REPERE BIOGRAFICE

*nascut la Zurich in anul 1746

*urmeaza cursurile de la Collegium Carolinum pentru a deveni pastor
*devine membru al Societatii Helvetice
*infiinteaza ferma de laNeuhof in 1770
*in 1774 la Neuhof este infiintat un asezamant socio-educativ.Aceasta functioneaza pana in anul 1780
*dupa revolutia burgheza din Elvetia ,conduce un orfelinat la Stanz
*coordoneaza o scoala elementara in Burgdorf.Aici deschide in 1801 Institutl de educatie
*in 1805 se muta laYverdon unde conduce un institute pentru fete si unul pentru baieti, precum si scoala de pregatire a invatatorilor
*in 1818 ,la 72 de ani deschide la Clindy o scoala pentru saraci,dar prestigiul ei e atat de mare ,incat se va uni cu Institutul din
Yverdon.
*in 1826 e ales presedinte al vechii Societati Helvetice
*moare la 17 februarie 1827 in localitatea Brugg si e inmormantat in satul Birr langa Neuhof

CONCEPTIA PEDAGOGICA

-scopul educatiei e dezvoltarea e dezvoltarea fortelor interne specifice naturii umane.Acesta dezvoltare trebuie sa se sprijine pe iubire si credinta,numai astfel
fiind posibila cultivarea umanitatii in orice om.
-e increzator in puterea educatiei.Omul la nastere nu e perfect ,el poate deveni astfel numai prin exercitarea unor influente corespunzatoare.

OMUL DEVINE OM NUMAI PRIN EDUCATIE

-teoria educatiei elementare cuprinde:

 * teoria educatiei fizice
* teoria educatiei morale
* teoria educatiei intelectuale
* teoria educatiei prin munca

OPERE

"Orele de seara ale unui sihastru"

"Leonard si Gertruda"
"Cercetarile mele asupra mersului naturii in dezvoltarea neamului omenesc'
"Cum isi invata Gertruda copiii"
"Manual pentru a invata silabisirea si citirea"
"Despre instructia populara si industrie"
"Cantecul lebedei"

TEORIA EDUCATIEI MORALE

-scopul educatiei morale e formarea umanitatii

-este realizata in familie si scoala
-e bazata pe sentimentele de dragoste ale copilului fata de mama. In legatura cu aceste sentimente se dezvolta increderea,recunostinta etc.
-pe aceasta baza afectiva se formeaza deprinderile morale iar apoi sunt stabilite si insusite maximele morale.

TEORIA EDUCATIEI PRIN MUNC A

• Pestalozzi a elaborate oteorie a unei imbinari echilibrate a muncii cu instructia

• Expune proiectul unei "scoli a munci" destinata copiilor saraci pentru ca acestea sa-si poata castiga in mod demn existenta
• Propune evitarea specializarii inguste si asigurarea unei dezvoltari multilaterale

TEORIA EDUCATIEI FIZICE

• scopul ei devoltarea fortelor fizice

• Pestalozzi e considerat intemeietor al exercitiilor libere
• e bazata pe miscarile naturale ale organismului
• Pestalozzi propune exercitii pentru formarea deprinderilor de munca.

TEORIA EDUCATIEI INTELECTUALE

• functia scolii e dublaiformare si informare

• elemental essential al invatarii e metoda,iar esenta metodei e intuitia
• elementele simple ale intuitiei sunt:

1. numarul
2. forma
3. numele
• teoria invatamantului elementar sta la baza dezvoltarii metodicilor invatamantului primar:
1. invatarea cititului incepe cu eel mai simplu element:sunetul,continuandu-se apoi cu literele, silabele, cuvintele ...
2. invatarea scrisului e precedata de exercitii de desen si elemente grafice
3. dezvoltarea vorbirii si a gandirii este legata de intuitie

Johann Heinrich Pestalozzi

S-a nascut la 12 ian 1746 la Zurich in cartierul numifdin fota portii de tei".Dupa moartea tatalui sau Pestalozzi a simtit asupririle vietii,avand o
aproape pe mama sa si pe fata de serviciu. Copilaria si perioada de studii pe mama sa care mi s-a mai casatorit ,si s-a dedicat cresterii si educatiei
copiilor.
Din cauza stramtorarii materiale,copiilor le-au fost interzise pana si jocurile cu alti copii,spre a nu se rupe hainele si ghetele.Astfel,micul
J.H.Pestalozzi a crescut in "odaia de locuif'si era pazif'ca o oaie in staul",neputand sa participle la jocurile si tainele copiilor."Am vazut lumea prin
prisma odaii de locuit a mamei mele si in aceeasi ingustime a vietii mele de scolar;adevarata viata omeneasca mi- a fost aproape tot atat de
straina,ca si cum nu as fi apartinut lumii in care traiam.Credeam ca toata lumea e eel putin tot atat de buna si de demna de incredere ca si mine."

Incep sa se contureze principalele trasaturi de caracteno fire blanda ,deschisa,sociabila,plina de incredere aproape naiva in bunatatea oamenilor,care nu
o data a fost exploatata mai tarziu,si in acelasi timp se manifesta de timpuriu un simt profund pt adevar,pt dreptate,pt onoare si moralitate.
Cu toate greutatile materiale,Pestalozzi a primit o educatie de care se bucurau in acelasi timp numai copiii familiilor privilegiate.J.Pestalozzi a fost
trimis la o scoala elementara germana numita ,,Scoala oraseneasca".Metodele folosite in scoala pastrau inca un pronuntat caracter medieval. Tot
invatamantul primar se reducea la memorizare,care in nici un caz nu putea stimula interesul si gandirea copiilor.Dupa 3 ani de inv. elementar
,Pestalozzi trece la scoala medie latina,care cuprindea 5 clase si dura 7ani.In 1761 trece la ,,Collegium humanitatis",scoala cu o durata de2 ani,avand
ca scop initierea mai adancita in studiul limbiilor clasice in vederea pregatirii pt inv superior.
In 1766 apare primul sau articol,inspirat de un episod din viata spartana.Pestalozzi a facut din aceasta o scena dramatica,vie si impresonanata,care
se incheie cu o serie de reflectii cu privire la situatia politica din Zurich,unde domnea oligarhia si in numele intereselor patriei cheama la distrugere
tiraniei.

INCEPUTUL ACTIVITATII PEDAGOGICE

Inters de la Zurich,P. incearca sa -si concretizeze planul si o data cu acesta incepe o periada noua in activitaea lui.La 30 sept 1769 se casatoreste cu
Ana si pleaca la tara.Impreuna ,printre problemele financiare traiesc bucuria de a avea un copil pe nume Jackeli in 1770 ,a carui educatie o expune
mai tarziu in ,,Jurnalul lui Pestalozzi despre ed. fiului sau"Sunt primele insemnari de pedagogic practica.
Spre deosebire de Rousseau ,P considera ca nu poti lasa totul pe seama desfasurarii naturale,trebuie sa intervina ascultare ca rezultat al legaturii
stranse de incredere intre tata si fiu,intre educator si elev.
In 1774 Pestalozzi se hotaraste sa reia vechiile sale planuri cu privire la ed. copiilor saraci de la tara,in special al copiilor orfani.Organizeaza la
Neuhof'Institut pt saraci". Activitatea pedagogica desfasurata aici timp de aproape 6 ani 1 a facut cunoscut in cercuri mai largi.La organizarea acestui
institut a fost stimulat si de asa numitele"scoli industriale".
Este foarte probaabil ca ,inspirat de aceste scoli,el a elaborat planul infiintat planul infiintarii unei institutii de ivatamant,unde sa fie primiti copiii cei
mai necajiti,orfani si saraci,care,o data cu invatatura ,sa munceasca si sa asigure prin rodul muncii lor cheltuielile de intretinere,iar mai tarziu sa aduca
si venituri.Institutia creata de el avea drept scop"educarea saracului pt saracie",intelegand prin aceasta ca instructia ce se da unui copil sarac trbuie sa
corespunda cu conditiile lui de viata.(prin munca) ,,Foloseam munca la camp,torsul,imbinarea instructiei cu munca,aritmetica si invatarea pe de rost
in timpul torsului precum si ex de calcul mintal."
Scoala trebue sa pregateasca pt viata ,sa oglindeasca toate aspectele ei,numai inacest fel ea poate deveni un mijloc puternic de transformare a
vietii.In toate lucrarile,el strabatea ideea ,ca un fir rosu,ca masele populare in care se ascund forte creatoare,inabusite de saracia materiala si de
oprimarea politica,pot fi si trebuie sa fie ajutate printr-o buna organizare a inv elementar.

LUCRARI ELABORATE DE PESTALOZZI

-,,Ora de seara a unui sihastru'
-,,Leonard si Gertruda"
-,,Christoph si Elsa"
-,,Despre legislatie si pruncucidere"
-,,Figuri pt abecedarul meu"
-,,Schita unui memoriu despre lagatura dintre educatia profesionala si scolile elementere"
-,,Da sau nu"
-,,Cercetarile mele asupra mersului naturii in dezvoltarea genului uman"
Pestalozzi avea incredere in puterea educatiei"Omul devine om numai prin educatie"dar,"numai o educatie care sa piece de la natura omului si
sa fie -conforma cu natura sa"
Pestalozzi foloseste notiunea de ,,mediu","relatii exterioare"ca si alti ganditori din perioada premarxista,in sens foarte restrans.El le raporteaza in
primul rand la familie ,sub influenta careia se pun bazele moralitatii omului si a conduitei sale viitoare.Desi accentueaza influenta mediului asupra
formarii omului,el nu uita sa precizeze in"Cercetarile mele..."ca si mediul este influentat de om.
ACTIVITAEA PRACTICA PEDAGOGICA OGLINDITA IN SCRIERILE SALE
Pe langa educatia morala, Pestalozzi acorda o deosebita atentie inv. ,insa de data aceasta abordeaza problema de pe pozitie pedagogica noua si
cu alte perspective .
Problema institutiei ca mijloc de educatie o dezvolta pt. prima data in ,,Scrisoare catre un prieten asupra sederii sale la Stans" .
P.scrie"Metoda mea ,in sensul propiul acestui cuvant, este metoda pt. saraci si este deosebit de apta pentru a face dezvoltarea capacitatilor lor
naturale in mare masura ,pentru a-i da posibilitatea de a se regasi in el insusi,sa se realizeze dezvoltarea lui in masura in care ii permite starea lui
sociala si capacitatilor sale".
Teoria instructiei elementare constituie marea contribute a lui P. la fundamentarea stiintifica a scopului, continutului si mijloacelor aceste
instructii prin care fiecare om, aflat in conditiile materiale si sociale cele mai grele ,are dreptul si trebuie sa ajunga la dezvoltarea fortelor sale fizice
,intelectoale si morale.Copilului ii sunt proprii dispozitii si forte interne, si educatorul trebuie sa cunoasca legile dupa care se dezvolta aceste forte.
Pentru dezvoltarea organelor vorbiri si a auzului el folosea mult rostirea tare ,ceea ce ducea la deprinderea ritmului unei propoziti sau fraze.El
a combatut invatarea aritmetici prin exercitii de memorare,cerand ca orice calcul sa se bazezepe ituitie si ratiune,pentru dezvoltarea gandiri.

RETRAGEREA LA NEUHOF
P. se imbolnaveste grav,se stinge dige din viata la 17 feb, 1827,corpul sau fiind inmormantat in
curtea scoli din Birr.
PESTALQZZI IN SCOALA SI PEDAGOGIA DIN ROMANIA
Gandirea lui Pestalozzi a constituit unul din izvoarele sanatoase care ,coborand de sub poalele
Alpilor si croindu-si matca pri numeroase tari Europene,a ajuns si pe pamantul
Romaniei.Aproape doua secole ,ideile inaintate ale lui Pestalozzi cu privire la necesitatea
realizari unei educatii,ca si mijloacele de realizare a acestora,au luminat calea si a incalzit inima
adevaratilor educatori.

JURNALUL LUI PESTALOZZI DESPRE EDUCATIA FIULUI SAU

(27 ianuarie -19 februarie 1774)
,,1-am aratat apa care curge licarind din deal.Acest lucru i-a placut... .Ii spuse numele unor animale,cum sunt cainele si pisica.De cele mai multe ori
raspundea corect,iar cand gresea o facea cu un zambet al sau propriu,care se lasa sa se inteleaga ca a facut-o cu intentie.Acest refiiz de a raspunde
corect mi se pare o incercare glumeata de a vedea efectul capriciului sau si cum ar trebui sa faca pe viitor ca lucruriile sa se aranjeze dupa bunul sau
plac,ceea ce impune o supraveghere riguroasa.Il cam plictisea sa silabiseasca,dar fiindca imi propusesem neaparat sa 1 preocupun anumit timp,si
aceasta zilnic,incat sa fie nevoit sao faca chiar contra vintei sale,m-am hotarat sa-1 oblig cu cea mai mare severitatesa simta aceasta nevoie chiar de la
inceput.............Astazi notez o observatie asupra unui obiect al copilului meu care pune intr-o
lumina frumoasa deprinderilelui si idatoririle mele educative."

O RUGAMINTE CATRE IUBITORII DE OAMENI SI BINEFACATORI.

PENTRU UN SPRUIN BINEVOITOR DAT UNEI INSTITUTII .CU SCOPUL DE A
OFERI UNOR COPII SARMANI INTR-O CASA LA TARA.EDUCATIE SI MUNCA

........."E multa vreme de cand am crezut ca si copiii mai mici ar putea sa-si castige,prin
munca redusa si in conditii favorabile,de timpuriu si singuri,intretinerea,iar unele avansuri necesare pt amenajari si pt acoperirea pierderii din
perioada de ucenicie putand fi acoperite……Pe baiatul parasit sau pe fata parasita,amenintati sa devina vagabonzi,sau poate
pungasi,si eare,fara ajutorsi fara conducere erau destinati mizeriei si vietii lipsite de familie si pierduti si pt ei,si pt patrie,pe acestia am vrut sa-i
salvez,sa le dau o educatie in vederea unei vieti folositoare si active."

SCRISORI CATRE D-L N.E.T.DESPRE EDUCAREA TINERETULUI

SARAC DE LA TARA
................"Am crezut intotdeauna ca azilul pt saraci in educarea orfanilor ar fi eel mai
indicat.Saracul este in cele mai multe cazuri sarac,deoarece nu a fost educat pt a-si satisface
trebuintele sale................
Linistea,placera ,bogatia nu due spre activitate;belsugul nu duce spre cercetare;invatatura despre
recunostinta datorata nu face pe nimeni de la sine muncitor;visurile sensibile de la bine nu
intaresc ,daca copiii coboara de la situatiile bune si tihnite ale filantropiei la situatia,desigur mai
grea,de a incepe o munca de jos si intr-o stare care incepe in saracie......................"
 SCRISOAREA A TREIA A DOMNULUI PESTALQZZI DESPRE INSTITUTUL DE SARACIE LA
TARA

.........."Eu sunt ,Dumnezeu o stie,foarte sensibil la adevaratele trebuinte ale oamenilor.Ca sa le

pot satisface la copiii mei ,este desigur cea mai puternica dorinta a sufletului meu.Insa situatia
mai ales la inceputurile ei,cere economie,chibzuinta..................Aceste greutati sunt foarte insemnate
mai ales cand multi parinti si multe rude nerusinate si nerecunoscatoare locuiesc in apropierea institutiei si cand adeseori au loc astfel de scene
provocatoare chiar in fata copiilor….. Cat de mult s-ar transforma in bucurii pierderile,toate jertfele si toata
suferinta.Cat de mare este speranta mea,multumirea si adoratia pt parintele tuturor oamenilor,pt
ajutorul pe care mi l-a trimis,precum si recunostinta si lacrimi binefacatorilor care ma aproba si
imi usureaza calea spre acest tel final....................."

FRAGMENT DIN ISTORIA PARTII CELEI MAI DE JOS A OMENIRII

......."Un al doilea la care sper foarte mult mult ,este un copil lipsit de hotarare si de
prevedere,obisnuit sa faca numai ce este rau,plin de aplicare firesca spre cea mai mare sensibilitate si spre o munca mereu sustinuta.Dar acestei
importante baze a spiritului sau,nimeni nu i-a dat vreodata o indrumare rationala.Neindrumat,ar fi fost negresit sacrificat celor mai groaznice
primejdii ale mizeriei omenesti.Fie placut lui Dumnezeu ca eu sa-1 smulg din aceste mizerii omenesti.
Continui sa fac din citit ,scris si socotit punctul principal in educatia ce o dau,insa deoarece nu aceasta va fi munca lor,nici castigul lor,lucrurile nu
trebuie sa se petreaca aici-ca in educatia oraseneasac-folosmdu -se mult timp incordarea. Aici,orice graba e desigur pagubitoare si nu am voie sa smulg
zilele celui de-al saptelea an de la destinatia lor principala si de la munca ,sa le smulg spre un scop final,pe carea in al noualea an il voi putea atinge
tot atat de bine, in atatea ore.Natura institutiei cere sa pun mana cu precizie pe cele mai potrivite momente,dar in ansamblul educatiei,aceste scopuri
finale trebuie totusi atinse integral si satisfacator".

DARE DE SEAMA DESPRE ASEZAMANTUL DE

 EDUCATIE PENTRU COPIII SARACI Al
D-LUI PESTALZZI

„.........In prezent,institutia mea creste urmatorii copii:

EX:-Iacob,in tineretea sa a contractat un fel de dureri abdominale care ii provoaca adesea accese.Este incapatanaat si foarte lenes.(9 ani)
-David Rudolf,in varsta de 15 ani,se afla aici de un an si jumatate.Tese cuminte,are cea mai duioasa inima,scrie bine,e atent la inceputurile
aritmeticii si francezei
-Georg Vogt,de 11 ani,un biat plin de speranta,atent la toate,amabil,inteligent,vesel,sanatos,apt pentru munca campului,ca si pentru servicii casnice.
-Susanne,de 10 ani,un copil nelegitim,care a fost obisnuit cu dezertarea,are bune aptituduni,dare este o fire inchisa si plina de toane.

PEDAGOGUL-SCRIITOR
(1780-1798)
ORA DE SEARA A UNUI SIHASTRU

SARCINA GENERALA A EDUCATIEI.INSTINCTUL DE BAZA DE LA CARE TREBUIE SA PORNEASCA

EDUCATORUL.
„........Pretutindeni ,omenirea nazuieste ca prin munca si eforturi sa se sidici mai sus. De aceea
,generatiile ei se ofilesc nemultumite ,si omenirea in cea mai mare parte a ei ,isi doreste sfarsitul
zilelor ,deoarece in realizarea scopurilor ei nu a fost satisfacuta........................"

ORIGINEA MATERIEI SI A MIJLOACELOR DE MULTUMIRE A NATURI UMANE FUNDAMENTUL

INTREGI EDUCATII

„........Carte a naturi ,tu esti punctul de reazem al vieti,menirea individuala a omului .In tine
salaslueste forta si ordinea acestei intelepte indrumatoare ,si orice instructie scolara care nu este
cladita pe aceasta baza a educatiei omului da gres..................."

SCOPUL SI CONTINUTUL EDUCATIEI

„..........Dezvoltarea de ansamblu si tot mai inalta a acestor forte interioare ale naturi umane
catre o intelepciune umana pura constituie scopul general al formari,chiar si al celui mai dejos
om .Exercitiul ,aplicarea si folosirea puterii si intelepciunii lui in situatii si imprejurari speciale
ale omeniri constituie formarea pentru profesiune si pentru starea sociala......................."

MERSUL ESENTIAL AL NATURI IN DEZVOLTAREA OMULUI

„............Natura descatuseaza toate fortele omeniri prin exercitiu, iar dezvoltare lor se
intemeiaza pe folosirea lor..............Omule,tata al copiilor tai ,nu impinge forta spiritului lor la mari
departari, inainte ca ei sa fi castigat taria prin exerciti in lumea apropiata si teme-te de severitate
si de incordare .Daca oameni ,grabindu-se,o iau inaintea acestei ordini, atunci distrug in ei insisi
forta lor interioara si dizolva linistea si echilibru existentei lor......................"

EDUCATIA SPIRITUALA SAU INTELECTUALA

„............Sensul pur al adevarului se formeaza in cercuri restranse,iar intelepciunea curata a

omului rezida in terenul al cunoasterii raporturilor sale cele mai apropiate si al capacitatii sale

deja formate,pentru a rezolva problemele cele mai apropiate...........................E adevarat ca tu nu formezi

pe om printr-o crester rapida,stralucitoare.Fiul naturii este limitat,dar vorbirea sa este expresia si urmarea unei cunoasteri complete a lucrurilor.Haosul
multor cunostinte este tot asa de putin calea naturii...."

EDUCATIA INIMII

„......Savarsirea unor fapte impotriva sentimentului interoir al dreptatii submineaza puterea

noastra de cunoastere a adevarului,ea incalceste sensul pur al simplitatii nobile,inalte a
notiunilor noastre de baza si al sensibilitstii noastre fundamentale....................Omul trebuie sa fie instruit
i vederea linistii lui interne,a multumirii cu situatia sa si cu bucuriile accesibile lui,pentru rabdare,stima si credinta in iubirea tatalui cu prilejul
oricarei infranari.

EDUCATIA CASNICA

„........Totdeauna,puterea cultivata pt o relatie apropiata reprezinta un izvor de intelepciune si

de putere umana pentru alte relatii mai departate.Simtul patern formeaza pe conducatori,simtul fratesc pe cetateni,ambele aduc ordinea in casa si in
stat.Relatiile casnice dintre oameni sunt primele si cele mai de seama relatii ale naturii.Omul lucreaza in profesia sa si poarta povara organizarii
cetatenesti,ca sa poata apoi gusta in liniste binecuvantarea curata a ferieirii casnice...."

LEONARD SI GERTRUDA PREFATA LA EDITIA A DOUA A VOLUMULUI INTAI

„............Cartea a emotional pe multi oameni,mi-a creat un mare numar de prieteni,a starnit la
multe mame dorinta de a deveni pentru copiii lor ceea ce a fost Gertruda pentru copiii ei.Totusi, epoca aceea,in genere vorbind,nu a favorizat
aplicarea cu succes a conceptiilor mele si nici nu putea sa faca aceasta…… Duceti-va in colibele oamenilor celor mai saraci si veti vedea chiar
si acolo ce poate face o inima de mama pentru copiii ei,aproape fara nici un fel de indrumare si
ajutor.......Vreau sa mai adaug numai un singur cuvantfiecare om din tara care se gandeste la
Dumnezeu si la viata de dincolo de mormant,care doreste binele in dreptatea sociala si in
randuiala sociala,care viseaza la o fericire trainica a caminului sau,trebuie ca intr-un fel sau altul
sa fie de acord cu spiritul cartii mele si sa tinda spre ceea ce tind si eu..........................."
l.Omul eel mai bun,care cu toate acestea face cu totul nefericiti pe sotie si pe copii.
2.O femeie care ia hotarari le indeplineste si gaseste omul cu inima de tata.
3.Apare un monstru.
31.O seara in ajun de sarbatoare in casa unei virtuoase.
49.Caracterele copiilor si instruirea lor.
PARTEA A DOUA

Ordine si dezordinea din casa.

 PARTEA A TREIA
Randuieli scolare si franzele taranesti.
Roadele educatiei.
Un locotenent devine invatatorul satului si o femeie frumoasa lesina.
De ce se poate intemeia o scoala buna.
Fundamentul unei scoli bune este asemanator cu fundamentul fericirii umane si nu este nimic altcwva decat adevarata intelepciune a vietii. O
tesatorie.

Sadirea pomilor.

Psalmul al nouazecilea apoi despre inavatatorul mandru. Organizarea scolii. Continuarea oraganizarii scolii.

Cine desparte spiritul calculului mintal de simtul adevarului desface ceea ce este impreunat de Dumnezeu.
Mijloc verificat contra trancanelilor rautacioase si mincinoase. Cuvinte nesocotite si pedepse scolare.

Un pas catre o luminare a poporului asezata pe temelii solide.

Eductia si numai educatia este scopul scolii. Povata pentru copii.

PARTEA A PATRA
DOMNULUI FELIX BATTIER-FIUL DIN BASEL

La inceput lumina soarelui. lar vine ploaia.

Ministrul de stat la scoala si la invatator.

Suferintele unui om bun care nu si-a invatat indeajuns meseria.

Filosofia locotenentului meu si a cartii rnele.

Potrivirea dintre filosofia locotenentului si filosofia poporului.

Filosofia poporului in domeniul problemei sexuale.

 Catre aceasta eu am nazuit chiar de la inceput si daca tu,cititorule ma dezaprobi,atunci trebuie sa te intorci inapoi si sa raspunzi negativ la multe din
cele spuse mai sus.

FIGURI PENTRU ABECEDARUL MEU SAU MOTIVELE INITIALE

ALE GANDIRII MELE

FABULE
-,,Muntele si campul
-,,Formarea muntilor"
-,,Cantecul pasarilor"
-,,Cei doi ursi"
-,,Cantecul cocosului'
-,,Modestia cainilor"
-,,Rasul"
-,,Copiii care nu sufera de frig"
-,,Ce este omul?Frunza sau tulpina?"
-,,Nestinsul simt al egalitatii"
-,,Leul si sfesnicul sau"
-,,Spirit comun si forta comuna'
-,,Domnul Frommann si un puscarias"

SCHITA UNUI MEMORIU DESPRE LEGATURA DINTRE EDUCATIA PROFESIONALA SI SCOLILE

ELEMENTARE

„........De aceea influenta statului asupra formarii profesionale a poporului de jos,i-ar da acestuia
posibilitatea de a tinde spre avantajele clasei mijlocii,ceea ce ar fl la fel de important pentru ambele clase.Foarte important pentru atingerea acestor
scopuri este socotitul.Scrisul este singurul obiect esential de predare care nu ar putea fi imbinat in aceeasi masura cu munca.Nu vreau sa ma pierd si
mai mult in visari asupra acestor efecte.Unele dintreele sunt de o importanta care nu e unanim recunoscuta.Folosirea acestei imprejurari pare a fl un
mijloc de a pune un echilibru intre valoarea proprietatii flinciare si avantajele averii banesti,nu numai la particulari,dar chiar si de a croi drum
statelor.Multe lucruri referitoare la aceasta problema nu au fost atinse nici pe departe,dar detalierea ei m-ar duce la un noian de amanunte pe care
vreau sa le evit in aceasta schita,"

EXPERENTA PEDAGOGICA DIN STANS

(1798-1799)
Scrisoarea lui Pestalozzi catre unprieten despre sederea sa in Stems
„......Prietene!Ma trezesc iarasi dintr-un vis .Vad din nou opera mea nimicita ,si puterea, care ma
paraseste ,o vad risipita fara folos...................Am fost nevoit sa trimit acasa o parte din sarmani copii
,pe timpul noptii ,din lipsa de paturi .Lipsa totala in ceea ce priveste instructia scolara a fost totusi cea care pe mine m-a nelinistit eel mai putin.Avand
incredere in fortele naturii umane ,pe care Dumnezeu le-a sadit si in cei mai saraci si oropsiti copii,stiam inca de mult,si nu numai din experienta
anteriora ca aceasta forta a naturii dezvolta -chiar si cu toata lipsa de crestere ,cu toata salbaticia si ruinarea-cele mai minunate talente si capacitati.

DIN LUCRARILE LABORATE LA BURGDORF SI YVERDON

(1800-1825)
-METODA
-SDVITUL AUZULUI *INTUITIE FARA VORBIRE
-a)cu dragoste
-b)fara dragoste *VORBIRE FARA INTUITIE
-a)cu dragoste
-b)fara dragoste

*INTUITIE SI VORBIRE REUNITE

-a)cu dragoste
-b)fara dragoste
 CUM ISI INVATA GERTRUDA COPIII

,,Observa,educatorule,cum floarea stralucitoare se dezvolta din boboci inauntrul tesuturilor!Observa cum se arata si fructul in mijlocul frumoasei
podoabe a acestei prime faze a vietii vegetale si tanar,mic inca,desi pe deplin format,fructul adauga mereu cate ceva pe fiecare zi;dar adauga ceva
real,propriei sale fiinte,si trebuie sa treaca mai multe luni spre a creste astfel linistit,atarnat de ramura care-1 hraneste,pana cand cade singur din
pom,fiind copt cu desavarsire si desavarsit in toate partile sale.
Observa cum mama natura dezvolta germenul radacinii si vara adanc in sanul pamantului partea cea mai
pretioasa a arborelui;vezi cum ea face sa iasa la randul sau trunchiul din substanta intima a
radacinii,ramurile principale din substanta interioara a trunchiului,ramurile secundare din substanta intima a
ramurilor principale si cum da tuturor partilor,chiar celor mai delicate si celor mai departate,o vigoare
indestulatoare,fara sa atribuie niciodata uneia dintre ele o putere nefolositoare,prea mare sau
disproportionate.”
Intr-o zi, dupa silinje indelungate pentru atingerea scopului propus, m-am intrebat, totodata, cum procedeaza sau cum ar trebui sa procedeze,
in orice caz particular, un om invatat care vrea sa analizeze si sa lumineze, putin cate putin, o chestiune oarecare ce i se pare intunecoasa si complicata.
In asemenea caz, omul invatat va examina si va trebui sa examineze intotdeauna urmatoarele trei puncte:
1) Gate lucruri are el in fata si de cate feluri?
2) Ce apartenenfa au ele? Care e forma si configuratia lor?
3) Cum se numesc ele? Cum se poate infatisa fiecare dintre ele printr-un sunet, printr-un cuvant?
Dar pentru ca o asemenea cercetare sa poata izbuti trebuie ca persoana care o face sa stie:
1) Cum sa constate deosebirea intre formele lucrurilor si cum sa isi infatiseze intinderea lucrurilor.
2) Trebuie sa stie cum sa deosebeasca aceste lucruri din punctual de vedere al numarului si cum sa si le infatiseze ca unitati sau
pluralitati.
3) Persoana care vrea sa studieze lucrurile trebuie sa stie cum sa intareasca, cu ajutorul limbajului, impresia facuta de numar si forma si
cum s-o faca, ca sa nu se mai stearga din minte.
Din cele spuse pana aici conchid ca numarul, forma si limbajul formeaza mijloacele elementare ale invatamantului, pentru ca suma
tuturor caracterelor exterioare ale unui lucru este cuprinsa pe deplin in forma si in proportiile lui numerice si pe care memoria mea si le apropie cu
ajutorul limbajului.
Arta de a invata pe altii trebuie sa aiba ca legatura neschimbatoare a organizarii sale sprijinirea pe aceasta temelie intreita si sa
ajunga la acest rezultat intreit:
1) Sa-1 invatam pe copil sa-si infatiseze fiecare din lucrurile pe care i le dam sa le cunoasca, drept unitate, adica despaitit de
acele lucruri cu care el pare amestecat.
2) Sa-1 invatam sa deosebeasca forma fiecarui lucru, adica dimensiunile §i proportiile lui.
3) Sa-1 invatam pe copil, cat se poate mai curand, numele tuturor lucrurilor cunoscute.

JOHANN HEINRICH PESTALOZZI

Cum isi invata Gertruda copiii

Observa, educatorule, cum floarea stralucitoare se dezvolta din boboci inauntrul tesuturilor! Observa cum se arata si fructul in mijlocul frumoasei
podoabe a acestei prime faze a vietii vegetale, si tanar, mic inca, desi pe deplin format, fructul adauga mereu cate ceva pe fiecare zi; dar adauga
ceva real, propriei sale fiinte, si trebuie sa treaca mai multe luni spre a create astfel linistit, atarnat de ramura care-1 hraneste, pana cand cade
singur din pom, fiind copt cu desavarsire §i desavarsit in toate parole sale.
Observa cum mama natura dezvolta germenul radacinii si vara adanc in sanul pamantului partea cea mai pretioasa a arborelui; vezi
cum ea face sa iasa la randul sau trunchiul din substanta intima a radacinii, ramurile principale din substanta interioara a trunchiului, ramurile
secundare din substanta intima a ramurilor principale si cum da tuturor partilor, chiar celor mai delicate si celor mai departate, o vigoare
indestulatoare, fara sa atribuie niciodata uneia dintre ele o putere nefolositoare, prea mare sau disproportionate

JOHANN HEINRICH PESTALOZZI „ Cum isi invata Gertruda copiii"

Omul, imboldit de trebuintele sale, isi gaseste spre acest adevar inlaiintrul naturii sale.
Toate fortele curate si binecuvantate ale omenirii nu sunt daruri ale artei si ale intamplarii. In adancul tuturor oamenilor, ele salasluiesc cu
dispozijiile lor fundamentale.
 Carte a naturii, tu esti punctul de reazam al vietii, menirea individuals a omului. In tine salasluieste forta si ordinea acestei intelepte indrumatoare, si orice
instructie scolara care nu este cladita pe aceasta baza a educatiei da gres.
Intreaga omenire, in esenta ei, este egala cu ea insasi, iar pentru multumirea ei exista numai o singura cale. De aceea, adevarul, care este nascut
curat din adancul fiinfei noastre, devine un adevar uman general, devine un adevar unificator intre miile de oameni ce se cearta cu privire la invelisul acestui
adevar.
O, omule, tu insuti, simtul intim al fortelor tale este modelul naturii formative.

JOHANN HEINRICH PESTALOZZI

.Orele de seara ate unui sihastru'

Contributii la dezvoltarea teoriei instructiei si educatiei

Metode de Uftcr&ri cu
Teoria pedagogics Elemente definitorii Principii didaclice promovate Orientari pentni instruire instruire caracter didactic
recoman-date
Teoria lui Jan Amos Comenius - Tncrederea in formarea - principiul intuijiei - cunostin|ele s8 se msuseasc§ printr-o - intuifia ,,Didactica

(1592-1670), pedagog care a
elaborat primul mare sistem de
educate.
Teoria lui John Locke
omului, optimismul
Pedagogic
- concepfia optimista asupra
- principiul conformitajii continua extindere a con^inutului lor, sa - exerci{iul Magna"
educa{iei cu natura se realizeze un invatamant treptat, - explicajia ,,Informatorul
- asigurarea unui Tnvatamant gradat, concentric - exemplul fcolii matenie"
accesibil - sa se respecte ..ordinea naturii": intai ,,Lumea sensibila
- insusirea constienta si lucrurile, apoi cuvintele in irnagini "
temeinica a cunostin{elor, - sa se inve{e numai ,,bazele" a ceea ce
priceperilor si deprinderilor este ..principal", in mod temeinic, scurt
- caracterul sistematic al si repede
instructiei
- depistarea si dezvoltarea - la baza cunoasterii se ai!5 experien^a - recompen-sa ..Cdteva cugetari

(1632-1704), pedagog care a puterii educatiei particularitatilor de varstfi §i - invatarea sa se bazeze pe tending de - pedeapsa asupra educa(iei"
introdus munca in procesul individuale ale elevilor, a activitate a copilului, pe curiozitatea sa - exemplul
educarii tinerilor. insusirilor acestora: aspira^ia Mnascuta - exerci{iul
spre libertate, curiozitatea §i - instruc{ia sub forma de joe sa - conversa-Jia

Teoria lui Jean-Jacques Rousseau
(1712-1778), pedagog despre
care se spune ca a descoperit
copilul.
placerea pentru activitate, pregSteascS activitatea de inva|are ca ra(ionala
tending spre egoism, la§itatea, Munca
temeritatea etc. . - recomanda studiul unnatoarelor
- principiul intui^iei discipline: scris, citit, studiui limbii
latine, desen, stenografie, contabilitate,
franceza, geografie, cronologie,
anatomic, geometric, eticS, drept civil,
logica, retorica
- recomanda caiatoriile ca modalitate de
Instruire
- recomanda ca tinerii sS inve^e
douS-trei meserii (prefera grSdinaria,
tamplaria, dulgheria, parfumeria,
croitoria §.a.)
- susftnerea tezei naturii - educa(ia sa se conformeze - instruc^ia sa se bazeze pe activitatea - intui^ia .,Discurs asupra
bune a frin^ei umane si a naturii copilului, Elevului - metoda stiinfelor fi
relabel dintre natura si particularita{ilor sale de varsta - recunoasterea unor particularita^i - pedeapsa artelor"
Cultura - principiul periodizarii proprii copilariei ,,Emile on de
educate! in conformitate cu
treptele de varsta ale copilului
- principiul intuifiei
- principiul caracterului
constient si activ al instructiei
- promovarea nevoii de manitestare si / 'Education
dezvoltare libera a copilului "
- criteriile de selectare a cunostinjelor
sa fie utilitatea si accesibilitatea
- copilul ,,sa nu stie nimic pentru ca i-ai
spus, ci pentru c5 a inteles el insusi; sa
nu inveje stiinja, ci s-o descopere"
- recomanda ca tinerii sa invefe mai
multe meserii, indeosebi acelea care
presupun activita^i tlzice in aer liber
Teoria lui Johann Heinrich
Pestalozzi (1746-1827), pedagog
care a incercat sa elaboreze o
teorie stiinfifica asupra educajiei,
a elaborat bazele inva|amantului
elementar si a realizat pentru
prima data in istoria omenirii,
imbinarea organizata a muncii
productive cu instrucfia, in
localitatea Neuhof.
- convingerea ca tofi
oamenii pot fi instrui^i
- ideea ca omul trebuie
dezvoltat ca intreg, ,,trupul,
spiritul si inima sa"
- necesitatea respectarii legilor - inva|amantul elementar sa cladeasca -.inturfia - „ Orele de seard
naturii in procesul educajiei, in mod sigur si temeinic cunojtin^ele si exercrfiul ale unui sihastru
realizarea unei educajii in deprinderile necesare viejii §i sa "
conformitate cu natura, care sa contribuie la dezvoltarea for{elor interne ,,Cum i$i invafd
se desavar§easca in scoala prin: si a dispozi^iilor copilului Gertruda copiii"
educafia fizica, pregatirea - scopul instructiei elementare este ,,Metoda"
pentru munca, educajia acumularea de catre copil a „ Cartea pentru
intelectuala si morala cunostin^elor intemeiate pe experien|a maine "
- respectarea particularita^ilor senzorialS f i formarea unui complex de ,,Abecedand
individuale si de varsta ale priceperi si deprinderi intuifiei"
copiilor - recomanda ca in confinutul instruc^iei „ Cdntecul
- principiul intui^iei elementare sa intre disciplinele: citit, lebedei"
- principiul activita^ii libere scris, socotit, desen, cant, activita',i
- gradarea treptata si practice, gimnastica, elemente de
succesiunea riguroasa in geometric
instrucfie
Teoria lui Stephan Ludwig Roth
(1796-1849), pedagog care a fost
un fidel discipol al lui Pestalozzi
si care a promovat in fara noastra
sistemul educativ al acestuia,
adaptandu-1 la realitajile
transilvanene.
- conformitatea - necesitatea respectarii legilor - invatamantul intuitiv sa fie strans legal - intuifia
inva{amantuiui cu natura naturii in procesul educafiei, de dezvoltarea vorbirii
copilului si cu condi{iile realizarea unei educafii in
sale de viafa conformitate cu natura
- respectarea particularitatilor
individuale si de varsta ale
copiilor
- principiul intui^iei
Teoria lui Friedrich Adolph
Wilhelm Diesterweg
(1790-1866), adept al lui
Pestalozzi si considerat
,,inva{ator al inv&tatorilor
- pedagogia poate aspira sa
devina stiinp numai in
masura in care se gaseste
un principiu suprern, cu
valoare universala:
- principiul conformita{ii - promoveaza o instruire activa, care sa - inUu'tia ,,Indnnnator
educajiei cu natura {ina cont de particularitatile individuale - conversatia pentru formarea
- principiul confonnita^ii ale elevilor si o cunoastere prin intuifie euristica fnvafdtorilor
educa^iei cu cultura care dezvolta rajiunea gennani"
- principiul activizarii - sa se asigure intaptuirea celor doua ,,Despre educate
Germaniei" si ,,Pestalozzi al conformitatea educa(iei cu unc ale inva{amantului: intbrmarea si IH general fi
Germaniei". natura; onrnl poseda de la formarea, adicS sa se asigure caracterul despre educafia
natura anumite educativ al invatamantului fcolara in
predispozitii care trebuie special"
stimulate prin educate ,.Pr'mcipiitl
suprem in
editcafie "
,,Invd(dmdntiil
conform naturii f
confonn culturii
Teoria lui Konstantin - pedagogia trebuie s8 se - principiul intuifiei -a elaborat teza caracterului national al - intui^ia (pe ,,Omul ca obiect
Dimitrievici Usinski (1823- constituie ca o unitate intre - principiul conformit&fii educatiei, promovand inva^amantul in care a propus- al educa^iei"
1870), pedagog care, ca si teorie si practica educafiei cu natura limba matema, studierea istoriei o drept obiect ,.C6l&torie
Pestalozzi si Diesterweg, s-a - principiul insusirii constiente najionale, a geografiei si a naturii de inva{amant pedagogic^ prin
ocupat de problematica si active a cunostin^elor patriei de sine Elvefia. Despre
invatamantului elementar. - promovarea tendinjei spre activitate a statator) caracterul
copilului nafional al
- asigurarea unei stranse legaturi intre edncafiei
observare, gandire si limbaj publlce"_______
Teoria lui Johann Friedrich
Herbart (1776-1841), care a fost
de formatie filozof si
matematician, iar dupS ce a
cunoscut activitatea lui
Pestalozzi, si-a tndreptat
preocup&rile spre educate. A lost
profesor universitar de
pedagogic, rastimp in care a
Tnfiintat un seminar pedagogic cu
$coli de aplica{ie. Este primul
pedagog care elaboreaza o teorie
a interesului, considerand
interesul ca veriga esentiala intre
idee si ac(iune.
- concepfia sa este
interesanta si valoroasa
prin substanta sa
psihologicj, morala si
tehnologico-didactica:
preocuparea de a aseza la
baza procesului de
invatamant concepjia
multilateralitafii
intereselor, dezvoltarea
ideafiei copilului pe baza
dinamicii reprezentarilor,
caracterul educativ al
instrucfiei, rolul moral al
invatamantului etc.
- principiul'organizarii
sistematice a activitafii elevilor
- principiul respectarii
particularitatilor de varsta ale
elevilor
- principiul respectarii
specificului obiectelor de
- considers ca invatamantul este - metoda ,,Pedagogia
mijlocul principal de educate generala; observatiei si generala "
;coala nu este un asezamant in care se analizei ..Prelegeri
transmite un anumit capital de - conversatia pedagogice"
informatie, ci un mediu eficient de - convorbirea
educate; inva^amantul faciliteaza si libera
scurteaza drumul experien^ei personale,
indrumand-o, completand-o si
concentrand-o
- recomanda studierea urmStoarelor
discipline: elena, latina, matematica,
stiintele naturii
- realizarea celor douS scopuri ale
instructiei: dobandirea yirtutii (scop
indepartat) si dezvoltarea interesului
multilateral (scop apropiat)
- respectarea celor patru momente ale
lecjiei: claritatea, asocierea, sistema,
metoda, care au fost fundamentate in
teoria treptelor psihologice ale lec{iei,
elaborata pe baza teoriei aperceptiei, a
interesului si a atentiei
- necesitatea formularii idealului
educativ (concretizat in omul cu caracter
energic si moral)
- necesitatea asigurarii unui invatamant
educativ (Herbart a fost printre primii
pedagogi care a constatat si teoretizat
caracterul educativ al invajamantului)
- realizarea educatiei morale, care isi
propune ca obiectiv trecerea de la
interes/dorin|a la vointa/actiune, iar ca
mijloc, deprinderile, activitatile (fapta
produce vointa din dorinta)

CONCEPTIA PEDAGOGICA

-scopul educatiei e dezvoltarea fortelor interne specific naturii umane. Aceasta dezvoltare trebuie sa se sprijine pe iubire si
credinta, numai astfel fiind posibila cultivare umanitatii in orice om.E increzator in puterea educatiei. Omul la
nastere nu perfect, el poate deveni astfel numai prin exercitarea unc influente corespunzatoare.

Omul devine om numai prin educatie.

Teoria educatiei elementare cuprinde:

* teoria educatiei fizice
• teoria educatiei morale
• teoria educatie intelectuale
- teoria educatiei prin munca

OPERE

Orele de seara ale unui sihastru Leonard si Gertruda

Cercetarile mele asupra mersului naturii in dezvoltare neamului

omenesc
Cum isi invata Gertruda copiii
Manual pentru a invata silabisirea si citirea

JOHANN HEINRICH PESTALOZZI

(1746-1827)
REPERE BIOGRAFICE
-nascut la Zurich in anul 1746

-urmeaza cursurile de la Collegium Carolinum pentru a deveni pastor

-devine membru al Societatii Helvetice

-infiinteaza ferma de la Neuhof (1770)

-in 1774 la Neuhof este infiintat un asezamant socio-educativ. Acesta functioneaza pana in anul
1780

-dupa revolutia burgheza din Elvetia, conduce un orfelinat la Stanz

-coordoneaza o scoala elementara la Burgdorf. Aici deschide in 1801 Institutul de educatie

-in 1805 se muta la Yverdon unde conduce un institut pentru fete si unul pentru baieti, precum si
scoala de pregatire a invatatorilor

-in 1818, la 72 de ani deschide la Clindy o scoala pentru saraci dar prestigiul ei e atat de mare incat
se va uni cu Institutui din Yverdon

-in 1826 e ales presedinte al vechii Societati Helvetice

Teoria educatiei fizice

-scopul ei e dezvoltarea fortelor fizice

-Pestalozzi e considerat intemeietor al exercitiilor libere

-e bazata pe miscarile naturale ale organismului -gimnastica naturala sau elementara

-Pestalozzi propune exercitii pentru formarea deprinderilor de munca - gimnastica industriala

Teoria educatiei intelectuale

• functia scolii e dubla: formare si informare
-elementul esential al invafarii e metoda, iar esenta metodei e intuitia
• elementele simple ale intuitiei sunt:
 • numarul
• forma
• numele

-teoria invatamantului elementar sta la baza dezvoltarii metodicilor invatamantului

primar:

• invafarea cititului incepe cu cel mai simplu element:

sunetul, continuandu-se apoi cu literele, silabele,
cuvintele etc.

• invatarea scrisului e precedata de exercitii de desen si

elemente grafice

Teoria educatiei morale

-scopul educatiei morale e formarea umanitatii

-este realizata in familie si scoala

-e bazata pe sentimentele de dragoste ale copilului fata de mama, in legatura cu aceste
sentimente se dezvolta increderea, recunostinta etc.

-pe aceasta baza afectiva se fomeaza deprinderile morale iar apoi sunt stabilite si insusite
maximele morale

Teoria educatiei prin munca

-Pestalozzi a elaborat o teorie a unei imbinari echilibrate a muncii cu instructia

-expune proiectul unei ,,scoli a muncii" destinata copiilor saraci pentru ca acestia si-si poata
castiga in mod demn existenta

-propune evitarea specializarii inguste si asigurarea unei dezvoltari multilaterale