Abordarea cognitiva a invatarii

Behavioristii - cerceteaza relatia stimul raspuns;

- preocupati pentru evenimente si actiuni singulare;
- invatarea e un proces intern cu nu poate fi observat direct.
Cognitivistii: - cerceteaza ceea ce se intampla intre stimul si raspuns;
- atentie asupra proceselor cognitive si consecintele lor comportamentale;
- invatarea e particulara pt fiecare persoana si e rezultatul incercarilor de a da
sens lumii prin intermediul instrumentelor mentale avute la dispozitie;
- individul e un constructor activ al propriei cunoasteri;
- procesarea informatiilor, reprezentarile mentale, predictiile, expectantele sunt
elemente centrale in interpretarea cognitiva a invatarii.
Psihologia gestaltista
- inceputul psihologiei cognitive contemporane;
- are ca arie de interes domeniul perceptiei, constiintei, rezolvarii de probleme si
insight-ul (intuitia);
- se bazeaza pe ideea gruparii fenomenele psihologice pot fi intelese doar daca
sunt privite ca niste intreguri grupate, structurate;
- factorii care favorizeaza gruparea proximitatea, similaritatea, inchiderea,
simplicitatea;
- M. Wertheimer a aplicat teoria gestaltista in procesul rezolvarii de probleme,
considerand ca elementele unei probleme trebuie privite ca formand un intreg,
pentru ca cel care invata sa obtina o perspectiva noua si profunda a situatiei.
Teoria dezvoltarii cognitive
- propusa de J. Piaget;
- accentueaza modul in care se dezvolta reprezentarile mentale, dar e interesata si
de procesele in urma carora copilul dobandeste o intelegee progresiva a
mediului si a propriei persoane;
- este o teorie a dezvoltarii inteligentei, dar e si o teorie a invatarii pt ca
subliniaza urmatoarele: dobandirea cunoasterii e rezultatul unui proces gradual
de dezvoltare, in urma interactiunii copilului cu mediul; reprezentarea pe care
copilul o are asupra lumii e dependenta de stadiul de dezvoltare in care se afla;
invatarea e modelata de nivelul de maturizare, experienta practica, jocul dintre
asimilare, acomodare si interactiune sociala;
- profesorul trebuie sa propuna elevilor spre asimilare acel continut care
corespunde varstei si particularitatilor lor individuale.
Teoria invatarii prin descoperire
- J. Bruner pune accent pe rolul experientei si al limbajului in dezvoltarea
gandirii la copii;
- reprezentarea interna a mediului extern se face in 3 modalitati: enactiva
(gandirea se bazeaza pe actiuni fizice invatate prin practica), iconica
(capacitatea copilului de a experimenta si de a construi o imagine a mediului,
chiar daca nu o poate exprima in cuvinte), simbolica (folosirea limbajului si a
altor sisteme simbolice);
- invatarea prin descoperire persoana invata cand este activ implicata intr-o
situatie problematica. Descoperirea e considerata o rearanjare sau o
transformare a informatiilor intr-o maniera care sa permita trecerea dincolo de
evidente si ajungerea la noi relatii si informatii. Procesul de descoperire
contribuie la dezvoltarea cognitiva a copilului prin imbunatatirea fixarii si
trainiciei cunoasterii, prin facilitarea transferului cunostintelor si deprinderilor
in situatii noi, prin dezvoltarea abilitatii de rezolvare de probleme, prin
cresterea motivatiei;
- J. Bruner propune un curriculum spirala reluarea aceleiasi teme la varste si
nivele succesive, dar cu grade crescande de dificultate, pt a facilita invatarea
mai profunda a temelor.
Modele de procesare a informatiei (teoria procesarii informatiei)
- aceasta teorie incearca sa explice mecanismele de baza implicate in procesarea
informatiei: nivelele la care se opereaza asupra informatiei (MS, MSD, MLD),
procesele de transformare din input in output la nivelul fiecarui nivel,
reprezentarea si stocarea informatiei;
- se focalizeaza asupra modului de desfasurare a activitatilor mentale;
- informatia e prelucrata de individ asemanator cu un computer creierul are o
capacitate limitata de procesare a informatiei, in functie de HW (= SNC,
receptori senzoriali si conexiuni neuronale) si SW (= reguli strategii si alte
programe mentale de inregistrare, interpretare stocare, reactualizare si
analizare a informatiei);
- Modelul de stocare multipla (modelul stadial) propus de Atkinson si Schriffin
descrie procesarea informatiei ca o secventa de stadii asemanatoare cu ceea ce
se intampla la nivelul unui calculator. Informatia receptionata e stocata pt mai
putin de o secunda la nivelul registrului senzorial; informatia e selectata prin
intermediul atentiei; stimulii care sunt supusi atentiei trec pt cateva secunde sau
minute in MSD care e limitata; ulterior informatia trece in MLD care e
nelimitata.
- Modelul nivelului de procesare a informatiei alternativ celui anterior; propus
de Craik si Lockhart; propune ideea conform careia retinerea informatiei se
face in functie de profunzimea codarii si a analizei acesteia.
- Modelul conexionist propus de Rumelhart si McClelland pleaca de la premisa
ca informatia e stocata in locatii variate la nivelul creierului, formand retele de
conexiuni ce se dezvolta odata cu varsta. Acest model e o extindere a
modelului procesarii distribuite paralel care afirma ca procesarea informatiei
se realizeaza simultan de parti diferite ale sistemului mnezic, si nu secvential
asa cum sustin cele 2 modele anterioare.
- Cunoasterea modului de procesare a informatiilor si a nivelelelor la care se
realizeaza procesarea poate fi utila profesorului in organizarea clara si
sistematica a experientelor de invatare.
Metacognitia
- ne ajuta sa intelegem care sunt procesele cognitive care trebuie folosite in
prelucrarea informatiei, unde si cum trebuie folosite acestea;
- e posibila doar atunci cand procesele cognitive au ajuns la un nivel care sa
permita abstractizari, auto-reflectie, gandire asupra propriei gandiri;
- experienta metacognitiva include trairea afectiva raportata la activitatile
cognitive si este strans legata de stima de sine si de sentimentul persoanei prind
auto-eficacitatea sa;
- are o importanta deosebita in obtinerea unor performante superioare.
Teoria invatarii cumulativ-ierarhice
- elaborata de R. M. Gagne;
- e fundamentata pe teoria procesarii informatiilor;
- are 3 componente majore: o taxonomie a rezultatelor invatarii (rezultatele
invatarii includ toate cele 3 domenii cognitiv, afectiv si psihomotor),
conditiile de invatare specifice atingerii de rezultate (interne si externe),
evenimentele instruirii;
- exista 8 tipuri de invatare: invatarea de semnale, stimul raspuns, prin
inlantuire, prin asociatie verbala, prin discriminare, prin concepte, prin reguli
sau principii, pin rezolvare de probleme;
- apicarea practica a acestei teorii impune parcurgerea urmatorilor pasi:
identificarea obiectivelor instruirii, formularea obiectivelor identificate,
determinarea si utilizarea conditiilor necesare pt invatare, alegerea
evenimentelor de instruire si cuprinderea lor in planul lectiei;
- aceasta teorie evidentiaza caracterul situational al invatarii si identificarea
conditiilor necesare realizarii ei.
Teoria invatarii constiente
- formulata de D. P. Ausubel;
- a fost conceputa in functie de structura cognitiva a elevului si de natura
materialului de invatat;
- structura cognitiva = toate cunostintele achizitionate de elev, clasificate,
organizate si posibil de utilizat in orice moment si in orice context;
- natura materialului = sarcini didactice ce urmeaza sa fie integrate in structura
cognitiva a elevului;
- autorul scoate in evidenta deosebirea dintre invatarea constienta si cea
mecanica, respective cea facuta prin descoperire;
- e o invatare prin receptare, expozitiva, care implica intelegerea corecta a
informatiilor;
- are 3 etape: dobandirea semnificatiei logice, dobandirea semnificatiei potentiale
si dobandirea semnificatiei psihologice;
- aceasta teorie accentueaza importanta pe care o au structurile cognitive ale
copilului in noua invatare si rolul pe care il joaca invatarea eficienta in
dezvoltarea acestora.