JON AMOS COMENIUS ( 1592 – 1670 )

In opera lui Comenius isi gasesc fundamente teoretice o serie de probleme specifice
invatamantului modern: continutul si principiul didactic, metodele de predare,
desfasurarea lectiei, metodica predarii diverselor discipline de invatamant in scoala.
Cele mai importante opere ale lui sunt: Didactica magna (1657), Informatorul scolii
materne, Lumea sensibila in imagini, (primul manual de citire ilustrat) Pampaedia.
Dintre toate scrierile valoaroase elaborate de pedagogul ceh, Didactica magna a fost
cea care l-a facut cunoscut in toata lumea cartea continand intregul sau sistem de
educatie. Ea este de fapt un tratat de pedagogie si prezinta “arta universala de a invata pe
toti, totul ”. Comenius a vrut sa dea un temei stiintific teoriei sale despre educatie,
pornind ca si Fr. Bacon, de la experienta , de la observatia fenomenului cercetat
elaborand astfel primul mare sistem de educatie.
1. Cu privire la puterea educatiei , Comenius se situeaza categoric pe pozitia
optimismului pedagogic. Dupa opinia sa la nastere psihicul copilului este o “
tabula rasa ” o tabla pe care nu sa scris inca nimic, dar pe care se poate scrie
totul. “ Omul daca vrea sa fie om trebuie sa se cultive ”. el propune sa se
creeze scoli pentru toti saraci si bogati carmuitori si supusi, baieti si fete, toti
pot invata totul.
2. Pornind de la aprecierea ca”viata aceasta nu este decat o pregatire pentru cea
eterna “, Comenius considera ca insusi scopul educatiei nu poate fii altul decat
pregatirea oamenilor pentru viata viitoare . La fericirea “eterna ” se ajunge insa
numai prin atingerea unor scopuri subordonate, “care servesc acestei vieti
trecatoare”: cunoasterea de sine si a tuturor celorlalte lucruri( eruditia ),
stapanirea de sine ( virtutea sau moralitatea) si indreptarea spre Dumnezeu
( religietatea sau pietatea ). Se opreste asadar asupra a 3 aspecte ale devenirii
fiintei umane: educatia intelectuala, educatia morala si educatia religioasa.
Desi nu aminteste de educatia fizica, aceasta nu este neglijata apreciind chiar
ca de starea corpului depinde activitatea spiritului uman.
3. Dovada clara a pedagogului de a da un temei stiintific teoriei sale o constituie
fregventa referire la natura , la legile acesteia si cerinta ca arta de a invata sa se
desfasoare potrivit regularitatilor existente in lumea lucrurilor, a fenomenelor
si a practicii umane. Mai intai se formeaza legea (principiul) apoi se ofera
modelul de manifestare a acestei legi in natura. Principiul conformitatii
educatiei ca natura – luarea in considerare arat a naturii exterioare omului,
cat si a naturii umane, in speta ( particularitatile de varsta ) prima copilarie 0-6
ani, a doua copilarie 6-12 ani, pubertatea cu adolescenta 12- 18 ani, si tineretea
18- 24 de ani. Fiecarei perioade ii corespunde o institutie.
4. Prin precizarea ca in scoala sa se invete numai “bazele ” ceea ce este
“principal” ceea ce poate fi folosit in viata , Comenius a stimulat procesul de
 delimitare a “ obiectivelor de invatamant” de stiinte. In scoala cunostintele
urmau sa se imbogateasca printr-o continua extindere a continutului lor, deci
un invatamant treptat, gradat, concentric, aceste reglementari impuneau
elaborarea cat mai riguroasa a unor planuri si programe de
invatamant.Pedagogul ceh are menirea de a fi introdus categoria de principiu
in pedagogie si de a fi cautat sa intemeieze principiile didactice pe legi ale
fenomenului educativ . La baza insusirii constiente si temeinice a cunostintelor
se afla in conceptia pedagogului – invatamantul intuitiv.
5. Scopul educatiei morale il constituie dobandirea virtutilor cardinale :
intelepciunea, cumpatarea, curajul si dreptatea asa cum sunt ele intelese in
religia crestina. Pentru cultivarea acestor virtuti se propun utilizarea a doua
metode : exemplul si exercitiul.
6. Pentru cultivarea pietatii ( a religialitatii ) se recomanda 3 izvoare Bibila – care
propaga cuvantul lui Dumnezeu, Lumea ca opera a divinitatii si omul insusi in
care exista indemnul lui Dumnezeu. Educatia religioasa se realizeaza prin
lecturarea Bibliei care cultiva iubire, credinta si speranta si prin fapte buna.
7. Comenius insista asupra muncii manuale ca mijloc de educatie – munca este
inteleasa mai ales ca o scoala morala dar si ca un mod de evidentiere a
inclinatilor si de pregatire profesionala.
8. In esenta educatia fizica din prisma lui Comenius presupune : dezvoltarea
organismului in crestere pe de-o parte si refacerea fortei fizice pe de alta parte.
Pentru realizarea acestor obiective se propun 3 mijloace : hrana, miscarea si
repausul.
9. In scrierea sa Pampaedia , Comenius emite ideea unei educatii pe intregul
parcurs al vietii umane ” Tota vita scola est ” scria el anuntand principiul
educatiei permanente din zilele noastre.