n furirea omului este important mai nti nu a-l instrui, ceea ce este ceva

zadarnic dac ajunge doar o carte care merge; este nevoie s fie crescut, educat,
pentru a-l aduce la nltimea unde nu mai sunt lucruri, ci chipurile nscute din
nodul divin care leag lucrurile.
Educaia este conceput ca o investiie n om, compusa din mai multe
elemente, organizate in sistem, aflate n stranse relatii, si care fac ca o modificare
produsa in unul dintre ele sa se resimta si in celelalte, astfel incat, fiecare element
al actiunii educative poate fi cauza si efectul altuia. Ea reprezint o preocupare a
ntregii societi prin valorificarea optim a resurselor sale materiale i umane. La
realizarea educaiei contribuie familia, mediul social, coala, biserica, instituiile
culturale, mass-media i structurile asociative. n constelaia acestor factori de
educare a tinerei generaii, colii i revine locul central, ea fiind principala
instituie social specializat n pregtirea oamenilor pentru munc i via.
Ereditatea
Ereditatea este primul factor care influenteaza dezvoltarea umana, care cuprinde un
complex de dispozitii virtual sau scheme functionale ce se transmit de la antecesori
la succesori prin intermediul mecanismelor genetice. Patrimoniul ereditar al
fiecarui individ rezulta din combinarea unitatilor genetice materne si paterne.
Deoarece exista posibilitati infinite de combinare a celor doua categorii de unitati
genetice in cadrul celulei germinale, probabilitatea aparitiei unor indivizi identici
este practic imposibila. Exceptie de la aceasta diversitate o fac gemenii monozigoti
care,provenind din acelasi ou ,sunt identici din punct devedere ereditar,unitatile
genetice materne si paterne fiind repartizate egal. In zestrea ereditara cu care
fiecare copil vine pe lume sunt structurate trei categorii de caractere:
- genotipul general contine elemente preformate, comune intregii specii si care
se transmit pe cale genetica (de ex.: conformatia corporala, bipedismul, alte
caracteristici anatomo-fiziologice);
1

- genotipul individual contine elemente de variabilitate intra-specifica; nu s-au

nascut niciodata doi indivizi umani identici nici chiar gemenii univitelini nu sunt
perfect identici;culoarea ochilor, a parului, timbrul vocal,elemente de conformatie
faciala sunt elemente care diferentiaza infinit indivizii intre ei, in ciuda
caracteristicilor comune ca specie;
- potentialul de formare sau epigenetic este preponderent de natura psihica.
Exista un potential general, dar si grade de diferentiere a acestui potential. Gradul
de diferentiere poate fi:
- preformat (nivelul sau de valorificare prin educatie nu poate depasi o anumita
limita);
- format (valorificarea prin educatie poate fi mai mult sau mai bine realizata).
Familia
Primul factor care contribuie la formarea personalittii umane n perspectiv
multidirectional este familia. Aceasta l familiarizeaz cu valorile si normele
grupului de referint. Copiii vor face sau vor crede ceea ce vor face sau vor spune
printii, imitnd comportamentele acestora. Familia, vzut ca un mediu
educational si socializator, este considerat ca o unitate social constituit din
adulti si copii, ntre care exist relatii de filiatie natural sau social. Dup cum
preciza Murdock, familia este un grup social caracterizat printr-o locuint
comun, cooperare economic si reproducere.
Climatul familial se caracterizeaz prin:
- respectarea codului valoric la care se raporteaz n majoritatea situatiilor de viat
- relatii strnse ntre mediul familial si caracteristicile societtii creia i apartin;
- influentarea atitudinilor printilor si conduitelor copiilor asupra conceptiilor
despre viat, lume si munc.
Printre functiile ce definesc o familie regsim

- cresterea numrului de membri prin nastere sau adoptie;

- sustinerea si grija fat de membrii familiei;
- controlul social al membrilor;
- socializarea copiilor pentru rolurile de adulti;
- pstrarea moralittii familiei si a motivatiei de a obtine performant n
tot ceea ce ntreprinde;
- producerea si consumul de bunuri si servicii.
Dup cum sustinea Stan Panturu mediul familial ocup un loc aparte n
ansamblul mediilor educative.Cronologic vorbind, el este primul mediu educational pentru fiinta uman, extinzndu-se pe tot traseul vietii. Totusi, rmne
problema pregtirii printilor n vederea educrii copiilor ntr-un mod eficient. n
zilele noastre se organizeaz activitti pentru printi, se nfiinteaz organizatii care
se ocup de educarea acestora. De exemplu:
- asociatiile printilor si profesorilor;
- scolile printilor;
- consiliile de administratie scolar cu rol informational, consultativ si decizional;
- comitetele de printi pe clase si scoli;
- revistele si programele radio-tv;
- institutiile de puericultur pentru ngrijirea medical.
Asociatiile de printi au ca finalitate, protectia copilului prin educatie. Pe lng
acest tel fundamental, ele se constituie n grupuri de sustinere a scolii n probleme
needucationale, grupuri de cooperare ntre printi si profesori si nu n ultimul
rnd grupuri de aprare a intereselor celor care i reprezint.

Studiile din ultimele decenii au dovedit c orice copil creste mai bine n
familia sa, dac aceasta este ajutat s-si realizeze rolurile. Avnd la baz aceste
studii se caut solutii de mbunttire a conditiilor unei familii n procesul de
educare a copilului, n spiritul drepturilor pe care le are oricine la dezvoltare.
Formele de sprijinire a familiei sunt numeroase si difer de la un context social la
altul sau de la o tar la alta. Familia poate fi sprijinit material si socio-educational
prin: alocatii, asistent n sarcinile domestice, consiliere si programe speciale. nc
din copilrie fiecare este informat si format n legtur cu ceea ce nseamn s fii
printe sau s ai o familie.
Cei sapte ani de acas si pun amprenta pe evolutia comportamental si
psihic a fiecruia. Colabornd cu copilul, implicndu-l n activittile zilnice,
nvtndu-l normele de convietuire social, respectndu-l ca om, acesta va fi un
partener n educatie att n familie ct si n societate.
Dezvoltarea copilului este dependent de calitatea relatiilor dintre el si printii lui.
Prima grij a printelui trebuie s o reprezinte identificarea nevoilor copilului.
Cunoscndu-si bine copilul, printii vor sti ce s investeasc n dezvoltarea lui.
Urmtoarea grij a printelui ar fi aceea de introducere a copilului n forme de
instruire si educare specifice caracteristicilor lui. n final, printele trebuie s si
ajute copilul s se educe si singur. Ajungnd s fie responsabil de propria formare
printele si-a dus la bun sfrsit rolul su. Printele bun este ncreztor n copilul
su si competent n msurile pedagogice pe care le ia n diferite situatii.
Problematica intern a fiecrei familii se defineste prin:
- conditiile materiale locuinta, bugetul, situatiile sociale si profesionale;
- sistemul de valori;
- relatiile familiale;
- educatia printilor;

- insertia social.
Prin reconstruirea universului relatiilor sociale de la nivelul familiei
mbunttim functiile de crestere, ngrijire si educatie a tinerei generatii. Ca s
dezvoltm familia trebuie s gsim echilibrul dintre impunere si libertatea de
alegere, ntre sprijin si presiune, ntre protejare si independent, ntre drepturi si
responsabilitti.
Mediul
Actiunea familiei asupra individului este influentat de mediul din care
acesta face parte. Etimologic cuvntul provine din latinescul medium care
semnific ceea ce este comun. Mediul se prelungeste n educatie si este analizat
din perspectiva celor dou componente ale sale: mediul natural si mediul social.
Mediul natural cuprinde conditiile de clim, relief, vegetaie si faun. Atunci
cnd conditiile de mediu sunt favorabile, individul se dezvolt normal. Cnd sunt
mai putin favorabile pot aprea dificultti n dezvoltarea sa. Conditiile de mediu
pot influena ntr-o oarecare msur caracteristicile psihice si comportamentul
indivizilor. De exemplu: Cineva care provine din mediul mediteraneean este mai
calm, mai apropiat iar altcineva venit din mediul nordic se caracterizeaz prin
rceal si distant.
Mediul social influenteaz viaa si evolutia individului. Relatia dintre om si
munc, ca o component a mediului social, are o finalitate benefic,,
Formarea si dezvoltarea personalittii copilului depinde de:
- calitatea mediului social;
- conditiile sociale favorabile;
- organizarea social democratic;
- relatiile interpersonale si profesionale.

Mediul, prin elementele sale (zon geografic, clim, relief, climatul culturalspiritual, etc.) sculpteaz psihicul si personalitatea fiecruia. Fiecare latur a
personalittii individului cere participarea mediului.
coala
n cadrul societtii, scoala devine un factor important al educatiei
sistematice si continue. Scoala semnific principalul cadru si mediu educational,
infuzat permanent de noi cunostinte, metode, mijloace, valori, orientat de finalitti,
sustinut de o asistent psihopedagogic profesionist si conceput ca o activitate de
educare a generatiei tinere, ca un sistem complex de influente organizate si
exercitate sistematic asupra copiilor si tinerilor.
Fiind o institutie n care educatia este programat si planificat, continuturile
care se transmit sunt selectate cu grij dup criterii psihopedagogice si principii
didactice clare. Dincolo de continuturile concrete care se transmit n activitatea
didactic, importante sunt si relatiile dintre cadrul didactic si elevi. Profesorul,
fr a relativiza valoarea cunostintelor, trebuie s procedeze n asa fel nct s
respecte convingerile elevilor. Scoala obisnuieste elevii s se supun autorittii
profesorului, ceea ce implic o familiarizare a lor cu normele si regulile. Elevul si
nsuseste valorile elementare ale vietii morale prin experientele oferite de scoal.
n cadrul scolii se ofer copiilor o situatie social de nalt nivel calitativ, astfel ca
din relatiile umane s ia tot ce este mai avantajos pentru educatia lor.
Profesorul trebuie s tin cont n orice moment de elevii si, trebuie s i ajute
s gseasc solutii la problemele lor si s-i orienteze pe drumul cel bun,
stimulndu-i s se autodepseasc.
Calitatea scolii si calitatea dezvoltrii sociale sunt aspecte solidare, puternic
corelate pentru c scoala mobilizeaz energiile umane ale unei societi. Scoala
este considerat axul esential al dezvoltrii sociale. Pentru a se obtine rezultate
educative superioare, scoala trebuie s actioneze ntr-o societate n care membrii
ei contribuie la propria sa perfectionare.

Scoala trebuie s ofere cunostinele si capacittile care s-i permit integrarea cu

succes n societate si continua adaptare la schimbrile ce apar n cadrul acesteia.
Biserica
Alt factor care contribuie la dezvoltarea personalittii umane l constituie
biserica. Ea compenseaz nevoia de filiatie activ pe o linie ideatic, prin
excelent spiritual. Influenta educativ a bisericii se realizeaz prin intermediul
orelor de religie desfsurate la nivelul scolii, prin ceremoniile religioase din cadrul
locaselor de cult si prin activittile caritabile organizate la nivel de societate. O
dat cu intrarea copilului n scoal, biserica va instaura o educatie sistematic,
explicit, n perspectiva valorilor credintei.
Rolul bisericii, ca institutie n formarea cetteanului din punct de vedere
moral, este primordial. nsntosirea societtii si formarea constiintei depind foarte
mult de Sfnta Biseric si de slujitorii ei. nc din secolul al XVI-lea, o serie de
factori de ordin cultural si politic au condus la aparitia fenomenului numit
secularizare, n urma cruia societatea a redus sfera de influent a bisericii. Dac
pn atunci religia era considerat stiinta suprem ce subordona toate celelalte
domenii ale cunoasterii, n urma schimbrii raporturilor dintre societate si
biseric, rolul religiei a fost limitat. Secularizarea a nsemnat diluarea valorilor
morale si religioase, valori ce pn nu demult erau considerate generatoare de
unitate social. Astzi, se caut coeziunea pornind de la valori civice si idealuri
politice. Structura societtii din zilele noastre a cptat un puternic caracter
subiectiv, iar acum ea pare s-i domine pe oamenii care initial au creat-o. Att
viziunea estetic si filosofic a afirmrii marilor idei generale ale umanittii si a
proclamrii nobletei omului sub forma cultivrii sufletului, ct si viziunea moralcrestin a vietii au fost nlocuite cu pragmatismul si relativismul ideologic
postmodern. Totusi, n aceast lume modern, plin de probleme si situatii
solicitante, este nevoie de un punct fix, de repere stabile, de valori care nu se
schimb. Este nevoie de biseric, pentru c oamenii nu pot exista fr Dumnezeu.
7

Institutele culturale
Ca un factor complex al educatiei, institutele culturale, reprezentate prin
muzee, teatre si case de cultur, si aduc aportul pe linia dezvoltrii personalittii
umane. n cadrul acestora se organizeaz programe eficiente de mbogtire a
culturii generale si de petrecere a timpului liber.
Institutele culturale sunt centre competente de promovare a cunostintelor despre
tara pe care o reprezint, prin intermediul activittilor de informare si educare.
Printre ndatoririle lor principale se numr introducerea culturii n cele mai
importante centre ale trilor respective, grija pentru asigurarea unei prezente
nsemnate n actiunile internationale, precum si crearea unor relatii durabile ntre
partenerii diferitelor tri, activi n sfera schimbului cultural international. Cea mai
avantajoas form de organizare a evenimentelor de promovare const n
colaborarea dintre institutele culturale exercitnd o influent eficient asupra
mediilor locale artistice si asupra expertilor n domeniu. Crearea si mentinerea
unor relatii bune si permanente cu reprezentantii mass-media poate fi una dintre
priorittile activittii institutelor culturale. Prin intermediul lor se promoveaz
cultura. Institutele culturale urmresc si construirea unui grup de viitori aliati n
opera de popularizare a patrimoniului cultural.
Toat aceast lume virtual care s-a construit n jurul nostru constituie o realitate
pe care nu o mai putem neglija si care nu mai are nici o legtur cu tipul de schimb
cultural traditional pe care l fceam nainte. Acel tip de schimb nu era, binenteles,
accesibil foarte multor oameni. Astzi, el s-a democratizat si s-a generalizat. De
asemenea, schimbul acela cultural era foarte dirijat. La ora actual, schimburile
culturale trebuie s tin cont de faptul c oricine poate s-si prezinte cultura pe
cont propriu, ntr-un mod natural si ieftin, si poate avea un impact extraordinar de
mare.
8

Mass-media
Amplificarea, continuarea si diversificarea experienelor cognitive sunt realizate
prin mass-media. Cu spirit critic, cu circumspectie interpretativ si competent
valorizatoare se selecteaz doar ceea ce este benefic pentru dezvoltarea
personalittii. Impactul mass-mediei asupra fiecruia dintre noi este puternic, ceea
ce implic o bun cunoastere a efectelor acesteia asupra felului nostru de a fi si de
actiona.
Educatia se dovedeste de nenlocuit n ceea ce priveste dezvoltarea capacittii de
discernmnt. Ea face posibil ntelegerea evenimentelor, care depseste imaginea
distorsionat si simplificat redat uneori de mass-media.
Corelnd actiunile si functiile educative ale mass-mediei contribuim la o
informare spiritual autentic a omului si a comunittii.
Concluzie
Sa reliefam faptul ca toti acesti factori ( la care se pot adauga si altii) actioneaza
simultan, corelat, prin impletirea functiilor lor, si nu independent, izolat. Important
este ca intre aceste instante ale educatiei sa se instaureze relatii de mutualitate si
coerenta actionala, si nu raporturi de concurenta sau inconsecventa valorica ( ce se
spune in biserica, de plida, sa se nege in scoala, familie etc.). Numai printr-o
ingemanare a actiunilor si functiilor eductive se poate spera la o reformare spiritual
autentica a omului si a comunitatii.