JAN AMOS COMENIUS-PERSONALITATE ECUMENICA

Zita Badurkov

nceputurile epocii moderne au fost foarte favorabile progresului ideilor n toate domeniile de activitate al omului. Printre marii pedagogi ai secolului al XVII-lea, un loc special i se cuvine lui Jn Amos Komensk (1592 - 1670), ale carui opinii cu privire la copilarie, om si educatia acestuia au nsemnat o mare schimbare fata de conceptiile pedagogice de pna atunci. Conceptiile sale s-au format, asemeni vietii sale, n mediile protestante ale Fratilor cehi ( Jednota bratska ) n Moravia de sud-est (unde s-a si nascut Komensk) si au fost strns legate de epoca n care el a trait, si care pentru Cehia a fost caracterizata prin razboiul de 30 de ani si prin consecintele sale dezastruoase. n patrie nu si-a putut pune n practica ideile cu privire la reformarea societatii prin educatie pentru ca, nefiind catolic, dupa lupta de la Muntele Alb a trebuit sa-si traiasca n mare parte viata n strainatate (Polonia, Anglia, Suedia, Ungaria, Olanda), unde i-a cstigat pe oameni pentru ndreptarea generala a tuturor celor omenesti, a ntregii societati (D. Capkov, Bratislava, 1992, p. 11). nca din timpul studiilor n Germania (1611-1614) era preocupat de aspecte ale educatiei, urmarea conceptiile pedagogice din diferite tari europene si si-a pus problema continutului educatiei. Rezultatul a fost o lucrare enciclopedica, Theatrum universitatis rerum, care trebuia sa slujeasca educatiei enciclopedice a oamenilor. Deja n aceasta lucrare se ntrevede conceptia lui Komensk despre scopul educatiei: acesta trebuie sa fie nu doar cunostintele, ci ntelepciunea omului. Sensul educatiei este ca prin intermediul ei omul sa se poata apropia de Dumnezeu. Vedea n ntelepciune o modalitate de cunoastere a lucrurilor, a esentei si dezvoltarii lor, capacitatea de a face diferenta ntre virtute si viciu, cunoasterea tarilor straine, a istoriei si limbilor straine. Komensk vedea utilitatea ntelepciunii n faptul ca aduce bucurie n viata. O minte luminata este de dorit, pentru ca nspre orice si ndreapta omul atentia, va gasi o ocupatie mintii sale, cu evlavie si bucurie. Mai mult dect att, ntelepciunea face ca omul sa poata deveni util altor oameni (J. Kyrek, 1967, p. 7). Din pacate, din aceasta lucrare a lui Komensk s-au pastrat doar o privire generala asupra capitolelor ei si primul dintre acestea.

J. A. Komensk a nceput sa-si scrie cea mai cunoscuta opera pedagogica n anul 1627 este vorba de Didactica , scrisa n limba ceha si terminata n anul 1630 n orasul polon Leszno. Cnd si-a pierdut cu totul speranta de ntoarcere n patrie, a tradus cartea n limba latina si a publicat-o sub numele de Didactica Magna . n aceasta limba limba oamenilor de stiinta europeni ai epocii Didactica Magna a devenit accesibila unui cerc mare de persoane interesate de problemele educatiei scolare. n aceasta carte, Komensk a ncercat sa surprinda unitatea si complexitatea problemelor educatiei. Porneste de la ideea unitatii lumii, a macrocosmosului, a straturilor ei de baza natural, uman, spiritual. Omul, cea mai evoluata fiinta vie, era perceput ca o oglinda a creatorului perfect, care se poate si trebuie sa se perfectioneze continuu de aici ideea educatiei tuturor tinerilor pna la vrsta de 24 de ani (D. Capkov, 1977, p. 22). Scolile trebuie sa serveasca nu doar tinerilor bogati si nobili, ci tuturor tinerilor, nobili si nenobili, bogati si saraci, de ambele sexe. Si asta pentru ca: toti oamenii care se nasc pe pamnt au unul si acelasi tel, sa fie oameni, deci fiinte inteligente, stapni ai fiintelor vii si oglinda a lui Dumnezeu. Tuturor trebuie sa le fie educata capacitatea de cunoastere, obiceiurile, credinta nu putem sti pe cine si pentru ce l-a ales Dumnezeu si la ce vrea sa-l foloseasca Sa facem asadar ceea ce face soarele de pe cer, care straluceste asupra ntregului pamnt, luminndu-l, ncalzindu-l pentru ca sa traiasca, sa creasca, sa nfloreasca si sa rodeasca tot ceea ce poate sa traiasca, sa creasca, sa nfloreasca si sa rodeasca n livada ne place sa avem copaci care rodesc mai devreme sau mai trziu; toate aceste roade sunt bune, nici unul nu este de aruncat. De ce sa nu acceptam n scoli minti mai agere sau mai ncete? nu exista nici un argument pentru ca sexul femeiesc sa fie exclus de la nvatarea limbilor si de la ntelepciune. Sunt la fel oameni, oglinda lui Dumnezeu ca si barbatii, vor primi mila lui Dumnezeu si vor avea parte de regatul care va veni, au si ele capacitatea sa guste ntelepciunea, ba uneori au o mai mare sensibilitate (J. A. Komensk, 1951, p. 56). Asadar toti oamenii pot fi educati, toti trebuie sa primeasca o buna educatie si sa poata duce o viata decenta, pentru care i va pregati tocmai educatia. ntrevedem aici, chiar si din perspectiva contemporana noua, o idee importanta a umanismului si democratiei: toti oamenii sunt egali, toti sunt creatiile lui Dumnezeu si toti au drepturi egale la educatie. Komensk se refera aici la educatia omului n ntregul sau, la dezvoltarea fiintei umane n armonie. Este o idee care deriva din ntelegerea lumii ca un ntreg, formata la rndul ei din straturi individuale, dar legate armonios unul de celalalt: stratul natural, uman, spiritual. Iar daca lumea traieste n armonie, ar trebui sa se dezvolte armonios si educatia omului, de la dezvoltarea capacitatilor fizice la cultivarea mintii, vointei si simturilor.

n ntreaga lucrare Didactica se fac numeroase comparatii ntre educatie si natura. Komensk arata cum procedeaza natura, asemeni unui mestesugar, la fel trebuind sa faca si educatorul, nvatatorul. Aceasta este ideea care corespunde cel mai bine conceptiei lui Komensk cu privire la caracterul unitar al lumii, n care toate se desfasoara pornind de la niste legi universale, ceea ce si face ca lumea sa fie una universala (J. Kyrek, 1967, p.15). Pentru a se mbunatati educatia noii generatii, ar trebui conform lui Komensk schimbat scopul educatiei si scolilor ca institutie si a mijloacelor educative folosite n scoli. Scopul educatiei trebuie sa fie nu acela de a cunoaste totul, adica sa stapnesti un numar ct mai mare de cunostinte, dupa cum se straduiau enciclopediile epocii. Scopul pansofiei a ntelepciunii generale este cunoasterea acelor lucruri care sunt vitale omului, a ceea ce l mbogateste si perfectioneaza din punct de vedere fizic, intelectual, emotional, moral, religios, social, teoretic si practic, asa cum vedea Komensk multilateralitatea (D. Capkov, 1977, p. 25). Esenta Didacticii consta n propunerile de reformare a nvatamntului scolar, care trebuie sa se bazeze pe activitatile elevului, acestea trebuind sa fie organizate astfel, nct sa-i foloseasca n viata, nvatarea sa fie placuta, rapida, sa dezvolte intelectul, mna si inima. Komensk pune la baza metodelor si principiilor de educatie regula de aur a nvatatorilor: ntregul proces de nvatare sa se adreseze tuturor simturilor. El aduce n acest sens trei argumente: Cunoasterea trebuie sa nceapa de la simturi (pentru ca nimic din ceea ce nu se gaseste n simturi nu este bun) abia mai trziu, dupa ce acel lucru a fost aratat, se poate vorbi despre ea pentru a o face mai bine cunoscuta. Adevarul si siguranta cunoasterii depind de marturia simturilor, pentru ca lucrurile sunt percepute nainte de toate de simturi, abia mai apoi pot fi integrate, prin intermediul simturilor, n minte Daca vrem sa asiguram elevilor cunoasterea adevarata a lucrurilor, trebuie sa ne straduim sa i nvatam pornind de la experiente si simturi. Avnd n vedere ca simturile sunt cele mai bune ajutoare ale memoriei, se va ajunge (daca toate vor fi percepute nti prin simturi) ca toate cunostintele acumulate sa fie stiute pentru un timp ndelungat (J. A. Komensk, 1951, p. 187-188). Komensk a pus de asemenea un mare accent pe motivarea elevilor pentru a nvata, respectndu-se cu strictete particularitatile de caracter ale fiecarui elev si gradul sau de pregatire pentru a-si nsusi noi cunostinte si deprinderi. n Didactica si-a facut cunoscute si opiniile cu privire la organizarea scolilor. A prezentat structura vietii scolare a omului sub forma a patru cicluri de cte sase ani, perioade considerate ca fiind foarte importante pentru educatia omului. Primii sase ani trebuiau

petrecuti n preajma mamei, urmatorii sase ani n scoala primara, al treilea ciclu de sase ani la scoala latineasca, iar ultimii sase ani ntr-o academie sau n strainatate. nainte de a merge la scoala, copiii trebuie sa cunoasca limba materna, sa stie sa se comporte cuviincios, sa comunice cu ceilalti, sa-i respecte pe cei mai n vrsta, sa-si nsuseasca un comportament civilizat, sa stie sa se roage, sa cunoasca bazele religiei etc. Toate acestea erau sarcina asa-numitei scoli materne, care trebuie sa se gaseasca n fiecare casa, adica este sarcina parintilor si educatorilor copiilor de vrsta prescolara. n scoala primara ceha, care trebuia sa se gaseasca obligatoriu n fiecare sat, trg sau oras, trebuia sa se puna accent mai ales pe limba ceha, pe matematica, muzica, istorie si dezvoltarea morala a copilului. O scoala latineasca trebuia sa se gaseasca n fiecare oras mai mare, iar aici trebuia sa se puna accent pe predarea limbilor latina, greaca si ebraica, dar trebuiau sa se predea si cele sapte arte liberale, fizica, geografia, istoria, etica crestina. Academii trebuiau sa se gaseasca n fiecare tara; Komensk considera ca n aceasta etapa a educatiei trebuiesc incluse calatorii n strainatate, n timpul carora omul si nsuseste limbi straine (de exemplu germana sau franceza) si cunoaste personalitati de renume din tara respectiva (J. A. Komensk, 1951, p. 163-166). Komensk intentiona sa redacteze planuri mai amanuntite (asa-numite informatorii ) despre materiile care urmau sa fie nvatate n sus-numitele cicluri scolare, dar nu a reusit sa le publice dect pe acela pentru scoala materna, adresate parintilor cu copii de vrsta prescolara. Didactica lui Komensk, att editia ceha ct si cea latina, sunt traversate ca de un fir rosu de convingerea ca ntelepciunea contine nu numai cunoastere, ci ca ea are si o latura morala, ca dezvoltarea morala este o parte integranta a educatiei. A vorbit despre asanumitele virtuti interioare si exterioare ale omului, pe care acestea trebuie sa le deprinda prin educatie. Virtuti interioare erau considerate prudenta, sobrietatea, vitejia si corectitudinea. Prin virtuti exterioare ntelegea forme de comportament fata de alti oameni cum ar fi respectul, buna cuviinta sau, cum s-ar spune astazi, respectarea normelor de comportament n societate. n versiunile ceha si latina a Didacticii , pansofia era pentru Komensk fundamentul conceptiei despre lume si, dupa cum arata D. Capkov (1977), avea semnificatii filosofico-ontologice si era o punte de legatura spre alte idei si lucrari ale sale, cum au fost deja Janua linguarum , Janua rerum si altele. n Janua linguarum lumea este nu doar descrisa n ntregul ei, ci si prezentata elevului n ansamblul relatiei ei cu omul, pentru ca manualul foloseste pentru educatia omului conform triadei ratio - oratio - operatio . Pentru el, educatia omului nu era o preocupare gratuita, ci o parte importanta a dorintei de schimbare a lumii si a unei vieti mai bune. Un mijloc de schimbare a lumii si de mbunatatire a vietii era pentru Komensk reformarea radicala a educatiei oamenilor, pentru ca toti oamenii sa aiba parte de o educatie temeinica si nu de una superficiala, ca educatia sa i ndrepte spre adevar, si nu spre presupuneri si aparente. De asemenea, considera ca oamenii trebuie sa se educe ntr-

un mediu linistit si placut, printr-o perfectionare voluntara, chiar daca era constient de dificultatile unei asemenea sarcini. Va fi important de urmarit ca fiecare fiinta, care s-a nascut ca om si care este pregatita sa-si foloseasca inteligenta, sa-si fie siesi scoala, carte si nvatator, ca fiecare om sa fie pentru aproapele sau si ntr-un mod reciproc scoala, carte si nvatator, ca niciunde sa nu lipseasca scolile comune, cartile publice si nvatatorii publici (J. A. Komensk, Pampaedia , 1992, p. 88).

Scoala pansofica a fost o idee pe care Komensk a reusit sa o puna n practica nca n timpul vietii. A acceptat invitatia lui Sigismund Rkoczy sa reformeze scoala din Srospatak (n Ungaria de astazi). n acest orasel a activat ntre anii 1650-1654 si de el se leaga redactarea ctorva lucrari ale sale. Komensk i-a prezentat lui Rkoczy proiectul scolii pansofice ( Schola pansofica ), n care a numit scolile ateliere ale omeniei si n care a definit scopurile ei: ca mintea elevilor sa se umple de lumina cunoasterii acelor lucruri pe care ar fi pacat sa nu le cunoasca, iar minile si simturile lor vor nvata sa ndeplineasca cu bine fiecare munca, iar limba lor si va nsusi retorica ( Vber , 1992, p. 48). Komensk nu se referea doar la dezvoltarea laturii cognitive a elevului, ci si la dezvoltarea capacitatii de actiune, adica n scoala pansofica cunoasterea lucrurilor trebuia sa stea alaturi de capacitatea de a munci, pentru ca elevii sa nu nvete pentru scoala, ci pentru viata, pentru ca ei sa devina persoane muncitoare, ndemnatice si harnice, pentru ca atunci cnd va veni vremea sa poata ndeplini orice fel de munca. O ultima cerinta a scolii pansofice era ca elevii sa-si dezvolte capacitatea oratorica, si asta nu doar ntr-una dintre limbi ci, pe lnga limba materna, n cele trei limbi de cultura latina, greaca, ebraica. Autorul era constient de caracterul problematic si de dificultatile inerente aplicarii proiectului sau. l considera realizabil pentru ca Dumnezeu a pus n fata ochilor omului ansamblul tuturor lucrurilor care pot fi vazute si i-a dat trei feluri de ochi: simturile care percep cele fizice, mintea care cerceteaza tot ceea ce poate fi nteles, si credinta care percepe toate cele relevate. n acelasi timp, Dumnezeu a dat omului unealta uneltelor mna, care sa ndeplineasca toate sarcinile cu ndemnare, si limba, cu ajutorul careia sa comunice. Un instrument care presupune buna functionare a scolii este, conform lui Komensk, ordinea n sensul larg al cuvntului. Este vorba de ordinea lucrurilor, a persoanelor, a

instrumentelor educatiei (cartile, spatiul de desfasurare a lectiilor, timpul, munca, pauzele si vacantele). Ordinea lucrurilor nseamna ca lucrurile care trebuie nvatate mai devreme sa fie predate si nvatate mai devreme, cele mai importante sa fie predate si nvatate prioritar, iar cele legate unele de altele sa fie predate si nvatate simultan. Asadar, trebuie sa nvatam mai nti acele lucruri pe care le percepem nti cu simturile si abia mai trziu cu mintea, mai nti ansamblul si doar apoi partile ansamblului, mai nti cele simple si apoi cele mai complexe. Dumnezeu este mai important dect omul, omul este mai important dect alte lucruri. Religiozitatea este mai importanta dect buna crestere, iar aceasta este mai importanta dect stiintele. Lucrurile, perceperea lucrurilor si limba si sunt complementare. nti un lucru trebuie aratat, apoi trebuie prezentata adevarata nfatisare a acelui lucru, abia apoi lucrul respectiv trebuie numit. A trece ceva cu vederea duce la concluzii partiale, a inversa ordinea duce la asprime ( Vber , 1992, p. 53). Asezarea ordonata a indivizilor n scoala presupune ca elevii sa fie organizati n clase n functie de vrsta si rezultatele la nvatatura. De aceea Komensk a propus organizarea a sapte clase, dintre care primele trei urmau sa dezvolte simturile, urmatoarele trei sa ncurajeze ntelegerea lucrurilor, iar ultima sa duca mintea cu ajutorul revelatiei pna la Dumnezeu ( Vber , 1992, p. 55). n primele trei clase ar trebui sa fie explicate bazele, ansamblul si frumusetea limbilor, n urmatoarele sa fie aprofundata capacitatea spiritului omenesc n relatie cu lucrurile, cu propria persoana si cu dorinta de educare a societatii omenesti. n ultima clasa urmau sa fie nvatate lucrurile dumnezeiesti. Ordinea instrumentelor educatiei adica a cartilor nseamna ca fiecare clasa trebuie sa aiba propriul manual, ca fiecare dintre elevii care vor trece prin scoala pansofica sa primeasca o educatie multilaterala. Ordinea locului presupune ca fiecare clasa sa aiba propria sala de clasa, dar si clasele se mpart n grupuri. nvatatorul trebuie sa aiba si el locul sau bine stabilit, pentru a putea vedea ntreaga clasa si pentru ca aceasta sa-l poata vedea pe el. De ordinea locului se leaga ordinea timpului. Anii, lunile, zilele si fiecare ora trebuie sa aiba rostul lor bine delimitat. Anul scolar trebuie sa nceapa si sa se ncheie n acelasi timp, ziua de scoala nu trebuie sa dureze mai mult de sase ore si nu trebuie sa se dea elevilor teme de casa. n orele de dimineata elevii trebuie sa se concentreze asupra activitatilor care antreneaza mintea, judecata si memoria, dupa amiaza trebuie sa se desfasoare orele care antreneaza mna, vocea, stilul si gesturile. n general nsa, Komensk recomanda ca timpul elevilor sa fie mpartit n trei parti a cte opt ore, care sa fie alocate muncii (nvataturii), somnului, respectiv odihnei sau altor activitati la libera alegere a elevului. Ordinea muncii consta n faptul ca materiile predate n fiecare clasa sa se mparta n fundamentale, secundare si auxiliare. Cele mai importante materii sunt limbile, filosofia si teologia, cele secundare le ajuta pe cele fundamentale, aici fiind inclus studiul istoriei, iar cele auxiliare trebuie sa formeze si sa pastreze caracterul mladios al trupului si

spiritului, aici incluzndu-se divertismentul si jocurile. Materiile fundamentale trebuie predate n toate clasele, gradual si cu aceeasi metoda, pentru ca sa se dezvolte astfel simturile, mintea, limba si mna. Materiile secundare trebuie predate n concordanta cu continutul materiilor fundamentale, iar materiile auxiliare vor contine exercitii fizice, jocuri care dezvolta spiritul (de exemplu sahul), piese de teatru. Pauzele si vacantele erau considerate ca o parte esentiala a vietii scolare, Komensk subliniind importanta pentru calitatea educatiei a alternarii muncii cu odihna. Komensk a si schitat de altfel structura diferitelor clase ale acestei scoli pansofice. S-a preocupat de cele mai variate aspecte: ce inscriptie sa fie pe usa fiecarei clase, cum sa fie decorati peretii claselor, ce exercitii religioase sa se faca la nceputul si sfrsitul fiecarei zile de scoala, ce carti sa se afle n clase, ce exercitii de matematica sa se faca, ce sa se studieze din istorie, ce compuneri sa faca elevii, ce materii secundare sa fie introduse, care jocuri vor fi permise, ce piese de teatru vor fi exersate si prezentate n clasa. Pentru clasa I-a clasa Anticamerei recomanda inscriptia Nimeni sa nu intre aici fara sa cunoasca alfabetul, pentru clasa a II-a a Portii inscriptia Nimeni sa nu intre aici fara sa cunoasca numaratul. Clasa a III-a a Salii trebuia sa aiba inscriptia Nimeni sa nu intre aici fara sa stie sa vorbeasca, a IV-a clasa filosofica Nimeni sa nu intre aici fara sa cunoasca istoria, a V-a a logicii Nimeni sa nu intre aici fara sa cunoasca filosofia, a VI-a clasa politicii Nu intra aici fara sa cunosti logica, iar ntr-a VII-a, ultima clasa teologica cerinta nscrisa la intrarea n clasa era Sa nu intre aici cei fara de credinta. Scoala pansofica urma sa puna un mare accent si pe calitatea profesorilor ei. Komensk atentiona ca va fi dificil de gasit profesori bine pregatiti, dar va fi foarte necesar, pentru ca numai un om destept poate sa-i faca si pe altii destepti, numai un bun orator poate sa-i faca pe altii buni oratori, numai un om evlavios poate sa-i faca pe altii evlaviosi, numai un om de caracter poate sa-i faca pe altii oameni de caracter, numai un matematician poate sa-i faca pe altii matematicieni, numai un fizician poate sa-i faca pe altii fizicieni ( Vber , 1992, p. 80). Este interesant faptul ca nu recomanda cautarea de buni profesori n strainatate, ci n tara: din poporul nostru trebuie sa-i alegem pe cei care sa ne fie conducatori de nadejde spre atingerea telurilor noastre ( Vber , 1992, p. 80). Era constient ca dascalul lucreaza nu numai cu fiinte maleabile, ci si cu cele mai dificile, iar rosturile sale sunt nu doar sa mpartaseasca cunostinte, ci sa si ncurajeze dorinta de cunoastere, calitatile morale si credinta elevilor sai. La Komensk ntlnim o imagine neasteptat de moderna pentru epoca n care a trait despre relatia reciproca dintre profesor si elev, cu referiri la capacitatea oamenilor de a nvata unii de la ceilalti. Profesorul nu este asadar doar profesor, ci n acelasi timp si elev al propriilor sai elevi. Komensk i ncuraja pe profesori sa acorde atentie ca elevii lor sa-si dezvolte gndirea si capacitatea de exprimare. n acelasi timp, modul de exprimare al profesorului nsusi este avut n vedere de Komensk, care sublinia ca acesta trebuie sa fie nu doar corect

gramatical, ci si bogat, placut si usor de nteles. Calitatile oratorice se manifesta n alegerea cuvintelor, aranjarea lor n fraze, n tempoul si ritmul frazei. Profesorul trebuie sa se pregateasca pentru predare nu doar n ceea ce priveste continutul materiei pe care urmeaza sa o mpartaseasca elevilor, ci si din punct de vedere estetic, al calitatii discursului sau. n lucrarea sa De eleganti elegantiarum studio oratiuncula (redactata n timpul sederii la Srospatak), Komensk scria: De ce nu are un mai mare efect asupra noastra si nu ne bucura eleganta gndurilor si a limbii? O, ce frumos este sa fii ntelept! Aceasta nseamna a-ti folosi mintea pentru a gndi ceva frumos. Ce placut este sa ai o limba cultivata! O limba cultivata este capabila sa rosteasca cuvinte frumoase si sa convinga sufletele. Nu ntmplator este considerata oratoria drept cea mai buna descoperire printre toate descoperirile ( Vber , 1992, p. 170). Discursul profesorului trebuie sa fie unul credibil, pentru a-i atrage pe elevi nspre materia pe care o preda, dar n acelasi timp trebuie sa se si identifice cu cele predate. Conform lui Komensk, profesorii trebuie sa fie oamenii cei mai alesi, credinciosi, cinstiti, zelosi, muncitori si ntelepti, pentru a fi capabili sa ndeplineasca pna si cele mai complexe sarcini ale procesului de nvatamnt. Ar trebui sa cunoasca particularitatile de vrsta ale elevilor, pentru a putea hotar asupra materiilor si subiectelor carora li se va acorda atentia la o anumita categorie de vrsta a elevilor. Cerintele care trebuiesc ndeplinite de profesori sunt cuprinse si n scrierea Leges scholae bene ordinate . Aici se precizeaza ca profesorii ar trebui sa fie independenti, sa fie un model elevilor lor si sa nu piarda nici o ocazie de a-i nvata ceva util. Si pentru a face toate aceste lucruri cu placere, profesorii trebuie sa dea dovada de sentimente parintesti fata de elevii lor ( Vber , 1992, p. 223). De asemenea, autorul a subliniat ca cei mai bine pregatiti profesori ar trebui sa predea n primele clase, acolo unde se pun bazele viitoarei educatii a fiecarui copil. n ciuda marilor sperante pe care si le-a pus, la Srospatak Komensk nu a reusit sa puna n practica ideile sale despre scoala pansofica. n anul 1654 a plecat n orasul Leszno din Polonia, dar n urma incendiului din 1656 a parasit orasul si s-a asezat n Amsterdam. Avnd n vedere ca n incendiu i-a ars cea mai mare parte a lucrarilor sale, s-a decis sa publice o culegere de scrieri pedagogice. Fundamentele conceptiei pedagogice cuprinse n Didactica se regasesc si n alte opere ale sale, pe acestea reunindu-le sub titlul Opera didactica omnia , ele raspunznd marelui interes provocat de scrierile sale cu caracter didactic. Toate lucrarile cuprinse n aceasta culegere se ocupa de scopurile, continutul si metodele educatiei, adica de evolutia celor trei principii de baza ale educatiei pansofice: omnes omnia omnino, adica a educa pe toti fara nici o discriminare, urmarind dezvoltarea multilaterala a omului, cu scopul perfectionarii continue. El arata ca, n lipsa unor scopuri prestabilite si a unor mijloace adecvate, scolile sunt asemeni unor labirinturi. De aceea sunt foarte importante metodele, adevarate instrumente de a pune n acord scopurile si mijloacele avute la dispozitie. n conceptia pansofica, metoda de predare trebuie sa derive din cuprinsul si scopurile educatiei si trebuie totodata sa respecte personalitatea elevului si particularitatile nvataturii pe care o primeste.

n culegerea Opera didactica omnia , Komensk a introdus scrierea Informatrium koly materskej [Cu privire la gradinita] , ca si cum ar fi vrut sa sublinieze ca educatia scolara este doar o etapa a formarii continue, de-a lungul ntregii vieti, si care este precedata de o alta importanta etapa, aceea a educatiei prescolare, care ajuta trecerea copilului spre etapa educatiei scolare. n acelasi timp, cuprinznd n aceasta culegere si alte scrieri, a sugerat legatura directa dintre scoala elementara si scoala latina (medie), atragnd atentia asupra rolului lor n pregatirea individului pentru viata si pentru educatia sa viitoare (Capkov, 1977, p. 49). De la nceputul anilor '40 ai secolului al XVII-lea, Komensk lucra la opera vietii sale De rerum humanarum emendatione consultatio catholica . Aceasta lucrare a fost conceputa sa aiba sapte capitole, care cuprindeau urmatoarele parti: Panegersia , Panaugia , Pansophia , Pampaedia , Panglotia , Panorthosia si Pannuthesia . Era convins ca, realizndu-se acest proiect, educatia va putea schimba ntreaga lume. El arata ca ncercari de a mbunatati lucrurile omenesti ( rerum humanarum ) au mai fost, dar ca ele nu au avut succes pentru ca au avut un caracter partial. Prin lucrurile omenesti ntelegea politica, religia si cunoasterea; prin politica ntelegea guvernarea statului, orasului, satului, familiei si individului, prin religie credinta omului si teologia, iar cunoasterea era perceputa ca suma a stiintelor si a tuturor domeniilor culturii spirituale, a educatiei si scolii. n prima parte Panegersia subliniaza ca n ndreptarea lucrurilor omenesti trebuie sa fie implicati toti oamenii, pentru ca toti oamenii sunt ntr-un pericol general, care nu poate fi ndepartat dect printr-un efort comun. Pericolul este reprezentat de ncalcarea lucrurilor omenesti; filosofia, politica si religia ar trebui sa conduca spre instaurarea linistii si pacii, ele nsa sunt surse ale nelinistii, razboaielor si raului. Singura cale de ndreptare a acestor lucruri este calea unitatii, simplitatii si bunei vointe. Panaugia se ocupa cu chestiuni gnoseologice si de metoda. mbunatatirea lucrurilor omenesti este posibila doar prin instaurarea n lume a ntelepciunii, care ar arata omului adevaratele teluri si mijloacele de a le realiza si care i-ar atrage atentia asupra aspectelor negative din stiinte, religie si arta guvernarii. Aceasta se poate realiza doar printr-o metoda care l va conduce pe om spre o cunoastere complexa, pentru ca cunoasterea partiala duce spre greseli. Cea mai dezvoltata parte o constituie Pansophia , care este n acelasi timp si cea mai putin prelucrata, fapt care poate fi ntrevazut din caracterul complex al intentiilor lui Komensk de a ordona cunoasterea umana ntr-un ansamblu, pentru ca pe aceasta baza sa se poata realiza principalul sau tel: de a-i educa pe toti, n toate privintele si multilateral. Pansofia trebuia sa aiba opt parti componente: mundus possibilis , mundus archetypus , mundus intellectualis sive angelicus , mundus materialis sive corporalis , mundus artificialis , mundus moralis , mundus spiritualis si mundus aeternus . Miezul cartii l constituie partea Pampaedia , dedicata asectelor speciale ale educatiei, care trebuie sa joace un rol important n ndreptarea lucrurilor omenesti. Pentru Komensk, ntreaga viata este o scoala n care orice are caracter educativ, iar Pampaedia

era calea cea mai potrivita de urmat spre binele public. Aceasta situare a teoriilor educative n mijlocul unui mare proiect social dovedeste caracterul social al conceptiilor pedagogice ale lui Komensk. n centrul lor sta reformarea vietii interioare a omului reformarea mintii, inimii si vointei n toate etapele evolutiei fiintei omenesti si n toate tipurile de relatie ale omului cu lumea exterioara, de exemplu cu natura, cu sine nsusi si cu Dumnezeu. Komensk urmarea educatia deplina a fiintei omenesti, n toate privintele (Capkov, D., 1977). n Pampaedia Komensk a ncercat sa defineasca educatia n ansamblu si sa puna bazele unei prime constitutii pedagogice. Panglotia trebuia sa raspunda la ntrebarea cum s-ar putea realiza o limba artificiala, prin intermediul careia sa se adnceasca legaturile ntre natiuni. Trebuia sa fie o limba foarte simpla, care sa exprime esenta lucrurilor si care sa fie usor de nvatat. Panorthosia este partea dedicata consideratiilor despre posibilitatile de a mbunatati nivelul de educatie, credinta si viata politica al societatii. O prima premisa era ndepartarea neajunsurilor existente. n domeniul educatiei, aceasta nsemna luminarea mintilor, ndepartarea lipsei de interes si a prejudecatilor, n privinta religiei nlaturarea necredintei, iar n politica a lipsei de omenie. Pentru aceasta trebuiau construite o noua politica, religie si filosofie universala, efort la care urmau sa participe trei organisme, care urmau sa se ocupe de buna functionare a lucrurilor omenesti pe cuprinsul ntregului pamnt: un consiliu al savantilor, un tribunal de pace si un parlament mondial. Fiecare dintre aceste trei organisme urma sa nceapa sa puna n aplicare reformele necesare n mod independent unul de celalalt, cu ajutorul educatiei, care va pune n armonie pe fiecare individ n parte cu oamenii, cu lucrurile si cu Dumnezeu. Deocamdata trebuiau ncepute reformele n domeniul familiei, scolii, religiei si statului. n ultima parte Pannuthesia Komensk i-a chemat pe toti sa participe la aceasta mare opera de reformare. El nu a facut dect sa schiteze liniile generale ale reformei si modul ei de desfasurare, n care vedea participarea voluntara a tuturor oamenilor la organizarea si administrarea societatii. Multe dintre conceptiile pedagogice si n general cele privitoare la societate ale lui Komensk nu si-au pierdut actualitatea si pot fi un bun izvor de inspiratie pentru eforturile de mbunatatire a calitatii educatiei.

Bibliografie

Capkov, D., Ucitel ucitelov [nvatatorul nvatatorilor] . Bratislava, SPN, 1992.

Capkov, D., Nekter zkladn principy pedagogickho mylen J.A. Komenskho [Principii de baza ale gndirii pedagogice ale lui J. A. Komensk] , n Rozpravy Ceskoslovensk akademie ved, rada spolecenskch ved , roc. 87, seit 2, Praha, Academia, 1977. Komensk, J.A., Didaktick spisy [Scrieri didatice] . Praha, SPN, 1951. Komensk, J.A., Vevchova (Pampaedia) . Bratislava, Obzor, 1992. Kyrek, J., Vvoj pedagogick soustavy J.A. Komenskho [Evolutia conceptiei pedagogice a lui J. A. Komensk] , n Rozpravy CSAV, rada spolecenskch ved , roc. 77, seit 8, Praha, Academia, 1967. Vber z potockch spisov a rec Jana Amosa Komenskho [Culegere din scrierile si cuvntarile de la Srospatak ale lui Jn Amos Komensk] . Bratislava, UK, 1992.

Traducere din limba slovaca de Radu Mrza