schimbarea şi dezvoltarea pozitivă în cadrul
interacţiunilor între membrii unei familii. Accentul este pus pe relaţiile familiale ca un factor
important pentru sănătatea psihică.
Psihoterapia familială diferă de consilierea maritală prin faptul că are ca obiectiv nu doar
optimizarea relaţiilor, ci si rezolvarea conflictelor intrapsihice. Psihoterapia analizează ţi istoria
relaţiilor intre membrii familiei.
Curriculum este conceput astfel încât permite viitorilor specialişti sa-şi formeze
competenţe necesare pentru dezvoltarea şi menţinerea unei relaţii terapeutice cu familia, pentru
evaluarea sistemică a familiei, pentru realizarea unui plan de intervenţie. Parcurgerea cursului va
forma competenţele caracteristice unui terapeut de familie, care trebuie să fie capabil să
influenşeze conversaţia astfel încât să actioneze ca un catalizator pentru puterea, înţelepciunea şi
sprijinul întregii familii.
Total
Nr.decredite
Semestrul
Evaluarea
de studii C S
LI
din planul
S.02.O.05 Psihoterapii Svetlana III 300 30 30 240 Ex. 10

de familie Tolstaia,
Tatiana
Turchină
Nr. Ore
Curs Seminar
individual
1. Concepte fundamentale ale terapiei de familie. 4 4 25
2. Dezvoltarea şi evoluţia terapiei de familie. 2 2 25
3. Evaluarea și diagnoza în terapia de familie 2 2 25
4. Terapia de familie structurală. 4 4 25
5. Terapia strategică de familie. 4 4 30
6. Terapia comucațională de familie 2 2 25
7. Terapia de familie de tip experienţial. 4 4 30
8. Terapia transgeneraţională de familie. 4 4 30
9. Terapia de familie centrată pe soluții 2 2 25
34
10. Terapia colaborativă 2 2 25
Total 30 30 240
III. COMPETENŢE PROFESIONALE ȘI FINALITĂȚI DE STUDIU
Disciplina Psihoterapii de familie permite masteranzilor să dezvolte următoarele competenţe

specifice:

2. Utilizarea diverselor instrumente de consiliere familială;
5. Formarea capacităţilor beneficiarilor de a face faţă diverşilor factori ce influenţează viaţa
şi relaţiile de familie şi de cuplu;
Finalitățile de studiu ale disciplinei Psihoterapii de familie sunt următoarele:
1. Cunoaşterea, aplicarea şi integrarea concepției și principiilor terapiei sistemice de familie

în activitatea practică.
2. Analiza şi interpreta problemele familiei din perspectiva diverselor şcoli terapeutice.
3. Analiza factorilor determinanți ai disfuncţionalităţii familiei din perspectiva
terapiei sistemice de familie;
4. Proiectarea demersului și terapeutic din perspectiva terapiei sistemice de familie.
5. Aplicarea instrumentelor de evaluare pentru diagnoza familiei.
6. Formularea ipotezelor de lucru din perspectiva terapiei istemice de familie.
7. Proiectarea unui plan terapeutic de intervenție în depășirea diverselor
situații problematice de familie.
8. Respectarea principiului diversităţii în aplicarea strategiilor terapiei de familie.
9. Valorificarea principiilor și gîndirii sistemice în abordarea familiei.

Subiectul 1. Concepte fundamentale ale terapiei de familie
Obiective Unități de conținut

 să determine evoluţia conceptuală a abordări Teoria generală a sistemelor.
sistemice;  Teoria ataşamentului.

să identifice caracteristicile de bază a  Rolurile familiale.
sistemelor închise şi deschise;  Concepte de lucru în terapia de

să deosebească stilurile de ataşament din familie.
familie;

să caracterizeze rolurile familiale; Concepte-cheie:
 să analizeze conceptele de lucru în terapia de Sistem, ataşament, rol familial,
familie; complementaritate, cauzalitate lineară şi
 să dezvolte abilitatea de a identifica pattern-ul circulară, structura familiei, ciclul vieţii de
disfuncţional circular în familie. familie
35
Subiectul 2. Dezvoltarea şi evoluţia terapiei de familie

să analizeze impactul contextului socio-  Terapia de familie în contextul
cultural în evoluţia terapiei de familie; socio-cultural.

să analizeze concepţia lui G. Bateson privitor  Cercetarea despre dinamica familiei
la rolul familiei în etiologia schizofreniei; şi etiologia schizofreniei (G.

să descrie aportul „pionerilor” terapiei de Bateson).
familie.  „Pionerii” terapiei de familie.

Epoca de aur a terapiei de familie.
Concepte-cheie:
Dinamica familiei, comunicare, relatare,
comandă, legătură dublă.
Subiectul 3. Evaluarea ți diagnoza în terapia de familie


să selecteze metode de evaluare potrivite  Tehnici și metode de evaluare a
situației problematice de familie; familiei.

să interpreteze tehnica genogramei în  Tehnica genogramei.
evaluarea familiei;  Diagnoza familiei.
 să elaboreze diagnoza familiei în baza
evaluării.Concepte-cheie:
Genograma, diagnoza.
Subiectul 4. Terapia de familie structurală

 
să explice dezvoltarea familiei normale din Formulări teoretice (S. Minuchin).
perspectiva structuralistă;  Concepte fundamentale.
 să explice dezvoltarea tulburărilor de  Dezvoltarea familiei normale.
comportament din perspectiva structuralistă;  Dezvoltarea tulburărilor de

să realizeze diagnoza structurală; comportament.

să elaboreze ipoteze de lucru şi plan de  Diagnoza familială (harta
intervenţie; terapeutică).

să aplice tehnici de modificare a structurii  Procesul terapeutic şi tehnici de
familiei. intervenţie.
Concepte-cheie:
Subsistem, graniţă, suprasistem, alianţă,
coaliţie, ierarhie, putere.
Subiectul 5. Terapia strategică de familie


să explice dezvoltarea familiei normale din  Formulări teoretice. Şcoala Palo
perspectiva terapiei strategice; Alto. Modelul teoretic J. Haley, C.
 să explice dezvoltarea tulburărilor de Madanes.
comportament din perspectiva terapiei  Concepte fundamentale.
strategice;  Dezvoltarea familiei normale.
 să exemplifice rolul simptomului în  Dezvoltarea tulburărilor de
funcţionarea familiei; comportament.

să elaboreze ipoteze de lucru şi plan de  Procesul terapeutic şi tehnici de
intervenţie; intervenţie.
36
 să aplice tehnici strategice de intervenţie.
Concepte-cheie:
Pattern comportamental, sistem de reguli,
comunicare digitală, comunicare analogică,
simptom.
Subiectul 6. Terapia comunicațională de familie

 să explice dezvoltarea familiei din perspectiva  Concepte fundamentale în terapia
terapiei comunicaționale; comunicațională.
 
să explice dezvoltarea disfuncționalității din Modelul comunicării în familie din
perspectiva terapiei comunicaționale; perspectiva V. Satir.

să explice rolul comunicării în funcţionarea  Tehnici de intervenție din
familiei; perspectiva terapiei comunicaționale.
 să elaboreze ipoteze de lucru şi plan de
intervenţie. Concepte-cheie:
Tipuri de comunicare, iubire, stima de sine
Subiectul 7. Terapia de familie de tip experienţial


să analizeze conceptele fundamentale din  Dezvoltarea terapiei de tip
perspectiva terapiei exsperienţiale; experienţial (V. Satir, C. Whitaker,

să explice dezvoltarea familiei normale din P. Papp).
perspectiva experienţială;  Dezvoltarea familiei normale.
 să explice dezvoltarea tulburărilor de  Dezvoltarea tulburărilor de
comportament din perspectiva experienţială; comportament.

să aplice tehnici experienţiale de evaluare a  Scopurile terapiei experienţiale de
funcionalităţii familiei; familie.
 
să aplice tehnici expresive în cadrul terapiei. Tehnici şi modalităţi de lucru.

Tehnici expresive integrate în terapia
experienţială de familie.
Concepte-cheie:
Individualitate, stimă de sine, iubire,
comunicare, experienţă.
Subiectul 8. Terapia transgeneraţională de familie


 să analizeze concepte fundamentale Formulări teoretice. (M. Bowen, I.
transgeneraţionale; Borzormenyi-Nagy)

să explice dezvoltarea familiei normale din  Dezvoltarea familiei normale.
perspectiva teoriei lui Bowen;  Dezvoltarea tulburărilor de
 să explice dezvoltarea tulburărilor de comportament.

comportament din perspectiva Scopul şi procesul terapiei.
transgeneraţională;  Tehnici terapeutice ale terapiei lui
 să evalueze pattern-uri transgeneraţionali şi să Bowen.
formuleze ipoteze de lucru.
Concepte-cheie:
Sistem emoţional, sistem intelectual, masa de
37
ego familial nediferenţiat, diferenţierea de sine,
triangularea.
Subiectul 9. Terapia de familie centrată pe soluții


să explice dezvoltarea familiei normale din  Formulări teoretice.
perspectiva terapiei centrate pe soluții;  Dezvoltarea familiei normale.
 să explice dezvoltarea tulburărilor de  Dezvoltarea tulburărilor de
comportament din perspectiva terapiei centrate comportament.

pe soluții; Scopul şi procesul terapiei.
 să aplice tehnici terapeutice specifice terapiei
centrate pe soluții. Concepte-cheie:
Centrare pe soluții, excepții, întrebare miracol.
Subiectul 10. Terapia colaborativă

După parcurgerea capitolului studentul va fi  Formulări teoretice (H.Anderson,
capabil: H.Goolishian).

să explice funcționalitatea familiei din  Atitudinea și poziția terapeutului în
perspectiva terapiei colaborative; terapia colaborativă.

 să analizeze atitudinea terapeutului în relația Scopul şi procesul terapiei.
terapeutică;

să dezvolte conversația familie –terapeut prin Concepte-cheie:
aplicarea strategiilor terapiei colaborative. Colaborare, conversație, poziție neștiutoare.

 Publicaţii recente
Recenzie  Lecturarea
 Conţinutul să corespundă
carte/ articol  Analiza, reflecţii critice rigorilor: ştiinţifice, În
din revistă de  Elaborarea raportului lingvistice, etice, de săptămîna
1.
specialitate narativ
tehnoredactare a VII-a
 Prezentarea raportului
 Caracter analitic
 Volum (2-3 pagini)
Proiect de

cercetare Formularea corectă a
„Evaluarea  Proiectarea etapelor aparatului categorial
În
calităţii vieţii  Documentarea  Prelucrarea şi analiza datelor
2. săptămîna
famiiei  Realizarea investigaţiei  Corectitudinea utilizării
a IX-a
moderne vs Prezentarea rezultatelor termenilor

famiiei Relevanţa concluziilor
tradiţionale”
Studiu de caz  Acumularea informaţiei  Conceptualizarea cazului
(conform  Diagnoza famillliei  Corectitudinea selectării În
3. ghidului de  Elaborarea demersului strategiei terapeutice săptămîna
evaluare terapeutic  Coerenţa datelor şi a X-a
familială )  Implementarea panului de informaţiilor expuse
38
intervenţie
 Elaborarea
raportului psihologic
 Prezentarea raportului
VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
Specificul cursului şi particularităţile repartizării orelor pe unităţi de învăţare determină demersul

didactic. Accentul va fi pus pe proiectarea şi realizarea prelegerilor în îmbinare organică cu
exersarea acțiunilor de consiliere a familiei.
Seminarele/ orele practice vor fi axate pe valorificarea informațiilor teoretice, pe transferul
acestora în exerciții practice, prin analiza studiilor de caz reale și modelarea situațiilor concrete
de consiliere a familiei. Diversitatea folosirii metodelor și procedeelor va asigura motivaţia
O parte integrantă a evaluării formative este autoevaluarea. Aceasta reprezintă o finalitate
educaţională de natură formativă. În acest caz, studenţii aplică criteriile de evaluare pentru a
stabili legătura dintre achiziţiile pe care le deţin şi obiectivele proiectate/rezultatele aşteptate.
Evaluare sumativă se realizează la sfârşitul semestrului, prin susţinerea examenului. Cea mai
utilizată metodologie de evaluare din cadrul testărilor intermediare şi a examenelor scrise este
testul sumativ. Evaluarea sumativă este precedată, de regulă, de activităţi de recapitulare şi de
sistematizare a cunoştinţelor.
VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Acris C. Cuplu în impas. Repere teoretice şi aplicative, Bucureşti, SPER, 2013;
2. Alameda A. 7 păcate ale vieţii de familie, Bucureşti, Trei, 2012;
3. Beck A. Iubirea nu e de ajuns, Bucureşti, Trei, 2012;
4. Boncu Ș., Turliuc M. N. Relațiile intime. Atracție interpersonală în cuplu. Iasi, Polirom, 2016
5. Bowlby J. O bază de siguranţă. Aplicaţii clinice ale teoriei ataşamentului, Bucureşti, Trei,
2011;
6. Chita S.E. În spatele paravanului abuziv. Perpetuarea rolului de victimă pe filon
transgeneraţional, Bucureşti, SPER, 2012;
7. Elkaim M. Cum supravieţuim în propria noastră familie, Bucureşti, Curtea veche, 2007;
8. Godeanu A. S. Cuplul: stop cadru transgeneraţional, Bucureşti, SPER, 2011;
9. Leleu G. Cum să fim fericiţi în cuplu. Între fidelitate şi infidelitate. Bucureşti, Trei, 2003;
10. Jones E. Terapia sistemului familial. Dezvoltări ale terapiilor sistemice Milano. București,
Ed. Mica Valahie, 2015.
39
11. McGraw Ph. Salvarea relaţiilor, Bucureşti, Curtea veche, 2007;
12. Mitrofan I., Vasile D. Terapii de familie, Bucureşti, SPER, 2001;
13. Mitrofan I. (coord.) Orientarea experienţială în terapie, Bucureşti, SPER, 2000;
14. Mitrofan I., Ciuperca C. Psihologia vieţii de cuplu – între iluzie si realitate, Bucureşti, SPER,
2002;
15. Mitrofan I., Ciuperca C. Psihologia şi terapia cuplului, Bucureşti, SPER, 2002;
16. Nichols M., Schwartz R. Terapia de familie: concepte şi metode, Boston, Pearson, 2005;
17. Vasile D. Trauma familială şi resursele compensatorii, Bucureşti, SPER, 2011;
18. Satir V. Terapia familiei, Bucureşti, Trei, 2011;
19. Satir V. Arta de a făuri oameni, Bucureşti, Trei, 2010;
20. Scala Mireille și Herve, Cuplul în psihogenealogie. București: Philobia, 2012.
21. Schutzenberger Anne, Psihogenealogia și rănile de familie.București: Philobia, 2016.
22. Schutzenberger Anne, Secretele de familie. București: Philobia, 2014.
23. Schutzenberger Anne, Exerciții practice de psihogenealogie. București: Trei, 2014.
24. Şoitu, L., Vrăjmaş, E., Păun, E. Consiliere familială, Bucureşti, Institutul European, 2001;
25. Ziglar Z. Secretul căsniciei fericite, Bucureşti, Curtea Veche, 2001;
26. Walter Riso, Iubiri toxice, Buc. All, 2012;
27. Варга А. Я., Драбкина Т. С. Системная семейная психотерапия. Краткий лекционный
курс. СПб.: Речь, 2001. - 144 с.Б
28. Витакер К. Полуночные размышления семейного терапевта /Пер. с англ. М.И.
Завалова. – М.: Независимая фирма “Класс”, 1998. – 208 с.Б
29. Саймон Р. Один к одному: Беседы с создателями семейной терапии/Пер. с англ.
Н.М. Падалко. – М.: Независимая фирма "Класс",1996.
40
CURRICULUM
CONSILIERE PARENTALĂ
Preliminarii
Activitatea de consiliere psihopedagogică presupune un demers educaţional-formativ
centrat pe valorificarea capacităţilor şi disponibilităţilor individuale ale persoanei. Ea are menirea
să faciliteze învăţarea unor competenţe şi deprinderi care îi vor asigura persoanei adaptarea
permanentă la solicitările realităţii printr-o schimbare evolutivă. În contextul consilierii parentale
/în continuare CP, vor fi valorificate ambele dimensiuni ale consilierii psihopedagogice:
consilierea psihologică şi consilierea pedagogică, deoarece problemele cu care se confruntă
adulţii, realizând unul dintre cele mai importante roluri sociale, cel de părinţi, presupun
posedarea unui ansamblu de competenţe care i-ar face eficienţi în această calitate.
Oportunitatea cursului derivă din necesitatea formării competenţelor profesionale de
educaţie şi consiliere a părinţilor şi-i întemeiat pe elucidarea conceptelor, teoriilor, principiilor şi
a tehnoliogiilor din domeniul psihologiei, pedagogiei, terapiilor integrate, consilierii
psihopedagogice. Elaborarea cursului a fost realizată în baza unui sistem de principii şi criterii de
natură pedagogică, psihologică, logică, axiologică, fiziologică, psihosocială şi ergonomică.
Principiul esenţial de constituire şi valorificare a cursului rezidă în îmbinarea caracterului
informativ şi formativ cu realizarea inter-, pluri - şi transdisciplinarităţii în contextul paradigmei
cognitiv-constructiviste.
Plecând de la esența teoriei și praxiologiei curriculare, exigențele paradigmei cognitiv-
constructiviste și a conținuturilor disciplinei Consiliere parentală, curriculumul vizat:
- este orientat spre formarea cunoștințelor și competențelor privind cunoașterea și
valorificarea abordărilor teoretico-aplicative a consilierii familiale în plan național și mondial;
- propune identificarea unor surse de informare / documentare necesare pentru sporirea
calității consilierii familiei/ părinților, axate pe dezvoltarea institutului familiei;
- oferă posibilitate masteranzilor să-și exerseze competențele de consiliere a familiei
privind depășirea provocărilor sociale și aplicarea strategiilor de educație eficientă a copiilor; de
reducere a conduitelor deviante, inclusiv a agrsivității interpersonale familiale.
I. Administrarea disciplinei

Total
Evaluarea
Semestrul
Nr.decredite
de studii C S
LI
din planul
S.02.O.06 Consilierea Cuzneţov II 300 30 30 240 E 10

parentală Larisa
II. Tematica și repartizarea orientativă a orelor
Nr. Ore
Curs Seminar
individual
41
15. Consilierea părinților în contextul postmodernității. 4 4 40
Consilierea psihopedagogică și terapiile integrate.
Scurt istoric al consilierii parentale/ a familiei. CP -
componentă esenţială a formării personalităţii
umane. Consilierea părinţilor. Specificul consilierii
adulţilor şi copiilor.
16. Consilierea psihopedagogică a părinţilor în contextul 4 6 40
formării culturii şi eficienţei personale.
Autoperfecţionarea şi consolidarea competenţelor
personale/ de familist și părinte.
17. Procesul de consiliere psihopedagogică a părinţilor şi 4 4 40

respectarea deontologiei profesionale.
4. Consilierea psihopedagogică preventivă a părinţilor. 6 6 40
5. Consilierea psihopedagogică a părinţilor, axată pe 6 6 40
dezvoltarea competențelor parentale.
6. Consilierea psihopedagogică a părinţilor în situaţii de 6 4 40
criză.
Total 30 30 240

1. Cunoașterea conceptelor din domeniul politicilor statale de educație a familiei;
2. Cunoașterea tendințelor dezvoltării institutului familiei;
3. Cunoașterea tendințelor teoretico-aplicative și a orientărilor de abordare -realizare a
consilierii familiei/ părinților în plan național și mondial;
4. Exersarea coordonării intervențiilor de consiliere și educație a părinților, efectuate de
variați actori sociali și instituții educaționale în scopul prevenirii abandonului școlar,
conflictelor intrafamiliale și a violenței domestice;
5. Evaluarea nivelului de dificultate a procesului de educație familială a copiilor în
contextual provocărilor sociale contemporane.
- identificarea bazelor teoretice şi metodologice ale consilierii parentale;
- identificarea funcţiilor şi principiilor consilierii parentale;
- caracterizarea dimensiunilor consilierii psihopedagogice parentale;
- explicarea particularităţilor programării neurolingvistice în contextul CP;
- interpretarea abordării integrative a consilierii parentale.
- analizarea etapelor şi a specificului procesului de consiliere parentală psihopedagogică a părinţilor;
- estimarea dinamicii schimbărilor evaluativ-adaptative în consilierea parentală;
- argumentarea valorificării principiilor şi normelor deontologice în consilierea parentală;
- elaborarea strategiilor şi tehnologiilor de consiliere a părinţilor pentru dezvoltare, formarea
culturii şi eficienţei personale.
- elaborarea strategiilor şi tehnologiilor de consiliere şi educaţie pentru familie;
- modelarea situaţiilor de aplicare a tehnicilor coping în soluţionarea conflictelor familiale;
- elaborarea unui program de management al stresului pentru familie/ părinţi;
- elaborarea unui plan de acţiuni de consiliere a părinţilor în variate situaţii de criză;
- promovarea valorilor familiale prin intermediul consilierii părinţilor pentru dezvoltare;
- valorificarea tehnicilor de consiliere şi educaţie a părinţilor în variate situaţii de dificultate.
42
IV. Unități de învățare
Obiective de referinţă Unităț de conținut
 Să identifice conceptele Subiectul 1. Consilierea părinților în contextul
de bază şi dimensiunile postmodernității. Consilierea psihopedagogică și terapiile
CPP; integrate. Scurt istoric al consilierii parentale/ a familiei. CP
 Să analizeze scopurile şi - componentă esenţială a formării personalităţii umane.
structura tridimensională Consilierea părinţilor. Specificul consilierii adulţilor şi
a CPP; copiilor.
 Să argumenteze 1. Concepte de bază. Consilierea psihopedagogică și
necesitatea abordării terapiile integrate a părinţilor / CP. Dimensiunile
integrative; consilierii parentale: psihologică şi cea pedagogică.
 Să interpreteze 2. Scurt istoric al CP/ a familiei.
valorificarea principiilor 3. Principiile şi caracteristicile esenţiale ale CP. Scopurile şi
CPP. structura tridimensională a CP. Abordarea integrativă a
consilierii parentale.
4. Consilierea părinţilor şi copiilor. Eclectismul în CP.
Termeni-cheie
- Consilierea parentală
- Consilierea psihopedagogică
- Principiile consilierii
- Structura tridimensională a CP
- Abordare integrativă
- Eclectism
 Să identifice Subiectul 2. Consilierea psihopedagogică a părinţilor în
specificul şi contextul formării culturii şi eficienţei personale.
condiţiile Autoperfecţionarea şi consolidarea competenţelor personale
programării / de familist și părinte.
neurolingvistice; 1. Eficienţa personală şi eficienţa parentală.
 Să determine 2. Programarea neurolingvistică ca suport teoretic în CP.
componentele 3. Formarea culturii şi eficienţei personale a părinţilor în
culturii parentale; contextul CP.
 Să elaboreze o 4. Autoperfecţionarea şi consolidarea competenţelor
strategie de parentale.
autoperfecţionare Termeni-cheie
pentru părinţi; - Cultură personală
 Să evalueze eficienţa - Eficenţă personală
personală a - Autoperfecţionare
părinţilor. - Programare neurolin-gvistică
- Feedback
- Competenţe parentale
Subiectul 3. Procesul de consiliere psihopedagogică a
părinţilor şi respectarea deontologiei profesionale.
 Să caracterizeze 1. Procesul consilierii parentale. Etapele CP.
procesul consilierii 2. Elementele constitutive ale consilierii
parentale; psihopedagogice parentale şi funcţionalitatea acestora
 Să analizeze etapele în schimbarea atitudinilor şi conduitelor parentale.
CPP în contextul 3. Deontologia profesională: condiţii, norme, principii.
schimbării evolutive 4. Spirala schimbării evolutive a persoanei consiliate.
a perssoanei Termeni-cheie
consiliate; - Ascultare activă
 Să elaboreze - Clarificare
- Reformulare
43
programe de - Reformulare-reflectare
consiliere a părinţilor - Reformulare-clarificare
în variate situaţii. - Resemnificare
- Interpretare
- Decizii
- Schimbare evolutivă în consiliere
 Să identifice Subiectul 4. Consilierea psihopedagofgică preventivă a
particularităţile părinţilor.
consilierii preventive 1. Consilierea preventivă a părinţilor. Rolul proactiv al CP.
ale părinţilor; Factorii de protecţie şi factorii de risc.
 Să determine factorii 2. Consilierea preventivă a adulţilor. Consilierea preventivă
de protecţie şi cei de a copiilor şi adolescenţilor.
risc în cadrul relaţiei 3. Autocontrolul emoţiilor şi managementul stresului.
copii – părinţi şi Controlul individual şi social al emoţiilor.
educaţia copiilor; 4. Mecanisme de coping şi conduita parentală. Inteligenţa
 Să elaboreze strategii emoţională şi reuşita în viaţă şi viaţa familială.
şi tehnologii de Termeni-cheie
consiliere preventivă - Stima de sine
a părinţilor şi - Stres
copiilor. - Eustres
- Distres
- Managementul stresului
- Autocontrol al emoţiilor
- Inteligenţă emoţională
- Coping
 Să analizeze Subiectul 5. Consilierea psihopedagogică a părinţilor, axată
coordonatele şi pe dezvoltarea competențelor parentale.
conţinutul dezvoltării 1. Coordonatele şi conţinutul dezvoltării umane.
umane şi a Dezvoltarea părinţilor în contextul educaţiei şi consilierii
dezvoltării părinţilor; acestora. 2
 Să stabilească 2. Consilierea părinţilor pentru dezvoltare. Factorii şi
factorii şi mecanismele dezvotării psihice umane. Fenomenologia
mecanismele şi durata dezvoltării psihice umane.
dezvoltării psihice 3. Perspectiva ecologică asupra dezvoltării psihice umane.
umane; Modelul structural-dinamic de abordare a personalităţii
 Să elaboreze umane. Funcţionalitatea cognitivă şi eficienţa dezvoltării
programe de persoanei în calitate de familist şi părinte.
consiliere a părinţilor 4. Dezvoltarea armonioasă a personalităţii şi valorificarea
destinate dezvoltării potenţialului psihoindividual al persoanei în contextul
armonioase a culturii parentale. Conceptul de sine şi dezvoltarea
personalităţii lor în optimă a părinţilor pentru promovarea unui mod demn și
contextul sănătos de viaţă.
funcţionalităţii Termeni-cheie
cognitive şi a - Dezvoltarea umană
perspectivei - Dezvoltarea parentală
ecologice. - Fenomenologia dezvol-tării umane
- Perspectiva ecologică
în dezvoltarea umană
- Potenţial psihoindividual
- Conceptul de sine
- Mod demn și sănătos de viaţă
-Dezvoltarea armonioasă a personalităţii umane
44
 Să identifice cauzele Subiectul 6. Consilierea psihopedagogică a părinţilor în
apariţiei situaţiilor de situaţii de criză. Consilierea ontologică complexă a familiei.
criză; 1. Situaţiile de criză în viaţa persoanei. Elementele
 Să caracterizeze constitutive ale situaţiilor de criză şi fazele derulării
elementele acestora.
constitutive ale 2. Clasificarea situaţiilor de criză. Reacţiile oamenilor în
situaţiilor de criză; variate situaţii de criză. Intervenţiile consilierului în
 Să elaboreze situaţiile de criză pe care le pot traversa părinţii.
programe de 3. Consilierea părinţilor pentru a preveni situaţiile de criză.
intervenţie a 4. Specificul consilierii complexe ontologice a familiei.
consilierului în Termeni-cheie
variate situaţii de - Situaţii de criză
criză pe care le - Reacţii extrapunitive
traversează părinţii. - Reacţii intrapunitive
- Intervenţii de consiliere
- Consilierea complexă ontologică a familiei.
V. Lucrul individual
Studiul aprofundat al
faţă de elaborarea şi Semestrului II
1. Referat ştiinţific literaturii de
susţinerea unui referat Finele lunii II
specialitate.
Proiect de Respectarea cerinţelor
consiliere a faţă de elaborarea unui
părinţilor, axat pe proiect de educaţie şi
Studiul variatelor
depăşirea consiliere a elevilor şi a
modele de consiliere şi Semestrului II
2. situaţiilor de criză familiei: adecvanţa
elaborarea tehnologiei Finele lunii III
. Fișa de strategiilor de educaţie şi
nominalizate.
caracterizare consiliere cu conţinutul
psihopedagogică şi specificul problemei
a familiei. abordate.
Documentarea
fiecărei teme şi
Elaborarea corelarea acestora cu Respectarea rigorilor
Semestrului II
portofoliului la exemplificarea faţă de elaborarea şi
3. Finele studierii
disciplina de studiilor de caz şi prezentarea unui
disciplinei
studiu CP strategiile de consiliere portofoliu disciplinar.
a părinţilor destinate
dezvoltării personale şi
formării culturii lor.

organică cu exersarea acțiunilor de consiliere a părinților.
teoretice, a analizei studiilor de caz reale și modelarea situațiilor concrete de consiliere a
părinților și copiilor. Diversitatea folosirii metodelor și procedeelor va asigura motivaţia
specialitate. Metodologia instruirii propusă în curriculum constă în promovarea învăţării
45
centrate pe student/ masterand – activitate de tip cognitiv-constructivistă, ce va dezvolta
cunoaşterea autonomă, ghidată de cadrul didactic, orientată astfel ca masterandul să se
informeaze, să selecteze, aprecieze, analizeze; să compare, clasifice; să facă transfer; să
descopere, să rezolve și să realizeze activităț de consiliere etc.
procesului de formare. Activitatea de evaluare formativă este proiectată de către profesor prin
sarcini didactice, formulate prin prisma finalităţilor curriculare (cursului/ seminarului). Sarcinile
didactice se formulează taxonomic, pe niveluri cognitive: cunoaştere, aplicare, integrare.
Bibliografie selectivă
1. Băban, A. (coord). Consiliere educaţională. Cluj Napoca: Editura Psinet, 2001.
2. Blocher, H. Counseling. A Developmental Approach, ed. A IV-a, John Wieley Sons Inc,
New York, 2000.
3. Bush T. Leadership și management educațional. Teorii și practici actuale. Iași: Polirom,
2015.
4. Cuzneţov Larisa. Tratat de educaţie pentru familie. Pedagogia familiei. CEP USM,
Chişinău, 2008.
5. Cuznețov Larisa. Consilierea parentală. Chișinău: Primex-com SRl, 2013.
6. Cuznețov Larisa. Educația și consilierea familiei. Introducere în consilierea ontologică
complexă a familiei. Chișinău: Primex-com SRl, 2015.
7. Cuznețov Larisa. Consilierea ontologică complexă a familiei. Chișinău: Primex-com SRL,
2018.
8. Cuznețov Larisa. Parteneriatul și colaborarea școală-familie-comunitate. Educația de
calitate a copiilor și părinților. Chișinău: Primex-com SRL, 2018.
9. Cuznețov Larisa. Familia ca Proiect Existențial. Management familial. Chișinău:
Primex-com SRL, 2018.
10. Dafinoiu, I. Elemente de psihoterapie integrativă, Editura Polirom, Iaşi,2007.
11. Dumitriu, I. Al. Educaţie şi învăţare. Aspecte psihoindividuale, psihosociale şi
manageriale, Editura Eurostampa, Timişoara, 2001.
12. Dumitru Ion Al. Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi sugestii practice. Editura
Polirom, Iaşi, 2008.
13. Gardner, H. Mintea disciplinată. Educaţia pe care o merită orice copil, dincolo de
informaţii şi teste standardizate, Editura Sigma, Bucureşti, 2005.
14. Iluț P. ( coord. șt.) Dragoste, familie și fericire. București: Polirom, 2015.
15. Kiel-Hinrichsen M. De ce nu ascultă copiii. Consiliere pentru părinți și educatori.
București: Univers enciclopedic Junior triade, 2014.
16. Micleușanu Z., Cuznețov Larisa. Bazele consilierii. Chișinău: Primex-com SRl, 2014.
17. Molden D. Management cu NLP. București : Curtea Veche, 2013.
18. Negovan, V. Introducere în psihologia educaţiei, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.
19. Satir V. Arta de a făuri oameni. Psihologia familiei. București: Editura Trei, 2010.
46
CURRICULUM
PSIHOPEDAGOGIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT
PRELIMINARII
Psihopedagogia comportamentului deviant este ştiinţa care studiază problemele actuale
ale comportamentului deviant: fenomenologia comportamentului, clasificarea tipurilor si
formelor comportamentului deviant, mecanismele determinării şi funcţionării, metode de
prevenire şi intervenţie socio-psihologică.
Cursul oferă posibilitatea de a sesiza reprezentări bazate pe date ştiinţifice a stării actuale
a problemei comportamentului deviant al personalităţii. În percepţia materialului există o serie de
dificultăţi: în primul rând, ambiguitatea termenului de "comportament deviant" şi confuzia
terminologică; în al doilea rând, este contradicţia dintre nevoia de libertate personală şi
constrângerile societăţii, specifică fiecăruia din noi. Însăşi existenţa fenomenului de
comportament deviant confirmă faptul că dilema de "libertate şi necesitate", chiar contrar
aşteptărilor societăţii, este obiectul de alegere personală a fiecărei persoane. Dificil este şi faptul,
că informaţiile cu privire la problema de comportament deviant pot fi găsite la diferite discipline,
cum ar fi sociologie, medicină, drept, psihologie, pedagogie.
Studierea metodelor de prevenire şi intervenţie a comportamentului deviant va permite
viitorilor specialişti posibilitatea utilizării diferitor strategii de diminuare şi corecţie a
comportamentului deviant. Pornind de la esenţa teoriei curriculare şi modelul de predare-învăţare
a disciplinei “Psihologia comportamentului deviant” curriculum-ul dat: este orientat spre
înţelegerea etiologiei şi caracteristicelor psihologice, psihopedagogice şi psihosociale ale
comportamentului deviant; oferă posibilitatea înţelegerii nivelelor explicative ale
comportamentului deviant, contribuţiilor / limitelor proprii fiecărei teorii şi posibilitatea analizei
comparative ale acestora, etc.

Semestrul
disciplinei disciplinei de inclusiv
Evaluarea
din disciplină
Nr. decredite
Total
planul de C S LI
studii
S.02.O.07 Psihopedagogia Pascaru- II 150 15 30 105 E 5
comportamentului Goncear
deviant Valeria, dr.

Nr. Ore
d/o Lucrul
Unităţi de conţinut
Curs Seminar individua
l
1. Concepţii generale privind psihologia 2 - 6
comportamentul deviant
2. Etiologia şi factorii ale comportamentului deviant - 4 6
3. Comportamentul agresiv 2 2 8
4. Comportamentul autoagresiv - 4 10
5. Comportamentul adictiv 2 2 8
6. Comportamentul deviant bazat pe hiperactivitate 2 4 9
7. Deviaţii comunicative - 2 8
47
8. Devianţa şi perversiunile sexuale - 2 8
9. Violenţa – fenomen social deviant 2 2 8
10. Comportamentul delincvent 2 2 10
11. Prevenirea şi intervenţia comportamentului deviant 2 3 12
12. Corecţia psihologică a comportamentului deviant 4 3 12
Total 16 30 105

1. Cunoaşterea conceptelor domeniului prevenirii comportamentelor deviante în familie;
relaţiile de familie şi de cuplu;
o Identificarea aspectelor teoretice ale devianţei in diverse dimensiuni sociale.
o Cunoaşterea orientărilor şi tendinţelor actuale în abordarea problemei devianţei
macro-sociale: familiale, şcolare, comportamentale, religioase, judiciare.
o Determinarea factorilor declanşatori ai comportamentelor deviante.
 Utilizarea terminologiei specific domeniului.
 Analiza teoriilor devianţei comportamentale, sociale, familiale, şcolare.
 Elaborarea strategiilor pentru preventia, si corectia comportamentelor deviante ale
membrilor familiei.
 Formularea ipotezelor privind fenomenele deviante, agresive, violente.
 Elaborarea proiectelor de cercetare psihopedagogică privind problematica
comportamentelor deviante.

Subiectul I. Concepţii generale privind psihologia comportamentului deviant.
Masterandul va fi capabil: 1. Delimitări conceptuale ale psihologiei
 să identifice obiectul şi subiectul comportamentului deviant.
psihologiei comportamentului deviant; 2. Categorii de bază: normă socială şi tulburări
 să definească noţiunile „norma”şi sociale.
„anormalitate”, „norme sociale”, „norme 3. Funcţiile devianţei.
scrise şi nescrise”; 4. Clasificarea tipurilor de devianţă.
 să determine tulbulările sociale; Termeni-cheie: normă, norme sociale, tipurile
 să caracterizeze norme în psihologie; normei, criteriile normei, anormalitate, tulburări
 să distingă tipurile normei; sociale, funcţiile devianţei, tipuri de devianţă.
 să analizeze criteriile normei;
 să compare diferite tipuri de norme;
 să evalueze rolul mecanismelor
reglementării in crearea normelor sociale si
morale;
48
 să clasifice tipurile comportamentului
deviant după diferite criterii, concepţii.

Masterandul va fi capabil: 1. Teorii explicative ale comportamentului deviant.
 să determine teoriile explicative ale 2. Teorii cauzale.
comportamentului deviant; 3. Teorii cauzale comprehensive.
 să stabilească interconexiunea dintre 4. Teorii non – cauzale.
condiţiile social externe şi factori biologici 5. Factorii comportamentului deviant: biologici, de
şi de ereditare; ereditate, sociali, psihologici.
 să analizeze cauzele intrapersonale ale Termeni-cheie: teorie, teorie biologică, psihologică,
mecanismelor de comportament deviant; socială, etc.
 să analizeze relaţia: etiologia = cauza –
factor;
 să aprecieze factorii ce condiţionează
comportamentul deviant.
Subiectul III. Comportament agresiv
Masterandul va fi capabil: 1. Concepţii generale ale comportamentului
 să definească conceptele-cheie: agresiv.
„agresiune”, „agresivitate”, ”comportament 2. Agresiune şi comportament agresiv.
agresiv”; 3. Condiţiile formării comportamentului agresiv.
 să caracterizeze tipurile şi formele 4. Agresiune şi comportament delincvent.
comportamentului agresiv; Termeni-cheie: agresiune, agresivitate, comportament
 să determine condiţiile de formare a agresiv, formele comportamentului agresiv,
comportamentului agresiv; heteroagresivitate, autoagresivitate.
 să analizeze relaţia agresiune –
comportament deviant, agresiune –
comportament delincvent.
Subiectul IV. Comportament autoagresiv.
Masterandul va fi capabil: 1. Noţiune de suicid. Terminologie.
 să definească noţiunea de „suicid”; 2. Concepţiile formării comportamentului
 să caracterizeze formele şi tipurile autoagresiv .
suicidului; 3. Motivaţia comportamentului autoagresiv.
 să stabilească particularităţi de vîrstă ale 4. Particularităţile de vîrstă şi sex a
comportamentului autoagresiv; comportamentului autoagresiv.
 să analizeze conceptul formării Termeni-cheie: suicid, pseudosuicid, tentative de
comportamentului autoagresiv; suicid, sindrom suicidar, suicidul disimulst, raptusul
 să evalueze motivarea comportamentului suicidar, suicidul cronic, conduită suicidară.
autoagressiv.
Subiectul V. Comportament adictiv
Masterandul va fi capabil: 1. Caracteristicile generale a comportamentului
 să definească conceptele: adicţie, adictiv.
comportament adictiv; 2. Modele conceptuale ale comportamentului
 să determine fazele comportamentului adictiv.
adictiv; 3. Factorii comportamentului adictiv.
 să identifice particularităţile şi simptomele 4. Fenomenul de co-dependenţă.
comportamentului adictiv; 5. Addicţiile chimice.
49
 să distingă adicţiile chimice, adicţiile 6. Addicţiile comportamentale.
comportamentale, alimentare 7. Addicţiile alimentare.
Termeni-cheie: adicţie, comportament adictiv,
anorexia nervoasă, bulimie nervoasă, gusturi
perverse.
Subiectul VI. Comporamentul deviant bazat pe hiperactivitate
Masterandul va fi capabil: 1. Definiţia şi terminologia coportamentului
 să determine noţiunile „workaholism”, deviant bazat pe hiperactivitate.
“gambling”, “fanatism”, „paranoia de 2. Tipurile: workogolism, gambling, fanatism,
sănătate”, “sindromul " intoxicaţie paranoia de sănătate, sidromul de „intoxicaţie
filosofică”, “cleptomanie”, „pyromanie”, filozofică”, cleptomania, pzromania,
„dromomanie”, „dipsomanie” ş. a.; dromomania, dipsomania, obiceiurile patologice.
 să caracterizeze tipurile comportamentului Termeni-cheie: workogolism, gambling, fanatism,
deviant bazat pe hiperactivitate; paranoia de sănătate, sidromul de „intoxicaţie
 să stabilească particularităţile tipurilor de filozofică”, cleptomania, pzromania, dromomania,
devianţe; dipsomania, obiceiurile patologice.
 să analizeze obiceiuri patologice.
Subiectul VII. Devierile comunicative
Masterandul va fi capabil: 1. Comportamentul autist.
 să definească noţiune „Deviaţii 2. Comportamentul fobic.
comunicative”; 3. Tulburările socio – stresante.
 să determine caracteristicile generale ale Termeni-cheie: comportament autist, singurătate,
deviaţiei comunicative; comportament afectiv, hipercomunicabilitate,
 să caracterizeze forme şi tipurile ale deviaţiei comportament conformist, comportament fobic,
comunicative; acrofobie, agorafobie, claustrofobie, sociofobie,
 să analizeze factorii devierilor comunicative; zoofobie, nozofobie, tanatofobie.
 să evalueze modele conceptuale ale
devierilor comunicative.
Subiectul VIII. Devianţa şi perversiunile sexuale
Masterandul va fi capabil: 1. Concepte generale, terminologie.
 să definească conceptele cheie ale devianţei 2. Deviaţii sexuale.
sexuale; 3. Formele activităţii sexuale deviante.
 să determine tipurile şi formele devierilor şi Termeni-cheie: tulburări primare, secundare, totale,
perversiunilor sexuale; situaţionale, homosexualitatea, prostituţia, parafiile,
 să analizeze factorii devierilor sexuale. disfuncţie sexuală, mazochismul, sadismul, pedofilia,
exhibiţionismul, voyerismul, zoofilia, necrofilia, etc.
Subiectul IX. Violenţa – fenomen social deviant
Masterandul va fi capabil: 1. Definirea violenţei ca fenomen social deviant.
 să definească noţiunea „violenta”; 2. Formele şi tipurile violenţei.
 să determine caracteristicile generale ale 3. Victimologia, forme de manifestare.
violenţei; Termeni-cheie: violenţă, violenţă în familie, violenţă
 să caracterizeze forme şi tipuri ale violentei; în şcoală, violenţă fizică, sexuală, psihologică,
 să caracterizeze comportamentul provocator; economică, morală, colectivă, personală, agresor,
 să analizeze psihologia victimei; victimă, victimizarea femeii, copilului, vîrstnicilor.
 să evalueze violenţa asupra femeilor si
comportament provocator feminin.
50
Subiectul X. Comportamentul delincvent
Masterandul va fi capabil: 1. Comportamentul delincvent – forma a
 să definească noţiunea „comportament comportamentului deviant.
delincvent”; 2. Condiţiile de constituire a comportamentului
 să determine caracteristicile generale ale delincvent.
comportament delincvent; 3. Motivaţia ilegală.
 să caracterizeze forme si tipuri ale 4. Personalitatea antisocială.
comportament delincvent; Termeni-cheie: delincvenţă, comportament
 să caracterizeze motivaţia ilegală; delincvent, tipuri de comportament delincvent,
 să analizeze condiţiile de constituire a personalitate antisocială.
comportamentului delincvent;
 să evalueze personalitate antisocială
(sociopat).
Subiectul XI. Prevenirea şi intervenţia comportamentului deviant
Masterandul va fi capabil: 1. Impactul socio-psihologic asupra
 să definească noţiunile „profilaxie” comportamentului deviant.
,”prevenire”, „intervenţie” a 2. Profilaxia comportamentului deviant.
comportamentului deviant; 3. Intervenţia psihologică asupra comportamentului
 să caracterizeze forme şi tipurile de deviant.
profilaxie a comportamentului deviant; 4. Strategia de intervenţie socială şi psihologică în
 să stabilească posibilităţi de profilaxie, diferite forme a comportamentului deviant.
intervenţie; Termeni-cheie: profilaxie, prevenire, intervenţie,
 să analizeze riscurile profilaxiei; corecţie, metode de corecţie, de autoreglaj.
 să analizeze principiile profilaxiei
comportamentului deviant;
 să deducă tendinţele dezvoltării metodelor şi
tehnicilor preventive şi interventive ale
comportamentului delincvent;
 să proiecteze activităţi curente şi de
perspectivă în baza strategiilor de prevenţie
şi intervenţie în comportament deviant.
Subiectul XII. Corecţia psihologică a comportamentului deviant
Masterandul va fi capabil: 1. Obiectivele şi principiile corecţiei
 să determine obiectivele şi principiile comportamentală.
corecţiei comportamentului deviant; 2. Stimularea motivaţiei pozitive.
 să argumenteze necesitatea diferitor tipuri de 3. Metode de corecţie a stărilor emoţionale.
corecţie: a stărilor emoţionale, de 4. Metode de autoreglare.
autoreglare, restructurare cognitivă, de 5. Restructurarea cognitivă.
stingere a comportamentului nedorit şi 6. Metode de stingere a comportamentului nedorit.
stimularea comportamentului pozitiv. Pedeapsa.
7. Metode de formare a comportamentului pozitiv.
Termeni-cheie: metode de corecţie, de autoreglaj,
restructurare cognitivă, de stingere a
comportamentului nedorit, pedeapsa, metode de
formare a comportamentului pozitiv.
51
Nr. Produsul preconizat Strategii de Criterii de evaluare Termen de
realizare realizare
Glosar de termeni ai Pe parcursul
Studiu aprofundat
psihologiei Respectarea cerinţelor faţă de semestrului
1. al literaturii de
comportamentului elaborarea unui glosar (septembrie-
referinţă
deviant decembrie)
Studiu aprofundat
Pe parcursul
Portofoliu de metode al literaturii de
Respectarea cerinţelor faţă de semestrului
2. şi tehnici referinţă
elaborarea unui portofoliu (noiembrie-
psihodiagnostice Atelier de
decembrie)
investigaţie
Studiu aprofundat
Proiect de corecţie a al literaturii de Pe parcursul
comportamentu-lui referinţă Respectarea cerinţelor faţă de semestrului
3.
deviant la adolescenţi. Atelier de elaborarea unei profilaxie (octombrie-
proiectare şi decembrie)
elaborare

demersul didactic.
teoretice, a analizei studiilor de caz reale și modelarea situațiilor concrete de corecţie a
comportamentu-lui deviant la adolescenţi. Diversitatea folosirii metodelor și procedeelor va
asigura motivaţia masteranzilor pentru învăţare şi va genera contexte reale de formare a
competențelor de specialitate.
Metodologia instruirii propusă în curriculum constă în promovarea învăţării centrate pe
student/ masterand – activitate de tip cognitiv-constructivistă, ce va dezvolta cunoaşterea
sumativă.
procesului de formare. Activitatea de evaluare formativă este proiectată de către profesor prin
sarcini didactice, formulate prin prisma finalităţilor curriculare (cursului/ seminarului).
O parte integrantă a evaluării formative este autoevaluarea. În acest caz, studenţii aplică
criteriile de evaluare pentru a stabili legătura dintre achiziţiile pe care le deţin şi obiectivele
proiectate/rezultatele aşteptate.
este testul sumativ.
52
BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Adolescenţa – între normalitate şi devianţă. Bucureşti: Editura Medicală, 2000
2. Boncu Şt. Devianţa tolerată. Iaşi: Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 2000
3. Dragomirescu V. Psihosociologia comportamentului deviant. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976
4. Neamţu C. Devianţa şcolară. Iaşi: Polirom, 2003
5. Neculau A.; Ferreol G. Psihologia schimbării. Iaşi: Polirom, 1998
6. Rădulescu S. M. Anomie, devianţă şi patologie socială. Bucureşti: Hyperion, 1991
7. Rădulescu S. M. Sociologia devianţei. Bucureşti: Editura Victor, 1998
8. Rădulescu S. M., Banciu B. Sociologia crimei şi criminalităţii. Bucureşti: Casa de Editură
şi Presă „Şansa”, 1996
9. Răşcanu R. Psihologia comportamentului deviant. Bucureşti: Editura Universitatea, 1994
10. Stoica C., Neculau A. Psihologia rezolvării conflictului. Iaşi: Polirom, 1998
11. Turliuc Maria Nicoleta. Psihosociologia comportamentului deviant. Editura:Institutul
european, 2007
12. Гилинский Я.И., Юнацкевич Я.И. Социологические и психолого-педагогические
основы суицидологии: Учеб. пособие. - СПб., 1999.
13. Гилинский Я.И., Афанасьев B.C. Социология девиантного поведения. - СПб., 1993.
14. Девиантность и социальный контроль в России (XIX-XX вв.): Тенденции и
социологическое осмысление. - СПб., 2000.
15. Дюркгейм Э. Самоубийство: Социологический этюд. - М., 1994.
16. Дюркгейм Э. Социология. - М., 1995.
17. Клейберг Ю.А. Психология девиантного поведения. - М., 2001.
18. Кондратенко В. Т. Девиантное поведение у подростков: Социально-
психологические и психиатрические аспекты. - Минск, 1988.
19. Короленко Ц.П., Донских Т.А. Семь путей к катастрофе (деструктивное поведение
в современном мире). - Новосибирск, 1990.
20. Кудрявцев В.Н. Правовое поведение: норма и патология. - М., 1982.
21. Лабковская Е.Б. Юридическая психология: Теории девиантного поведения: Учеб.
пособие. - СПб., 2000.
22. Леонгард К. Акцентуированные личности. - Киев, 1989.
23. Личко А.Е. Психопатии и акцентуации характера у подростков. - Л., 1991.
24. ЛичкоА.И., Битенский B.C. Подростковая наркология. -Л., 1991.
25. Лоренц К. Агрессия. - М., 1994.
26. Нельсон Джоунс Р. Теория и практика консультирования. - СПб., 2000.
27. Энциклопедический словарь медицинских терминов/Под ред. Б.В.Петровского. -
М., 1983.
28. Becker S.H. Outsiders. Free Press, New York, 1963
29. Berkovitz L. Frustration-aggression hypothesis. / În Psychological Bulletin, 106, USA,
1964)
30. Berkowitz L. Control of aggression. / În Review of Child Development Research, Vol.
III, University of Chicago Press, Chicago, 1972
31. Berkowitz L. Agression: its causes, consequences and control. New York, Mc Graw Hill
Inc., University of Wisconsin Madison, 1993
53
CURRICULUM
PSIHOSEXOLOGIA ŞI EDUCAŢIA SEXUALĂ
PRELIMINARII
Psihosexologia şi educaţia sexuală face parte din grupul de discipline care urmăresc
pregătirea teoretică şi metodologică necesară viitorilor specialişti în domeniul psihologiei şi
ştiinţelor educaţiei. Disciplina „Psihosexologia şi educaţia sexuală” contribuie la formarea
competenţelor de educare şi consiliere în problemele ce vizează sexualitatea umană.
Cursul se axează pe prezentarea cadrului conceptual şi metodologic al sexologiei în calitate
de domeniu important al sistemului ştiinţelor psiho-pedagogice. O atenţie deosebită se acordă
teoriilor privind sexualitatea umană, evoluţiei sexualităţii umane, formării comportamentelor
sexuale ale bărbaţilor şi femeilor, semnificaţiei modelelor psihosexuale, abordărilor
comportamentelor sexuale alternative / mobilităţii sexuale, aspectelor psihosociale ale educaţiei
sexuale etc. Disciplina prezintă diverse concepţii, abordări teoretice şi metodologice a
domeniului psihosexologiei, cursul servind, astfel, drept suport nu numai în formarea teoretică a
masteranzilor, dar şi în pregătirea lor metodologică.
Această disciplină deschide perspectiva angajării în câmpul muncii în calitate de psiholog -
consilier în problemele sănătăţii sexual-reproductive, educaţiei tinerilor pentru un mod de viaţă
sănătos etc. prin oferirea posibilităţii de achiziţionare a unor cunoştinţe şi formării unor abilităţi
în vederea ghidării persoanelor în elaborarea unor proiecte de mini-cercetare în domeniu.
Codul Denumirea Responsabil Total ore LI
Total
Nr.decredite
Semestrul
Evaluarea
planul de C S

din
studii
S.02.O.08 Psihosexologia şi V.Bodrug- II 150 30 15 105 E 5
educaţia sexuală Lungu, dr.
hab., conf.
univ.

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Semina Lucrul
Curs
rii individual
1. Fundamentele teoretico-conceptuale ale 4 2 14
psihosexologiei
2. Perioadele dezvoltării psiho-fiziologice ale femeilor 4 2 14
/ bărbaţilor
3. Constituirea sexualităţii umane. Formarea 4 2 12
comportamentului sexual al bărbaţilor şi femeilor.
4. Semnificaţia modelelor psihosexuale. Tipologii 4 2 13
sexuale
5. Bazele consilierii în probleme psiho-sexuale 4 2 16
6. Aspecte psihosociale ale educaţiei sexuale. 4 2 14
7. Activităţi sexuale alternative /atipice. Mobilitatea 4 2 14
sexuală.
8. Drepturile reproductive şi sexuale şi responsabilităţile 2 1 8
femeilor şi bărbaţilor.
54
Total 30 15 105
III. COMPETENTE PROFESIONALE ȘI FINALITAȚI DE STUDIU
1. Cunoaşterea tendinţelor de dezvoltare a psihosexologiei și educației sexuale, inclusiv în

familie;
2. Cunoaşterea tendinţelor şi abordărilor consilierii în raport cu sexualitatea umană pe plan mondial şi
naţional;
3. Utilizarea diverselor instrumente de consiliere în raport cu sexualitatea umană, inclusiv educația
sexuală a membrilor de familie.
4. Coordonarea intervenţiilor relevante a diferitor actori abilitaţi în efectuarea consilierii în raport
cu sexualitatea umană, educația sexuală a diferitor grupuri de beneficiari;
5. Formarea capacităţilor beneficiarilor de a face faţă diverşilor factori ce influenţează
comportamentele sexuale atipice/ antisociale, la fel și viaţa şi relaţiile de familie şi de cuplu.
 analizarea teoriilor din domeniul psihosexologiei raportate la problematica contemporană
de dezvoltare;
 identificarea specificului dezvoltării psiho-fiziologice ale femeilor / bărbaţilor la diferite
etape de vârstă;
 analizarea formării comportamentului sexual al bărbaţilor şi femeilor;
 evidenţierea problemelor care apar în domeniul educaţiei sexuale;
 identificarea factorilor favorizanţi formării comportamentului sexual al bărbaţilor şi femeilor în vederea identificării ariilor de intervenţiei;
 elaborarea şi aplicarea strategiilor relevante de consiliere în domeniul sexual-

reproductiv a persoanelor conform particularităţilor de vârstă;
 elaborarea strategiilor relevante de educaţie sexuală / a unui mod de viaţă sănătos;
 organizarea cercetărilor ştiinţifico-practice referitor la problematica psihosexologiei şi
să evalueze rezultatele obţinute;
 valorificarea posibilităţilor parteneriatului educaţional în procesul educaţiei
tinerilor / adulţilor în formarea comportamentelor sănătoase;
 organizarea şi coordonarea activităţilor de elaborare, de implementare a proiectelor,
a activităţilor în domeniu;
 respectarea şi promovarea drepturilor sexual-reproductive în activitatea profesională.
III. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Subiectul 1. Fundamente teoretico-conceptuale ale psihosexologiei
Obiective Unităţi de conţinut
 să determine obiectul de studiu al 1. Delimitări conceptuale şi lingvistice
disciplinei şi bazele epistemiologice ale (definiţii, abordări, teorii);
psihosexologiei; 2. Sectoarele teoretice şi practice ale
 să explice esenţa factorilor determinanţi în psihosexologiei;
constituirea psihosexologiei; 3. Factorii determinanţi în constituirea şi
 să identifice specificul etapelor de evoluţie dezvoltarea psihosexologiei (politici,
a sexualităţii umane din perspectivă economici, sociali, culturali,
istorică şi psiho-socială; pedagogici);
 să stabilească locul şi rolul psihosexologiei 4. Etapele de evoluţie istorică a sexualităţii
în dezvoltarea psihologiei şi a ştiinţelor umane şi a sexologiei
educaţiei; 5. Evoluţia şi diversitatea abordărilor
 să analizeze diversitatea teoriilor şi teoretice a psihosexologiei.
abordărilor în studierea psihosexologiei. Termeni-cheie: sexologie, psihosexologie,
sexualitatea umană, teoria sociobiologică,
55
teoria parentalităţii, teoria evoluţionistă,
teoria psihanalitică
Subiectul 2. Perioadele dezvoltării psiho-fiziologice ale femeilor / bărbaţilor
 să identifice perioadele şi caracteristicile 1. Perioadele dezvoltării psiho-fiziologice ale
dezvoltării psiho-fiziologice ale femeilor şi femeilor şi bărbaţilor
bărbaţilor; 2.Factorii determinanţi în constituirea şi
 să analizeze specificul factorilor ce dezvoltarea psiho-fiziologică a fetelor /
favorizează şi perturbează dezvoltarea femeilor şi băieţilor / bărbaţilor;
psiho-fiziologică a fetelor / femeilor şi 3.Consilierea primară specifică
băieţilor / bărbaţilor; particularităţilor de vârstă.
 să propună modalităţi de asistenţă a Termeni-cheie: sexul gonadal / hormonal /
persoanelor cu probleme specifice anatomic, prepubertate, pubertate,
perioadelor de dezvoltare psiho-fiziologică; andropauză, menopauză, dezvoltare sexuală
precoce / întârziată, maturizare sexuală.
Subiectul 3. Constituirea sexualităţii umane. Formarea ccomportamentului sexual
al bărbaţilor şi femeilor
 să determine contextul de formare a 1. Constituirea identităţii sexuale
identităţii sexuale şi de gen; a femeilor şi bărbaţilor / rolurile sexuale;
 să identifice factorii determinanţi în 2. Factorii determinanţi în
constituirea comportamentelor sexuale a constituirea şi dezvoltarea identităţii de
bărbaţilor şi femeilor; gen;
 să analizeze condiţiile dorinţei sexuale, a 3. Factorii determinanţi în
instinctului sexual şi al emoţiilor sexuale în constituirea comportamentelor sexuale a
formarea comportamentelor responsabile; bărbaţilor şi femeilor;
 să identifice simbolurile culturale şi 4. Rolul instinctului sexual şi al
aspectele medico-legale ale sexualităţii şi emoţiilor sexuale;
impactul acestora; 5. Condiţiile dorinţei sexuale;
 să compare elementele ciclului sexual la 6. Simbolurile culturale ale
femei şi la bărbaţi, identificând specificul sexualităţii;
de consiliere; 7. Aspectele medico-legale ale
 să conceptualizeze procesul de ghidare în sexualităţii;
constituirea sexualităţii ca proces sistemic 8. Ciclul sexual la bărbaţi şi la
şi comprehensiv. femei.
Termeni-cheie: identitate sexuală, identitate
de gen, dorinţă sexuală, instinct sexual,
imagine corporală, activitate erotică, emoţii
sexuale, ciclu sexual, rol sexual.
Subiectul 4. Semnificaţia modelelor psiho-sexuale. Tipologii sexuale
 să identifice elementele constitutive ale 1. Modelele psihosexuale ca expresia
modelelor psihosexuale; modelelor socioculturale şi moral-
 să identifice reperele strategice de lucru cu religioase;
tipurile sexuale; 2. Tipurile sexuale;
 să formuleze propuneri de consiliere 3. Cuplurile sexuale;
primară a cuplurilor sexuale; 4. Tipologiile somato-endocrine (feminine şi
 să specifice şi să caracterizeze tipurile masculine);
somato-endocrine masculine / feminine; 5. Tipologiile psihologice şi morale
 să identifice specificul tipurilor psihologice (feminine şi masculine);
şi morale feminine / masculine în contextul Termeni-cheie: tip sexual, cuplu sexual,
56
consilierii primare. tipologie somato-endocrină, dimorfismul
sexual.
Subiectul 5. Bazele consilierii în probleme psihosexuale
 să definească conceptul de consiliere 1. Conceptul de consiliere psihologică
psihologică primară în probleme primară în probleme psihosexuale;
psihosexuale; 2. Principiile de consiliere psihologică
 să identifice principiile de consiliere primară în probleme psihosexuale;
psihologică primară în probleme 3. Etapele de consiliere psihologică primară
psihosexuale; în probleme psihosexuale;
 să identifice etapele şi specificul de 4. Tehnici de consiliere psihologică primară
consiliere psihologică primară în probleme în probleme psihosexuale;
psihosexuale; 5. Sindromul arderii profesionale.
 să analizeze tehnicile de consiliere Termeni-cheie: consiliere psihologică
psihologică primară relevante în probleme primară, principii de consiliere, tehnici de
psihosexuale; consiliere psihologică primară, sindromul
 să formuleze propuneri de prevenire şi arderii profesionale.
depăşire a sindromului arderii profesionale.
Subiectul 6. Aspecte psihosociale ale educaţiei sexuale
 să determine obiectul de studiu al disciplinei 1. Baza teoretico-conceptuală a educaţiei
şi bazele epistemiologice ale educaţiei sexuale. Dificultăţi în promovarea
sexuale; modului de viaţă sănătos.
 să determine specificul relaţiei dintre 2. Noţiuni generale privind autocunoaşterea;
imaginea de sine şi deciziile vizavi de mecanismele de formare a atitudinii
relaţiile sexuale ale tinerilor; pozitive faţă de propria persoană raportate
 să identifice modalităţile de comunicare la sexualitatea persoanei;
constructivă despre sexualitatea umană şi 3. Relaţia dintre imaginea de sine şi deciziile
personală; vizavi de relaţiile sexuale ale tinerilor;
 să analizeze mecanismul de formare al 4. Comunicarea despre sexualitate;
valorilor şi luării deciziilor referitoare la 5. Valorile şi luarea deciziilor referitor la
comportamente sexuale. comportamente sexuale.
Termeni-cheie: educaţie sexuală,
autocunoaşterea, imaginea de sine, valori
raportate la sexualitate, decizii.
Subiectul 7. Activităţi sexuale alternative / atipice. Mobilitatea sexuală
 să definească conceptul de activităţi sexuale 1. Conceptul de activităţi sexuale alternative /
alternative / atipice; atipice;
 să identifice tendinţele în evoluţia socio- 2.Evoluţia socio-istorică a atitudinilor faţă de
istorică a atitudinilor faţă de comportamentele sexuale alternative /
comportamentele sexuale alternative / atipice;
atipice; 3.Diversitatea abordărilor teoretice;
 să compare abordările teoretice asupra 4.Factorii determinanţi ai comportamentelor
comportamentelor sexuale alternative / sexuale alternative / atipice.
atipice; Termeni-cheie: masturbare, homosexualitate,
 să caracterizeze factorii determinanţi ai transsexualitate, heterosexualitate,
comportamentelor sexuale alternative / bisexualitate, transvestit, fetişism, normalitate
atipice; vs perversiune sexuală.
 să analizeze tehnicile relevante de consiliere
psihologică primară a persoanelor cu
57
comportamentelor sexuale alternative /
atipice.
Subiectul 8. Drepturile reproductive şi sexuale şi responsabilităţile femeilor/bărbaţilor
 să identifice Drepturile reproductive şi 1.Conceptul de Drepturi reproductive şi
sexuale în contextul drepturilor omului; sexuale în contextul drepturilor omului;
 să compare modalităţile de formare a 2.Responsabilităţile tinerilor raportate la
responsabilităţilor fetelor şi băieţilor Drepturile reproductive şi sexuale;
raportate la DRS; 3. Factorii determinanţi în realizarea DRS a
 să caracterizeze factorii determinanţi în femeilor şi bărbaţilor;
realizarea DRS a femeilor şi bărbaţilor; 4. Educarea comportamentelor responsabile
 să propună tehnicile relevante de formare a a tinerilor în contextul DRS.
responsabilităţilor fetelor şi băieţilor Termeni-cheie: drepturi reproductive şi
raportate la Drepturile reproductive şi sexuale, drepturile omului, responsabilitate.
sexuale.
IV. LUCRUL INDIVIDUAL

Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de realizare
preconizat
Proiect de Observaţii Profunzimea studiului Pe parcursul
cercetare: Aplicarea unei metode Analiza critică a rezultatelor semestrului
analiza sociologice de cercetare prezentate 1.Prezentarea
situaţiilor legate Analiza rezultatelor Volumul şi calitatea instrumentului de
de problematica Analiza modalităţilor de materialului prezentat cercetare (ghid de
sexualităţii abordare a problemelor Originalitatea formei de interviu,
umane / legate de sexualitatea prezentare chestionar
educaţiei umană / educaţia Utilizarea corectă a sociologic, fişă de
sexuale cu sexuală aparatului categorial observare etc.).
aplicarea 2.Prezentarea
metodelor informaţiei culese
sociologice în teren.
3.Prezentarea
integrală a
proiectului de
cercetare realizat -
la finalul cursului.

organică cu exersarea acțiunilor de consiliere a diferitor grupuri de beneficiari.
teoretice, a analizei studiilor de caz reale și modelarea situațiilor concrete de consiliere a diferitor
grupuri de beneficiari în contextul problemelor legate de sexualitate. Diversitatea folosirii
metodelor și procedeelor va asigura motivaţia masteranzilor pentru învăţare şi va genera contexte
reale de formare a competențelor de specialitate.
58
masteranzilor la curs, dar şi pentru stabilirea liniei de start în procesul de formare.
proiectate/rezultatele aşteptate. Evaluare sumativă se realizează la sfârşitul semestrului, prin
susţinerea examenului. Cea mai utilizată metodologie de evaluare din cadrul testărilor
intermediare şi a examenelor scrise este testul sumativ. Evaluarea sumativă este precedată, de
regulă, de activităţi de recapitulare şi de sistematizare a cunoştinţelor.
1. Andre J. Psihanaliza si sexualitatea feminina. Bucuresti: Editura Trei, 2003
2. Bandura A. Social Learning Theory. New York: General Learning Press, 1977.
3. Bandura A. Aggression: A Social Learning Analysis. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall,
1973.
4. Bem S. Sex typing and androgyny. În Journal of Personality and Social Psychology. 1975.
N.31. p.634-643
2. Cosman D. Psihologie medicală. Iaşi: Polirom, 2010
3. Freud S. Opere. Vol. 6: Studii despre sexualitate. Bucureşti: Editura Trei, 2001.
4. Dragomir O., Miroiu M. Lexicon Feminist. Iaşi: Polirom, 2002.
5. Manual de educaţie pentru viaţa de familie. /Societatea de Planificare a Familiei din Moldova
Chişinău: Editura ARC, 1999.
6. Manual de educaţie pentru sănătate. /Fundaţia SOROS/. Design @ Print Idea Cluj. 1995.
7. Mitrofan I., Ciupercă C. Incursiune în psihosociologia şi psihosexologia familiei. Bucureşti:
Edit Press Mihaela S.R.L., 1998.
8. Rădulescu S. Sociologia şi istoria comportamentului sexual „deviant”. Bucureşti: Ed.
Nemira, 1997.
9. Pană S., Dărău D., Pană S. Jr. Sexualitatea umană. Bucureşti: Univers enciclopedic, 1998.
10. Reuben D. Tot ce ai vrut să ştii despre SEX* *Dar ţi-a fost teamă să întrebi. Bucureşti:
Curtea veche, 1999.
11. Enăchescu C. Tratat de psihosexologie /. Ed. A 4-a, rev. Iaşi: Polirom, 2008.
12. Tudose F., Marian A. Alfabetar de Sexologie. Bucureşti: Editura Infomedica, 2004
13. Vasile Constanta. Sexualitatea la Freud si Jung, 2009
http://www.despresuflet.ro/forum/sexualitate-f30/sexualitatea-la-freud-si-jung-t269.html
14. Ильин Е. П. Психология общения и межличностных отношений. — СПб.: Питер, 2009.
15. Кон И.С. Меняющийся мужчина в меняющемся мире. În Гендерный калейдоскоп. Курс
лекций (Под общей ред. М.М.Малышевой). Москва: Academia, 2001, c.188-208.
16. Кон И.С. Введение в сексологию. Москва: Медицина, 1989.
17. Кон И.С. Ребенок и общество: Историко-этнографическая перспектива. Москва: Изд-
во «Наука», 1988.
18. Кочарян Г.С. Современная сексология. Издательство: Ника-Центр, 2007
19. Миллет К. Теория сексуальной политики. În: Вопросы философии. Москва, 1994, nr. 9,
c.23-58.
20. Психология и психоанализ сексуальности: Учебное пособие для факультетов
психологии, педагогики и социальной работы. Самара: Изд. Дом БАХРАХ-М, 2002.
21. Уэст К., Зиммерман Д. Создание гендера (DOINQ QENDER). Пер. с англ.
Е.Здравомысловой. În: Гендерные тетради. Вып.1. Труды СПб филиала ИС РАН. СПб.,
1997, с.94-120.
22. Хорни К. Психология женщины. Собр. Соч., Том №1, перевод с англ. Москва, 1997.
59
CURRICULUM
VIOLENŢA ÎN FAMILIE
PRELIMINARII
„Violenţa în familie” face parte din grupul de discipline care urmăresc pregătirea teoretică
şi metodologică necesară viitorilor specialişti în domeniul psihologiei şi ştiinţelor educaţiei.
Disciplina „Violenţa în familie” contribuie la formarea competenţelor de educare şi consiliere în
problemele ce vizează violenţa domestică.
Cursul se axează pe prezentarea cadrului conceptual şi metodologic al fenomenului
violenţei în familie/domestice în calitate de domeniu important al sistemului ştiinţelor psiho-
pedagogice. O atenţie deosebită se acordă teoriilor privind agresivitatea / violenţa în cadrul
relaţiilor de cuplu şi familie, cauzelor şi factorilor favorizanţi violenţei domestice, fenomenului
victimizării, formării comportamentelor agresive / violente ale bărbaţilor şi femeilor,
consecinţelor psihosociale ale violenţei domestice, cultivării culturii / relaţiilor non-violente etc.
Disciplina prezintă diverse concepţii, abordări teoretice şi metodologice a domeniului violenţei
în familie/domestice, cursul servind, astfel, drept suport nu numai în formarea teoretică a
masteranzilor, dar şi în pregătirea lor metodologică.
consilier / pedagog social în problemele conflictelor familiale, educaţiei non-violente a tinerilor
etc. prin oferirea posibilităţii de achiziţionare a unor cunoştinţe şi formării unor abilităţi în
vederea ghidării persoanelor în elaborarea unui proiect de mini-cercetare în domeniu.
Codul Denumirea Responsabil de Total ore LI
Total
Nr.decredite
Semestrul
Evaluarea
de studii C S
disciplinei disciplinei disciplină inclusiv

din planul
S.03.O.09 Violenţa în V.Bodrug- III 150 20 20 110 E 5

familie Lungu, dr. hab.,
conf. univ.

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Seminarii / Lucrul
Curs
Laborator individual
1. Fundamente teoretico-conceptuale ale fenomenului 2 4 14
violenţei în familie/ domestice: definiţii, teorii,
tipologii
2. Cauzele şi factorii favorizanţi ai violenţei în 2 2 14
familie/domestice
3. Dimensiunea de gen a fenomenului violenţei în 2 12
familie/ domestice
4. Ciclul violenţei domestice. Consecinţele VF/VD 2 2 12
5. Actorii acţiunilor violenţei domestice: victima şi 4 4 16
abuzatorul familial
6. Sistemul naţional de intervenţie în cazurile de VD. 2 2 14
Competenţele psihologului şi psihopedagogului în
prevenirea, asistenţa actorilor VD şi soluţionarea
cazurilor de VD
7. Bazele consilierii psihologice în cazurile de VF/VD 2 2 10
60
8. Sindromul de „ardere profesională” în lucrul cu 2 2 8
cazurile de VF/VD
9. Strategii psiho-pedagogice de prevenire a 2 2 10
fenomenului VF/VD
Total 20 20 110

1. Cunoaşterea tendinţelor şi abordărilor consilierii în situații de violență în familie pe
plan mondial şi naţional.
2. Utilizarea diverselor instrumente de consiliere a diferitor beneficiari în situații de violență
în familie.
deviant, inclusiv a abuzatorilor familiali.
managementului cazurilor de violenţă în familie / situaţii de criză familială.
relaţiile de familie şi de cuplu, în special în situații de violență în familie.
 analizarea conceptelor, teoriilor, clasificărilor fenomenului violenţei în familie/domestice;
 identificarea specificului comportamentelor actorilor violenţei domestice;
 identificarea tendinţelor în dezvoltarea teoriei şi practicii legate de prevenirea şi
combaterea violenţei domestice / educaţiei non-violente
 asistenţa persoanelor supuse violenţei domestice relevante fazelor specifice din ciclul
violenţei domestice;
 identificarea caracteristicilor portretului psiho-social al victimei violenţei domestice şi al
abuzatorului familial;
 consilierea primară psiho-socială în asistenţa cazurilor de violenţă în familie;
 analiza şi aplicarea metodelor relevante educaţiei non-violente pe etape de vârstă;
 aplicarea modalităţilor de management eficient al emoţiilor şi comportamentelor
agresive;
 realizarea cercetărilor ştiinţifice la problematica violenţei domestice;
 dezvoltarea competenţelor profesionale de abordare a fenomenului violenţei domestice;
activităţilor în domeniu;
 respectarea şi promovarea valorilor de gen parteneriale, a principiului non-violenţei în
activitatea profesională şi în societate.

Subiectul 1. Fundamente teoretico-conceptuale ale fenomenului violenţei în familie
 să determine specificul violenţei în 1. Delimitări conceptuale şi lingvistice
familie/domestice; (definiţii, abordări);
 să explice esenţa clasificării tipurilor 2. Tipologii a violenţei domestice;
violenţei domestice; 3. Evoluţia abordărilor teoretice asupra
 să analizeze diversitatea teoriilor şi fenomenului violenţei domestice;
abordărilor în studierea fenomenului 4. Aplicabilitatea reperelor metodologice de
violenţei domestice; abordare multidisciplinară a fenomenului
 să aprecieze importanţa unor teorii sau violenţei domestice
concepte în conturarea concepţiei de 5. Etapele de evoluţie istorico-socială şi
legală a violenţei domestice
61
abordare multidisciplinară a Termeni-cheie: violenţa domestică, violenţa în
fenomenului violenţei domestice; familie, concubinaj, violenţa fizică, violenţa
 să identifice specificul etapelor de sexuală, violenţa psihologică, violenţa
evoluţie a violenţei domestice din spirituală, violenţa economică, abuzul,
perspectivă istorico-socială şi legală. abordare multidisciplinară a VD.
Subiectul 2. Cauzele şi factorii favorizanţi ai violenţei în familie/domestice
 să determine cauzele violenţei domestice; 1. Cauzele violenţei domestice;
 să explice esenţa factorilor favorizanţi ai 2. Factorii favorizanţi ai violenţei domestice
violenţei domestice; (politici, legali, economici, sociali,
 să identifice specificul factorului familial culturali, pedagogici);
în apariţia violenţei domestice. 3. Specificul factorului familial în apariţia
violenţei domestice / formarea
comportamentelor abuzive
Termeni-cheie: cadrul legal-normativ, cauzele
violenţei, factorii favorizanţi, factor familial,
tipul de personalitate, blamare, justificare,
indiferenţă / toleranţa “0”..
Subiectul 3. Dimensiunea de gen a fenomenului violenţei în familie/domestice
 să determine dimensiunea de gen a 1. Baza teoretică de abordare a fenomenului
fenomenului violenţei domestice; violenţei domestice prin prisma de gen;
 să explice esenţa dimensiunii de gen a 2. Elementele constitutive a abordării de gen
violenţei domestice; a violenţei domestice;
 să aprecieze importanţa respectării 3. Standardele asigurării egalităţii de gen
standardelor asigurării egalităţii de gen raportate la fenomenul violenţei
raportate la fenomenul violenţei domestice.
domestice. Termeni-cheie: abordarea violenţei domestice
prin prisma de gen, teoria socializării de gen /
teoria gender, masculinitate, feminitate.
Subiectul 4. Ciclul violenţei domestice. Consecinţele VF/VD
 să determine bazele teoretice a ciclului 1. Baza teoretică a ciclului violenţei
violenţei domestice; domestice;
 să analizeze 2. fazele ciclului violenţei 2.Fazele ciclului
violenţei domestice;
;
domestice; 3. Consecinţele psiho-sociale ale violenţei
 să identifice consecinţele psiho-sociale ale domestice;
violenţei domestice; 4. Consilierea primară specifică fazelor
 să propună modalităţi de asistenţă a concrete ale ciclului violenţei domestice.
persoanelor supuse violenţei domestice Termeni-cheie: ciclul / fazele violenţei
relevante fazelor specifice din ciclul domestice, comportamente specifice fazelor,
violenţei domestice. intervenţie relevantă fazelor.
Subiectul 5. Actorii acţiunilor violenţei domestice: victima şi abuzatorul familial
 să identifice specificul raportului dintre 1. Raportul dintre victima violenţei
victima violenţei domestice şi abuzatorul domestice şi abuzatorul familial /
familial; condiţionarea reciprocă;
 să determine contextul de relaţionare a 2. Portretul psiho-social al victimei violenţei
victimei şi abuzatorului în familie / domestice;
înafara familie; 3. Portretul psiho-social al abuzatorului
 să analizeze caracteristicile portretului familial;
62
psiho-social al victimei violenţei 4. Calităţile specifice ale victimei şi
domestice; abuzatorului, care contribuie la
 să analizeze caracteristicile portretului declanşarea şi menţinerea VD.
psiho-social al abuzatorului familial; Termeni-cheie: victima violenţei domestice,
 să identifice calităţile victimei şi abuzatorul familial, condiţionarea reciprocă,
abuzatorului, care contribuie la portretul psiho-social al victimei violenţei
declanşarea şi menţinerea VD. domestice, portretul psiho-social al abuzatorului
familial .
Subiectul 6. Sistemul naţional de intervenţie în cazurile de VD. Competenţele psihologului
şi psihopedagogului în prevenirea, asistenţa actorilor VD şi soluţionarea
cazurilor de VD
 să identifice elementele legal-normative 1. Cadrul legal-normativ în domeniul
de prevenire a VF şi asistenţă a cazurilor violenţei în familie / specialiştii şi
de violenţă în familie; structurile abilitate în domeniu;
 să analizeze serviciile de protecţie şi 2. Sistemul naţional de referire pentru
asistenţă a victimelor VF – verigi a SNR; protecţia şi asistenţa victimelor şi
 să analizeze modalităţile de intervenţie a potenţialelor victime ale traficului de fiinţe
psihologului în asistenţa actorilor VD şi umane, inclusiv a VF;
soluţionarea cazurilor de VD; 3. Competenţele psihologului şi
 să analizeze modalităţile de intervenţie a psihopedagogului în prevenirea, asistenţa
psihopedagogului în prevenirea cazurilor actorilor VD şi soluţionarea cazurilor de
de VD. VD.
Termeni-cheie: sistem naţional de referire,
principii de intervenţie, metode de soluţionare a
cazurilor de violenţă în familie, prevenirea VD.
Subiectul 7. Bazele consilierii în problemele violenţei în familie/domestice
 să definească conceptul de consiliere 1. Conceptul de consiliere psihologică
psihologică primară în problemele primară în problemele violenţei domestice;
violenţei domestice; 2. Principiile de consiliere psihologică
 să identifice principiile de consiliere primară în problemele violenţei domestice;
psihologică primară în problemele 3. Etapele de consiliere psihologică primară
violenţei domestice; în problemele violenţei domestice;
 să identifice etapele şi specificul de 4. Tehnici de consiliere psihologică primară
consiliere psihologică primară în în problemele violenţei domestice;
problemele violenţei domestice; Termeni-cheie: consiliere psihologică primară
 să analizeze tehnicile de consiliere vs psihoterapie, principii de consiliere, tehnici
psihologică primară relevante în de consiliere primară.
problemele violenţei domestice.
Subiectul 8. Sindromul de „ardere profesională” în lucrul cu cazurile de VD
 să identifice caracteristicile sindromului 1. Bazele teoretice ale sindromului de
de „ardere profesională” în lucrul cu „ardere profesională” în lucrul cu cazurile
cazurile de VD; de VD;
 să analizeze factorii favorizanţi 2. Factorii favorizanţi sindromului de „ardere
sindromului de „ardere profesională” în profesională” în lucrul cu cazurile de VD;
lucrul cu cazurile de VD; 3. Prevenirea sindromului de „ardere
 să formuleze modalităţi de prevenire a profesională” în lucrul cu cazurile VD;
sindromului arderii profesionale; 4. Depăşirea stărilor sindromului de „ardere
 să formuleze propuneri de depăşire a profesională” în lucrul cu cazurile de VD
63
sindromului arderii profesionale. Termeni-cheie: sindromul de „ardere
profesională”, strategii de prevenire a
sindromul de „ardere profesională”, depăşirea
sindromului arderii profesionale
Subiectul 9. Strategii psiho-pedagogice de prevenire a fenomenului VF/VD
Obiective de referinţă Conţinuturi
 să determine bazele epistemologice ale 1. Bazele teoretice ale educaţiei non-
educaţiei non-violente; violente;
 să analizeze diversitatea teoriilor şi 2. Diversitatea abordărilor teoretice asupra
abordărilor în educaţia non-violentă / educaţiei / formării culturii non-violente;
formării culturii non-violente; 3. Managementul emoţiilor şi
 să formuleze propuneri de management comportamentelor agresive;
eficient al emoţiilor şi comportamentelor 4. Aplicabilitatea reperelor metodologice de
agresive; abordare a procesului educaţiei non-
 să aprecieze importanţa unor teorii sau violente.
concepte în conturarea concepţiei Termeni-cheie: cultură non-violentă, educaţie
procesului educaţiei non-violente. non-violentă, managementul emoţiilor,
managementul comportamentelor agresive.
preconizat
Proiect de Observaţii Profunzimea studiului Pe parcursul semestrului
cercetare: Aplicarea unei metode Analiza critică a 1. Prezentarea
analiza sociologice de cercetare rezultatelor prezentate instrumentului de
situaţiilor de Analiza rezultatelor Volumul şi calitatea cercetare (ghid de
violenţă Analiza modalităţilor de materialului prezentat interviu, chestionar
domestică cu soluţionare a cazurilor de Originalitatea formei de sociologic, fişă de
aplicarea VD prezentare observare etc.).
metodelor Utilizarea corectă a 2. Prezentarea informaţiei
sociologice aparatului categorial culese în teren.
3. Prezentarea integrală a
proiectului de cercetare
realizat - la finalul
cursului.

organică cu exersarea acțiunilor de consiliere a diferitor grupuri de beneficiari.
grupuri de beneficiari în contextul problemelor legate de violența în familie. Diversitatea folosirii
metodelor și procedeelor va asigura motivaţia masteranzilor pentru învăţare şi va genera contexte
reale de formare a competențelor de specialitate.
64
masteranzilor la curs, dar şi pentru stabilirea liniei de start în procesul de formare. Activitatea de
evaluare formativă este proiectată de către profesor prin sarcini didactice, formulate prin prisma
finalităţilor curriculare (cursului/ seminarului). Sarcinile didactice se formulează taxonomic, pe
niveluri cognitive: cunoaştere, aplicare, integrare.
proiectate/rezultatele aşteptate. Evaluare sumativă se realizează la sfârşitul semestrului, prin
susţinerea examenului. Cea mai utilizată metodologie de evaluare din cadrul testărilor
intermediare şi a examenelor scrise este testul sumativ. Evaluarea sumativă este precedată, de
regulă, de activităţi de recapitulare şi de sistematizare a cunoştinţelor.
1. Bodrug-Lungu, V., Grădinaru I., Gorceag L., Gândea D., Sârbu S., Triboi I. Manual de
instruire a specialiștilor în lucrul cu agresorii familiali. Chișinău: Pontos, 2018. -224p.
2. Bodrug-Lungu V.; Zmuncila, L. Violenţa domestică: aspecte sociale şi legislative.
Chişinău: CEP USM, 2003. 164p.
3. Bodrug-Lungu V.; Zmuncila L. Violenţa domestică: strategii de prevenire. Chişinău: CEP
USM, 2007. 154p.
4. Declaraţia asupra eliminării violenţei împotriva femeilor, 1979.
5. Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, nr.45-XVI, 2007
6. Lexicon Feminist / Dragomir O., Miroiu M. -Bucureşti, POLIROM, 2002.
7. Mitrofan I., Ciupercă C. Incursiune în psihosociologia şi psihosexologia familiei.
Bucureşti: Ed. Press Mihaela, 1998.
8. Suport de curs, pentru instruirea iniţială a asistenţilor sociali comunitari, - Chişinău 2009.
9. Violenţa. Aspecte psihosociale /Coord. De Gilles Ferreol, An. Nicolau. Polirom, 2003.
10. Violenţa domestică şi asistenţa medicală. Îndrumar pentru cadrele medicale. Chişinău,
Epigraf, 2003. – trad. din engl.
11. Violenţa Domestică: Ghid de recunoaştere şi asistare / E. Diana Muntean. - Iaşi, 2004.
12. Violenţa faţă de femei în familie în Republica Moldova. Chişinău: BNS, 2011.
13. World Report on violence and health. WHO, Geneva, 2002.
14. Гендер для чайников (Барчунова Т., Жидкова Е., Здравомыслова Е. И др.). Москва:
«Звенья», 2006. 263с.
15. Насилие в отношении женщин: опыт стран Восточной Европы, Центральной Азии
и России / Сб. Матер. консульт. со Спец. докладчиком ООН по проблеме насилия в
отношении женщин, его причинных и последствиях Якин Эртбрк. 17-19 сентября
2008 года, Санкт-Петербург. / Ред. Л.Понарина, А.Синельников. – Москва, 2008
16. Обучение практике социальной работы: Межд. Опыт и перспективы / Под ред.
М.Доэл, С.Шарлдоу. –Москва: Аспект-Пресс, 1997
17. Практическое руководство по законодательным мерам для преодоления домашнего
насилия. Подготовила Доно Абдуразакова. ЮНИФЕМ, Июль 2002г.
18. Писклакова М., Синельников А. Домашнее насилие как объект социальной
работы // Социальная политика и социальная работа: гендерные аспекты. – Москва,
2004,
с. 219-240
19. Социальная политика и социальная работа: гендерные аспекты: Учебное пособие
для студентов высших учебных заведений. – Москва, 2004, 292 с.
20. Шнырова О. Мужчины не плачут: цена мужественности в России //
Конструирование маскулинности на Западе и в России. Cб. матер. Иваново, 2006.
65
CURRICULUM
MODALITĂŢI DE SOLUŢIONARE A CONFLICTELOR ÎN FAMILIE
PRELIMINARII
Problema prevenirii şi soluţionării conflictelor în familie este una centrală în pregătirea
consilierilor pentru probleme de familie. Disciplina „Soluţionarea conflictelor în familie”
contribuie la formarea competenţelor de consiliere în problemele ce vizează diverse situaţii
conflictogene.
Cursul se axează pe prezentarea cadrului conceptual şi metodologic al fenomenului de
conflict în familie. O atenţie deosebită se acordă abordărilor / teoriilor privind conflictele în
cadrul relaţiilor de cuplu şi familie, cauzelor şi factorilor favorizanţi acestora, specificului
conflictelor în familie între generaţii şi între parteneri, complexităţii problemelor familiale ,
consecinţelor psihosociale ale conflictelor în familie, strategiilor de prevenire a conflictelor în
familie etc. În cadrul disciplinei accentul praxiologic este pus pe modelarea strategiilor de
asistenţă psiho-pedagogică în situaţii de conflicte în familie, cursul servind, astfel, drept suport
nu numai în formarea teoretică a masteranzilor, dar şi în pregătirea lor metodologică.
consilier / pedagog social în problemele conflictelor familiale, educaţiei non-violente a tinerilor
etc. prin oferirea posibilităţii de achiziţionare a unor cunoştinţe şi formării unor abilităţi
relevante.
Codul Denumirea Responsabil de Total ore
Evaluarea
Semestrul
Nr.decredite
Tot
al
disciplinei disciplinei disciplină inclusiv

din
planul de C S LI
studii
S.03.A.010 Modalități de V.Bodrug- III 150 20 20 110 E 5
soluţionare a Lungu, dr. hab.,
conflictelor în conf. univ.
familie

Nr. Ore
d/o Lucrul
Unităţi de conţinut Seminarii /
Curs individ
Laborator
ual
1. Fundamente teoretico-conceptuale ale fenomenului 2 4 14
conflictului în familie: definiţii, teorii, tipologii
2. Fundamente psihologice ale conflictului: procese 4 2 14
afective şi comportamente
3. Cauzele şi factorii favorizanţi ai conflictelor în 2 2 14
familie
4. Specificul conflictelor în familie între generaţii 2 2 14
5. Specificul conflictelor în familie între parteneri 2 2 14
6. Rolul comunicării în prevenirea, producerea, 2 2 14
rezolvarea conflictelor în familie
7. Strategii de asistenţă psiho-pedagogică în situaţii de 4 4 14
conflicte în familie
8. Strategii de prevenire a conflictelor în familie 2 2 12
Total 20 20 110
66
1. Cunoaşterea tendinţelor şi abordărilor consilierii în situații de conflicte în familie pe plan
mondial şi naţional.
2. Utilizarea diverselor instrumente de consiliere a diferitor beneficiari în situații de conflicte
în familie.
conflictual.
4. Coordonarea intervenţiilor relevante a diferitor actori abilitaţi în consilierea familială, inclusiv
în situații de criză familială/ conflicte în familie.
relaţiile de familie şi de cuplu, în special în situații de pre, conflict și post-conflict în familie.
 analizarea conceptelor, teoriilor, clasificărilor fenomenului conflictului în familie;
 identificarea specificului comportamentelor actorilor conflictului în familie;
 identificarea tendinţelor în dezvoltarea institutului familiei şi probabilitatea apariţiei
conflictelor în familie;
 identificarea şi analiza specificului conflictelor în familie în contextul tipologiilor
existente;
 identificarea şi aplicarea strategiilor relevante de asistenţă psiho-pedagogică în situaţii de
conflicte în familie;
 valorificarea serviciilor sociale, psihologice şi educaţionale existente în soluţionarea
conflictelor în familie;
 identificarea şi aplicarea strategiilor relevante de prevenire a conflictelor în familie;
 realizarea cercetărilor ştiinţifice la problematica conflictelor în familie şi să evalueze
rezultatele obţinute;
activităţilor relevante în domeniu.

Subiectul 1. Fundamente teoretico-conceptuale ale fenomenului conflictului în familie
 să determine specificul conflictului în familie 1. Delimitări conceptuale şi lingvistice:
comparativ cu violenţa domestică; definiţii, abordări, teorii (M.Bowen,
 să explice esenţa clasificării tipurilor Becker, T.Parsons, S.Freud, S.Bem,
conflictului în familie; A.Bandura);
 să analizeze diversitatea teoriilor şi 2. Analiza conflictului : structura, dinamica,
abordărilor în studierea fenomenului funcţiile, tipologiile;
conflictului în familie. 3. Particularităţile conflictului în familie:
confruntare deschisă şi tacită.
Termeni-cheie: conflictul în familie, conflict
constructiv / destructiv, confruntare deschisă /
tacită, agresivitate.
Subiectul 2. Fundamente psihologice ale conflictului: procese afective şi comportamente
 să identifice fundamentele afective ale 1. Fundamentele afective ale conflictului
conflictului; (afectivitatea: emoţii pozitive/ negative; furia;
 să explice etiologia stărilor afective în situaţii frica; vinovăţia şi ruşinea; umilirea; respectul
de conflict; şi recunoaşterea);
67
 să determine caracteristicile 2. Comportamente în conflict: încrederea,
comportamentelor în conflict; neîncrederea; utilizarea puterii în conflict;
 să analizeze impactul miturilor puterii în 3. Comportamentul agresiv (agresiunea,
conflicte; agresivitatea, violenţa).
Termeni-cheie: furia proprie şi a celuilalt;
frica; vinovăţia şi ruşinea; umilirea; respectul şi
recunoaşterea; încrederea, neîncrederea.
Subiectul 3. Cauzele şi factorii favorizanţi ai conflictelor familiale
 să determine cauzele conflictului în familie; 1. Cauzele conflictului în familie;
 să explice esenţa factorilor favorizanţi ai 2. Factorii favorizanţi ai conflictului în familie
conflictului în familie; (psihologici, economici, socio-culturali,
 să identifice complexitatea problemelor pedagogici);
familiale la etapa actuală. 3. Complexitatea problemelor familiale în
apariţia şi generarea conflictelor în familie
(tranziţionale, cronice).
Termeni-cheie: familii disfuncţionale, familii
incomplete, comportament distructiv, factori
favorizant.
Subiectul 4. Specificul conflictelor în familie între generaţii
 să determine dimensiunea de gen a 1. Baza teoretică de abordare a conflictelor în
fenomenului violenţei domestice; familie între generaţii (teoria ataşamentului,
 să explice esenţa conflictelor părinţi-copii teoria relaţionării, teoria învăţării sociale,
(având în vizor particularităţile de vârstă); etc.);
 să analizeze impactul psiho-social ale 2. Conflictele părinţi-copii (particularităţile /
conflictelor în familie asupra copiilor; etapele de vârstă);
 să identifice aria conflictelor bunei-nepoţi şi 3. Conflictele bunei-nepoţi;
metodele relevante de intervenţie. 4. Impactul psiho-social ale conflictelor în
familie asupra copiilor.
Termeni-cheie: conflict intergeneraţional,
stiluri educaţionale, teoria ataşamentului.
Subiectul 5. Specificul conflictelor în familie între parteneri
 să valorifice teoriile menţionate în raport cu 1. Baza epistemologică a conflictelor în familie
situaţii concrete de conflicte în familie; între parteneri (teoria socializării de gen /
 să identifice dificultăţile întâmpinate în teoria gender; teoria disonanţei cognitive;
soluţionarea conflictelor în dependenţă de teoria conflictelor, etc.)
tipurile de cuplu; 2. Tipuri de cuplu şi dificultăţile întâmpinate în
 să analizeze impactul psiho-social ale soluţionarea conflictelor;
conflictelor în familie asupra partenerilor de 3. Stereotipurile de gen şi impactul asupra
cuplu; partenerilor;
 să propună modalităţi de lucru cu partenerii 4. Impactul psiho-social ale conflictelor în
de cuplu în soluţionarea conflictelor. familie asupra partenerilor de cuplu.
Termeni-cheie: stereotip de gen, teoria
socializării de gen / teoria gender, teoria
disonanţei cognitive.
Subiectul 6. Rolul comunicării în prevenirea, producerea, rezolvarea conflictelor în familie
 să identifice consecinţele de ordin social ale 1. Comunicarea perturbată, sursă a conflictului
conflictelor în familie; în familie;
68
 să analizeze impactul psiho-social ale 2. Comunicarea preventivă pentru conflictul în
conflictelor în familie asupra copiilor; familie;
 să analizeze impactul psiho-social ale 3. Rezolvarea conflictelor în familie prin
conflictelor în familie asupra partenerilor de comunicare constructivă (teoria dialogului).
cuplu. Termeni-cheie: comunicare perturbată,
comunicare constructivă, comunicare
preventivă, teoria dialogului.
Subiectul 7. Strategii de asistenţă psiho-pedagogică în situaţii de conflicte în familie
 să definească conceptul de consiliere 1. Conceptul de consiliere psihologică şi
psihologică şi pedagogică în situaţii de pedagogică în situaţii de conflicte în
conflicte în familie; familie; Teorii asupra consilierii în familie
 să identifice principiile de consiliere (modelul psihanalitic, abordarea umanistă,
psihologică în situaţii de conflicte în familie; abordarea cognitivă, teoria structurală a
 să identifice etapele şi specificul de consiliere familiei, teoria comportamentală a familiei,
psihologică în situaţii de conflicte în familie; teoria sistemelor familiale, etc.;
 să selecteze şi să aplice tehnicile de consiliere 2. Principiile şi etapele de consiliere
psihologică relevante în situaţii de conflicte în psihologică în situaţii de conflicte în
familie. familie;
3. Tehnici de consiliere psihologică în situaţii
de conflicte în familie;
Termeni-cheie: consiliere psihologică vs
psihoterapie, principii de consiliere, tehnici de
consiliere primară.
Subiectul 8. Strategii de prevenire a conflictelor în familie
 să determine modalităţile de fortificare a 1. Coeziunea familiei. Compatibilitatea
coeziunii familiei; maritală;
 să analizeze diversitatea factorilor ce 2. Condiţii a relaţiilor de familie bazate pe
contribuie la compatibilitatea maritală / relaţii armonie;
armonioase; 3. Educaţia de gen; formarea culturii non-
 să formuleze propuneri de management violente;
eficient al emoţiilor şi comportamentelor 4. Managementul emoţiilor şi
conflictuale; comportamentelor conflictuale;
 să valorifice metodele educaţiei de gen / Termeni-cheie: coeziunea familiei,
formării culturii non-violente. compatibilitatea maritală, cultură non-violentă,
managementul emoţiilor / comportamentelor
conflictuale.
preconizat
Proiect de Observaţii Profunzimea studiului Pe parcursul semestrului
cercetare: analiza Aplicarea unei metode Analiza critică a 1.Prezentarea
situaţiilor de sociologice de cercetare rezultatelor prezentate instrumentului de
conflicte în Analiza rezultatelor Volumul şi calitatea cercetare (ghid de
familie Analiza modalităţilor de materialului prezentat interviu, chestionar
soluţionare a situaţiilor Originalitatea formei de sociologic, fişă de
de conflicte în familie prezentare observare etc.).
Utilizarea corectă a 2.Prezentarea informaţiei
aparatului categorial culese în teren.
69
3. Prezentarea integrală a
proiectului de
cercetare realizat - la
finalul cursului.

demersul didactic. Accentul va fi pus pe proiectarea şi realizarea prelegerilor în combinare cu
exersarea acțiunilor de consiliere a diferitor grupuri de beneficiari.
grupuri de beneficiari în contextul problemelor legate de conflictele în familie. Metodologia
instruirii propusă în curriculum constă în promovarea învăţării centrate pe student/ masterand –
activitate de tip cognitiv-constructivistă, ce va dezvolta cunoaşterea autonomă, ghidată de cadrul
didactic, orientată astfel ca masterandul să se informeaze, să selecteze, aprecieze, analizeze; să
compare, clasifice; să facă transfer; să descopere, să rezolve și să realizeze activităț de consiliere
etc.
masteranzilor la curs, dar şi pentru stabilirea liniei de start în procesul de formare. Activitatea de
evaluare formativă este proiectată de către profesor prin sarcini didactice, formulate prin prisma
finalităţilor curriculare (cursului/ seminarului). Sarcinile didactice se formulează taxonomic, pe
niveluri cognitive: cunoaştere, aplicare, integrare.
proiectate/rezultatele aşteptate.
1. CONSILIERE ÎN PROBLEME DE FAMILIE. SUPORT DE CURS (CICLUL II
–MASTERAT). Coord. BODRUG-LUNGU, V., Chişinău, 2016
2. Bodrug-Lungu V. Rolul familiei în educaţia copiilor. În Revista Didactica Pro,
Chişinău, 2001, nr.4(8), p.44-46.
3. Ciupercă C. Copiii în cursa socializării sau cum se perpetuează diferenţele dintre băieţi şi
fete. În Cursa cu obstacole a dezvoltării umane (I.Mitrofan, coord.). Iaşi:
Polirom, 2003, p.19-33.
4. Cuzneţov Larisa. Tratat de educaţie pentru familie. Pedagogia familiei. CEP
USM, 2008.
5. Collins R. A conflict theory of sexual stratification. În Social Problems, 1971, 19, 1, p.3-
21.
6. Educaţie pentru echitate de gen şi şanse egale: Auxiliar didactic pentru profesori şi elevi /
Loretta Handrabura, Viorica Goraş-Postică. Chişinău: PRO DIDACTICA, 2007
(Combinatul Poligrafic).
7. Iluţ P. Sociopsihologia şi antropologia familiei. Iaşi: Polirom, 2005.
8. Manual de educaţie pentru viaţa de familie. /Societatea de Planificare a Familiei din
Moldova Chişinău: Editura ARC, 1999.
70
9. Mitrofan I., Ciupercă, C. Incursiune în psihosociologia şi psihosexologia familiei.
Bucureşti: Ed. Press Mihaela, 1998.
10. O nouă provocare: dezvoltarea socială (Cătălin Zamfir, Laura Stoica (coord.)).
Iaşi: Polirom, 2006.
11. Repere: Manual de educaţie pentru drepturile omului cu tineri. Institutul Intercultural
Timişoara. Timişoara: Imprimeria Mirton Timişoara, 2004.
12. Stănciulescu E. Sociologia educaţiei familiale. Iaşi: Polirom,1998. Vol.2.
13. Stoica-Constantin A. Conflictul interpersonal: prevenire, rezolvare şi diminuarea
efectelor. Iaşi: Polirom, 2004
14. Turndorf J. Arena conjugală – soluţionarea conflictelor. Bucureşti: Curtea Veche
Publishing, 2003.
15. Бейкер К., Варга А.Я. (ред) Теория семейных систем Мюррея Боуэна: Основные
понятия, методы и клиническая практика. M, Изд-во: Когито-Центр,
2005
16. Гендерная педагогика и психология: учеб. пособие (под общей ред. О.И.Ключко).
Саранск: Изд-во Мордов. Ун-та, 2005.
17. Ильин Е. П. Психология общения и межличностных отношений. — СПб.:
Питер, 2009.
18. Карабанова О.А. Психология семейных отношений и основы семейного
консультирования: учебное пособие. М.: Гардарики, 2006.
19. Практикум по гендерной психологии. (Под ред. И.С. Клециной). СПб.:
Питер, 2003.
20. Психология и психотерапия семейных конфликтов: Хрестоматия. / Ред.-сост. Д.Я.
Райгородский. Самара: Издательский Дом БАХРАМ-М, 2003.
21. Сатир Вирджиния. Психотерапия семьи. — «Речь», СПб., 2000.
71
CURRICULUM
PSIHOTERAPII COGNITIV-COMPORTAMENTALE
PRELIMINARII
Dezvoltarea şi formarea competenţelor tinerilor specialişti devine o prerogativă a învăţământului
superior. În aceste condiţii o şcoală psihoterapeutică recunoscută poate asigura specializarea în
domeniul clinic, după standarde şi norme de excelenţă internaţionale.
La ora actuală există o multitudine de metode terapeutice, psihoterapia cognitiv-
comportamentală ocupând un loc de frunte în lista intervenţiilor psihoterapeutice ce are o teorie
bine testată şi susţinută ştiinţific prin studii experimentale, are eficienţă stabilită prin studii
clinice controlate.
Disciplina “Psihoterapii cognitiv-comportamentale” oferă fundamentele care permit abordarea,
înţelegerea şi practicarea corectă a intervenţiei terapeutice de orientare cognitiv-
comportamentală. Curriculula orientează masterandul la programul Consiliere pe Probleme de
familie spre aplicarea modelului cognitiv-comportamental de intervenție în depățirea
problemelor de familie, a situațiilor de criză, inclusiv prevenirea violenței în familie.
Orele teoretice oferă masteranzilor o perspectivă comprehensivă şi coerentă asupra domeniului
terapiei cognitiv-comportamentală. Orele practice sunt dedicate însuşirii principalelor metode şi
tehnici din cadrul terapiilor cognitiv-comportamentale. Familiarizarea şi implementarea
competentă în practică a instrumentelor terapiei cognitiv-comportamentale va asigura oferirea
serviciilor de calitate, adresate persoanelor cu diferite probleme/tulburări psihologice şi
comportamentale. 
Limba de predare a disciplinei: română, rusă.
Beneficiarii: masteranzii de la programul de master Consiliere pe probleme de familie;
psihologi și cadre didactice în procesul formării continue.

Semestrul
Evaluarea
de studii
Nr.decredite
Total
C S LI

din planul
S.03.A.012 Psihoterapii Tatiana III 150 20 20 110 E 5

cognitiv- Turchină
comportamentale
II. Tematica şi repartizarea orientativă a orelor
Nr. Ore
Curs Seminar
individual
1. Evoluţia terapiei cognitiv-comportamentale. 2 2 10
2. Tehnici şi proceduri de intervenţie la nivel 4 4 20
comportamental.
3. Strategii cognitiv-comportamentale. 4 4 20
4. Psihoterapia raţional – emotivă. 2 2 20
5. Terapia cognitiv-comportamentală de familie. 4 4 20
6. Terapia cognitiv-comportamentală la copii și adolescenți. 4 4 20
Total 20 20 110
72
Disciplina Psihoterapii cognitiv-comportamentale permite masteranzilor să dezvolte

următoarele competenţe specifice:
Competenţe specifice:

7. Utilizarea diverselor instrumente de consiliere familială;
10. Formarea capacităţilor beneficiarilor de a face faţă diverşilor factori ce influenţează viaţa
şi relaţiile de familie şi de cuplu;
Finalitățile de studiu ale disciplinei Psihoterapii cognitiv-comportamentale sunt următoarele:
1. Cunoaşterea, aplicarea şi integrarea teoriei cognitiv-comportamentale în practica clinică.

2. Explicarea mecanismelor disfuncţionalităţii comportamentale şi cognitive;
3. Proiectarea, implementarea şi evaluarea unor programe de prevenţie-intervenţie asupra
problemelor sociale, emoţionale şi comportamentale bazate pe principiile teoriei cognitiv-
comportamentale.
4. Realizarea demersului terapeutic din perspectiva terapiei cognitiv-comportamentale.
5. Formularea problemei clientului din perspectiva cognitiv-comportamentală;
6. Aplicarea diverselor strategii cogntiv-comportamentale în practica de consiliere şi
asistenţă psihologică în diverse probleme psihologice, emoționale și de comportament.
7. Aplicarea strategiilor cognitiv-comportamentale în consilierea familiei, copiilor și
adolescenților.
8. Extinderea cunoştinţelor şi competenţelor terapeutice spre un spectru mai larg de
probleme psihologice;
9. Valorificarea paradigmei cognitiv-comportamentale prin elaborarea de noi strategii/
tehnici terapeutice;
73
Subiectul 1. Evoluţia terapiei cognitiv-comportamentale
Obiective de referinţă Unități de conţinuturi
După parcurgerea capitolului studentul va fi  Istoricul fondării terapiei cognitiv-
capabil: comportamentale.
 
să descrie dezvoltarea istorică a terapiei Principiile de bază ale Terapiei Cognitive.
cognitiv-comportamentale;  Concepte de bază în terapia cognitivă:

să analizeze învăţarea comportamentului în scheme, cogniţii, distorsiuni.
baza condiţionării şi modelării;  Modelul ABC cognitiv.
 să distingă caracteristicile de bază ale
terapiei cognitiv-comportamentale; Concepte-cheie:
 să definească conceptele de bază; Cognitivism, cogniţie, gânduri automate, schemă
 să explice modelul ABC; cognitivă, structuiră cognitivă, model ABC.
 să identifice şi să evalueze schemele
cognitive ale celor din jur.
Subiectul 2. Tehnici şi proceduri de intervenţie la nivel comportamental

După parcurgerea capitolului studentul va fi 1. Tehnici de accelerare, de decelerare a
capabil: comportamentului (Întărirea, Penalizarea,

să diferenţieze tehnicile de accelerare şi de Extincţia);
decelerare a comportamentului; 2. Tehnici de modificare a comportamentelor

să explice modul în care comportamentul respondente (Tehnica expunerii (flooding),
variază în funcţie de consecinţele acestuia; Tehnica implozivă, Tehnica desensibilizării

să aplice adecvat situaţiei tehnicile de progresive, Tehnica expunerii gradate).
accelerare şi de decelerare a
comportamentului; Concepte-cheie:

să respecte principiile psihoterapeutice în Accelerare, decelerare, întărire, penalizare,
aplicarea tehnicilor comportamentale; extincţie, expunere, desensibilizare.
 să aplice adecvat situaţiei şi
problemei clientului tehnicile de modificare
a comportamentelor respondente.
Subiectul 3. Strategii cognitiv-comportamentale


După parcurgerea capitolului studentul va fi Relaţia psihoterapeutică în TCC.
capabil:  Structura demersului terapeutic.

să identifice elementele definitorii ale relaţiei  Interviul specific TCC.
terapeutice;  Tehnici specifice TCC.

să analizeze şi să aplice interviul specific
TCC; Concepte-cheie:
să dezvolte abilitatea de a iniţia interviul Directivitate, colaborare, demers terapeutic,
clinic; interviu, identificare structuri cognitive,

să aplice strategii de identificare și modificare modificare structuri cognitive.
a gândurilor disfuncţionale;

să formuleze întrebări terapeutice;

să dezvolte abilitatea de a aplica tehnici şi
proceduri specifice TCC.
74
Subiectul 4. Psihoterapia raţional – emotivă
După parcurgerea capitolului studentul va fi  Premise teoretice.
capabil:  Particularităţile REBT.

să determine principiile terapiei raţional-  Combaterea convingerilor iraţionale în
emotive; REBT.
 
să identifice obstacolele interne care stau în Construirea unui sistem raţional de gândire.
calea afirmării individului;

să identifice ideile iraţionale; Concepte-cheie:

să aplice stilul didactic şi cel socratic în Autoperturbare, raţionalitate, iraţionalitate,
modificarea ideilor iraţionale; epistemologie, contraargumentare, stil didactic,

să demonstreze aplicabilitatea tehnicilor în stil socratic.
diverse probleme.
Subiectul 5. Terapia cognitiv-comportamentale în tulburări afective


După parcurgerea capitolului studentul va fi Modelul cognitiv al depresiei.

capabil: Selecţia pacienţilor pentru terapie.

să descrie modelul cognitiv al depresiei;  Structura tratamentului.
 să elaboreze un plan terapeutic în baza unui  Etapele tratamentului.
studiu de caz;
 să aplice strategiile terapeutice în tratamentul Concepte-cheie:
depresiei. Depresie, triada cognitivă, distorsiune logică,
model cognitiv al depresiei, tratament.
Subiectul 6. Terapia cognitiv-comportamentală în tulburări anxioase.


După parcurgerea capitolului studentul va fi Modelul cognitiv al formelor de anxietate.
capabil:  Interviul clinic.
 
să descrie modelul cognitiv pentru fiecare Tehnici de evaluare şi monitorizare.

formă de anxietate; Tehnici terapeutice în tratamentul anxietăţii.
 să elaboreze un plan terapeutic în baza unui
studiu de caz; Concepte-cheie:
 să aplice strategiile terapeutice în tratamentul Anxietate, evaluare, monitorizare, model
anxietăţii; cognitiv, tratament.

să determine interrelaţia dintre strategiile
cognitive şi comportamentale în tratamentul
anxietăţii.
VI. LUCRUL INDIVIDUAL

1. Raport de Analiza şi reflecţii critice prin Corectitudinea utilizării
 În
autoanaliză ABC cognitiv, ABC termenilor; săptămîna a
comportamental.  Coerenţa datelor şi V-a
informaţiilor expuse.
Recenzie carte/ VIII. Lecturarea I. Publicaţii recente În
2.
articol din IX. Analiza, reflecţii II. Conţinutul să săptămîna a
75
revistă de critice corespundă rigorilor: VII-a
specialitate X. Elaborarea recenziei ştiinţifice, lingvistice,
etice, de tehnoredactare
 Caracter analitic
 Volum (2-3 pagini)
III. Acumularea informaţiei
IV. Evaluarea clinică a cazului IX. Conceptualizarea
Studiu de caz V. Elaborarea demersului cazului
(în baza unui terapeutic X. Corectitudinea selectării În
3. plan de raportVI. Aplicarea tehnicilor strategiei terapeutice săptămîna a
psihologic) terapeutice XI. Coerenţa datelor şi X-a
VII. Elaborarea raportului informaţiilor expuse
psihologic
VIII. Prezentarea rezultatelor
VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
Specificul cursului şi particularităţile repartizării orelor pe unităţi de învăţare determină demersul

didactic. Accentul va fi pus pe proiectarea şi realizarea prelegerilor în îmbinare organică cu
exersarea acțiunilor de consiliere a familiei.
Seminarele/ orele practice vor fi axate pe valorificarea informațiilor teoretice, pe transferul
acestora în exerciții practice, prin analiza studiilor de caz reale și modelarea situațiilor concrete
de consiliere a familiei. Diversitatea folosirii metodelor și procedeelor va asigura motivaţia
O parte integrantă a evaluării formative este autoevaluarea. Aceasta reprezintă o finalitate
educaţională de natură formativă. În acest caz, studenţii aplică criteriile de evaluare pentru a
stabili legătura dintre achiziţiile pe care le deţin şi obiectivele proiectate/rezultatele aşteptate.
Evaluare sumativă se realizează la sfârşitul semestrului, prin susţinerea examenului. Cea mai
utilizată metodologie de evaluare din cadrul testărilor intermediare şi a examenelor scrise este
testul sumativ. Evaluarea sumativă este precedată, de regulă, de activităţi de recapitulare şi de
sistematizare a cunoştinţelor.
1. Aaron T. Beck, Brad A. Alford, Puterea integratoare a psihoterapiei cognitive, Bucureşti:

Trei, 2011;
76
2. Briers S. Terapia cognitiv comportamentală. Cum să îți îmbunătățești gândirea și viața prin
TCC. Ed. ALL, 2015. ISBN: 978-606-587-273-8
3. Cottraux J. Terapiile cognitive, Iaşi: Polirom, 2003;
4. Dafinoiu I. Elemente de psihoterapie integrativă, Iaşi: Polirom, 2000;
5. Dafinoiu I. Personalitatea. Metode de abordare clinică. Observaţia şi interviul. Iaşi: Polirom,
2002;
6. Dafinoiu I., Vargha J. Psihoterapii scurte. Iaşi: Polirom, 2008;
7. David D. Psihologie clinică şi psihoterapie, Iaşi: Polirom, 2006;
8. David D. Tratat de psihoterapii cognitive şi comportamentale. Iaşi: Polirom, 2006;
9. David D. Ghid şi protocol clinic de psihoterapie raţional emotivă şi comportamentală pentru
depresie, Cluj-Napoca: Sinapsis, 2007;
10. David Westbrook, Helen Kennerley, Joan Kirk, Introducere în terapia cognitiv-
comportamentală, Iaşi: Polirom, 2010;
11. Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe, Andrew Page,
Psihoterapia tulburărilor anxioase, Iaşi: Polirom, 2007;
12. Gogleaza D. Psihoterapia ca relaţie a schimbării individuale. Iaşi: Polirom, 2002;
13. Ellis A., MacLearn C. Terapia rational-emotiva si comportamenala. Ghidul terapeutului. Ed.
ALL, 2018. ISBN: 978-606-587-382-7
14. Ellis A., Terapia comportamentului emotiv-rational. Ed. ANTET, 2013. ISBN:978-973-636-
510-2
15. Fontaine, O., Fontaine, Ph. Ghid clinic de terapie comportamentală şi cognitivă, Iaşi:
Polirom, 2008;
16. Frank Wills, Psihoterapie şi consilierecognitiv-comportamentală, Bucureşti, Herald, 2012;
17. Holdevici I. Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală, Bucureşti: Trei, 2011;
18. Holdevici I. Psihoterapia anxietăţii. Abordări cognitiv-comportamentale, Bucureşti,
universitară, 2011;
19. Holdevici I. Psihoterapia cognitiv-comportamentală. Managementul stresului pentru un stil
de viaţă optim, Bucureşti: Ştiinţelor medicale, 2005;
20. Holdevici I. Psihoterapia cazurilor dificile. Abordări cognitiv-comportamentale, Bucureşti:
Dual tech, 2003;
21. Holdevici I. Ameliorarea performanţelor individuale prin tehnici de psihoterapie, Bucureşti:
Orizonturi, 2001;
22. Holdevici I. Psihoterapii scurte, Bucureşti: Ceres, 2000;
23. Holdevici I. Gîndire pozitivă. Ghid practic de psihoterapie raţional-emotivă, Bucureşti:
Ştiinţa şi Tehnica, 1999;
24. Holdevici I. Psihoterapia tulburărilor anxioase, Bucureşti: Ceres, 1998;
25. Holdevici I. Elemente de psihoterapie, Bucureşti: All,1995;
26. Luis Vera, Jacques Leveau, Loius P. Vera Terapia cognitiv-comportamentală la copii şi
adoescenţi, Polirom, 2011;
27. Popa C., David. D., Sava F. Psihoterapii cognitive și comportamentale în tulburările de
personalitate. Aplicații practice și noi direcții. Ed. Trei, 2018. ISBN: 978-606-40-0176-4
28. Perris C. Psihoterapia pacientului dificil, Timişoara: Hestia, 2000;
29. Robert D. Friedberg, Jolene Hillwig Garcia, Jessica M. McClure, Tehnici de terapie
cognitivă pentru copii și adolescenți. Ed. ASCR, 2013. ISBN: 978-606-8244-70-9
30. Vernon A. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale. Educaţie raţional emotivă şi
comportamentală, Cluj-Napoca: ASCR, 2006;
31. Waters V. Poveşti raţionale pentru copii, Cluj-Napoca, ASCR, 2003.
32. Westbrook, D. Introducere în terapia cognitiv-comportamentală. Ed. Polirom, 2010.
33. Wils, F. Psihoterapie și consiliere cognitiv comportamentală. Ed. Herald, 2012. ISBN: 978-
973-111-261-9
77
CURRICULUM
COSILIEREA ÎN SITUAŢII DE CRIZĂ
PRELIMINARII
O prerogativă a învăţământului superior este dezvoltarea şi formarea competenţelor
tinerilor specialişti. Pregătirea specialiştilor în domeniul consilierii problemelor de familie nu
poate exclude cunoaşterea situaţiilor de criză, în special consilierea în situaţii de criză.
Disciplina „Consilierea în situaţii de criză” oferă fundamentele care permit abordarea,
înţelegerea şi practicarea corectă a intervenţiei în situaţii de criză. Aspectele teoretice oferă
studenţilor o perspectivă coerentă asupra psihologiei crizei şi situaţiilor de criză. Aspectele
practice sunt dedicate însuşirii principalelor metode şi tehnici de intervenţie în diferite situaţii de
criză. Familiarizarea şi implementarea competentă în practică a metodelor de intervenţie în
situaţii de criză, va asigura oferirea serviciilor de calitate, adresate persoanelor cu diferite
probleme/traume psihologice şi comportamentale.
Pornind de la esenţa teoriei curriculare şi modelul de predare-învăţare a disciplinei
“Consilierea în situaţii de criză” curriculum-ul dat:
- este orientat spre înţelegerea crizei şi situaţiilor de criză;
- este orientat spre cunoaşterea tipurilor situaţiilor de criză şi reacţ iilor la criză;
- oferă posibilitatea înţelegerii nivelelor explicative tipurilor crizei şi situaţiilor de criză;
- propune studenţilor posibilitatea de a identifica şi utiliza metode de intervenţie şi
consiliere prin care se poate asigura eficienţa ieşirii din criză şi situaţii de criză.
Semestrul
Evaluarea
disciplinei disciplinei de inclusiv
din planul disciplină
credite
Total
Nr. de
de studii C S LI
S.03.A.014 Consilierea în Tolstaia III 150 20 20 110 E 5
situaţii de criză Svetlana
III. TEMATICA ȘI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
Curs Seminar
individ.
1. Concepţii generale privind criza şi situaţiile de criză 2 2 14
2. Vârsta - cauză a situaţiei de criză 2 2 20
3. Pierderea - cauză a situaţiilor de criză 4 4 20
4. Trauma – cauză a situaţiilor de criză 4 4 20
5. Modalităţi de ieşire din criză: constructive şi 2 2 16
distructive.
6. Consiliere şi metode de intervenţie în situaţii de 4 4 20
criză.
Total 20 20 110

1. Cunoaşterea tendinţelor de dezvoltare a institutului familiei prin prisma situațiilor de criză.
78
2. Cunoaşterea tendinţelor şi abordărilor consilierii în situaţii de criză pe plan mondial şi
national.
3. Utilizarea diverselor instrumente de consiliere în situaţii de criză.
4. Aplicarea strategiilor de reeducare a diverselor categorii de persoane cu comportamente care
pot duce la situații de criză în familie.
5. Coordonarea intervenţiilor relevante a diferitor actori abilitaţi în efectuarea consilierii în
situaţii de criză.
pot duce la situații de criză, inclusive în familie.
contextul situațiilor de criză.
 identificarea tipurilor de situaţii de criză, formelor şi caracteristica lor;
 determinarea modalităţilor de ieşire din criză în diferite situaţii de criză;
 identificarea metodelor de intervenţie în criză;
 explicarea principalelor forme de manifestare a crizei;
 analiza factorilor ce condiţionează apariţia diferitor crize şi situaţii de criză;
 compararea diferitor metode de intervenţie în criză şi modalităţile de ieşire din criză;
 utilizarea în practică a modelelor psihologice, psihopedagogice de intervenţie şi
consiliere în situaţii de criză;
 proiectarea modalităţilor de sprijin psihologic în diverse situaţii de criză;
 propunerea şi recomandarea diferitor programe de intervenţie şi consiliere în situaţii de
criză;
 selectarea diferitor metode pentru asistarea psihologică şi consilierea în diferite situaţii de
criză.

Subiectul 1 Concepţii generale privind criza şi situaţiile de criză.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinuturi
 să definească ;i explice noţiunile de criză şi 1. Delimitări conceptuale crizei şi situaţiilor de
situaţii de criză; criză.
 să identifice tipurile de criză; 2. Tipuri de criză.
 să distingă fazele procesului de criză; 3. Fazele procesului de criză.
 să analizeze sindromul de stres posttraumatic; 4. Sindromul de stres posttraumatic (definiţie,
 să compare diferite tipuri de criză. caracteristică, consiliere, metode de
intervenţie).
Termeni-cheie: Criză, situaţii de criză, fază a
procesului de criză, fază de impact, de adaptare,
sustragerea, sindromul stresului posttraumatic.
Subiectul 2. Vârsta – cauză a situaţiei de criză
 să determine crizele de vârstă din viaţa omului, 1. Delimitări conceptuale ale vârstei.
 să stabilească particularităţile specifice pentru 2. Crizele copilăriei (nou-născutului, la un an,
fiecare criză de vârstă, trei ani, şapte ani)
 să analizeze cauzele apariţiei crizelor de vârstă, 3. Criza pubertăţii
 să analizeze relaţia: vârstă – criză consecinţe, 4. Criza de bilanţ a adultului.
 să identifice metode de intervenţie în situaţii de 5. Menopauza ca situaţie de criză la femei.
6. Criza bătrâneţii.
criză pentru diverse vârste.
Termeni-cheie: Vârstă, criza a vârstei, criza nou-
născutului, criza la un an, criza la trei ani, şapte
79
1. Modalităţi constructive
2. Modalităţi distructive (suicid, alcoolismul).
Termeni-cheie: Anxietate, disconfort, consecinţe ale
crizei, activism, suicid, alcoolism, stadiile
alcoolismului.
ani, criza pubertăţii criza de bilanţ, criza

bătrâneţii.
Subiectul 3. Pierderea – ca cauză a situaţiilor de criză.

 să definească conceptele-cheie: „deces”, 1. Decesul unei persoane dragi.
„sindromul Burn-out”, 2. Cuplul şi familia în criză (divorţ, infidelitate).
 să caracterizeze tipurile şi formele situaţiilor de 3. Maladia cu risc vital.
criză corespunzătoare; 4. Relaţia dintre serviciu – criză (pierderea
 să determine condiţiile de apariţie a diferitor serviciului, sindromul Burn-out, şomajul).
forme de crize; Termeni-cheie: Deces, sindrom Burn-out,
 să determine şi analizeze relaţia familie- criză, maladia vitală, divorţ, infidelitate.
serviciu – criză, boală – criză.
Subiectul 4. Trauma – ca cauză a situaţiilor de criză.
 Să determine noţiune „catastrofă ” şi „dezastru” 1. Crizele catastrofice şi dezastrice.
 Să caracterizeze formele şi tipurile catastrofelor 2. Războiul – izvor al traumei.
şi dezastrelor; 3. Violenţa – cauză a traumei psihologice
 Să analizeze diverse tipuri de traume ca (violenţa în familie, violul).
consecinţă a catastrofelor şi dezastrelor. Termeni-cheie: Crizele catastrofice, fazele
dezastrului, intervenţie în situaţie de criză,
traumă, violenţa în familie, viol.
Subiectul 5. Modalităţi de ieşire din criză: constructive şi distructive.
 să definească conceptele: modalitate
constructivă, modalitate distructivă;
 să determine tipurile modalităţilor constructive;
 să identifice tipurile şi particularităţile
modalităţilor distructive de ieşire din criză.
Subiectul 6. Consiliere şi metode de intervenţie în situaţii de criză.
 Să determine principalele mijloace de sprijin 1. Principalele mijloce de sprijin psihologic
psihologic; în situaţii de criză.
 Să caracterizeze tipurile comporta -mentului - Comunicarea psihologului cu
asistenţei psihologice în situaţii de criză; persoană în situaţie de criză.
 Să stabilească particularităţile etapelor de - Utilizarea tehnicilor fundamentale de
intervenţie în situaţii de criză; consiliere.
 Să compare situaţiile de criză - obiceiurile - Psihodrama şi modelarea de rol.
patologice; - Tehnici de terapie cognitiv-
 Să utilizeze diverse metode de intervenţie în comportamentală.
consilierea situaţiilor de criză. 2. Asistenţa psihologică a individului în
situaţii de criză.
- Sprijinul psihologic ca model de asistenţă
psihologică în situaţii de criză.
- Etapa de diagnosticare în sprijinul
psihologic.
- Stadiul de reabilitare în sprijinul
psihologic.
- Reevaluarea situaţiei persoane şi
planificarea acţiunilor pentru viitor.
Termeni-cheie: Sprijin psihologic, asistenţă
80
psihologică, activism terapeutic.
Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
realizare
Pe parcursul
Glosar de termeni ai Respectarea cerinţelor
Studiu aprofundat al semestrului
1. consilierii în situaţii de faţă de elaborarea unui
literaturii de referinţă (septembrie-
criză glosar
decembrie)
Pe parcursul
Portofoliu de metode şi Studiu aprofundat al Respectarea cerinţelor
semestrului
2. tehnici literaturii de referinţă faţă de elaborarea unui
(noiembrie-
psihodiagnostice Atelier de investigaţie portofoliu
decembrie)
Studiu aprofundat al Pe parcursul
Proiect de intervenţie în Respectarea cerinţelor
literaturii de referinţă semestrului
3. diverse situaţii de criză. faţă de elaborarea unei
Atelier de proiectare (octombrie-
profilaxie
şi elaborare decembrie)
VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

demersul didactic. Accentul va fi pus pe proiectarea şi realizarea cursurilor mixte, problematizate
etc.
Seminarele vor fi axate pe unităţi complexe de învăţare şi orientate la formarea de
competenţe proiectate. Diversitatea formelor de realizare a seminarelor va asigura motivaţia
studenţilor pentru învăţare şi va genera contexte reale de învăţare prin metode active şi
interactive.
Ideiea-cheie a metodologiei propuse în curriculum constă în promovarea învăţării centrate
pe student – activitate de construire individuală a cunoaşterii; studentul se informează,
selectează, apreciază, analizează, compară, clasifică, transferă, descoperă, rezolvă,
concluzionează etc.
sumativă.
studenţilor pe dimensiunea cursului, dar şi pentru stabilirea liniei de start în vederea realizării
aşteptate.
81
1. Andrews G., Creamer M., ş.a. Psihoterapia tulburărilor anxioase. Ghid pentru terapeuţi şi
pacienţi. Iaşi: Polirom, 2007
2. Cosman D. Psihologie medicală. Iaşi: Polirom, 2010
3. Dumitru I. Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi sugestii practice. Iaşi: Polirom,
2008
4. Holdevici I., Neacşu V. Consilierea psihologică şi psihoterapie în situaţii de criză. Dual
Tech, 2006
5. Muntean A., Munteanu A. Violenţă, traumă, rezilienţă. Iaşi: Polirom, 2011
6. Riedesser P., Fischer G. Tratat de psihotraumatologie. Ed. a III-a, Bucureşti, 2007
7. Гилинский Я.И., Афанасьев B.C. Социология девиантного поведения. СПб, 1993
8. Гилинский Я.И., Юнацкевич Я.И. Социологические и психолого-педагогические
основы суицидологии: Учеб. пособие. - СПб., 1999.
9. Малкина-Пых И.Г. Психологическая помощь в кризисных ситуациях. – Москва,
2006
10. Малкина-Пых И.Г. Психология поведения жертвы. Справочник практического
психолога. – Москва, 2006
11. Осипова А. А.,(2005), Справочник психолога по работе в кризисных ситуациях,
«Феникс», Ростов на Дону.
12. Осухова Н.Г. Психологическая помощь в трудных и экстремальных
ситуациях.Учебное пособие. – Москва: «Академия», 2007
13. Ромек В. Г., Конторович В. А., Крукович Е. И. Психологическая помощь в
кризистных ситуациях. -Санкт – Петербург: Речь, 2004
14. Шапарь В.Б. Психология кризисных ситуаций. -Ростов. на Дону: «Феникс», 2010
82
Curriculum
privind instruirea şi practica de specialitate a consilierilor de familie
I. PRELIMINARII
Prin aderarea la Programul de Acţiune al Conferinţei Internaţionale pentru Populaţie şi
Dezvoltare din 5-13 septembrie 1994 de la Cairo (CIPD'94), Republica Moldova şi-a asumat
abordarea complexă multisectorială a politicilor referitoare la dezvoltarea demografică. Din
această perspectivă, în vederea soluţionării problemelor generate de tendinţele negative
demografice din ţară, prin Hotărîrea Guvernului nr.768 din 12.10.2011 a fost aprobat Programul
naţional strategic în domeniul securităţii demografice a Republicii Moldova (2011-2025) (în
continuare –Programul).
În documentul respectiv au fost concepute direcţiile strategice pentru asigurarea stabilităţii
şi evoluţiei demografice pe o perspectivă de 15 ani. Pentru implementarea obiectivelor strategice,
Programul include, la prima etapă, Planul de acţiuni pe o perioadă de 3 ani, fiind prevăzută
promovarea ulterioară a altor planuri trianuale în vederea implementării sarcinilor stabilite pe
toată perioada.
În conformitate cu principiile CIPD'94, în Program a fost accentuat imperativul de
diminuare şi chiar inversare a tendinţei de scădere a numărului populaţiei. În această ordine de
idei, rolul familiei, sănătatea reproducerii au fost recunoscute drept unele din componentele
fundamentale necesare dezvoltării umane, ce urmează a fi garantate prin promovarea valorilor
familiale, adoptarea unui comportament reproductiv sănătos, fiind asigurat un impact pozitiv
asupra următoarelor generaţii umane.
Programul are referinţe la subiectele privind creşterea rolului femeilor, egalităţii între
genuri, partiiparea şi responsabilitatea bărbaţilor. Capitolul Programului ce se referă la politicilei
familiale şi priorităţile strategice se bazează pe recomandările internaţionale generale pentru
politici familiale, elaborate în cadrul întîlnirii grupului de experţi al Organizaţiei Naţiunilor Unite
ce a avut loc la Doha, Qatar (Raportul EGM ONU, 2009): "Politica familială într-o lume în
schimbare: Promovarea protecţiei sociale şi a solidarităţii intergeneraţionale " şi pe viziunile
experţilor ONU, a căror opinii au constituit cadrul general de orientare a următoarelor expuneri.
Dezvoltarea politicilor familiale prin prisma dimensiunii de gen este stipulată în Programul
Naţionale de Asigurare a Egalităţii de Gen pentru anii 2010-2015, Strategia pentru asigurarea
egalității între femei și bărbați în Republica Moldova pe anii 2017-2021 și Planul de acțiuni
privind implementarea acesteia ș.a. Importanța consilierii pentru probleme de familie se
regasește și în documente strategice precum: Strategia naţională de prevenire și combatere a
violenţei faţă de femei și a violenţei în familie pe anii 2018-2023 și Planul de acţiuni pentru anii
2018-2020 privind implementarea acesteia.
II.Tranziţia familiei
Esenşial este, că în contextul CIPD’94, a fost subliniat rolul familiei şi a faptului că
procesele de schimbări demografice şi socio-economice intense, au influenţat modelele de
formare a familiei, de viaţă familială, generînd modificări considerabile ale componenţei şi
structurii familiilor. Funcţiile tradiţionale ale familiei nu mai reflectă realităţile şi aspiraţiile
actuale, deoarele tot mai multe femei sunt încadrate în cîmpul muncii în afara ariei căminului
familial. Diversele cazuri de migraţie internă şi externă, alte chimbări sociale şi economice au
supus familia unei puternice tensiuni. Astfel, că cele mai imperative devin activităţile de
promovare a valorilor familiale şi ale respectului între generaţii, care nu mai corespund
necesităţilor societăţii. De asemenea, funcţiile de procreare, de creştere şi educaţie a copiilor în
cadrul familiei trebuie tratate în relaţie cu fenomenele de nupţialitate; divorţialitate, celibatul,
uniunile informale, inadaptabilitatea familiei etc.
83
Deşi politicile guvernamentale funcţionale, au sarcina să asigure egalitatea de gen, există
încă diferenţe semnificative privind preocupările bărbaţilor şi a femeilor, mai ales pe piaţa forţei
de muncă, unde sunt înregistrate inegalităţi salariale, accesul diferit la locuri de muncă mai bune
şi mai bine plătite, disponibile adesea doar pentru bărbaţi şi lipsa recunoaşterii muncii
neremunerate, cate o efectuiază unii membrii ai familiei.
Actualmente, familia reprezintă un cadru complex al impactului politicilor sociale şi economice. Din această
perspectivă, în baza opiniilor specialiştilor de profil, obiectivul politicii familiale constă în crearea condiţiilor de a facilita
reconcilierea vieţii profesionale şi a celei de familie şi de a promova echitatea de gen prin îmbunătăţirea oportunităţilor
ambilor părinţi de a participa la viaţa profesională şi de a avea grijă de copiii lor. Politica familială trebuie să ofere o gamă
largă de servicii şi beneficii pentru părinţii încadraţi în cîmpul muncii, oferind posibilitatea ca un număr tot mai mare de
mame să aibă acces la locuri de muncă. Aceste premise sunt necesare deoarece familiei îi revine şi rolul de asigurare a
protecţiei sociale a membrilor ei prin intercalarea cu serviciile sistemului statal şi instituţional.
III. Consilierea familială şi necesitatea formării cadrelor
Cu certitudine, relaţiile familiale exercită influenţe asupra societăţii, întrucît interacţiunile
inadecvate dintre părinţi şi copii, între membrii de diferite generaţii, conduc la abandon,
comportament deviant, disparităţi în abordarea problemelor survenite etc. Aceste fenomene
devin probleme sociale, ce necesită aplicarea efortului statului pentru redresare, implicare de
eforturi umane şi de cheltuieli bugetare, ce ar fi fost evitate, dacă implicarea membrilor familiei
sau a specialiştilor pregătiţi în domeniu ar fi intervenit la momentul oportun pentru oferirea
suportului profesionist calificat.
Evident, că sunt presiunile externe, familiile pot fi afectate de multe probleme interne,
legate de starea de sanatate a unui membru, legate de serviciu, de comportamentul inadecvat al
copiilor ş.a. Sunt factori ce ameninţă familia, care o pot dezbina, ce creează conflicte şi stres,
avînd impactul într-o despărţire sau un divorţi, din care vor ieşi toţi membrii cu suferunţe.
O consiliere a familiei de către un specialist pregătit în domeniul terapiei de familie poate
ajuta grupul familial să treacă peste aceste momente de criză, ca fiecare membru să-l inteleagă şi
să se găsească soluţii pentru problemele aparute, poate relaxa relaţii încordate existente între
membrii familiei şi poate îmbunătăţi modul în care funcţioneaza familia respectivă pentru ca
aceasta să devină o structură unitară.
Unul dintre subiectele prioritare ale domeniului consilierii familiale trebuie să vizeze în cel
mai profund mod instruirea universitară şi dezvoltarea unui masterat în ştiinţa privind familia sau
consiliere familială în scopul pregătirii specialiştilor de profil, care ar deţine cunoştinţele şi
competenţele specifice pentru a lucra cu întregul sistem al familiei. Aceasta ar permite
implementarea serviciilor sociale pentru familii, atît în sistemul public , cît şi în cel privat.
Din aceste considerente, în cadrul Planului de acţiuni pentru implementarea Programului a
fost prevăzută actiţiunea de asigurare a condiţiilor şi iniţierea pregătirii specialiştilor de
consiliere în problemele familiei. În acest scop în anul de studii 2011/2012 la Universitatea de
Stat din Moldova a fost iniţiat Programul de Masterat în Consiliere pentru probleme de familie la
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, absolvenţii urmînd să activeze în calitate de
consilieri de familie.
În scopul reglementării încadrării absolvenţilor acestei specialităţi în cîmpul muncii, prin
Ordinul Ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei nr. 694-p din 27 decembrie 2012,
publicat în Monitorul Oficial nr. IX-21, art.52, a fost inclusă specialitatea ”consilier de familie”
în Clasificatorul Ocupaţiilor din Republica Moldova, conform Clasificării Internaţionale
Standard a Ocupaţiilor.
Astfel, sunt iniţiate condiţii pentru desfăşurarea activităţii profesionale a consilierului de familie, a cărui preocupări de bază va consta în realizarea diferitor intervenţii, inclusiv prin terapii de familie,
pentru a ajuta familiile sau membrii acesteia, cum să înţeleagă şi să îmbunătăţească modul în care interacţionează între ei în soluţionarea conflictelor. În acest spaţiu de funcţionare, întreaga familie este pusă sub
monitorizare – deoarece implică o concepţie
84
complet nouă privind comportamentul uman, anume, ca fiind organizat fundamental pe contextul reala ţiilor interpersonale. În general, terapia de familie întăre şte comunicarea dintre membrii unei familii,
promovează relaţiile interpersonale sincere şi le optimizează, dezvoltă capacitatea familiilor de a învăţa să facă faţă problemelor, contribuind la creşterea flexibilităţii rolurilor în familie. Este lesne de rezumat că
consilierul de familie trebuie să vadă colectivitatea familială ca fiind mai mult decît o comunitate de cetă ţeni separaţi, ci ca un sistem organic, ale cărui părţi funcţionează într-un anumit fel, ce depă şeşte cadrul de
caracteristici individuale.
IV.Preocupările de bază ale unui consilier de familie.

S-a constatat, din nefericire, că uneori familia generează: condiţii ce subminează încrederea
în sine a copiilor, nefericirea şi disperarea persoanelor mai în vîrstă, ori mai neputincioase,
situaţii ce limitează autonomia şi independenţa acestora, induce percepţii ameninţătoare asupra
concepţiilor şi vieţii membrilor şi nesiguranţă.
Din aceste considerente, un rol deosebit de important revine procedeului de consiliere a
familiei, care intervine cu un mod profesionist de rezolvare a conflictelor şi disensiunilor
survenite.
Consilierea familiei poate ajuta în probleme de genul:conflicte şi neînţelegeri, dificultăţi de
relaţionare în familie, gelozie, infidelitate, abuz sau violenţă emoţională, situaţii de criză,
dificultăţi cauzate de o boală fizică sau psihică a unui membru din familie, comportamentul
deficient al copilului ş.a.
De consilierea prin terapia de familie poate beneficia orice persoană sau grup familial, care
doreşte să-şi îmbunătăţească relaţiile, în care scop consilierul va exercita următoarele activităţi:
1. Consilierea familială este o forma de consiliere psiho-socială, care aduce impreună

membri unei familii pentru a rezolva problemele pe care ei le au în comun. Este o
intervenţie bazată pe credinţa, că familiile sunt cea mai puternica resursa a indivizilor în
încercarea de a face faţă cu succes celor mai multe dificultăţi de ordin psihologic,
medical, social;
2. Profesionalismul consilierului şi esenţa terapiei de familiei rezidă în faptul că deţine

capacitatea de a convoca familia împreună: bărbatul şi femeia, părinţii şi copiii, alţi
membri, pentru a transforma interacţiunile lor, avînd scopul depăşirii dificultăţii prin a
înţelege propria participare în problemele, care îi afectează;
3. Consilierul familiei lucrează cu toate dificultăţile, ce afectează un om la un moment dat,

precum şi cu sistemele din care aceasta face parte (individual, în cuplu sau familie), şi
face posibilă rezolvarea, deoarece un simptom este tratat împreună cu contextul în care se
produce, în baza faptului că a lucra cu sistemul întreg înseamnă a da importanţă tuturor
membrilor familiei şi a lua în considerare dimensiunile personale ale experienţei lor;
4. Consilierii de familie utilizează în terapia de familie metode sistemice de abordare a

cazului, se gîndesc la oameni în termenii relaţiei lor cu ceilalţi, deoarece oamenii se
influenţează (pozitiv sau negativ) într-un sistem relaţional. Fiecare dintre noi aparţine la
un moment dat unui sistem de relaţii: familie, prieteni, profesie, educatie, religie, cultura
etc;
5. Terapia de familie este necesară cînd relaţiile din cadrul familiei generează tulburări
emoţionale, conflicte, suferinţe, atît copilului şi părinţilor, cît şi altor rude ce conveţuiesc
într-un sistem familial. O astfel de terapie ajută pe fiecare membru al familiei să-şi
înţeleagă propriile nevoi emoţionale şi modul în care acestea se leagă de ale celorlalţi
membri;
85
6. Rolul consilierului de familie este să valorifice forţele proprii ale beneficiarului în
vederea depăşirii situaţiilor de criză. Atenţia este îndreptată spre interacţiunile şi
comunicarea din cadrul familiei, urmărindu-se capacitatea membrilor de a comunica
eficient şi adecvat, de a face faţă situaţiilor dificile pe care le parcurg;
7. În terapia de familie exercitată de consilierul pregătit adecvat, familia este tratată ca un

întreg, în care comportamentul unei persoane capătă sens doar în contextul şi în corelaţie
cu comportamentul celorlalţi membri. De exemplu, adolescentul care consumă droguri,
sau copilul a devenit imposibil de gestionat, aacesta este purtătorul de simptom al familiei
sale, exprimat în consum de droguri sau alte probleme de comportament. Aceste
probleme indică, cel puţin în parte, că se mai întîmplă şi altceva în cadrul familiei, ce
impune efortul consilierului de a-l scoate la iveală şi a găsi clea de rezolvare;
8. Dacă vreunul dintre membrii familiei prezintă o tulburare serioasă ce necesită tratament
separat, consilierea de familie poate fi folosită în combinaţie cu acest tratament
(medicaţie, psihoterapie individuală), fiind direcţionată la rezolvarea conflictelor, ce
întreţin tulburarea;
9. Consilierul de familie nu judecă şi nici nu va fi de partea vreunuia dintre membrii

familiei. El are menirea să poată ajuta familia să regăsească ceea ce o uneşte şi să elimine
ceea ce o dezbină;
10. Orice consilier de familie cu drept de activitate în domeniul public sau libera practică
activează în conformitate cu Regulamentul Serviciului de consiliere a familiei, deţine
drepturile şi exercită funcţiile prevăzute în fişa postului de consilier, avînd obligaţia să
respecte principiile şi standardele etice ale profesiei.
Unităţile de realizare a practicii:

 Centre maternale,
 Centre multifuncţionale,
 Centre de protecţie şi asistenţă a victimelor violenţei în familie,
 Centre de protecţie şi asistenţă a victimelor traficului de persoane şi a potenţialelor
victime ale trafiului de persoane,
 Centre de plasament,
 Centre de triere, etc.
PRACTICA DE SPECIALITATE
I.PRELIMINARII
Practica de master constituie o parte componentă a procesului instructiv-educativ prevăzut
de planul de îvăţămînt destinat pregătirii specialiştilor în domeniu. Practica de master asigură
relaţia dintre pregătirea teoretică a viitorilor specialişti şi activitatea lor practică, fiind totodată şi
veriga principală de finisare a pregătirii profesionale.
Scopul principal al practicii de master este implicarea masterandului în realizarea în mod
independent a cercetării ştiinţifice (teoretice sau experimentale) conform direcţiei ştiinţifice
alese.
86
II. ADMINISTRAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ
Evaluarea
Tipul stagiului Nr.
Nr/o Semestru Perioada Responsabil
ore Credite Forma
Departamentul
Practica de noiembrie-
1. III 300 10 Ştiinţe ale
specialitate decembrie
Educaţiei
III. DESCRIEREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

a. PRACTICA DE MASTER
Obiectivele stagiului de practică
 Familiarizarea cu sistemul de servicii multidisciplinare relevante
specificului consilierii în problemele familiei
 Valorificarea practică a cunoștințelor achiziționate în cadrul programului de
studii prin oferirea de consiliere beneficiarilor
 Pregătirea demersului investigațional în domeniu:
- Argumentarea importanţei sociale şi ştiinţifice a investigaţiilor în
domeniul ştiinţelor educaţiei;
- Determinarea tipurilor de cercetare ştiinţifică;
- Identificarea teoriilor, conceptelor cercetărilor ştiinţifice în domeniul ştiinţelor
educaţiei;
- Argumentarea demersului investigaţional;
- Definirea problemei de cercetare;
- Selectarea sursele bibliografice necesare pentru elaborarea cadrului teoretic al
lucrării;
- Analiza literaturii ştiinţifice la tema propusă pentru cercetare;
- Sistematizarea conţinutului;
- Elaborarea proiectului cercetării ştiinţifice;
- Formularea aparatului ştiinţific al cercetării: obiectul, scopul, ipoteza şi obiectivele
cerectării, baza metodologică a cercetării, valoarea teoretică şi aplicativă a lucrării;
- Elaborarea disign-ul expermental al cercetării;
- Selectarea metodelor adecvate tipului de cercetare;
- Prelucrarea datelor experimentale ale cercetării (cantitativă şi calitativă,
statistico-matematică);
- Interpretarea şi evaluarea rezultatelor din punct de vedere teoretic şi aplicativ;
- Redactarea conţinutului lucrării ştiinţifice respectînd cerinţele de rigoare;
- Argumentarea corectitudinea concluziilor efectuate şi a rezultatelor obţinute;
- Respectarea normelor etice şi cerinţelor ştiinţifice în realizarea şi
prezentarea rezultatelor cercetării ştiinţifice.
b) Unităţile de realizare a practicii:

 Centre maternale,
 Centre multifuncţionale,
 Centre de protecţie şi asistenţă a victimelor violenţei în familie,
 Centre de protecţie şi asistenţă a victimelor traficului de persoane şi a potenţialelor
victime ale trafiului de persoane,
 Centre de plasament,
 Centre de triere, etc.
c) Produsele activităţii masterandului stagiar

87
În cadrul practicii de master masterandul se încadrează în activitățile instituție – unității de
bază de practică, conformându-se regulamentului de activitate. Sub ghidarea managerului
instituției/specialistului-coordonator va participa la ședințe de consiliere a diferitor grupuri de
beneficiari, respectând legislația în vigoare.
La finalul practicii de specialitate masterandul prezentă: raportul cu privire la practica de
specialitate care conţine informaţii despre activitatea concretă pe care a desfăşurat-o, concluzii şi
sugestii de realizare a stagiului de practică; agenda practicii de specialitate care reflectă
observaţii asupra activităţii instituţiei-bază; referinţă / fişă de evaluare cu privire la activitatea
masterandului-stagiar, semnată de reprezentantul unităţii de practică ce a realizat funcţia de
mentor (îndrumător); proiecte ale activităţilor realizate.
Totodată, masterandul realizează cercetarea cu caracter teoretic şi/sau aplicativ stabilind
eventual problema cercetării, frecventează consultaţiile conducătorului ştiinţific, prezentă
rezultatele activităţii de cercetare conform graficului stabilit în comun.
La evaluarea finală, stagiile de practică se apreciază cu note, ţinând cont de referinţa
coordonatorului din cadrul unităţii-baza de desfăşurare a practicii despre activitatea
masterandului-stagiar, calitatea susţinerii publice a raportului, rezultatele realizării sarcinii
individuale, aprecierea conducătorului din cadrul Departamentului Ştiinţe ale Educaţiei.
Practica de master se încheie cu susţinerea preventivă a tezei de Master la Şedinţa Catedrei
Ştiinţe ale Educaţiei. În cadrul şediinţei masterandul prezintă rezultatele preliminare ale
cercetării care ar corespunde cu finisarea cadrului teoretic, experimentului
psihologic/psihopedagogic, prelucrarea cantitativă a datelor. Practica de master este evaluată cu
notă la susţinerea finală.
Cerinţe pentru alaborarea produsului (Vezi Anexa):
Grila de evaluare a produsului 1:
Criterii de Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător
evaluare (10-9) (8-7) (6-5) (4-1)
Gradul Teza de master Teza de master Teza de master Teza de master
corespunderii corespunde corespunde în corespunde nu corespunde
tezei de master completamente mare parte parţial specialităţii
specialităţii specialităţii specialităţii specialităţii solicitate
solicitate solicitate solicitate solicitate
Corespunderea Tema tezei de Tema tezei de Tema tezei de Tema de master
temei tezei de master master master nu corespunde
master esenţei corespunde corespunde corespunde esenţei
materialului esenţei esenţei esenţei materialului
lucrării materialului materialului materialului lucrării
lucrării lucrării în mare lucrării parţial
completamente parte
Corelarea temei Tema tezei de Tema tezei de Tema tezei de Tema tezei de
tezei de master master corelează master corelează master corelează master nu
cu cerinţele şi totalmente cu în temei cu parţial cu corelează cu
necesităţile cerinţele şi cerinţele şi cerinţele şi cerinţele şi
societăţii necesităţile necesităţile necesităţile necesităţile
societăţii societăţii societăţii societăţii
Prezentarea Materialul Materialul Materialul Materialul
materialului în prezentat în prezentat în prezentat în prezentat în
capitole capitole este total capitole este capitole este capitole este total
echilibrat suficient de parţial dezechilibrat
echilibrat dezechilibrat
Metodologia Metodologia Metodologia Metodologia Metodologia
cercetării cercetării este cercetării este cercetării este cercetării este
88
relevantă adecvată generală, fără neadecvată
scopului aspecte concrete
Completitudinea Prezentate Prezentate parţial Prezentate la Prezentate
datelor suficient de bine general, fără insuficient
experimentale, aspecte concrete
observaţiilor, etc.
Procesarea şi Procesarea şi Procesarea şi Procesarea şi Procesarea şi
analiza teoretică, analiza teoretică, analiza teoretică, analiza teoretică, analiza teoretică,
implicarea implicarea implicarea implicarea implicarea
critică, critică, critică, critică, critică,
interpretativă a interpretativă a interpretativă a interpretativă a interpretativă a
autorului autorului este autorului autorului la autorului
bună suficient de bună general, fără insuficientă
aspecte concrete
Noutatea Noutatea Noutatea Noutatea Noutatea
teoretică teoretică este teoretică este teoretică este teoretică este
relevantă expusă suficient expusă la expusă
de bine general, fără insuficient
aspecte concrete
Expunerea şi Concluziile sînt Concluziile sînt Concluziile sînt Concluziile sînt
argumentarea expuse bine expuse suficient expuse la expuse
concluziilor de bine general, fără insuficient
aspecte concrete
Completitudinea Completitudinea Completitudinea Completitudinea Completitudinea
surselor şi a surselor şi a surselor şi a surselor şi a surselor şi a
referinţelor referinţelor referinţelor referinţelor referinţelor
bibliografice bibliografice este bibliografice este bibliografice este bibliografice este
destul de suficientă parţială, lipsesc insuficientă, lipsa
consistentă unele surse / multor surse/
referinţe de referinţe de
valoare valoare
Corectitudinea Absolut corect Corect în temei Incorectitudini Număr mare de
stilistică şi parţiale incorectitudini
gramaticală a
textului tezei de
master
Corectitudinea Absolut corect Corect în temei Incorectitudini Număr mare de
perfectării parţiale incorectitudini
aspectului grafic
al tezei
Perfectarea Conform Cu abateri Cu abateri Nu sunt
generală a tezei cerinţelor nesubstanţiale de substanţiale de la respectate
regulamentare la cerinţele cerinţele cerinţele
regulamentare regulamentare regulamentare
89
Ghid privind perfectarea tezelor de master
Notă. În procesul elaborării Ghidului s-a ţinut cont de recomandările din „Ghidul
privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor" aprobat de Consiliul
Naţional pentru Acreditare şi Atestare al Republicii Moldova.
Teza de master este o lucrare ştiinţifică originală, ce are drept obiectiv evaluarea
competenţelor teranzilor de a efectua cercetări ştiinţifice, de a aplica cunoştinţe teoretice in
procesul de elaborare a unor soluţii practice specifice domeniului de formare profesională sau de
realizare a studiului de caz, de a redacta un material unitar care să cuprindă observaţii şi
concluzii proprii.
Teza de master se elaborează pe parcursul ultimului an al studiilor de master şi se
definitivează în cadrul practicii de master, care are drept scop consolidarea cunoştinţelor
teoretice, selectarea informaţiei necesare pentru elaborarea tezei de master şi, de asemenea,
obţinerea unor abilităţi in domeniul de specializare.
Aprobarea temei tezei de master

In vederea aprobării temei, masterandul prezintă şefului catedrei de specialitate o cerere
(vezi Anexa 1), în care se indică tema tezei de master aleasă şi conducătorul ştiinţific. Şeful
catedrei aprobă tema tezei de master şi conducătorul ştiinţific.
Nu există o ierarhie valorică a temelor propuse, fiecare temă permiţînd obţinerea notei
maxime, în condiţiile respectării condiţiilor şi cerinţelor stipulate.
Masterandul poate înainta propuneri către şeful catedrei de specialitate privind tematica
tezei de master, aceasta fiind examinată şi, după caz, aprobată la şedinţa de catedră şi Consiliul
Facultăţii. Se încurajează elaborarea tezelor de master la solicitarea practicienilor cu
implementarea rezultatelor obţinute.
Masterandul poate solicita schimbarea temei tezei o singură dată, dar nu mai tîrziu decît cu
3 luni pînă la susţinerea tezei în baza unei cereri depuse la catedra responsabilă.
Activitatea masterandului privind realizarea tezei de master

După aprobarea temei şi desemnarea conducătorului ştiinţific începe procesul de elaborare
a tezei de master, care include următoarele etape de bază:
• studierea surselor bibliografice conform temei alese. Analizînd literatura, masterandul
urmează să selecteze informaţiile care se înscriu în tema de cercetare şi să le structureze logic.
Adăugător, este necesar să se aleagă informaţia necesară pentru alcătuirea ulterioară a
bibliografiei: numele şi prenumele autorului, denumirea sursei, locul editării, editura, anul de
ediţie, paginile de unde s-a colectat informaţia etc.;
• elaborarea planului provizoriu al tezei şi întocmirea Graficului calendaristic de
executare a tezei de master (Anexa 2). Planul se elaborează sub egida conducătorului ştiinţific,
ulterior, odată cu documentarea detaliată la tema respectivă, se va întocmi planul definitiv.
Graficul calendaristic de executare a tezei de master se prezintă spre aprobare şefului de catedră
şi se anexează la varianta finală a tezei;
• culegerea, prelucrarea şi sistematizarea informaţiilor cu caracter practic (realizarea
demersului experimental);
• pregătirea părţii textuale a tezei, elaborarea capitolelor;
• prezentarea tezei de master conducătorului ştiinţific înainte de copertare, pentru ca acesta
să aibă posibilitatea să facă observaţiile ce impun completări şi/sau modificări ce ar îmbunătăţi
calitatea tezei;
• imprimarea şi copertarea unui exemplar al tezei de master;
• depunerea, în termenul stabilit, la catedra de specialitate, a unui exemplar al tezei de
master, precum şi versiunea format electronic al acesteia (pe CD).
90
Studentul, în calitate de autor, este singurul răspunzător pentru exactitatea şi
veridicitatea tuturor datelor prezentate în lucrare.
Rolul condcătorului ştiinţiinţific în realizarea tezei de master

Pe parcursul elaborării tezei de master, fiecare masterand este asistat/indrumat de un
conducător ştiinţific. Conducător al tezei de master poate fi desemnat un profesor universitar,
conferenţiar universitar din cadrul catedrelor de specialitate. Conducătorul ştiinţific al tezei de
master are următoarele obligaţii:
• coordonează elaborarea de către masterand a planului tezei de master;
• consultă masterandul ori de cate ori acesta solicită, în orele de serviciu;
• apreciază calitatea conţinutului capitolelor elaborate şi face observaţii şi sugestii de
completare sau de reconsiderare, dacă este cazul;
• evaluează periodic stadiul îndeplinirii obiectivelor de etapă, semnand în graficul
calendaristic la compartimentul "Vize de executare";
• analizează conţinutul integral şi forma finală a tezei, întocmind în baza variantei finale a
tezei "Avizul asupra tezei de master".
Deoarece teza de master este o lucrare personală a cărei responsabilitate revine studentului,
conducătorul ştiinţific asistă şi susţine studentul, fără a impune unele idei neacceptate de către
student.
La finalizarea tezei de master, conducătorul ştiinţific analizează conţinutul tezei şi
corespunderea acesteia cu cerinţele înaintate de Ghid, întocmind un aviz în care menţionează
aspectele pozitive, dar şi obiecţiile şi neajunsurile, evaluand, totodată, cu notă teza prezentată.
În caz de plagiat, conducătorul ştiinţific va consemna acest fapt în avizul său şi va propune
neadmiterea tezei de licenţă la susţinere.
Structura, conţinutul şi volumul tezei de master

Teza de master este structurată pe capitole şi include următoarele elemente obligatorii
Pagina de titlu
Pagină de titlu se perfectează conform Anexei 3 şi va conţine:
• denumirea instituţiei de învăţămant (Universitatea de Stat din Moldova);
• denumirea facultăţii şi a catedrei de specialitate;
• numele şi prenumele masterandului;
• denumirea (titlul) tezei de master;
• menţiunea "Teză de master";
• cifrul şi denumirea specialităţii;
• avizul de admitere la susţinere a şefului de catedră (cu spaţiul rezervat pentru semnătură);
• menţiunea „Autor" cu indicarea numelui, prenumelui masterandului, grupa academică şi
forma de studii (cu spaţiul rezervat pentru semnătură);
• date despre conducătorul ştiinţific (nume, prenume, titlul ştiinţifico-didactic) (cu spaţiul
rezervat pentru semnătură);
• locul (Chişinău) şi anul elaborării tezei de master.
În „Cuprins" sunt menţionate toate capitolele şi paragrafele tezei de master cu precizarea

paginilor la care acestea pot fi găsite.
Pentru o mai simplă identificare a componentelor structurale ale lucrării se recomandă o
codificare standard de următorul tip:
- cifre latine (I, II) pentru capitole (Capitolul I, ...)
- cifre arabe, adăugate după punct la numărul capitolului, pentru subcapitole: 1.1., 1.2.,
1.3., ..., 2.1., 2.2, ..
- cifre arabe adăugate după punct la numărul de ordine al subcapitolului, pentru
subsubcapitole: 1.1.1., 1.1.2., etc. (Model, vezi Anexa 4)
Compartimentele tezei de master
91
Nr.ord. Denumirea compartimentelor Volum, pagini, format A4,
font 12, interval 1,5
1. Foaia de titlu 1
2. Cuprins 1
3. Adnotare (în limbile română (rusă) şi engleză) 2 (3)
4. Introducere 3-4
5. Capitolul I (Abordarea teoretică) 20-22
6. Capitolul II (Abordarea teoretică) 20-22
7. Capitolul III (Demersul experimental) 14-15
8. Concluzii generale şi recomandări 1-2
9. Total pagini 65-72
10. Bibliografie Nu mai puţin de 30 surse
Anexe Nu se limitează
Adnotare
În adnotare se prezintă numele de familie, prenumele autorului, titlul tezei, localitatea, anul
perfectării, structura tezei (de exemplu, introducere, două capitole, concluzii generale şi
recomandări, bibliografie din 30 surse, 2 anexe, 40 pagini de text de bază (pînă la Bibliografie), 2
figuri, 4 tabele), cuvintele cheie. Se descriu următoarele compartimente: scopul şi obiectivele
cercetării, valoarea teoretică şi valoarea aplicativă a cercetării.
Adnotarea se prezintă în două limbi: română şi engleză, fiecare fiind prezentată pe o
singură pagină a foii. În cazul tezelor de master elaborate în limba rusă, "Adnotarea" va fi scrisă
în limbile: română, rusă şi engleză.
În Introducere Se descrie actualitatea şi importanţa problemei abordate, obiectul, scopul,

ipoteza şi obiectivele cercetării, metodele de cercetare, importanţa teoretică şi valoarea aplicativă
a cercetării, baza experimentală a cercetării, sumarul compartimentelor tezei.
Capitolul I şi II va conţine analiza materialelor ştiinţifice la tema tezei de master publicate
în ţară şi peste hotare. Se va insista pe publicaţiile din ultimii ani.
În Capitolul III va fi descrisă metodologia cercetării, prezentate realizarea experimentului
la toate etapele sale şi rezultatele cercetării experimentale în formă de tabele, diagrame,
histograme.
Fiecare capitol al tezei se finalizează cu concluzii.
În compartimentul Concluzii generale şi recomandări vor fi expuse rezultatele obţinute
de autor şi evidenţierea contribuţiei proprii a acestuia. Concluziile generale ale cercetării apar ca
o subliniere a ideilor şi soluţiilor de bază pe care autorul le susţine şi le dezvoltă. Recomandările
se prezintă sub formă de sugestii.
Bibliografia
Bibliografia indică volumul şi calitatea documentării teoretice a masterandului. În lista
bibliografică vor fi inserate doar lucrările consultate, indiferent de natura lor primară. Nu se
permite indicarea titlurilor care nu au fost consultate. De asemenea, toate sursele citate în textul
lucrării trebuie să se regăsească în lista bibliografiei. Lista cu referinţe bibliografice trebuie să
conţină nu mai puşin de 30 de titluri bibliografice.
Bibliografia tezei se recomandă a fi aranjată în ordinea alfabetică a autorilor, iar în lipsa
menţionării acestora (în cazul culegerilor), în ordinea alfabetică a titlurilor. Fiecărei referinţe
bibliografice i se atribuie un număr de ordine urmat de punct. Lucrările cu numerele de ordine
respective se scriu una sub alta, indicîndu-se toate elementele componente ale unei referinţe
bibliografice.
O monografie, o culegere de articole, un manual, o antologie trebuie să conţină
următoarele elemente:
92
1. Autorul. În lista bibliografică el se indică începînd cu numele de familie şi mai apoi
iniţiala prenumelui. Prenumele autorului se trece integral atunci cînd inţiala ar duce la unele
confuzii, iar iniţiala prenumelui tatălui se trece cînd sunt autori cu nume şi prenume identice.
Dacă publicaţia are doi sau mai mulţi autori, între numele lor se pune virgula, iar după numele
ultimului punct. Cînd sunt mai mult de trei autori, pot fi notate numele tuturor autorilor, sau
numele primului autor urmat de cuvintele în forma prescurtată „ş.a.”.
2. Titlul lucrărilor în listele bibliografice se reproduce după cum figurează în publicaţia
consultată sau citată în text (în limba şi cu alfabetul în care este editată). Se recomandă a se
adăuga după punct şi subtitlul, dacă lucrarea îl are, deoarece poate oferi informaţie esenţială, o
precizie asupra conţinutului lucrării. Toate cuvintele din titlurile lucrărilor în limba engleză (în
afară de prepoziţii, conjuncţii şi articole) se scriu cu majuscule.
3. Numărul volumului citat sau consultat se notează prescurtat prin (Vol.1.) prin cifre
arabe.
4. Editorul, redactorul, coordonatorul, se indică după o bară oblică [/].
5. Ediţia lucrării, dacă este menţionată, se notează prin abreviere după o bară oblică [/].
6. Denumirea localităţii (pentru bibliografia dată în limba rusă) este precedată de o linie de
pauză [-]. Locul publicării lucrării nu se prescurtează, excepţie făcînd denumirile oraşelor ruseşti:
Москва (М.), Санкт Петербург (СПб)
7. Cuvîntul „Editura” se omite în cazurile, cînd acest cuvînt nu este parte din denumirea ei.
De exemplu: Iaşi: Polirom; Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
8. Anul ediţiei lucrării urmează după denumirea editurii.
9. Numărul total de pagini al lucrării consultate şi menţionate în Bibliografia tezei urmează
după anul ediţiei şi se indică după punct.
Articolele înserate în culegerile de articole şi diverse ediţii periodice sunt prezentate în
felul următor:
1. Autorul şi 2. Titlul rămîn neschimbate.
2. Denumirea culegerii de articole sau a ediţiei periodice urmează după autorul şi titlul
articolului şi titlului articolului se plasează dup o bară dublă [//].
Referinţele la sursele bibliografice se indică în paranteze pătrate, inserate în text, de
exemplu [5]. Dacă sînt citate anumite părţi ale sursei, după indicele bibliografic se indică şi
pagina, de exemplu [5, p.27].
Exemple de publicaţii:
1. Bodrug-Lungu V. Violenţa domestică prin prisma politicilor integrate // STUDIA
UNIVERSITATIS MOLDAVIAE, 2017, nr.5(105), p.22-25.
2. Enăchescu C. Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Iaşi: Polirom, ediţia a II-a, 2007.
475 p.
3. Guţu V. Priorităţi în procesul educaţional din Republica Moldova: politici şi
management. În: Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Priorităţi actuale în
procesul educaţional”, Chişinău, 2011, p.5-15.
Anexe. Alături de segmentul structural de bază, teza de master, în funcţie de specificul ei,
poate conţine anexe, în care vor fi cuprinse probele aplicate, tabele cu date individuale, diverse
liste, desene, fotografii care nu sunt obligatorii în text. La acestea se va face trimitere vu
indicaţii, precum (vezi Anexa 1). Anexele nu se includ în volumul lucrării.
Cerinţe referitoare la redactarea tezei de master

 Exigenţe de editare
• Teza se editează computerizat pe hartie albă, format A4, pe o singură parte a foii.
• Teza de master se perfectează folosindu-se fontul Times New Roman cu dimensiunea de
12 pt. Spaţiul între rînduri este de 1,5 intervale. Textul se nivelează după ambele campuri
laterale.
93
• Paginile tezei au următorul cîmp: în stînga - 30 mm, sus - 25 mm, în dreapta – 15 mm, jos
- 25 mm.
• Titlul capitolelor sunt scrise cu litere majuscule (font 12 pt., bold, centrat), a paragrafelor
— cu litere mici, în afară de prima literă (font 14 pt., bold, centrat). După denumirea capitolului
sau a paragrafului nu se pune punct. Capitolele se numerotează prin cifre romane, iar paragrafele
cu cele arabe.
Fiecare capitol începe din pagină nouă, paragrafele urmează succesiv. Sublinierea titlurilor
nu se admite.
• Toate tabelele, formulele, figurile (desene, diagrame etc.) se numerotează, indicîndu-se
numărul capitolului şi numărul de ordine a acestuia. De exemplu, Tabelul 1.2 (tabelul doi din
capitolul intai).
• Denumirea tabelului se amplasează de asupra tabelului, iar a figurii - sub figură.
Toate paginile tezei se numerotează, începînd cu pagina de titlu şi terminînd cu ultima
pagina, fără a admite lipsa acestora sau repetarea lor. Pe pagina de titlu nu se pune numărul
paginii. Numărul paginii se indică pe cîmpul din dreapta paginii jos.
• In mod obligatoriu, se utilizează literele cu diacritice specifice limbii romane (ă, â, î, ş, ţ
şi majusculele lor).
Semnele de punctuaţie (".", "?", "!") sunt urmate în mod obligatoriu de un spaţiu.
Nu sunt acceptate prescurtări ale cuvintelor.
În teză nu se admit însemnări, corecţii, conturări de litere, ştersături, pete, adăugări la
pagină etc.
Imprimarea tezei pe hartie trebuie să fie calitativă. Literele, semnele, formulele, figurile
trebuie să aibă aceeaşi intensitate pe parcursul randului, paginii, lucrării in ansamblu, iar indicii
formulelor trebuie să fie lizibili. Se recomanda a tipări teza la imprimantă laser.
Teza se leagă prin copertare (copertă tare) într-un singur exemplar.
 Recomandări stilistice
Cercetarea obiectualizată în lucrările ştiinţifice (tezele de masterat) capătă formă explicită
prin redactarea textului. În această formă lucrările se aduc la cunoştinţă publicului, specialiştilor,
conducătorului şi membrilor catedrei, comisiei, care vor da apreciere finală.
Prin redactare trebuie atinse obiectivele atinse iniţial, trebuie de făcut înţeles mesajul,
respectiv realizările cercetării şi modul în care acestea au fost atinse.
Textul obţinut după redactare este esenţial în actul comunicării rezultatelor cercetării. În
funcţie de competenţele de exprimare, de calităţile cercetătorului, textul poate favoriza sau
dezavantaja comunicarea, poate aduce un cîştig sau o ratare a autorului prin nota, aprecierea pe
care acesta o poate obţine.
Prin redactarea textului lucrării se urmăreşte comunicarea corectă a mesajului, care este
acoperit prin rezultatele obţinute în cercetare în maniera în care acestea au fost atinse. Atingerea
acestui scop poate fi realizată prin respectarea condiţiilor de redactare a textului lucrării.
1. Rigurozitatea este realizată prin enunţuri exacte, corecte şi conforme cu sensul avut în
vedere prin mesajul dorit. Rigoarea presupune o bună stăpînire şi folosire a elementelor
conceptuale şi metodologice, o interpretare corectă şi precisă a datelor, determinărilor şi
rezultatelor obţinute la fiecare etapă şi în finalul lucrării.
2. Coerenţa vizează atît logica tratării problemei, cît şi aspectele de ordin lingvistic al
lucrării. Textul trebuie să ajute la înţelegerea mesajului ştiinţific, să fie în acord cu
principiile şi normele lingvistice şi gramaticale ale limbii în care este scrisă lucrarea.
3. Integritatea este o condiţie care impune textului obligativitatea de a realiza o abordare
integrală a cercetării intreprinse, de la alegerea temei şi lansarea ipotezei, pînă la
obţinerea şi interpretarea rezultatelor.
4. Eleganţa stilului prin care se realizează combinarea între estetica textului şi modul
personal (original), concret, adaptat de expunerea acestuia. Prin stilul prezentării textul
capătă o amprentă personală, în măsura în care este dominat de preluări, citate şi nu
94
este realizat prin compilare sau combinare de texte din alte lucrări. Textul este elegant
în raport cu stilul, dacă poate fi parcurs uşor, provocînd cititorului plăcerea lecturii. În
cazul unei lucrări cu caracter ştiinţific, eleganţa se traduce prin simplitate, laconism,
decenţă şi frumuseţea expresiei.
5. Corectitudinea vizează, în primul rînd, elemente de conţinut ştiinţifice şi, în al doilea
rînd, cele de formă a prezentării, corectitudinea textului. Este obligatoriu ca lucrarea să
fie îngrijită şi sub aspectul corectitudinii gramaticale şi stilistice, fapt care îi conferă un
plus de credibilitate.
6. Onestitatea este complementară stilului, apărînd ca o dimensiune a eticii şi deontologiei
cercetării. Cercetătorul trebuie să aibă descernămîntul să sublinieze în domeniu
contribuţiile celor mai importanţi autori care s-au preocupat de problematica studiată.
Onestitatea se traduce printr-o corectă trimitere la surse. Este recomandat ca elementele
proprii ale demersului, argumentele şi interpretările, precum şi rezultatele să fie
prezentate prin recursul la persoana întîi plural. Formele cu caracter pozitiv (s-a
realizat, s-a demonstrat, s-au adus argumente), precum şi invocarea directă a propriei
persoane (eu am realizat, am demonstrat, cercetarea mea, eu consider, în opinia mea
etc.) trebuie evitate.
 Exigenţe etice
Teza de master trebuie să reflecte integral munca masterandului. Toate sursele
bibliografice utilizate vor fi menţionate în lista bibliografică, în caz contrar, masterandul va fi
învinuit de plagiat. Prin plagiat se înţelege însuşirea integrală sau parţială a unei lucrări ştiinţifice
de altcineva, fiind prezentată drept creaţie personală, fără indicarea autorului. De asemenea, nu
este admisă utilizarea tabelelor şi figurilor, fără a face referinţe la autor.
Procedura de admitere la susţinerea tezelor de master

Teza de master semnată de către masterand şi conducătorul ştiinţific se prezintă cu o lună
înainte de susţinere la catedră pentru înregistrare.
Teza de master trebuie să fie însoţită de "Avizul" conducătorului ştiinţific şi "Graficul
calendaristic de executare a tezei de licenţă" semnat de conducătorul ştiinţific şi masterand şi
şeful de catedră.
Şeful catedrei, după analiza materialelor prezentate, semnează admiterea sau respingerea la
susţinerea tezei de master.
Susţinerea tezei de master

Tezele de master admise spre susţinere sunt prezentate în faţa Comisiilor pentru examenul
de master, componenţa căreia este aprobată prin ordinul rectorului Universităţii de Stat din
Moldova.
Susţinerea lucrării este publică. Masterandului i se oferă 10 - 15 min. pentru prezentarea
tezei de master. Comunicarea verbală cu privire la teza de master poate fi însoţită de ilustrarea
celor mai importante aspecte pe slide-uri. În scopul utilizării eficiente a timpului rezervat
prezentării, se recomandă ca masterandul să elaboreze un plan de expunere a raportului, care ar
conţine date privind:
• tema tezei şi actualitatea ei;
• scopul şi obiectivele;
• baza ştiinţifico-metodologică;
• rezultatele cercetării (date concrete);
• contribuţia proprie;
• încheiere.
După prezentarea raportului, masterandul răspunde la întrebările membrilor Comisiei.
Răspunsurile trebuie să fie clare, succinte şi la subiect, iar masterandul trebuie să demonstreze
atat o bună pregătire generală la profil, cat şi o pregătire bună la tema tezei de master.
95

Curricula

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curricula

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

CONSILIERE PENTRU PROBLEME DE FAMILIE

Responsabil de program: Aprobat:

Nota de prezentare a programului de masterat profesional „Consiliere pentru

Finalităţile de studiu ale programului pentru Specialitatea Consiliere în probleme de

CALENDARUL UNIVERSITAR/GRAFICUL PROCESULUI DE INSTRUIRE

UNIVERSITY CALENDAR / TRAINING PROCESSING GRAPHIC

CONŢINUTUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

FORMA DE EVALUARE FINALĂ A PROGRAMULUI DE STUDII/

DISCIPLINE LA LIBERA ALEGERE/COURSES ON FREE CHOICE

Total/ Totally 300 3 3 2 10

MINIMUM CURRICULAR / PRERECHIZIT PENTRU PROGRAMUL DE MASTER

METODOLOGIA CERCETĂRII ŞI STATISTICA APLICATĂ ÎN

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. d/o Ore

III.COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

1. Enăchescu C. Tratat de teoria cercetării ştiinţifice. Iaşi:Polirom, 2007

disciplinei disciplinei de disciplină inclusiv

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

Subiectul I. Probleme introductive. Familia din perspectivă sociopsihopedagogică.

generale ale educaţiei, forme; metode; strategii

educaţiei pentru familie; familiei în educaţia şi pregătirea pentru

VI. Sugestii metodologice de predare-învățare-evaluare

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

III. Competenţe profesionale și finalități de studiu

IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

VI. Sugestii metodologice de predare-învățare-evaluare

disciplinei disciplinei de disciplină inclusiv

F.01.O.04 Tendinţe în Cheianu- I 150 30 15 105 E 5

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

VI. Sugestii metodologice de predare-învățare-evaluare

1. Analiza Situației Populației în Republica Moldova. – Chişinău, 2016

S.02.O.05 Psihoterapii Svetlana III 300 30 30 240 Ex. 10

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ȘI FINALITĂȚI DE STUDIU

Disciplina Psihoterapii de familie permite masteranzilor să dezvolte următoarele competenţe

1. Cunoaşterea tendinţelor şi abordărilor consilierii familiale pe plan mondial şi naţional;

Finalitățile de studiu ale disciplinei Psihoterapii de familie sunt următoarele:

1. Cunoaşterea, aplicarea şi integrarea concepției și principiilor terapiei sistemice de familie

IV. UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

Subiectul 3. Evaluarea ți diagnoza în terapia de familie

Subiectul 4. Terapia de familie structurală

Subiectul 5. Terapia strategică de familie

Subiectul 6. Terapia comunicațională de familie

Subiectul 7. Terapia de familie de tip experienţial

Subiectul 8. Terapia transgeneraţională de familie

Subiectul 9. Terapia de familie centrată pe soluții

Subiectul 10. Terapia colaborativă

Nr. Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE

Specificul cursului şi particularităţile repartizării orelor pe unităţi de învăţare determină demersul

VII. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ

Codul Denumirea Responsabil Total ore

S.02.O.06 Consilierea Cuzneţov II 300 30 30 240 E 10

II. Tematica și repartizarea orientativă a orelor

17. Procesul de consiliere psihopedagogică a părinţilor şi 4 4 40

III. Competenţe profesionale și finalități de studiu

VI. Sugestii metodologice de predare-învățare-evaluare