Prelegeri pedagogice, Johann Friederich Herbart, Partea a III-a, Capitolele III, IV, V, VI Ianos Bianca, Muresan (Mocean) Alina,

Vlasin Adriana, Bota Andreea, Dumitriu Mihaela, Bucur Georgiana, Vlas Maria, Both Terezia Monica 1. De ce este necesar legtura dintre matematic si tiinele naturii? La vremea la care Herbart a scris cartea Prelegeri pedagogice, tiinele naturii cuprindeau toate tiinele despre natura pe care le avem astzi cum ar fi, biologie, anatomie, zoologie etc. El susinea ca este important ca elevul sa aib cunotine despre natura deoarece vor putea sa compun propriile lor exerciii si probleme, se vor bucura de ndemnarea crescnd si vor putea folosi propriile lor cunotine, nu vor mai depinde de profesor, acesta avnd doar rolul de a-i ghida. 2. Care sunt factori care determina deosebirea ntre nelegerea si vorbirea limbii materne? Deosebirea ntre nelegerea si vorbirea limbii materne este determinat de individualitate si de mediul n care a trit copilul. 3. ntr-o lecie de geografie este mai util sa predm nti esena ei si apoi sa o dezvoltm sau sa fie totul structurat? Profesorul trebuie sa introduc toate datele ntr-o povestire, sa tie sa povesteasc ca si cum ar fi fcut el nsui o cltorie, sa fac o prezentare de ansamblu. Pentru nceput sa prezinte elevilor o harta si sa indice punctele cele mai importante, cteva nume de orae mari, apoi cteva fluvii si civa muni, dar sa nu depeasc mai mult de3, 4 denumiri la fiecare. Dup ce s-au stabilit cteva puncte de reper sa se nceap dezvoltarea lor, dar totul sa fie legat ca ntr-o povestire, sa nu se lase noiunile izolate si sa verifice dac numele strine pot fi reinute sau sunt prea multe. 4. Cum putem face legtura ntre studierea geografiei si celelalte materii? ntre materii exista deja legturi, doar trebuie sa le descoperim. Dac stm sa ne gndim trebuie sa avem cunotine de zoologie ca sa putem spune ce animale ntlnim n zona de cmpie, sau trebuie sa avem cunotine de matematica pentru a calcula scala unei hri. Profesorii au rolul de a asocia noiunile de la diferite obiecte de studiu, aceasta se poate face doar dac detii acele cunotine, trebuie sa i foloseasc inteligena de a crea cat mai multe legturi. 5. De ce este esenial sa se nceap studierea geografiei din mediul nconjurtor? 1

Pentru o buna nelegere a ceea ce ne nconjoar trebuie sa le explicm copiilor cat mai eficient si mai mult dect att sa le artam prin exemple concrete. Mediul nconjurtor ne este cel mai la ndemna pentru a fi folosit ca exemplu si a ne orienta si lrgi orizontul. 6. Care este importana studierii limbilor clasice? n acea vreme studierea limbilor clasice era important deoarece prin compararea limbii materne cu greaca si latina, se puteau clarifica mai bine diferenele gramaticale si flexiunile care ddeau expresie limbii. Limbile clasice sunt de folositoare n studierea istoriei antice si pentru a se pstra frumuseea operelor clasice. Astzi este mai important studierea limbilor moderne dect cea a limbilor clasice. 7. De ce credea Herbart ca leciile trebuiau povestite pe nelesul copiilor? Este important ca o lecie sa fie adaptata la nivelul de nelegere al copiilor, pe categorii de vrsta deoarece ei trebuie sa neleag si sa proceseze informaia pe care cadrul didactic le-o ofer ca mai apoi sa o poata reproduce sau utiliza. Copiii nu vor putea sa aplice cunotinele ce le-au primit dac nu le neleg, iar sarcina profesorului e aceea de a transforma informaia n asa fel nct sa poat fi accesibil anumitei categorii de vrst. Vida Cristina, in acceasi grupa cu Racolta Florica), anul I, PIPP 1. Ce se intelege prin exersarea simturilor? 2. Ce trebuie sa facem ca parintii sa nu fie dominati de copii? 3. De ce primii ani sunt foarte importanti pentru copii? 4. In ce sens trebuie incurajat copilul sa se ajute singur? 5. Cum trebuie evaluate aptitudinile copilului? 6. Cum isi gaseste adolescentul locul in societate? 7. Cum se implica adultul in educarea copilului? 8. Cum aduci avantaje in educarea copilului? 9. Cate etape sunt in educarea copilului? 10. Care este dupa opinia lui Herbart maniera cea mai potrivita de a evita repetarea de catre un copil a unei greseli anterioare? 11. Care este categoria sociala la care face el trimitere?

Partea a-III a, capitolul I (invatamantul religios) si capitolul II (istoria) Druta Ioana, Albu Ioana, Coste Corina, Graur Anca, Ianc Simona, Manastiurean Cistina, Pap Loredana, Pascuta Roxana, Pop Crina, Tius Alina, Tomoiaga Claudia INTREBARI: 1) Vorbind despre invatamantul religios, care ar fi principalele obiective ale educatiei religioase? 2) Care este rolul educatiei religioase? 3) De ce este primejdios sa vorbim cu anumiti tineri despre pacat? 4) Ce metoda se poate folosi in relatarea principalelor evenimente istorice fara a se face confuzii? 5) De ce este importanta folosirea pauzei de catre invatator in povestirea evenimentelor complicate in cadrul lectiei de istorie? 6) Referior la invatamantul istoric, au fost mentionate doua radacini care trebuie evitate. Care sunt acestea? 7) Referitor la istorie. Enimerati cele 4 moduri de nvatamant. 8) Care sunt mijloacele didactice folosite in cadrul lectiei de istorie? 9) Care este rolul familiei in ceea ce priveste invatamantul religios? 10) Cum poate fi definita religia? RASPUNSURI: 1) Principalele obiective ale invatamantului religios: -cunoasterea si iubirea lui Dumnezeu ca fudament al mantuirii si desavarsirii omului; -cunoasterea si folosirea adecvata a limbajului din sfera valorilor religioase; -cunoasterea invataturilor Sf Scripturi, a traditiei religioase si a istoriei bisericii; -formarea virtilor crestine si consolidarea deprinderilor de comportament moralreligios; -educarea atitudinilor de accepare, intelegere si respectare fata de procesul ce alte credine. 2) Scopul educativ al educati religioase urmareste dezvoltarea la elev a convingerii ca viata crestina autentica este cautarea lui Dumnezeu permanent cu dorinta de a ajunge la cunoasterea lui, la dezvoltarea sufletului sau. 3

3) Pentru anumiti tineri este primejdios sa vorbim mult despre pacat, fie pentru ca ei il pot cunoaste in felul acesta, fie ca sunt apucati de o frica fantastica. 4) Nu sunt necesare neaparat povestirile amanuntite ci tebuie intocmite rezumate concise si sa se memoreze din ele cateva puncte principale. Pentru un eveniment important cu tot ce se leaga de el, este suficienta o singura data cronologica doarece, cu cat mai multe date fixate in memorie este riscul sa nu le retinem pe toate. 5) Trebuie facute pauze in timpul povestirii pentru ca elevii sa se poata concntra si sa poata reflecta asupra lectiei in principal asupra momentelor principale din lectie. 6) 2 radacinile care trebuie evitate: -de a intra in detalii; -de a pune pe copii sa invete pe dinafara fabule mitologice. 7) Cele 4 moduri de invatamant: -geografia germaniei; -invatamantul istoric pentru prima tinerete (istoria greaca si romana); -istoria evului mediu; -istoria moderna. 8) Cateva din mijloacele folosite in cadrul lectiei de istorie sunt:portrete, reproduceri de monumente, de ruine, hartile, etc. 9) Familia are un rol foarte important in ceea ce priveste invatamantul religios deoarece incepand de mici trebuie sa fin indrumati spre credinta si rugaciune ca mai apoi, cunoscand locurile sfinte, simbolurile religioase si credinta care trebuie sa o avem fata de Dumnezeu. 10) Religia reprezinta legatura libera, constienta si personala a omului cu Dumnezeu, fundamentata pe iubire, liertate si manifestata prin diferite forme de cinstire a Lui, in mod particular si public:rugaciunea rostita sau cantata, participarea la slujbe si ceremoni religioasa, s.a. JOHANN FRIEDRICH HERBART Defectele elevilor i tratarea lor Vilt Anca; Trnvean Adina; Beleag Adelina; Pop Alexandra; Szilagyi Monica Timea; Sptar Alexandra.

ntrebri: 1 Care sunt cele 2 tipuri de defecte? 2 Cum putem combate furia i desfrul? 3 Care sunt cele 5 izvoare ale imoralitii? 4 Prezint formarea maximelor. 5 Ce effect are educaia asupra pasiunilor? 6 Care este diferena dintre greal i defect? 7 De ce greelile repetate pot deveni defecte? Rspunsuri: 1 Cele 2 tipuri de defecte sunt: defecte care rezid n individualitatea individului i cele care au luat natere n decursul timpului. 2 Desfrul i furia pot fi combtute printr-o supraveghere sever, dojenire aspr i ntreaga rigoare a principiilor morale. 3 Cele 5 izvoare ale imoralitii sunt: 1 Direciile voinei copilului 2 Judecarea estetic i defectele ei 3 Formarea maximelor 4 Sistematizarea maximelor 5 ntrebuinarea maximelor sistematizate 4 Maximele sunt formate din totalitatea dorinelor care fac dovada despre ceea ce este folositor i vtmtor. n momentul n care vorbim de folositor ne gndim la o ntrebuinare repetat iar n momentul n care vorbim de vtmtor ne gndim la o evitare continu. ntr-un asemenea mod se formeaz regulile de via, conceptele i hotrrea de a le urma n general, adic maximele. 5 Educaia are puterea de a diminua foarte mult rul i acioneaz profound asupra raportului maselor de idei ntre ele, dar cu toate acestea poate provoca unele tinuiri, nlturnd rul nimai la suprafa . 6 Greelile sunt fcute nepremeditat pe cnd defectele sunt caracteristici personale care se gsesc n viaa de zi ci zi. 7 Greelile repetate pot deveni defecte din cauz c nu sunt luate n considerare, de cele mai multe ori sunt neglijate i nu se intervine asupra combaterii lor.

JOHANN FRIEDRICH, 1976, PRELEGERI PEDAGOGICE PARTEA II-a A CAP I , II :GUVERNAREA COPIILOR; B CAP I, II:NVATAMANTUL. TODEA OLGA MARIA 1. Cum poate fi guvernat un copil hiperactiv? Herbart nu ne vorbeste in special de guvernarea copiilor hiperactivi, dar ne d multe sfaturi foarte bune.El spune c dac guvernarea copiilor ncepe nc din primii ani ai copilriei atunci ascultarea devine o deprindere si guvernarea poate fi foarte usoara.Cred c acela lucru trebuie fcut i n cayul copiilor hiperactivi. FULIA ANDREEA 2. Care este principiul fundamental n guvernarea copiilor? Herbart spune c :principiul fundamental n guvernarea copiilor const n a-i ocupa, dar nu numai n vederea vreunui ctig oarecare pentru cultura spiritului, ci i pentru recreerea lor.Spune c sarcinile determinate , de a face cutare lucru, pana ce va fi terminat, asigur ordinea mai bine dect jocul neorganizat, de aceea trebuie s ne implicm i n momentele lor de recreere i s ne coborm la nivelul lor, pentru c ei nu tiu s ii ocupe timpul ntr+un mod eficient, i trebuie s fie ajutai. POTRA CRISTINA FELICIA 3. Ce legtur este ntre nvaamnt, Educaia moral i Guvernarea copiilor? nvmntul i educaia moral au n comun faptul c ambele lucreaz pentru formarea individului, dar pentru viitor, pe cnd guvernarea copiilor se ocup de prezent, spune Herbart. PETRI MARIA GIORGIANA 4. Care este cea mai eficient pedeaps n guvernarea copiilor? Herbart spune c pedepsele corporale foarte dese duc la insensibilizarea copiilor, de aceea cea mai eficient pedeaps este prinaiunea de libertate. PETRESCU IOANA 5. Este bine sau nu s ajungem la pedepse corporale n guvernarea copiilor? Herbart spune c nu este ru pentru un colar sa-i aduca aminte ca a gustat nuiaua, dar trebuie s fim ateni pentru ca desele pedepse corporale duc la insensibilizarea copiilor. Seminar Doctrine Pedagogice, anul 1 PIPP 6

RADULESCU ADRIANA : Herbart, J. , (1976) Prelegeri pedagogice partea C,cap. 4,5,6 Intrebari: IULIA SOMODEAN : a) Ce rol are proverbul Ce tie nu-ti place altuia nu-i face in educatia morala a elevilor? Raspuns: Prin intermediul acestui proverb, copilul invata sa fie precaut in ceea ce priveste starnirea certurilor , apoi cu timpul se adauga prudenta ce formeaza adevarata stapanire de sine, toate acestea apartinand moralitatii. b)Ce rol au pedepsele in educatia copiilor? Raspuns: Pedepsele pedagogice servesc la o indreptare morala, la corectarea raului. ALEXANDRA BARTA: a)Cum trebuie aplicate mustrarile? Raspuns: O mustrare aspra nu trebuie facuta pentru neglijente marunte, ci doar pentru lucruri importante, de exemplu putem sa le aplicam pedepse mici ce nu jignesc personal. b)Care este scopul stabilirii regulilor in educatia morala? Raspuns: Trebuie sa se faca a se simti o regula fixa, precum ar fi aceea de a nu acorda saptamanal mai multe invoiri decat s-a obisnuit, fara justificari evidente, scopul este insuflarea disciplinei, a unei ordini,reguli. Souca Emilia, Antonesei Andreea, Iulia Somodean, Dalalau Alina, Barta Alexandra 1) De ce e important ca dascalii sa aiba rabdare cu elevii ? Rabdarea dascalilor este o prima conditie pentru ca elevii sa se poata fi receptivi la cerintele profesorilor, ea face ca procesul invatamantului sa se desfasoare cu usurinta si cu naturalete. 2) Care este varsta medie la care ajunge sa se perfectioneaza aceea parte subiective a caracterului ? a) in primii ani de scoala b) varsta adulta c) varsta adolescentei 3) Caracterizati partea subiectiva a caracterului. Partea subiectiva a caracterului se naste insi cu observarea de sine, in urma experientei, de aceea ajunge sa se perfectioneze abia la varsta inaintata.Ea reprezinta gradul in care elevul este sincer sau ascuns si felul in care obisnuieste el sa rationeze. 4) Care este idealul educatiei morale? 7

Idealul educational este dobandirea virtutilor, iar apropierea de virtuti este numita moralitate sau fixare de atitudine. 5) Care sunt cele doua parti ale caracterului? Caracterul este format din partea obiectiva, de care suntem constienti si partea subiectiva pe care noi ne-o dezvoltam odata cu formarea personalitatii. 6) Carte este raportul educatiei morale cu guvernarea si invatamantul? Educatia morala usureaza si intregeste procesul invatamantului. 7) Care este rolul educatiei moale in formarea personalitatii elevilor? Educatia morala zideste in elevi o purtare cuviincioasa si favorizeaza comportarea naturala si fireasca in toate situatiile in care sunt pusi. 8) Cum se evidentiaza partea subiectiva a caracterului odata ajunsa la maturitate? Aceasta parte a caracterului tine de prudenta si ajunsa la maturitate se nasc proiecte maxime, principii, iar in legatura cu acestea deductii, concluzii, motive de actione. 9)De ce este determinat caracterul unei presoane? Enumerati si descrieti componentele sale. Caracterulunei persoane este determinat de vointa si de nonvointa. Fata de vointa, nonvointa este vointa incompleta, negativa, respingatoare. Ea reprezinta ceea ce un individ face prin constrangere, pentru a respecta de exemplu niste norme si reguli. In acest context, rolul educatiei morale este sa ii determine pe elevii sa poata imbratisa atat vointa cat si nonvointa. 10) Care este rolul educatorului in formarea caracterului elevului? Rolul educatorului este sa observe si sa dirijeze alternativ partea obiectiva si partea subiectiva, in vederea dezvoltarii personalitatii elevilor.

Johann Friedrich Herbart- Prelegeri Pedagogice D.Pedagogia generala pe varste Racolta Florica, Vida Cristina 1. Ce se intelege prin exersarea simturilor? Pana la varsta de 3 ani, dupa Herbart, trebuie exersate foarte mult simturile copilului, fara a le impune si fara a face mari schimbari sau a prezenta mari impresii.Este de dorit sa se obtina o

anumita desavarsire in perceptia de vedere si de auz asa incat aceste simturi sa se dezvolte in intregul lor domeniu, in acelasi grad.Deci, aceasta inseamna in viziunea lui Herbart exersarea simturilor. 2. Ce trebuie sa facem ca parintii sa nu fie dominati de copii? Herbart in lucrarea sa ne spune sa nu ne lasam dominate de copil, pentru ca provocam incapatanarea care este greu de inlaturat.Pentru a nu fi dominate de copii, parinti trebuie sa instaureze ascultarea necesara-cu cat stai mai mult cu copilul cu atat obtii mai usor ascultarea necesara. 3. De ce primii ani sunt foarte importanti pentru copii? Primii ani sunt foarte important pentru copii deoarece la varste fragede se pun bazele. Mai mult, Herbart sustine ca primii ani din viata copilului sunt foarte important pentru acordarea unei educatii spiritual.Copilul prezinta mare sensibilitate si excitabilitate la prima varsta. 4. In ce sens trebuie incurajat copilul sa se ajute singur? Copilul trebuie incurajat sa se ajute singur in sensul ca trebuie sa isi creeze o schema individuala de mic, sa fie invatat sa fie independent si sa se descurce in viata. 5. Cum trebuie evaluate aptitudinile copilului? Aptitudinile copilului trebuie evaluate astfel incat sa se ia in calcul atat cazurile de dezvoltare tarzie cat si cazurile de progrese accelerate. 6. Cum isi gaseste adolescentul locul in societate? Adolescentul isi gaseste locul in societate prin interactiunile sale cu mediile in care se afla, aici se accentueaza mediul social, in care acesta se integreaza sau nu conform cu obiceiurile anturajului respectiv 7. Cum se implica adultul in educarea copilului? Copilul de la 8 ani pana la varsta adolescentei trece printr-o perioada dificila in care el crede ca cunoaste destul de bine lumea care il inconjoara.Adultul trebuie sa intervina, sa se apropie de copil, sa-l retina, sa-i imparta timpul, sa-i modeleze intruchiparile. 8. Cum aduci avantaje in educarea copilului? 9

In educarea copilului aduci avantaje daca invatamantul se face in functie de individualitatea fiecaruia, in fuctie de nevoile si cerintele pe care acesta le are. 9. Cate etape sunt in educarea copilului? In educarea copilului trebuie luate in considerare anumite etape, in functie de varsta copilului.Astfel avem educatia de la nastere pana la 3 ani, de la 4 la 8 ani, de la 8 pana la adolescenta si de la adolescenta la maturitate.Fiecare etapa din viata copilului are anumite particularitati care trebuie luate in considerare pentru a se face o educatie care sa aiba finalitati precise. 10. Care este dupa opinia lui Herbart maniera cea mai potrivita de a evita repetarea de catre un copil a unei greseli anterioare? Herbart sustine faptul ca un copil nu trebuie lasat singur, deoarece acesta, se va deprima, iar apoi va reveni, insa asupra lui, Herbart ne spune de luarea unor masuri mai severe.

Despre instituiile de educaie (Educaia n familie, Despre coli) 1. Ce spune Herbart despre educaia n familie? Herbat spunea c educaia rmne n realitate n sarcina familiei, aceasta este necesar deoarece nvtorii se schimb, iar aceast schimbare provoac inegaliti n nvmnt. 2. Care este prerea lui Herbart despre instituiile private? Herbart spunea c acestea nu au fora de mboldire a statului, nici pe cea a familiei, iar instituiile dac ar avea posibilitatea de a alege libere ntre nvtori i elevi ar putea face lucruri mari. 3. Care era prerea lui Herbart legat de preceptor? Acetia trebuiau s fie dotai cu o excelent instrucie colar. Preceptorul dac se gsete limitat n predare se poate gndi c societatea poate totul, dac aceasta i dorete i deine ntelegerea necesar. 4. Care este idea lui Herbart legat de activitatea elevului? Herbart vorbea despre o activitate proprie din partea elevului, dar este necesar i ndrumarea lui de ctre profesor.

10

5. Care este legtura dup prerea lui Herbart ntre instituiile colare i celelalte instituii? Herbart spunea c exist o legtur ntre instituiile colare, autoritile comunale i guvernul statului ns susinea c exist o problem care nu depinde doar de principiile pedagogice care aveau ca scop i pstratea tiinei ,,rspndirea cunotinelor utile 6. Ce spune Herbart despre programa colar? Aceasta arat volumul nvrii i raportul dintre obiectele de nvmnt precum i diferitele trepte pentru fiecare obiect. Influena asupra elevilor mici, mijlocii i mari artndu-se de unde i cu ce pregtire vin elevii i direcia n care vor merge dup ieirea din coal. 7. Care este viziune lui Herbart legat de cum trebuie s fie un nvtor? Invtorul trebuie s fie pregtit, s apar naintea colarilor cu o atitudine sigur, s ndrepte priviri atente asupra tuturor. Intrebrile puse elevilor s fie clare, precise, s urmeze o ordine, rspunsurile s fie corelate imediat, explicaiile pentru elevii slabi s nu devin plictisitoare pentru cei avansai. 8. Ce spune Herbart depre temele care vor fii date elevilor? Temele trebuie s in cont de aptitudinile fiecrui elev, iar inegalitile s fie scoase la iveal ct mai clar cu putin. 9. Care este prerea lui Herbart legat de rolul profesorului n coal? Acesta spunea c dac colii i lipsete un professor capabil pentru o materie important exist inconveniente, trebuie s existe o armonizare n coal. 10. Care este rolul statului n instituiile colare? Statul poate examina doar rezultatul puterii i al tiinei, el nu poate ptrunde n interior iar pe nvtori i intereseaz mai mult volumul tiinei predate. Dup ce individual ias din snul familiei trebuie folosite institutele de educaie ale statului.

11